Statele Unite s-au pronunţat marţi în favoarea “bunelor relaţii” dintre Franţa şi Turcia”, la o zi după adoptarea de către Senatul francez a unei legi prin care este penalizată negarea genocidului armenilor în 1915, puternic contestată de autorităţile de la Ankara.
“Sincer, aceasta afacere priveşte Turcia şi Franţa”, a declarat în cursul unui briefing purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american, Victoria Nuland. “Dar ne dorim să vedem bune relaţii între cele două ţări care sunt aliate ale Statelor Unite”, a continuat ea. “Părerea noastră în această problemă este bine cunoscută şi nu s-a schimbat. Am informat guvernul francez şi le-am spus cum am gestionat această chestiune”, a adăugat Victoria Nuland.
Preşedintele Barack Obama a comemorat în aprilie anul trecut cea de-a 96-a aniversare a masacrului armenilor din Imperiul Otoman, cerând autorităţilor de la Ankara “completa” recunoaştere a acestor crime, dar fără să le califice ca “genocid”, deşi în campania electorală din 2008 preconizase să folosească termenul în cauză, transmite Agerpres. După adoptarea legii în Adunarea Naţională de la Paris, un alt purtător al diplomaţiei americane, Mark Toner, s-a mărginit să precizeze că administraţia de la Washington continuă “să susţină normalizarea relaţiilor dintre Turcia şi Armenia”.
Primul ministru turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat marţi drept “discriminatoare şi rasistă” legea aprobată luni seară de Senatul francez. “Ne vom anunţa planul de acţiune în funcţie de evoluţiile din acest dosar”, a adăugat şeful guvernului turc, indicând faptul că “Turcia se află încă într-o perioadă de răbdare”. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, are la dispoziţie 15 zile pentru a promulga legea în cauză.

Dupa lungi dezbateri si tatonari, Legislativul de la Paris a adoptat luni seara propunerea de lege care incrimineaza penal negarea genocidului armean din 1915 in urma unui ultim vot in Senat, cu riscul amplificarii crizei dintre Paris si Ankara, un partener economic si strategic major. Senatul a ratificat cu 127 de voturi la 86 acest text, deja adoptat de Adunarea Nationala pe 22 decembrie. Astfel, textul este adoptat definitiv de catre Parlament. Doar 237 de senatori din totalul de 347 au luat parte la vot. Respingerea la inceputul serii de luni a unei motiuni de respingere sugera un vot final in favoarea proiectului de lege, un text sustinut de presedintele Nicolas Sarkozy. Luni seara, presa turca scria ca premierul Recep Tayyip Erdogan a urmarit indeaproape, alaturi de colaboratorii sai, dezbaterile din Senatul francez, finalizand riposta prevazuta de Guvernul sau in caz de adoptare. Imediat dupa votul Senatului, ministrul turc al Justitiei Sadullah Ergin a criticat dur votul parlamentarilor francezi, apreciind ca reflecta “o lipsa totala de respect” si o “mare nedreptate” fata de Turcia. Ministrul a adaugat, pentru CNN Turk, ca, pentru Turcia, aceasta lege este “nula si neavenita”. in plus, Ankara a reiterat amenintarile cu represalii “permanente” impotriva Frantei, in cazul in care legea care prevede pedepse penale pentru negarea genocidului armean adoptata de Senat va fi promulgata in zilele urmatoare. “Daca legea este promulgata de catre Guvern, consecintele vor fi permanente. Franta este pe cale sa piarda un partener strategic”, a declarat pentru AFP purtatorul de cuvant al Ambasadei Turciei la Paris, Engin Solakoglu. Armenia a apreciat, din contra, prin intermediul ministrului sau de Externe Edouard Nalbandian, ca votul parlamentarilor francezi constituie o “initativa istorica ce va contribui la prevenirea altor crime impotriva umanitatii”.

Pedepse legiferate

“Aceasta zi va fi scrisa cu litere de aur nu doar in istoria prieteniei intre popoarele armean si francez, dar si in analele apararii drepturilor omului in intreaga lume”, a subliniat ministrul, citat intr-un comunicat. Luni, vicepremierul turc Bulent Arinc a avertizat ca Turcia s-ar putea adresa Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), in vederea unei condamnari a Frantei, in cazul in care legea este adoptata. De asemenea, televiziunea turca TRT a amenintat ca va pune capat participarii sale la Euronews, cel mai important post international de televiziune de stiri din Europa, cu sediul in Franta, in cadrul careia este actionar cu o cota de 15,5%. Proiectul prevede pedepsirea cu un an de inchisoare si o amenda in valoare de 45.000 de euro a negarii genocidelor recunoscute de catre legea franceza, inclusiv genocidul armean. Parisul a recunoscut in 2001 existenta unui genocid al armenilor in Anatolia, intre 1915 si 1917. Armenii afirma ca este vorba despre 1,5 milioane de morti. Pana in prezent, Franta recunoaste existenta a doua genocide, si anume cel impotriva evreilor, in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, si cel al armenilor, dar pedepseste doar negarea genocidului impotriva evreilor.

Armenia saluta decizia

Condamnarea genocidului armean este o “initativa istorica ce va contribui la prevenirea altor crime impotriva umanitatii”, a declarat marti Edouard Nalbandian, ministrul armean de Externe, potrivit AFP. “Aceasta zi va fi scrisa cu litere de aur nu doar in istoria prieteniei intre popoarele armean si francez, dar si in analele apararii drepturilor omului in intreaga lume”, a subliniat ministrul, citat intr-un comunicat. Acest vot “va consolida, in plus, mecanismele existente de prevenire a crimelor impotriva umanitatii”, se mai arata in comunicat.

Turcia se pregateste pentru riposta

Turcia, care refuza utilizarea termenului “genocid”, in pofida faptului ca recunoaste existenta unor masacre soldate cu moartea a aproximativ 500.000 de armeni, a incercat sa exercite presiuni asupra Parlamentului francez pana in ultimul moment, pentru a-l determina sa renunte. “Am stabilit in prealabil masurile pe care prevedem sa le adoptam daca acest text este adoptat. Nimeni nu trebuie sa se indoiasca de acest lucru”, a amenintat luni ministrul turc de Externe Ahmet Davutoglu, care a anulat o vizita la Bruxelles, unde urma sa asiste la o reuniune a ministrilor europeni ai Afacerilor Externe. Adoptarea textului de catre deputati pe 22 decembrie a antrenat chemarea, timp de cateva saptamani, a ambasadorului Turciei in Franta. Dar, mai ales, Turcia, tara membra NATO, a inghetat cooperarea sa politica si militara cu Parisul, care considera Ankara un partener esential in vederea solutionarii crizei din Siria, in care Franta incearca sa fie foarte activa. De aceasta data, Turcia ar putea sa isi recheme sine die reprezentantul la Paris si sa adopte masuri de represalii in domeniul comercial si economic, potrivit unor surse de la Ankara.

Senatul francez votează luni un proiect de lege care sancţionează negarea genocidului armean, text susţinut de preşedintele Nicolas Sarkozy şi care a declanşat o criză majoră între Paris şi Ankara.
Eforturile de ultimă oră ale Turciei pentru a convinge Franţa să retragă textul care prevede pedeapsa cu un an de închisoare şi amendă de 45.000 de euro pentru negarea genocidelor recunoscute ca atare de legea franceză, între care şi genocidul armean, nu par să fi avut rezultatul scontat. În timpul week-end-ului, ministrul turc al afacerilor externe, Ahmet Davutoglu, a apelat pentru ultima oară la senatorii francezi să respingă acest text ‘contrar drepturilor omului’. ‘Vor exista noi sancţiuni, de această dată permanente, până când Franţa îşi va schimba poziţia’, a avertizat ministrul.
După o îngheţare a cooperării sale militare şi politice cu Parisul, guvernul turc a avertizat că o a doua serie de măsuri ar putea urma. Potrivit unor surse din Ankara, Turcia ar intenţiona să-şi reducă reprezentarea diplomatică în Franţa şi să organizeze o ripostă în domeniul comercial şi economic, transmite Agerpres. Relaţiile între cele două ţări s-au degradat puternic după venirea la putere în 2007 a preşedintelui Nicolas Sarkozy, care nu şi-a ascuns niciodată opoziţia faţă de intrarea Turciei în UE.

Acuzatii dure

Guvernul turc l-a acuzat pe şeful statului francez de oportunism electoral o dată cu apropierea alegerilor prezidenţiale, în care voturile comunităţii armene (600.000 de persoane) contează. Proiectul de lege nu întruneşte adeziunea unanimă în Franţa, ministrul afacerilor externe, Alain Juppe, criticându-l ca fiind ‘inoportun’ pentru relaţiile cu Turcia, care joacă un rol-cheie în mai multe dosare din Orientul Mijlociu, în special în Irak şi în Siria.
Şi comisia juridică a Senatului a respins săptămâna trecută acest text, considerându-l ‘contrar Constituţiei’. Dar, susţinut de preşedintele Sarkozy şi de candidatul socialist la alegerile prezidenţiale Francois Hollande, textul urmează să fie votat în şedinţa de luni a Senatului. Turcia respinge termenul de genocid, chiar dacă recunoaşte comiterea unor masacre şi faptul că aproximativ 500.000 de armeni au pierit în Anatolia între anii 1915-1917, în timp ce armenii evocă uciderea a 1,5 milion de persoane.

Parisul continua sa ajute la inarmarea Rusiei si la transferul de tehnologie catre Moscova, in ciuda faptului ca Franta este membra a NATO. Dupa achizitionarea de nave militare Mistral, contractorii francezi sunt gata sa propuna Moscovei si alte tehnologii de lupta de ultima ora, potrivit lui Arnaud Kalika, membru al sectiei militare a Clubului Valdai. Exceptie de la acest nou targ franco-rus fac rachetele balistice, mijloacele de lupta radioelectronica, codurile NATO si sistemele automatizate de comanda si control. Analistii internationali considera ca o parte dintre navele Mistral vor fi utilizate in Marea Neagra intr-o incercare de reinoire a flotei ruse din aceasta zona si pentru a castiga noi parghii de putere. Expertul francez a confirmat ca negocierile dintre Moscova si Paris privind incheierea contractului constructiei celui de-al treilea si al patrulea Mistral deruleaza cu succes, informeaza Vocea Rusiei.Santierele navale rusesti vor construi corpurile celei de-a treia si a patra nava Mistral pentru care Rusia va cheltui 2,5 miliarde euro. Participarea Corporatiei Unite de Constructii Navale din Rusia va ajunge la 70-80% in comparatie cu aportul ei de 30-40% la constructia primelor doua portelicoptere de tipul Mistral. Kalika sustine ca acest document va fi semnat in 2012. Franta va livra Rusiei primele doua portelicoptere in 2014 si 2015. La sfarsitul anului trecut compania franceza de stat de constructii navale DCNS a primit din partea Rusiei un avans in valoare de 1,2 miliarde euro si incepe constructia primului portelicopter pentru Rusia. Un alt expert militar, Igor Korotcenko, a mentionat ca Franta este principalul partener al Rusiei in domeniul colaborarii militaro-tehnic: „In ultimii ani, intre Moscova si Paris s-au legat relatii de parteneriat strategic in acest domeniu. Franta prezinta interes pentru Rusia, in primul rand ca furnizor de tehnologii militare noi, avand in vedere fabricarea lor pe viitor in Rusia. Noi primim tehnologii franceze in domeniul echipamentelor de vedere nocturna care se folosesc, printre altele, la tancurile T-90. La randul lor, ele sunt livrate clientilor straini. Componentele franceze de avionica sunt folosite la avioanele de vanatoare Su-30 si sunt livrate in cadrul contractelor de export clientilor din strainatate. Exista perspective bune privind cooperarea dintre Rusia si Franta in domeniul dotarii digitale a echipamentului pentru infanteristi Felin”. Organizat acum in urma cu sapte ani de catre agentia rusa de stiri si informatii „ RIA Novosti” si Consiliul de Politica Externa si Aparare, clubul de discutii Valdai a rapid o platforma unde se discuta importante probleme legate de politica externa a Moscovei.

Scut franco-rusesc

Dar colaborarea dintre cele doua tari ar putea fi extinsa. In vara anului trecut, ministrul francez de externe Alain Juppe afirma la la reuniunea Clubului Valdai de la Moscova ca Franta vrea sa asocieze Rusia in constructia unui scut european antiracheta, in special pentru a contracara influenta Statelor Unite in Europa, si in particular in zona Marii Negre. „Ne-am exprimat foarte clar la summitul de la Lisabona, din luna noiembrie, spunand ca vrem ca acest sistem de aparare antiracheta sa asocieze Statele Unite, Europa, NATO si Rusia. Franta impartaseste un numar dintre indoielile Rusiei privind amplasarea acestui sistem, in special vointa de a pastra capacitatea noastra suverana de disuasiune nucleara, care nu trebuie afectata de apararea antiracheta. Rusia si Franta au, in aceasta privinta, abordari comune ”, a spus Juppe. „Acum este vorba de negociere pentru amplasarea acestui sistem. Nu este simplu. Discutiile dintre americani si rusi sunt dificile, stim bine. Dar obiectivul nostru este sa asociem Rusia la acest demes”, a precizat oficialul francez subliniind inca o data ca sistemul nu este orientat impotriva Rusiei. Lucrarile pe formarea comuna a unui scut antiracheta european au inceput in noiembrie la summitul Rusia-NATO de la Lisabona.

Flota militara argentiniana ameninta ramasitele imperiului colonial britanic

Argentina şi-a reiterat luni revendicările asupra Malvinelor (insulele Falkland) şi a chemat Marea Britanie să angajeze negocieri, cu ocazia celei de-a 179-a aniversări a prezenţei trupelor britanice în acest arhipelag situat la 500 de km de coastele argentiniene, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Într-un comunicat al ministerului argentinian al Afacerilor externe, citat de AFP, Buenos Aires “reafirmă încă o dată drepturile inalienabile ale Argentinei asupra insulelor Malvine, Georgia de Sud şi Sandwich de Sud, precum şi asupra zonelor maritime din jurul acestora, care sunt o parte integrantă din teritoriul naţional” argentinian.
Reamintim ca autoritatile de la Buenos Aires au obiceiul de a reînnoi revendicările sale asupra suveranităţii Malvinelor în fiecare an pe 3 ianuarie, data debarcării trupelor britanice în arhipelag în 1833. La randul sau, primul ministru britanic David Cameron, a declarat sambata ca  Marea Britanie nu va negocia niciodată suveranitatea Malvinelor (Falkland în engleză), revendicate de Argentina, cu excepţia cazului în care locuitorii lor doresc acest lucru. “Indiferent de dificultăţile cu care se confruntă Regatul Unit, dorinţa guvernului de a garanta securitatea şi prosperitatea teritoriilor de peste mări, dintre care insulele Falkland, rămâne deplină”, a declarat David Cameron, în mesajul său de Crăciun adresat locuitorilor acestor insule controlate din 1833 de Marea Britanie.

UE, amenintata de Chavez

Anterior, presedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a cerut statelor membre ale Uniunii Europene sa acorde, fara conditii politice si financiare prealabile, independenta teritoriilor acestor state din Marea Caraibelor si America de Sud, inclusiv insulele Falkland. Chavez a mai declarat ca Venezuela va sustine „cu toate mijloacele” independenta noile state din America Latina, inclusiv din punct de vedere financiar.
Problema statutului ramasitelor imperiilor coloniale europene din Marea Caraibelor este o tema atinsa periodic de catre Chavez, care, anul trecut, a  criticat dur, in timpul unui discurs tinut in fata diplomatilor ucraineni, acordarea statutului de ţări autonome asociate Regatului Tarilor de Jos fostelor colonii olandeze Curacao şi Sint-Maarten. Statutul de autonomie prevede că guvernul olandez va rămîne responsabil de apărarea şi de politica externă celor două ţări, Sint-Maarten şi Curacao. Cele două insule se alătură astfel Arubei, care şi-a obţinut statutul de autonomie în 1986, şi pun capăt existenţei Antilelor olandeze, care există din 1956. Altre trei insule, Bonaire, St. Eustatius şi Saba, acced la statutul de municipalităţi speciale autonome ale Olandei. Insula Curacao, care are peste 190.000 de locuitori, se află la 65 km de Venezuela, iar Sint-Maarten, cu o populaţie de 37.000 de locuitori, este situată pe aceeaşi insulă cu teritoriul francez Saint-Martin, alipit Guadelupei.
Declaratiile belicoase ale presedintelui Venezuelei vin pe fondul degradarii permanente a relatiilor politice dintre regimul de la Caracas si statele Uniunii Europene care detin diferite posesiuni pe continentul latino-american. Printre statele vizate de Chavez se numara Marea Britanie, Franta si Olanda, ale caror autoritati critica periodic starea deplorabila a drepturilor omului din tara latino-americana.

Ofensiva anti-britanica

Un alt dusman public al liderului venezuelean este Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, caruia Chavez i-a cerut ultimativ sa restituie arhipelagul Falkland autoritaţilor de la Buenos Aires. El a dat asigurari ca Argentina “nu va fi singura” in cazul unui eventual nou razboi in insulele Falkland impotriva Marii Britanii. “Anglia, pana cand vrei sa stai in (insulele – n.red.) Falkland? Regina a Angliei, ma adresez ţie, regina a Angliei, epoca imperiilor a apus, nu ţi-ai dat seama, regina a Angliei? Restituie (insulele) Falkland poporului argentinian”, a afirmat Chavez cu ocazia ueni editii a emisiunii sale duminicale televizate “Alo presidente”, difuzata la inceputul anului 2010. “Englezii continua sa ameninţe Argentina. Lucrurile s-au schimbat, Doamna Regina, nu mai suntem in 1982. In caz de agresiune impotriva Argentinei, fiţi sigura ca ea nu va fi singura”, a adaugat Chavez.
Reamintim ca Marea Britanie revendica din 1833, sub numele de Falkland, insulele Malvine situate la 500 de kilometri de Argentina, scena, in 1982, a unui scurt, dar sangeros razboi, terminat cu capitularea neconditionata a fortelor militare argentiniene, si cu un bilant de peste 1000 de morti, civili si militari.

Tensiuni petroliere

Inceperea iminenta a forajelor petroliere britanice in apropierea arhipelagului a reanimat conflictul diplomatic dintre Londra si Buenos Aires, care continua sa revendice suveranitatea asupra insulelor si apelor teritoriale adiacente, chiar daca diplomaţia argentiniana a respins in mai multe randuri orice opţiune militara in cazul insulelor Malvine. Ca reacţie la aceste foraje, Buenos Aires a publiat un decret care solicita o autorizaţie pentru vasele ce ii traverseaza apele teritoriale pentru a se deplasa in arhipelagul Falkland, ale carui ape ar conţine intre 13 şi 60 de miliarde de barili de petrol, potrivit estimarilor.
In acest moment, Marea Britanie are desfasurati in insulele Falkland, in principal in baza militara Mount Pleasant, aproximativ 2000 de militari, o escadrila de avioane de lupta Eurofighter Typhoon, un detasament de elicoptere de lupta antisubmarin si atac, precum si alte unitati specializate. In regiune patruleaza in permanenta nave ale marinei de razboi britanice, secondate periodic de nave militare americane.

O sută de site-uri legate de diaspora armeană în Franţa au fost victime ale hackerilor turci.
Grupul de piraţi informatici naţionalişti Millikuvvetler.net a revendicat luni piratarea a în jur de 100 de site-uri din Franţa legate de activităţile armenilor din Franţa şi, de asemenea, de politicieni, mai ales deputatul UMP Bernard Depierre, scrie securityportal.ro. Valerie Boyer, deputata partidului prezidenţial UMP autoarea textului ce a provocat furia Turciei, care şi-a îngheţat cooperarea politică şi militară cu Parisul după adoptarea lui joia trecută, a depus o plângere luni după ce a primit ameninţări şi după ce militanţi proturci i-au piratat site-ul. Adunarea Naţională franceză a adoptat joi această propunere de lege penalizând contestarea oricărui genocid, dintre care cel al armenilor în 1915, aminteşte AFP.
Potrivit unor media din Turcia şi Franţa, autorii acestei piraterii, Grayhatz, ar fi legaţi de hackerii turci Akincilar care au piratat în noiembrie site-ul revistei satirice franceze Charlie Hebdo, al cărei sediu a fost victima unui incendiu criminal în urma publicării unei caricaturi a lui Mahomed.
KARADENIZ PRESS reaminteşte că, săptămâna trecută, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat că votul Adunării Naţionale franceze care transformă în infracţiune negarea genocidului armean va genera “răni de nevindecat” în relaţiile franco-turce. “Din nefericire, această propunere a fost adoptată în pofida tuturor avertismentelor noastre (…) Acest lucru va produce răni de nevindecat extrem de grave în relaţiile bilaterale” ale celor două ţări, a indicat şeful guvernului turc joi, într-o conferinţă de presă. la Ankara.
“Este o iniţiativă rasistă, discriminatorie şi xenofobă şi în consecinţă Turcia a decis suspendarea vizitelor oficiale bilaterale cu Franţa şi îngheţarea cooperării politice şi militare cu această ţară”, a continuat premierul Erdogan. Acesta a confirmat în faţa presei rechemarea pentru consultări a ambasadorului Turciei în Franţa, anunţată anterior la Ankara.
De asemenea, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a criticat legea adoptată joi de deputaţii francezi, care pedepseşte negarea genocidului armean şi care, în opinia OSCE, criminalizează dezbaterile istorice şi împiedică libertatea de expresie.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a criticat legea adoptată joi de deputaţii francezi, care pedepseşte negarea genocidului armean şi care, în opinia OSCE, criminalizează dezbaterile istorice şi împiedică libertatea de expresie. De asemenea, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat că iniţiativa legislativă franceză va genera “răni de nevindecat” în relaţiile franco-turce.
“Recunosc pe deplin intenţiile umanitare ale membrilor Adunării Naţionale, care au elaborat şi susţinut această propunere de lege”, a declarat reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-media, Dunja Mijatovic, într-un comunicat, transmite Agerpres. “Cred, cu toate acestea, că adoptarea finală a acestor amendamente va stârni îngrijorări serioase cu privire la standardele internaţionale ale libertăţii de expresie”, a adăugat ea, exprimându-şi dorinţa ca Senatul francez să respingă textul.
Ea şi-a exprimat îngrijorarea în special în ceea ce priveşte “o criminalizare a dezbaterilor istorice publice”, care nu favorizează, în opinia sa, “o mai bună înţelegere între populaţii şi comunităţile” membre OSCE. Mijatovic şi-a exprimat de asemenea temerea că şi alte ţări vor urma exemplul Franţei şi vor criminaliza anumite luări de poziţie istorice, încălcându-şi angajamentele în cadrul OSCE, care vizează încurajarea discuţiilor libere privind subiecte de interes public.
“O proliferare a unor astfel de interdicţii naţionale” privind luări de poziţie legate de istorie şi cultura altor popoare, “face inaplicabile standardele internaţionale ale libertăţii de exprimare şi subordonează o serie de strategii naţionale cu privire la reglementarea discursurilor şi exprimării”, a spus în încheiere Dunja Mijatovic.
Votul de joi al Adunării Naţionale franceze care transformă în infracţiune negarea genocidului armean va genera “răni de nevindecat” în relaţiile franco-turce, a avertizat premierul turc Recep Tayyip Erdogan. “Din nefericire, această propunere a fost adoptată în pofida tuturor avertismentelor noastre /…/ Acest lucru va produce răni de nevindecat extrem de grave în relaţiile bilaterale” ale celor două ţări, a indicat şeful guvernului turc într-o conferinţă de presă la Ankara.
“Este o iniţiativă rasistă, discriminatorie şi xenofobă şi în consecinţă Turcia a decis suspendarea vizitelor oficiale bilaterale cu Franţa şi îngheţarea cooperării politice şi militare cu această ţară”, a continuat premierul Erdogan. Acesta a confirmat în faţa presei rechemarea pentru consultări a ambasadorului Turciei în Franţa, anunţată anterior la Ankara.

Turcia şi-a rechemat ambasadorul în Franţa, Tahsin Burcuoglu, după ce Adunarea Naţională franceză a aprobat joi o lege care transformă în infracţiune negarea genocidului armean, a anunţat o sursă oficială de la Ankara.
Deputaţii francezi au aprobat proiectul de lege privind negarea genocidurilor, între care cel asupra armenilor în 1915, în timpul Imperiului Otoman, în pofida avertismentelor şi indignării manifestate de Turcia şi prezenţei a mii de manifestanţi în jurul sediului Adunării Naţionale de la Paris.
Proiectul de lege va fi prezentat spre dezbatere Senatului francez la o dată ce nu a fost stabilită, în cursul anului viitor, susţinătorii sperând ca evenimentul să se producă înaintea pauzei parlamentare ce va precede alegerile prezidenţiale franceze.
Recent, Ankara a anunţat că ar putea recurge la arma economică împotriva Parisului. Turcia avertizează Franţa asupra unor consecinţe grave şi ireparabile în relaţiile bilaterale, în cazul aşa-numitul “genocid armean”.
Autorităţile turce recunosc că, între 300 şi 500 de mii de armeni, au murit în Anatolia otomană. în timpul Primului Război Mondial, dar, potrivit acestora, ei nu au fost victime ale unei campanii de exterminare, ci ale haosului din ultimii ani de existenţă ai Imperiului otoman. În schimb, armenii vorbesc despre un genocid şi de un număr mult mai mare de victime – un milion şi jumătate.

Adunarea Nationala franceza a aprobat joi un proiect de lege prin care se introduce in Codul Penal, ca infractiune, negarea genocidului armean. Proiectul propune pedepsirea celor care neaga sau minimalizeaza genocidul cu un an de inchisoare si o amenda de 45.000 de euro. Franta recunoaste doua evenimente ca fiind genocid: Holocaustul si uciderea in masa a armenilor din estul Turciei intre 1915 si 1917. O lege separata incrimineaza negarea Holocaustului.

Proteste la Paris

Circa 1.000 de francezi de origine turca protesteaza in fata Parlamentului francez joi, in timp ce parlamentarii dezbat un proiect de lege care ar incrimina negarea genocidului armean. Scutierii au fost desfasurati in zona. Protestatarii agita steagurile Turciei si pancarte care denunta proiectul: “Istoria nu trebuie sa serveasca politica”. Proiectul propune pedepsirea celor care neaga sau minimalizeaza genocidul cu un an de inchisoare si o amenda de 45.000 de euro. Franta recunoaste doua evenimente ca fiind genocid: Holocaustul si uciderea in masa a armenilor din estul Turciei intre 1915 si 1917. O lege separata incrimineaza negarea Holocaustului. in Turcia, proiectul este vazut ca o tentativa a partidului lui Sarkozy de a curta diaspora armeana, foarte influenta, inainte de alegerile parlamentare si prezidentiale de anul viitor.

Ministrul francez al Afacerilor Europene Jean Leonetti a indemnat miercuri Turcia sa recunoasca genocidul armean de la inceputul secolului al XX-lea ca pe “un fapt istoric”, negand ca un proiect de lege, denuntat de Ankara in termeni duri, ar avea o miza electorala. “In prezent, toate popoarele trebuie sa fie lucide si curajoase si sa isi priveasca istoria in fata. Genocidul armean, de la producerea caruia au trecut aproape 100 de ani si ai carui responsabili sunt morti, este o simpla recunoastere a unui fapt istoric” pe care Turcia ar trebui sa si-o asume, a declarat el pentru postul Radio Classique si postul de televiziune Public Senat. “Oare marile popoare nu se respecta, atunci cand iti privesc trecutul cu luciditate”, a intrebat retoric ministrul, recunoscand ca problema care se pune este daca sarcina de “a spune istoria” trebuie sa revina legiuitorului sau istoricului. Jean Leonetti a negat acuzatiile formulate in Turcia, potrivit carora in spatele depunerii unei propuneri legislative privind condamnarea negarii unor genocide s-ar afla considerente de ordin electoral. in aceasta primavara, in Franta sunt prevazute alegeri prezidentiale, iar voturile celor aproxiamtiv 500.000 de “armeni din Franta” sunt foarte ravnite de clasa politica. “Daca (scopul) ar fi fost obtinerea voturilor (in alegerile prezidentiale), cred ca opozitia nu ar vota (proiectul legislativ). insa socialistii vor vota aceasta propunere de lege, initiata de un deputat si nu de Guvern”, a spus ministrul. Proiectul “nu vizeaza in mod direct Turcia, (ci) toate genocidele”, a adaugat el. Textul, care prevede un an de inchisoare si o amenda in valoare de pana la 45.000 de euro, in cazul negarii unui genocid recunoscut prin lege, a fost depus la initiativa unei deputate din cadrul UMP (majoritatea prezidentiala), Valerie Boyer, care reprezinta departamentul Bouches-du-Rhone (sud), in care traieste o importanta comunitate de armeni.