Razboiului „moldovenismului primitiv” pe directia Chisinau-Comrat s-a incheiat, luni, cu o intalnire intre premierul Vlad Filat si guvernatorul autonomiei gagauze Mihail Formuzal. Cei au reusit sa ajunga la un compromis pe subiectul studiilor in limba romana prin care liceenii din Gagauzia isi pot continua studiile in colegii, urmand sa sustina ulterior examenul de bacalaureat la limba romana, conventie ce ar putea pune capat conflictului lingvistic intre cele doua parti. Cei doi au convenit, ca varianta de compromis, ca liceenii care nu au sustinut examenele de bacalaureat la limba romana isi vor putea continua studiile nu doar in scolile profesionale, asa cum se anuntase anterior, ci si in colegii. Ulterior, acesti tineri vor putea sustine examenele de bacalaureat la limba romana, ceea ce le va oferi posibilitatea sa-si continue studiile in institutiile universitare, anunta Guvernul de la Chisinau, citat de portalul Unimedia.md.

Drepturi sporite pentru gagauzi

Seful Executivului a dat asigurari ca incepand cu anul 2012 in bugetul de stat vor fi prevazute mijloace pentru sporirea nivelului calitatii predarii limbii romane in institutiile de invatamint in intreaga tara. Totodata, Filat a sustinut initiativa autoritatilor de la Comrat privind implementarea in gradinitele din autonomie a programelor pilot de studiere a limbii de stat si a limbii gagauze. De asemenea, premierul Filat a mentionat necesitatea elaborarii unui program national pentru studierea limbii romane de catre minoritatile nationale. La randul sau, guvernatorul Autonomiei gagauze Mihail Formuzal a afirmat ca acest compromis ofera posibilitatea pentru dezvoltarea in continuare a unui dialog serios pentru solutionarea complexa a acestei probleme.

Razboiul diplomelor

Autoritatile de la Chisinau si administratia gagauza au intrat de cateva saptamani intr-un conflict dupa ce examenul de bacalaureat a pus probleme la limba romana liceenilor din Autonomie. Aproximativ 100 de absolventi de liceu din Gagauzia nu au trecut examenul la limba romana de la bacalaureat. Ulterior, Ministerul Educatiei de la Chisinau a decis sa le dea absolventilor de liceu din Gagauzia care au obtinut calificativul “insuficient” la examenul de limba romana un certificat de confirmare a terminarii studiilor liceale, ceea ce le va oferi posibilitatea sa acceada la studii in invatamantul profesional si mediu de specialitate. Bascanul Gagauziei, Mihail Formuzal, a anuntat insa ca regiunea va elibera propriile diplome de bacalaureat, unde nu va fi inclusa si nota la limba romana. În replica, ministrul educatiei de la Chisinau, Mihail Şleahtitchi, a calificat decizia drept o incalcare grava a legislatiei si a cerut ca documentele, considerate ilegale, sa nu fie recunoscute de universitatile din Republica Moldova. Deputatii gagauzi au anuntat ca intentioneaza sa ceara Curtii Constitutionale de la Chisinau sa se pronunte in legatura cu legalitatea studierii limbii romane in regiune, argumentand ca in Constitutia Republicii Moldova se mentioneaza ca limba oficiala a statului este cea “moldoveneasca”. Regiune autonoma cu statut juridic special in cadrul Republicii Moldova, Gagauzia reprezinta 5,5% din suprafata totala a tarii. Conducerea regiunii din sud-vestul Republicii Moldova este asigurata de un bascan (guvernator), care este ales pentru un mandat de cinci ani si care este si membru al Guvernului de la Chisinau. Autonomia Gagauziei a fost legiferata de la Parlamentul R. Moldova la 23 aprilie 1994. Limbile oficiale in regiune sunt gagauza (varietate de turca), romana si rusa. Potrivit ultimului recensamant din 2004, 82% din populatie este gagauza (populatie de origine turca, dar crestina), 4,6% – romani, ucraineni – 3,0%, rusi – 3,7%, bulgari – 5,1%, iar 1% apartin altor nationalitati.

Un lot de muniţii şi materiale explozive depozitate în apropierea oraşului Ceadîr-Lunga au fost descoperite la sfârşitul lunii iunie. Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a anunţat de abia ieri că, recent, ca rezultat al acţiunilor operative de investigaţii racordate la stabilirea şi cedarea de către populaţie a armamentului ilegal, angajaţii Direcţiei Teritoriale a SIS din UTA Găgăuzia, de comun cu angajaţii Procuraturii şi ai Comisariatului raional de poliţie, au depistat materialele incriminate. Interesant este că, pe sietul oficial al Autonomiei, stirea fusese anuntata de cateva zile. Astfel, de către forţele de ordine au fost sechestrate: petarde de trotil cu capacitatea de 400 gr fiecare, amorse electrice, cablu detonator, o serie de cartuşe de manevră şi de luptă, precum şi încărcătoare pentru pistol-automat AK 45, rămase de pe timpul acţiunilor militare pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova din 1992. Serviciul de Informaţii şi Securitate reiterează, apelînd către cetăţenii care deţin informaţii privind posesia ilegală de armament şi muniţii, să ofere aceste date organelor abilitate, garantîndu-le condiţii de maximă confidenţialitate, la telefonul „Liniei Fierbinţi”: (373 22) 24-51-21. De menţionat că, în conformitate cu articolul 290, p.(3) Cod Penal al Republicii Moldova, persoana care predă de bună voie arma de foc sau muniţiile pe care le deţine fără autorizaţia corespunzătoare este eliberată de răspundere penală. KARADENIZ PRESS aminteşte că, în noiembrie 2009, SIS a făcut o captură similară în Găgăuzia. Mai precis, este vorba despre o grenadă de luptă de model F1 cu amorsor, 2 grenade de antrenament de tip RGD-5 cu amorsor, 400 grame de trotil şi un număr impunător de cartuşe de calibru 5,45 mm şi 7,62 mm. Potrivit Serviciului de Informaţii şi Securitate, operaţiunea a fost realizată în urma unui complex de măsuri operative de investigaţii care au fost racordate la realizarea planului de acţiuni în vederea cercetării tuturor cauzelor şi circumstanţelor în care s-a produs deflagraţia din 14 octombrie 2009 din centrul Chişinăului. De asemenea, in luna noliembrie 2008, un impunător arsenal de arme a fost depistat într-un garaj din oraşul Comrat de ofiţerii de la Departamentul Serviciilor Operative din poliţie. Arsenalul a fost depistat în garajul din Comrat era alcătuit de 10 mii de cartuşe, 17 grenade de model F1, zeci de focoase, 8 aruncătoare de grenade şi peste 20 de kilograme de trotil. De asemenea, poliţiştii au găsit mai multe veste antiglonţ, vizoare optice şi staţii radio.

Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, din Republica Moldova, doreşte să adere la Asociaţia de Cooperare Trasfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos. Declaraţia aparţine prim-vicepreşedintelui Comitetului Executiv al Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia, Feodor Valeriu Ianioglo şi a fost făcută miercuri la Galaţi, în cadrul unei conferinţe de presă. Oficialul se află în vizită de lucru la Galaţi, împreună cu o delegaţie din regiunea autonomă, prilej cu care a înaintat preşedintelui Euroregiunii Dunărea de Jos şi a Asociaţiei de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos, Eugen Chebac, solicitarea de aderare la aceste două organisme. Oficialul roman a precizat că se doreşte extinderea euroregiunii, de aceea iau în calcul intenţia Găgăuziei de a adera ca membru, cu cele trei raioane, Comrat, Vulcăneşti şi Ceadâr-Lunga, la structurile transfrontaliere.

La rândul său, Ianioglo a spus că Găgăuzia are nevoie de cooperare interregională, de aceea va semna pentru început un protocol de colaborare cu judeţul Galaţi, membru al euroregiunii, pe probleme ecologice şi de investiţii în reţeaua de apă şi canalizare, mai ales că doar 65% din localităţile unităţii autonome au apă potabilă, acest procent fiind atins numai cu ajutorul unor parteneriate cu Turcia.

Potrivit Agerpres, delegaţia din Găgăuzia s-a întâlnit cu reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Sud-Est prilej cu care s-a discutat despre implementarea mai multor variante de sisteme integrate apă canalizare-staţii de epurare- salubritate.

Potrivit lui Ianioglo, UTA Găgăuzia se află în sudul Republicii Moldova şi are o populaţie de peste 155.000 de locuitori. În regiune se vorbeşte limba găguză, desprinsă din limba turcică, iar găgăuzii sunt creştin-ortodocşi. UTA Găguzia este considerată ,,patria mamă’ pentru găgăuzi, care se regăsesc şi în Grecia, SUA, Bulgaria, dar şi în alte 40 de state ale lumii. Găgăuzia a reuşit să încheie acorduri de colaborare cu regiuni din Rusia, Turcia, Polonia, judeţul Galaţi fiind primul din România.

Atat kosovarii, cat si separatistii transnistreni, precum si gagauzi au iesit in aceeasi zi, duminica, sa voteze in cadrul unor alegeri legislative. Mai mult cetatenii acestor pseudo-state, fie ele recunoscute de Occident sau Federatia Rusa, au pana si observatori din alte state-marioneta cum ar fi Abhazia si Osetia de Sud. Astfel, cei aproximativ 400.000 de alegatori din Transnistria sunt chemati sa aleaga deputatii din asa-numitul Soviet Suprem (Parlamentul –n.r) al autoproclamatei republici. In cursa electorala sunt inscrisi 123 de concurenti, care vor lupta pentru 43 de mandate. Autoritatile separatiste au acreditat si observatori internationali, in special din Osetia de Sud si Abhazia, chiar daca scrutinul nu este recunoscut oficial, ca si cele doua republici caucaziene care se bucura numai de atentia Moscovei.  Miza acestui scrutin este mare in contextul viitoarelor alegeri prezidentiale, care se vor desfasura in 2011, la care unii analisti prognozeaza ca actualul lider, Igor Smirnov, sa fie inlocuit, vehiculandu-se numele lui Evgheni sevciuk, fost presedinte al Sovietului Suprem si influent om de afaceri, care a demisionat in 2009 in urma unor neintelegeri cu Smirnov. Sevciuk este privit ca o persoana care ar putea da o alta turnura negocierilor in privinta reglementarii conflictului transnistrean, care in prezent nu au niciun rezultat. Victor Osipov, vicepremierul de la Chisinau responsabil pentru reintegrarea tarii, declara la inceputul saptamanii curente ca nu asteapta mari schimbari de pozitii din partea Tiraspolului dupa scrutinul de duminica.

Scrutin exploziv

Nu numai separatistii transnistreni voteaza duminica. Si in Kosovo, stat care si-a autoproclamat independenta in urma cu aproape trei ani si care este recunoscut de Occident, cetatenii sunt chemati la urne. Acesta este primul scrutin legislativ de la proclamarea unilaterala a independentei, in februarie 2008. Cu toate acestea, persoane necunoscute au deschis focul sambata, in nordul Kosovo, asupra unei cladiri folosite de Forta NATO (KFOR), lasand o scrisoare de amenintare impotriva sarbilor care ar putea vota la alegerile legislative kosovare de duminica, a anuntat politia, citata de agentiile internationale de presa. Aproximativ 1,6 milioane de alegatori, dintre care 70.000 vor vota pentru prima data, sunt chemati sa aleaga 120 de deputati in Parlament, dintre cei 1.265 de candidati propusi pe 29 de liste, intre care sapte albaneze si opt sarbe. Douazeci de mandate in Parlament sunt rezervate minoritatilor, dintre care zece celor 120.000 de sarbi care traiesc in Kosovo, repartizati in enclave si in nord, in apropiere de granita cu Serbia, unde sunt majoritari. Cele 2.280 de sectii de vot, repartizate in 37 de municipalitati, sunt deschise intre orele 7.00 si 19.00 (8.00-20.00, ora Romaniei). La Pristina, inca de la deschiderea sectiilor, zeci de persoane, majoritatea in varsta, asteptau sa voteze. Unele dintre ele, mai tinere, voiau sa voteze inainte de a merge la serviciu. Rata de participare ar putea fi unul dintre elementele-cheie ale acestui scrutin, care se anunta foarte strans, intre principalele doua formatiuni, Partidul Democratic din Kosovo (PDK), al premierului in exercitiu Hashim Thaci, si Liga Democratica din Kosovo (LDK), condusa de primarul din Pristina, Isa Mustafa. Conform ultimelor sondaje, PDK este creditat cu 30 la suta din intentiile de vot, iar LDK cu 28 de procente. PDK si LDK sunt parteneri de coalitie in Guvernul in exercitiu.

Securizare intensa

Desfasurarea scrutinului va fi monitorizata de 170 de observatori ai Retelei europene a observatorilor in alegeri (ENEMO) si supravegheata de peste 120 de echipe diplomatice, sub auspiciile Uniunii Europene. Politia din Kosovo va mobiliza 6.000 de persoane pentru a asigura buna desfasurare a alegerilor, potrivit unui comunicat difuzat sambata la Pristina. Nici amenintarile nu s-au lasat asteptate. Sarbii care ar putea vota in acest scrutin au fost amenintati in cazul in care vor ieri la vot. “A fost vorba despre o amenintare politica impotriva alegerilor”, a declarat duminica purtatorul de cuvant al politiei kosovare, Besim Hoti, fara a putea preciza cine se afla in spatele acestei agresiuni. in diferitele enclave sarbe repartizate pe teritoriul Kosovo, se asteapta ca sarbii sa se prezinte la urne. In schimb, in nordul Kosovo, in apropierea granitei cu Serbia, unde sarbii sunt majoritari, boicotarea este masiva. Aceasta zona s-a confruntat cu tensiuni intracomunitare, intre sarbii si albanezii din Kosovo. Serbia nu recunoaste proclamarea independentei Kosovo si considera acest teritoriu drept provincia sa meridionala.

Alegeri in Gagauzia

La numai doua saptamani de alegerile legislative ce au avut loc pe 28 noiembrie in Republica Moldova, s-au desfasurat duminica alegerea bascanului (guvernatorului) regiunii autonome Gagauz Yeri din sudul Republicii Moldova si alegeri legislative in Transnistria, regiune separatista in estul tarii. Circa 110.000 alegatori din Gagauzia sunt asteptati duminica la urne sa aleaga unul dintre cei trei candidati la functia de bascan. Aceasta functie este cea mai importanta in autonomia gagauza si de care depind foarte mult relatiile dintre Comrat si puterea de la Chisinau. in plus, bascanul Gagauziei este si membru al guvernului de la Chisinau. Toti cei trei candidati care participa la alegeri au sanse aproximativ egale si este de asteptat ca peste doua saptamani va avea loc al doilea tur de scrutin.

Miza separarii de Chisinau

Candidatul cu cele mai multe sanse este Mihail Formuzal (51 ani). Acesta a fost primar de Ciadar Lunga, al doilea oras ca importanta din regiune si a fost ales bascan cu prilejul alegerilor din 2006, in urma unei campanii electorale dificile si in pofida piedicilor puse de catre fosta guvernare comunista, care a sustinut un alt candidat. Formuzal este sustinut de organizatia Gagauzia Unita, care are o influenta mare in regiune. El este considerat a fi cel mai moderat candidat dintre cei trei, cel putin in relatiile cu actuala conducere de la Chisinau, desi, chiar si el, opteaza pentru asigurarea unei autonomii mai largi. Nicolai Dudoglo (44 ani) este primar de Comrat, capitala autonomiei, din 2004. A candidat pentru functia de bascan si in 2006, dar a fost invins in turul doi de scrutin de actualul bascan. Dudoglo este cunoscut si ca liderul grupului de initiativa care intentioneaza organizarea unui referendum pentru a introduce limba rusa ca limba de stat in Republica Moldova, initiativa care este sustinuta de marea majoritate a populatiei din regiune si care, probabil, ii va aduce atuuri in campania electorala. Dudoglo este sustinut si sustine indirect Partidul Social Democrat din Moldova. Irina Vlah (36 ani) este deputat in parlamentul Republicii Moldova din 2005. Ea este sustinuta in campanie de catre Partidul Comunistilor, formatiune care a obtinut 60% din voturile populatiei din regiune la ultimele alegeri parlamentare din 28 noiembrie. Iar sustinerea comunistilor ii va aduce si o parte importanta dintre voturi. Unitatea Teritorial Administrativa Gagauz Yeri (Gagauzia) are statut de autonomie in cadrul Republicii Moldova. Este situata in sudul tarii, cu o populatie de circa 155.000 persoane (4-5% din totalul populatiei R. Moldova), dintre care peste 80% gagauzi (populatie ortodoxa, de origine turca). Gagauzia are propriul guvern (Comitetul Executiv) si parlament (Adunarea Populara). in regiune se vorbesc trei limbi oficiale – in primul rand rusa, gagauza si mai putin romana. De asemenea, mai multe cercuri influente din regiune incearca permanent sa obtina o autonomie mai mare fata de guvernul de la Chisinau iar politica acestora este mai apropiata de cea a comunistilor condusi de Vladimir Voronin.

Chisinaul sprijina integrarea alolingvilor

Minoritatile nationale ar putea beneficia de programe de stat de insusire a limbii oficiale a Republicii Moldova, relateaza mass-media de la Chisinau, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In acest scop va fi creat un grup de lucru, format din reprezentanti din domeniul invatamintului, culturii si mediului academic, a mentionat astazi, in cadrul mesei rotunde „Integrarea minoritatilor nationale in Republica Moldova”, Elena Beleacova, director general al Biroului Relatii Interetnice de la Chisinau. Oficialul moldovean a mai declarat, citat de mass-media locala, ca Guvernul Republicii Moldova a elaborat Programul de stat privind asigurarea conditiilor necesare pentru studierea si aplicarea limbii oficiale a Republicii Moldova de catre cetatenii alolingvi, in conformitate cu Programul sau de activitate “Integrarea Europeana: Libertate, Democratie, Bunastare” pentru anii 2009-2013. In cadrul manifestarii au fost examinate problemele referitoare la imbunatatirea calitatii predarii limbii de stat cetatenilor alolingvi din Republica Moldova.
La randul sau, Tatiana Poting, viceministru al Educatiei in Executivul de la Chisinau, a constatat ca este nevoie de a fi examinat posibilitati de relansare a situatiei in planul instruirii lingvistice si integrarii sociale a alolingvilor din republica si ca este necesara o politica consecventa in acest sens din partea autoritatilor, fapt de care nu s-a tinut cont in ultimii ani.

Sprijin ong

Potrivit Luciei Cucu, director al Asociatiei Nationale a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM), este necesara elaborarea unei strategii de integrare lingvistica a minoritatilor nationale care sa prevada elaborarea de programe de stat de instruire a limbii de stat pentru alolingvi la toate nivele, de la invatamantul prescolar pana la cel postuniversitar. “Organizatiile nonguvernamentale depun toate eforturile pentru modernizarea instruirii la limba de stat a cetatenilor alolingvi in scopul integrarii lor in viata sociala a republicii. In tara insa sint insuficiente materiale didactice, in timp ce acest program trebuie sa includa nu numai elevii, dar si persoane adulte” a mai declarat Lucia Cucu, citata de mass-media.
Ea a adaugat ca ANTEM se adreseaza tuturor organelor centrale si locale ale puterii din Republica Moldova, solicitand concursul lor la realizarea acestui proiect. Potrivit Luciei Cucu, actuala situatie lingvistica din fosta republica sovietica demonstreaza necesitatea includerii in programul de instruire lingvistica si a cursului pentru studierea culturii si artelor.

Precedent gagauz

Din luna septembrie 2010, 500 de functionari publici vor beneficia de cursuri de insusire gratuita a limbii de stat in cadrul Programului de instruire lingvistica pentru minoritatile nationale din Republica Moldova, sustinut financiar de Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale a OSCE (Haga), relateaza surse oficiale, citate de mass-media. Din 2005 si pana in prezent, de acest program au beneficiat circa 1500 de functionari publici de pe intreg teritoriul tarii. Programul este realizat in 10 localitati urbane si rurale din UTA Gagauzia (n.r.-cursuri frecventate inclusiv de catre guvernatorul UTAG, Mihail Formuzal), in 4 si, respectiv, 2 localitati din nordul si sudul republicii si in municipiul Chisinau.

Liderul comunist Vladimir Voronin blocheaza reforma constitutionala din Republica Moldova

„Respectarea suprematiei legii si conformitatea cu Constitutia”, aceasta asteapta partenerii internationali de la partidele membre ale Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) in actiunile intreprinse pentru depasirea crizei politice pe care o traverseaza Republica Moldova, a declarat ambasadorul Statelor Unite ale Americii in Republica Moldova, Asif J. Chaudhry, intr-un interviu acordat Radio „Europa Libera”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Intrebat ce ar trebui sa faca AIE pentru ca sa beneficieze in continuare de sprijinul moral al partenerilor internationali, ambasadorul american a declarat ca acesta este un proces care a implicat in trecut si implica acum o cooperare si un dialog intens intre fortele politice, care exista in RM. „Ca sa aiba in continuare suportul nostru moral, ei trebuie sa se tina de suprematia legii si ar trebui sa intreprinda orice actiune care e in conformitate cu Constitutia si legislatia RM”. Totodata, ambasadorul american sugereaza ca liderii politici ai RM trebuie sa aiba un dialog continuu cu Comisia de la Venetia, mentioneaza mass-media de la Chisinau, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Intr-adevar, ei trebuie sa discute intre ei, dar trebuie sa discute si cu expertii Comisiei de la Venetia, pentru a ajunge la o intelegere finala, sa fie acceptata de toti”. In opinia lui, pentru ca actiunile conducerii RM sa aiba legitimitate e „foarte important, poate cel mai important”, ca intelegerea finala „sa fie acceptabila si pentru expertii internationali, inclusiv pentru cei ai Comisiei de la Venetia”. „Trebuie sa fie un dialog in societate si intre experti. Cel mai important – trebuie sa fie respectata suprematia legii si legislatia”, a spus Asif J. Chaudhry.

Strategie electorala

Reamintim ca joi, 11 martie, dupa o intrevedere cu ambasadorii statelor UE si al SUA, acreditati in RM, premierul Vlad Filat declara ca, in problema organizarii referendumului privind modificarea Constitutiei, pozitia partenerilor de dezvoltare va fi determinanta. Totodata, vineri, in cadrul vizitei pe care a efectuat-o la Balti, el a afirmat ca initiatorii referendumului pentru amendarea Constitutiei vor renunta la aceasta intentie, daca avizul expertilor straini va fi unul negativ. „Procesul de modificare a Constitutiei prin referendum va decurge in cateva etape, una dintre care este expertizarea masurilor de catre expertii europeni. Daca avizul acestora va fi negativ, noi suntem gata sa renuntam la plebiscit”, a spus Filat, citat de DECA-press, preluat de cotidianul Timpul.
“Raspunsul la intrebarea daca vor fi alegeri anticipate in acest an, il putem obtine dupa ce vor fi depasite toate procedurile, legate de organizarea unui referendum pentru modificarea Constitutiei“, a mai declarat in cadrul vizitei sale de lucru la Balti, liderul Partidului Liberal Democrat, premierul Vladimir Filat. Vorbind despre principiului neretroactivitatii legii, conform caruia actualul Parlament trebuie sa actioneze conform Constitutiei in vigoare la momentul alegerii forului si, respectiv, trebuie sa fie dizolvat, Filat a remarcat ca “eu, desigur, sunt familiarizat cu principiul neretroactivitatii in jurisprudenta, insa aici mai trebuie de vazut daca el actioneaza in acest caz concret“. “De fapt, eu sunt de parere ca asupra acestui subiect trebuia de gasit consens in Parlament, de votat acolo pentru candidatura Presedintelui sau pentru modificarea Constitutiei“ a declarat Vladimir Filat.
Referindu-se la perspectiva alegerilor anticipate, Filat a remarcat ca “pentru realizarea ideii unui referendum pentru modificarea Constitutiei, este necesar un proces complex – obtinerea unui aviz de la structurile europene, modificarea legislatiei electorale, din nou obtinerea unui aviz“ si a specificat ca “daca Europa va da o expertizare cu raspuns negativ, partidul meu nu va merge contrar acesteia“.

Referendum constitutional

Reamintim ca dupa ce declaratiile liderilor Aliantei pentru Integrare Europeana au avut continuturi diferite cand s-a vorbit despre reforma constitutionala si alegerea presedintelui Republicii Moldova, consultarile dintre cele patru partide (n.r.-care formeaza fragila majoritate parlamentara de la Chisinau) au clarificat situatia politica locala. Astfel, se spera ca prin organizarea unui referendum pentru adoptarea unei noi constitutii, pana la mijlocul lunii iunie 2010, va ajuta la deblocarea procesului de alegere a presedintelui tarii, precum si al evitarii unor noi alegeri parlamentare anticipate.
Prima etapa va fi adoptarea legii cu privire la adoptarea noii constitutii, care stabileste mecanismul de adoptare a constitutiei. In baza acestei legi, parlamentul voteaza constitutia pe articole, iar apoi va fi organizat referendumul. Adoptarea unei noi constitutii nu inseamna revizuirea totala a celei actuale. Este vorba de ajustare, corectare, ca sa avem o constitutie care sa corespunda obiectivului pe care si l-a asumat AIE, a declarat Ghimpu. La randul sau, Premierul Vlad Filat a explicat ca daca va fi adoptata noua constitutie in urma referendumului, parlamentul actual isi va duce mandatul de patru ani la bun sfarsit, aratand astfel ca odata cu desfasurarea acestui exercitiu vor fi evitate alegerile anticipate. Referendumul, potrivit lui, urmeaza sa aiba loc pana pe 16 iunie, data dupa care, potrivit actualelor norme, parlamentul ar trebui dizolvat deoarece a esuat in alegerea presedintelui.
Mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, mai precizeaza ca ideea adoptarii unei noi Constitutii a Republicii Moldova, sau a modificarii celei actuale, in contextul actualei crize politice, dar si al anumitor lacune a fost propusa la mijlocul lunii noiembrie 2009 de catre un grup de experti in drept, fiind sustinuta si de reprezentanti ai conducerii de la Chisinau. Ca motiv al acestei initiative a fost invocata imposibilitatea alegerii presedintelui tarii in anul 2009.

Reactia comunista

Initiativa AIE s-a lovit de opozitia dura a Partidului Comunistilor, aflat in opozitie, dar care detine suficiente mandate pentru a bloca modificarile constitutionale in parlament, pentru care sunt necesare 2/3 din voturi. De altfel, PCRM a anuntat intr-o conferinta de presa ca a hotarat initierea imediat a unei consultari populare cu privire la un vot de neincredere fata de actuala guvernare, in persoana presedintelui si a guvernului Republicii Moldova. Aceasta reprezinta raspunsul formatiunii la decizia anuntata cu o zi inainte de liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, privind intentia de a organiza un referendum privind adoptarea unei noi constitutii, evitand, astfel, alegerile anticipate. Partidul a anuntat totodata ca, incepand din aceasta saptamana, reprezentantii sai vor boicota sedintele parlamentului. Potrivit mass-media, si liderii Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD) a calificat intentia guvernarii de a organiza referendum pentru adoptarea unei noi constitutii drept uzurpare a puterii in stat si a cerut demisia imediata si neconditionata a intregii echipe de la conducere si convocarea alegerilor anticipate.

Constitutia la secret

Prim-vicepresedintele Parlamentului, liderul Aliantei “Moldova Noastra“, Serafim Urechean, a declarat pentru mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca majoritatea liberal-democrata a finalizat noua versiune a Constitutiei, pe care intentioneaza sa o prezinte intr-un referendum national.
“Ea (Constitutia – n.r.) a fost finalizata, versiunile sunt finalizate, trebuie sa petrecem intalniri cu toti doritorii, precum si cu comunistii pentru a discuta fiecare articol“, a spus Urechean, mentionand ca “articolele de baza nu vor suporta modificari“ (n.r.-articolele referitoare la limba de stat si statutul de neutralitate). Totodata, prim-vicepresedintele Parlamentului a refuzat sa dea detalii ale noii versiuni a Constitutiei, motivand ca in procesul de discutiei asupra noii Legi Supreme pot aparea unele schimbari.

Gir international

Anterior, presedintele Comisiei Consiliului Europei pentru Democratie prin Drept  (Comisia de la Venetia), Gianni Buquicchio, a declarat, in cadrul unui briefing de presa la Chisinau, ca pentru Moldova, prioritara este iesirea din criza si nu modificarea Constitutiei. Presedintele Comisiei de la Venetia a precizat ca “insista asupra necesitatii respectarii legilor si a Constitutiei actuale“. “Orice reforma trebuie facuta respectand normele si legile in vigoare“, a tinut sa sublinieze oficialul european. Conform mass-media locala, care l-a citat pe Buquicchio, in cazul in care Moldova nu va urma recomandarile Comisiei de la Venetia, poate fi aplicat “un anumit presing politic“ din partea Consiliului Europei.
Reamintim ca pe data de 9 martie 2010, Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Serafim Urechean si Vladimir Filat au declarat ca in locul alegerilor anticipate s-a decis organizarea unui referendum pentru adoptarea unei noi Constitutii, care se va petrece pana la data de 16 iunie. Initiatorul modificarilor constitutionale este Presedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, liderul Legislativului de la Chisinau care a semnat la 1 decembrie 2009 un Decret prin care a fost formata o comisie speciala pentru reformarea Constitutiei. Aceasta, la randul sau, a decis sa modifice 69 de articole din Legea Suprema.

Disensiuni interne

Presedintele de onoare al Partidului Democrat din Moldova, deputatul Dumitru Diacov, citat de agentia pro-PCRM, „OMEGA”, a declarat ca invitarea Comisiei Consiliului European pentru democratie prin drept (Comisia de la Venetia), care a fost facuta de conducerea Moldovei pentru discutarea reformelor constitutionale, a fost prematura. “Eu cred ca unele persoane nu au experienta de comunicare cu aceste structuri, cu Comisia de la Venetia“, a declarat Diacov, mentionand ca a fost impotriva invitarii structurii europene autoritare mentionate in Moldova, deoarece vizita acesteia a fost prematura. “Am spus din start ca Comisia de la Venetia nu vine in tara cu propuneri, trebui sa-i propunem variante concrete de modificare a Constitutiei si atunci ea se va pronunta. Iar Comisia a fost invitata pentru discutii, acest lucru nu a fost unul corect si de asta nu se face vinovata Comisia de la Venetia, a fost, poate, o neintelegere“, a mentionat Diacov, concluzionand ca actualmente, reiesind din deciziile aprobate de Alianta pentru Integrare Europeana este necesara o noua adresare catre Comisia de la Venetia pentru a primi noi recomandari.
Totodata, comentand decizia coalitiei de guvernamant de a organiza un referendum pentru modificarea radicala a Constitutiei in locul alegerilor parlamentare anticipate, deputatul Dumitru Diacov, a lasat sa se inteleaga ca doua partide politice din AIE au fost contra adoptarii prin referendum a noii Constitutii. Diacov a mentionat ca in timpul dezbaterilor initiativei Presedintelui interimar, Mihai Ghimpu, privind reforma constitutionala, doar doua formatiuni politice din componenta Aliantei pentru Integrarea Europeana au promovat activ aceasta idee. “Au existat doua voci care au promovat activ ideea de modificare a Constitutiei si evitarea alegerilor anticipate, ceilalti doi membri ai Aliantei, intr-un fel, s-au conformat“, a declarat Diacov mass-media de la Chisinau, evitand totodata sa specifice ce i-a determinat pe oponentii reformei constitutionale ale lui Ghimpu sa cada de acord cu pozitia initiatorului acesteia.

Bomba gagauza

Negocierile privind revizuirea Constitutiei Republicii Moldova, precum si apropierea alegerilor pentru postul de baskan (n.r.-guvernator) al Uniunii Teritorial Autonome Găgăuz Eri (Găgăuzia) au provocat dezbateri dure la Comrat. Comitetul Executiv si deputatii Adunarii Populare a Gagauziei (n.r. – parlamentul local de la Comrat) considera ca actuala criza constitutionala din Moldova provocata ca urma a nealegerii presedintelui determina necesitatea adoptarii unei noi Constitutii, relateaza surse locale, citate in exclusivitate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform unei scrisori adresate de baskanul (guvernatorul) gagauz Mihail Formuzal, presedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, noua Constitutie ar putea solutiona problemele interne ale fostei republici sovietice. „Pentru aceasta prin referendum trebuie adoptata o noua Lege suprema, care sa prevada o noua structura a tarii – un stat federativ cu trei subiecti: Moldova, Gagauzia si Transnistria”, considera Formuzal, care a mentionat ca trebuie determinate drepturile si obligatiunile subiectilor federatiei, precum si trebuie consolidat in mod constitutional statutul limbii ruse ca limba oficiala.
O comisie speciala, constituita in ianuarie 2010 in Gagauzia, a prezentat 70 de completari si modificari la articolul 14 al Constitutiei Republicii Moldova. Conform surselor locale, comisia se pronunta pentru alegerea directa a presedintelui Republicii Moldova, precum si ca cinci din cei 101 deputati sa fie alesi in circumscriptiile uninominale organizate pe teritoriul autonomiei gagauze. De asemenea, Gagauzia insista asupra introducerii in Constitutie a unei prevederi potrivit careia in cazul in care statutul Republicii Moldova se va schimba ca stat independent, poporul autonomiei isi rezerva dreptul la autodeterminare externa. Surse din Comitetul Executiv de la Comrat au mai declarat ca, dupa ce proiectul va fi aprobat de Adunarea Populara a Gagauziei, acesta va fi transmis Comisiei Constitutionale republicane de la Chisinau, unde insa nu exista nici un reprezentant al Gagauziei.
Totodata, baskanul Mihail Formuzal doreste si modificari la legea privind partidele politice, astfel incat, in autonomia gagauza poata functiona formatiuni regionale, o constanta politica a miscarii secesioniste gaguze de la inceputul anilor 1990.

Rusa, limba oficiala

Autoritatile autonomiei gagauze au propus autoritatilor de la Chisinau modificarea Constitutiei Republicii Moldova astfel incat sa confere limbii ruse statut de limba de stat in fosta republica sovietica. Executivul de la Comrat va elabora in acest sens un proiecte de lege, care va fi propus spre adoptare Adunarii Populare, organul legislativ al autonomiei gagauze, urmand ca ulterior, propunerea respectiva sa fie transmisa spre aprobare Parlamentului de la Chisinau. Bascanul (guvernatorul) autonomiei, Mihai Formuzal, considera ca oferirea statului de limba oficiala limbii ruse „va adanci armonia interetnica pe tot teritoriul Republicii Moldova”. Reamintim ca in autonomia gagauza functioneaza trei limbi oficiale, moldoveneasca, gagauza si rusa, ultima fiind insa privilegiata de autoritatile locale de la Comrat in domeniul economic, administrativ, social, educational si religios.

Gagauzia federalizeaza Republica Moldova

Comitetul Executiv si deputatii Adunarii Populare a Gagauziei (n.r. – parlamentul local de la Comrat) considera ca actuala criza constitutionala din Moldova provocata ca urma a nealegerii presedintelui determina necesitatea adoptarii unei noi Constitutii, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform unei scrisori adresate de bascanul (guvernatorul) gagauz Mihail Formuzal, presedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, noua Constitutie ar putea solutiona problemele interne ale fostei republici sovietice. „Pentru aceasta prin referendum trebuie adoptata o noua Lege suprema, care sa prevada o noua structura a tarii – un stat federativ cu trei subiecti: Moldova, Gagauzia si Transnistria”, considera Formuzal, care a mentionat ca trebuie determinate drepturile si obligatiunile subiectilor federatiei, precum si trebuie consolidat in mod constitutional statutul limbii ruse ca limba oficiala.
O comisie speciala, constituita in ianuarie 2010 in Gagauzia, a prezentat 70 de completari si modificari la articolul 14 al Constitutiei Republicii Moldova. Conform surselor locale, comisia se pronunta pentru alegerea directa a presedintelui Republicii Moldova, precum si ca cinci din cei 101 deputati sa fie alesi in circumscriptiile uninominale organizate pe teritoriul autonomiei gagauze. De asemenea, Gagauzia insista asupra introducerii in Constitutie a unei prevederi potrivit careia in cazul in care statutul Republicii Moldova se va schimba ca stat independent, poporul autonomiei isi rezerva dreptul la autodeterminare externa. Surse din Comitetul Executiv de la Comrat au mai declarat ca, dupa ce proiectul va fi aprobat de Adunarea Populara a Gagauziei, acesta va fi transmis Comisiei Constitutionale republicane de la Chisinau, unde insa nu exista nici un reprezentant al Gagauziei.

Rusa, limba oficiala

Autoritatile autonomiei gagauze au propus autoritatilor de la Chisinau modificarea Constitutiei Republicii Moldova astfel incat sa confere limbii ruse statut de limba de stat in fosta republica sovietica. Executivul de la Comrat va elabora in acest sens un proiecte de lege, care va fi propus spre adoptare Adunarii Populare, organul legislativ al autonomiei gagauze, urmand ca ulterior, propunerea respectiva sa fie transmisa spre aprobare Parlamentului de la Chisinau. Bascanul (guvernatorul) autonomiei, Mihai Formuzal, considera ca oferirea statului de limba oficiala limbii ruse „va adanci armonia interetnica pe tot teritoriul Republicii Moldova”. Reamintim ca in autonomia gagauza functioneaza trei limbi oficiale, moldoveneasca, gagauza si rusa, ultima fiind insa privilegiata de autoritatile locale de la Comrat.