Vânzarea către Rusia de nave de război franceze şi de alte echipamente militare germane şi italiene provoacă îngrijorare în rândul unor ţări membre ale NATO.
Potrivit unui raportul realizat de serviciul pentru cercetări al Congresului SUA, vânzarea convenită în iunie 2011 a patru nave de război Mistral este drept “prima vânzare de capacităţi militare semnificative către Rusia de către un membru al NATO”. Acest contract “a aruncat lumină asupra tensiunilor din interiorul Alianţei cu privire la relaţiile cu Rusia” şi a stârnit preocupare îndeosebi în rândul membrilor NATO din regiunea baltică, aceştia temându-se că Moscova ar putea desfăşura respectivele nave în regiunea lor, se arată în raport.
Administraţia preşedintelui american Barack Obama se opunea vânzării acestor nave, dar nu a insistat în a împiedica perfectarea tranzacţiei, preferând să dea o şansă ameliorării relaţiilor cu Rusia, conform unor analişti citaţi în raport. După anunţarea acordului de anul trecut dintre Franţa şi Rusia, influenta legislatoare republicană Ileana Ros-Lehtinen, care prezidează Comisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, a invocat o ameninţare pentru stabilitatea regională şi a apreciat că este “profund deranjant” ca un membru al NATO să vândă nave de război Moscovei.

Nave, blindate, elicoptere si simulatoare

Raportul, comandat de senatorul american Richard Lugar, se referă de asemenea la vânzarea către Rusia a unor simulatoare de luptă realizate de grupul german Rheinmetall şi a 60 de vehicule blindate italiene, comandate constructorului Iveco.
Rusia, unul dintre principalii exportatori de armament, va achiziţiona pentru Ministerul Apărării 45 de elicoptere de la Eurocopter, filială a grupului european de aeronautică şi apărare EADS, conform informaţiilor publicate în februarie 2012. O cerere de oferte a fost făcută publică pe site-ul oficial de comenzi ale statului pentru cumpărarea a 15 elicoptere monomotor şi 30 de elicoptere bimotor, un contract a cărui valoare iniţială a fost evaluată la 6,61 miliarde de ruble (167 milioane de euro).  Moscova anunţa că vrea să achiziţioneze aparate Ecureuil AS350 şi AS355 de la Eurocopter.
În iunie 2011, Moscova şi Parisul au încheiat un contract de vânzare a două nave de război franceze clasa Mistral, valoarea fiind estimată la peste un miliard de euro. La sfârşitul anului 2011, Ministerul rus al Apărării a comandat constructorului italian Iveco 60 de vehicule blindate, care vor fi asamblate în Rusia.
Marina franceza dispune de doua vase de acest tip, numite BPC (batiment de projection et de commandement, vas de proiectare si comandament) – Le Mistral si La Tonnerre. Acestea sunt cele mai mari doua nave franceze, dupa port-avioanele Charles de Gaulle. Au o lungime de 199 de metri, o latime de 32 de metri si o greutate de 21.600 de tone. Puntea lor este destul de mare pentru a gazdui simultan 16 elicoptere. Nava poate primi si patru vase de debarcare sau doua hidroglisoare ale marinei americane, iar hangarele pot adaposti 13 tancuri Leclerc si 100 de vehicule. Spitalele de campanie instalate pe Mistral numara 69 de paturi, 900 de metri patrati sunt la dispozitia statelor majore si 450 de soldati de infanterie pot fi gazduiti. Navele de comandament si de proiectare, care pot servi la debarcarea trupelor intr-un teatru de operatii, sunt echipate cu doua motoare electrice alimentare de motoare diesel si orientabile 360 de grade, fabricate de compania britanica Rolls Royce. Aceste motoare ofera o manevrabilitate exceptionala si propulseaza vasele cu o viteza maxima de 19 noduri.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan i-a telefonat joi seara preşedintelui ales al Franţei, Francois Hollande, pentru a-l felicita pentru victoria sa în alegeri, şi şi-a exprimat speranţa că într-o “nouă eră” în relaţiile turco-franceze.
Recep Tayyip Erdogan a afirmat de asemenea, în timpul convorbirii telefonice, că speră ca “relaţiile turco-franceze vor fi de acum scutite de problemele artificiale care le afectează”. Sunt încrezător că o nouă eră se va naşte în relaţiile noastre, i-a dat asigurări premierul turc interlocutorului său.
Ankara speră să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Parisul odată cu plecarea de la putere a lui Nicolas Sarkozy, personalitate nepopulară în Turcia din cauza opoziţiei sale ferme faţă de aderarea ţării la Uniunea Europeană. Într-o reacţie imediată la alegerea socialistului Francois Hollande, Erdogan şi-a exprimat speranţa că “noua perioadă din Franţa va fi foarte diferită de precedenta în relaţiile franco-turce”.
La sfârşitul anului 2011, premierul turc l-a acuzat pe Sarkozy că doreşte “să obţină sprijin electoral folosindu-se de ura muslumanilor şi a turcilor”, după votul în Franţa a unui text de lege care incriminează negarea genocidului armean, pe care Turcia nu l-a recunoscut niciodată. Textul a fost în cele din urmă cenzurat de Consiliul Constituţional.
În altă ordine de iedei, ambasadorul Franţei în Siria, Eric Chevallier, a anunţat că îi va vizita vineri pe sirienii care au găsit adăpost în taberele de refugiaţi create în sud-estul Turciei. Diplomatul francez se va deplasa la Kilis şi Islahiya, în apropierea frontierei cu Siria, pentru a demonstra “solidaritatea Franţei cu cetăţenii sirieni care şi-au găsit refugiu în aceste tabere”, se menţionează într-un comunicat difuzat în capitala turcă.

Cei doi candidaţi la alegerilor prezidenţiale din Franţa, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, au asistat marţi la Paris la comemorarea genocidului armean din 1915 şi au confirmat angajamentul lor de a adopta rapid un proiect de lege incriminând negarea lui, in ciuda protestelor Turciei.
Consiliul constituţional a cenzurat la 28 februarie o lege votată luna precedentă de Parlamentul francez care penaliza negarea genocidului din 1915. Consiliul a considerat legea contrară libertăţii de exprimare. Votarea acestei legi de parlamentari de toate convingerile, de stânga şi de dreapta, a avut ca rezultat o discordie uriaşă între Paris şi Ankara.
Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe preşedintele Sarkozy de “căutare de câştig electoral utilizând ura faţă de musulmani şi turci”. Imediat după ce decizia Consiliului constituţional a fost cunoscută, Nicolas Sarkozy a promis un nou text. Comunitatea armeană din Franţa numără în prezent circa 600.000 de membri, mai ales în regiunile pariziană şi a Marsiliei.
Circa 1,5 milioane de armeni, bărbaţi, femei şi copii, au fost masacraţi, potrivit unor istorici, în Anatolia între 1915 si 1917. Turcia recunoaşte că nu mai mult de 500.000 de armeni au murit în timpul luptelor şi deportării lor forţate în Siria sau Liban, pe atunci provincii otomane, dar respinge orice intenţie de exterminare.
Începând de dimineaţă, o mare mulţime s-a îndreptat către un memorial ridicat pe vârful unui deal în capitala armeană, Erevan, pentru a depune acolo flori şi a aprinde lumânări în memoria victimelor. De asemenea, preşedintele american Barack Obama a cerut marţi o “recunoaştere deplină, sinceră şi corectă a faptelor”. Denunţând masacrele armenilor sub Imperiul Otoman ca fiind “una dintre cele mai grave atrocităţi ale secolului XX”, Obama nu a utilizat totuşi termenul de genocid.

Ministrul turc al economiei a criticat marţi la Washington modul în care a fost gestionată criza datoriilor din zona euro, acuzându-i în special pe cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Zafer Caglayan a subliniat că, în 2012, creşterea economică a Turciei va depăşi 4%, mai puţin de jumătate din valoarea atinsă în 2011. Reducerea creşterii este “cauzată de criza economică din Europa, care nu a fost gestionată corect”, a subliniat el. “Europa se confruntă cu grave probleme economice, iar doi lideri europeni, cancelarul german Merkel şi preşedintele francez Sarkozy, din nefericire nu au dat dovadă de fermitatea ce ar fi fost necesară” pentru a le înfrunta, a continuat Caglayan. “Nu au ştiut să împiedice această criză”, a mai spus demnitarul turc.
Procesul de negocieri între Ankara şi UE pentru o eventuală aderare a Turciei la Uniune bate pasul pe loc, cu numai 13 capitole deschise dintr-un total de 35. Franţa, Germania, dar şi Austria sunt reticente faţă de aderarea deplină a Turciei la UE şi susţin ideea unui parteneriat. Turcia a avut de suferit în 2011 din cauza evenimentelor din Siria, unul dintre vecinii săi de la sud, care au afectat relaţiile comerciale bilaterale, dar şi a tensiunilor internaţionale cu Iranul ce au dus la scăderea cu 20% a exporturilor Ankarei spre Republica Islamică.

Candidatul socialist pentru alegerile prezidentiale din Franta, François Hollande, a afirmat miercuri ca nu va avea loc o aderare a Turciei la Uniunea Europeana in timpul mandatului sau de cinci ani, daca va fi ales presedinte, chiar daca nu va opune un veto continuarii negocierilor de aderare. ”Nu sunt intrunite conditiile, nu se va intampla in urmatorii cinci ani”, a afirmat Hollande la postul de televiziune France 2. Spre deosebire de contracandidatul sau de dreapta Nicolas Sarkozy, Hollande nu este ostil in principiu aderarii cu timpul a Turciei la UE. ”S-a pus principiul negocierii. /Fostul presedinte/ Jacques Chirac a fost cel care l-a acceptat /…/. Negocierea este in curs” de desfasurare, a subliniat Hollande, reamintind ca, pentru orice noua aderare la UE, Constitutia franceza prevede de acum inainte un referendum. Procesul negocierilor dintre Ankara si UE bate pasul pe loc, cu doar 13 capitole /dintr-un total de 35/ deschise incepand din 2005. Numeroase capitole sunt blocate din cauza faptului ca Ankara refuza aplicarea uniunii vamale pentru partea sudica /cipriota-greaca/ a insulei Ciprului, Republica Cipru, membra a UE din 2004, pe care Turcia n-o recunoaste.  Austria, Franta si Germania sunt si ele reticente la aderarea cu drepturi depline a Turciei la UE si sprijina ideea unui parteneriat cu Ankara.

Libia, in pericol de a fi sfasiata de conflictele tribale

Autoritatile mauritane l-au arestat pe seful Serviciului de Spionaj libian din timpul regimului lui Muammar Gaddafi, Abdullah al-Senussi, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Fostul oficial libian a fost prins pe aeroportul din capitala mauritana Nouakchott, au anuntat surse oficiale locale, citate de agentia oficiala de stiri AMI. Conform speculatiilor aparute in mass-media araba, acesta incerca sa ajunga in Republica Belarus, acuzatii respinse de oficialii de la Minsk. Relatiile apropiate dintre Gadaffi si liderul belarus, Alexandr Lukasenko, au facut obiectul multor speculatii in mass-media internationala.
Potrivit serviciilor de securitate ale Mauritaniei, Abdullah al-Senussi, acuzat de Curtea Penala Internationala de crime impotriva umanitatii, a venit in Mauritania saptamana trecuta, din Casablanca (Maroc), avand un pasaport fals de Mali.
Curtea din Haga a emis, in iunie 2011, mandate de arestare pe numele lui al-Senussi si pe numele fiului lui Gaddafi, Saif al-Islam, capturat in luna noiembrie, in desertul Sahara. Atat Saif al-Islam cat si al-Senussi au fost acuzati ca au contribuit indirect la crime si persecutii. Mauritania nu a semnat Statutul de la Roma care reglementeaza Tribunalul de la Haga iar autoritatile mauritane nu au oferit informatii cu privire la ce intentioneaza sa faca cu al-Senussi.

Arestare asteptata

Abdullah al-Senussi este suspectat ca, in 1996, a contribuit la moartea a mai mult de 1.200 de detinuti din inchisoarea Abu Salim, din Tripoli. Arestarea avocatului rudelor victimelor, in februarie 2011, a reprezentat factorul declansator al revoltelor din Libia.
Libia a confirmat arestarea fostului oficial libian si a trimis autoritatilor Mauritane o cerere de extradare. “Astazi procurorul general a trimis o cerere de extradare guvernului mauritan, prin intermediul Interpol, care a inmanat cererea autoritatilor mauritane”, a declarat, sambata, purtatorul de cuvant al guvernului libian, Nasser al-Manee. “Ministerul libian de Externe a contactat Mauritania pentru a stabili procedura. Guvernul libian este pregatit sa il primeasca pe Abdullah al-Senussi [...] si sa ii acorde un proces echitabil in Libia”, a adaugat reprezentantul autoritatilor libiene.
Arestarea fostului oficial libian a ridicat intrebari cu privire la locul unde acesta va fi judecat. Curtea Penala Internationala a solicitat Mauritaniei sa il trimita pe Abdullah al-Senussi la Haga in timp ce guvernul francez a cerut si el extradarea in Franta pe motiv ca fostul sej al spionajului libian ar fi fost implicat in bombardarea unei aeronave de pasageri deasupra Nigeriei, atac in care si-au pierdut viata 54 de cetateni francezi.

Inchisoare de lux pentru fiul lui Gaddafi

Consiliul National de Tranzitie care guverneaza Libia dupa inlaturarea de la putere a lui Muammar Gaddafi a decis sa transforme cea mai mare inchisoare din Tripoli intr-un spatiu de detentie pentru un singur om: Seif al-Islam, fiul cel mare al lui Muammar Gaddafi, considerat anterior succesorul dictatorului libian, informeaza The Guardian, citat de mass-media de la Bucuresti. Acesta a fost arestat in noiembrie in desertul Sahara in timp ce incerca sa fuga din tara, fiind izolat intr-o locuinta fortificata din orasul Zintan.
Seif al-Islam, in varsta de 39 de ani, urmeaza sa fie transferat in penitenciarul Al Ahdath, modificat special pentru a-l putea gazdui in conditii de maxima securitate. Noua inchisoare contine o casa si doua curti exterioare, unde prizonierul poate efectua exercitii fizice. Pentru mentinerea conditiei fizice, Seif al-Islam are la dispozitie un teren de fotbal si unul de baschet, ambele acoperite. In plus, complexul mai include si o moschee privata si un bucatar personal.
Fiul fostului dictator se bucura de asitenta medicala dedicata, avand acces chiar la un televizor in grila caruia se afla mai multe canale transmise prin satelit.

Tumultoasa relaţie a “fraţilor” Sarkozy şi Gaddafi

Preşedintele francez este acuzat că şi-a finanţat campania electorală din 2007 cu sume consistente primite de la fostul dictator de la Tripoli. Un site important de investigaţii din Franţa, Mediapart, citat de mass-media de la Bucuresti, a publicat informaţii privind sponsorizarea campaniei electorale a lui Nicolas Sarkozy, în 2007, de către Muammar Gaddafi, cu 50 de milioane de euro.
Au mai existat astfel de acuzaţii, în urmă cu un an, în martie 2011, când fiul lui Gaddafi, Saif al-Islam, a declarat că Libia l-a sprijinit financiar pe liderul de la Elysee şi i-a cerut acestuia să returneze banii primiţi. Într-un interviu, Saif al- Islam, care este acum arestat de miliţiile libiene, a ameninţat că va face publice detalii legate de transferurile bancare de atunci, după ce liderul francez a susţinut forţele opoziţiei din Libia şi a contribuit la răsturnarea regimului tatălui său.

Nume, locuri şi sume de bani

Jurnalistul Fabrice Arfi, de la site-ul Mediapart, a declarat pentru cotidianul “The Guardian” că a văzut documente secrete din dosarul judiciar al acestei afaceri, care este studiat de un judecător. “Ştiam că aceste documente există, dar este prima oară când avem detalii precum date, locuri şi sume transferate”, a precizat el. Contul în care au fost viraţi banii a fost deschis în Elveţia, pe numele surorii lui Jean- Francois Cope, liderul partidului lui Sarkozy, UMP.
Documentul preciza că traficantul de arme Ziad Takieddine, care se spune că ar avea relaţii cu prieteni apropiaţi ai lui Sarkozy, a fost responsabil cu aranjamentele. Au existat şi câteva întâlniri între Takieddine şi fiul lui Gaddafi, Saif al-Islam, cel care urma să preia puterea de la tatăl său. La acea vreme, Gaddafi şi Sarkozy îşi spuneau unul altuia “lideri fraţi”.

Acuzaţii “groteşti”

Noile dezvăluiri au apărut într-un moment sensibil pentru Sarkozy, care speră să obţină un al doilea mandat de preşedinte, peste doar şase săptămâni. El a susţinut că aceste afirmaţii sunt “groteşti” şi că oamenii n-ar trebui să ia în seamă toate “prostiile” pe care le spune fiul fostului lider libian. “Cine-l citează pe Gaddafi, care e mort, sau pe fiul acestuia, care urmează a fi judecat, nu este deloc credibil”, a spus Sarkozy, într-un interviu la postul de televiziune francez TF1.
La doar două luni după ce a fost învestit, Nicolas Sarkozy vizita, în iulie 2007, Libia lui Muammar Gaddafi, cu care a semnat mai multe contracte militare. În acelaşi an, în decembrie, liderul de la Tripoli îşi instala cortul de beduin în curtea Palatului Elysee. Sarkozy a argumentat mereu că dialogul deschis cu Gaddafi se înscrie în noua sa politică de relaţionare cu aşa-zisele “state ostile”, pe care le încurajează să fie mai responsabile la nivel mondial.

Libia se scindează

Triburile libiene îşi doresc “un sistem federal” şi refuză să se plaseze sub autoritatea noului guvern. Şef al “regiunii autonome” Cirenaica din est a fost pus Ahmed Zubair, văr al regelui Idriss al-Senoussi, alungat de Gaddafi în 1969. Şefi de trib şi de miliţii au declarat recent autonomia estului ţării abia eliberate de regimul Gaddafi. Ei şi-ar dori crearea unui stat federal, deşi noile autorităţi de la Tripoli au subliniat de mai multe ori că nici nu poate fi vorba de aşa ceva, relatează mass-media regionala, preluata de presa de la Bucuresti. Regiunea estică – unde s-a şi născut în urmă cu un an revolta – dispune de resurse importante de petrol.
“Regiunea alege sistemul federal”, au afirmat şefii miliţiilor, într-un comunicat de presă comun. Prin acelaşi comunicat, ei informează că Ahmed Zubair a fost ales în fruntea noii entităţi, botezată Cirenaica, ce se întinde de la graniţa cu Egiptul şi până la Sirt, regiunea natală a colonelului Gaddafi. Ahmed Zubair este vărul regelui Idriss al-Senoussi, alungat de Gaddafi în 1969, facand parte şi din Consiliul de tranziţie instalat după revoluţia din 2011. Mii de libieni au asistat la această ceremonie în cursul căreia a fost numit şi un Consiliu însărcinat să gestioneze problemele regiunii.
Sistemul federal – cele trei regiuni în care fusese împărţită Libia – Cirenaica (est), Tripolitania (vest) şi Fezzan (sud) – a fost abolit în 1963. Actualul Consiliu de tranziţie declară însă că nu este îngrijorat de decizia triburilor din est, pe fondul degradarii situatiei politice din statul arab, unde majoritatea triburilor au refuzat să se plaseze sub autoritatea noului govern libian.

Problema rezolvarii conflictului transnistrean a fost pusa de masa discutiilor dintre presedintele Senatului, Vasile Blaga, si omologul sau francez Jean-Pierre Bel. Intalnirea a avut loc, sambata, la Paris, acolo unde acest dosar a fost reluat in cadrul unor intalniri separate. Blaga a avut, de asemenea, o intrevedere cu Valentina Matvienko, presedintele Consiliului Federatiei al Adunarii Federale a Federatiei Ruse, in cadrul careia presedintele Senatului Romaniei „a aratat ca este un moment favorabil pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale si ca tara noastra este interesata pentru intensificarea dialogului si normalizarea relatiilor printr-o abordare politica directa si pragmatica”. ”De asemenea, presedintele Senatului a aratat ca Romania este interesata de continuarea consultarilor din octombrie 2011 pe problematica transnistreana. Vasile Blaga a asigurat-o pe presedintele Consiliului Federatiei, doamna Valentina Matvienko, ca tara noastra considera ca Rusia ar putea avea un rol important in solutionarea, in timp, a acesteia, in conditiile pastrarii integritatii teritoriale si suveranitatii Republicii Moldova”, mentioneaza intr-un comunicat de presa al Senatului.

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a justificat miercuri dorinţa sa de revizuire a Tratatului Schengen, vorbind de “frontierele poroase” dintre Grecia şi Turcia şi de intenţia de a reduce imigraţia în Franţa la jumătate pentru a garanta protejarea sistemului social actual.
“Există o frontieră poroasă de 135 de kilometri între Grecia şi Turcia”, a afirmat Sarkozy în timpul unui interviu. “Dacă am creat Europa, am făcut acest lucru pentru a ne proteja”, ceea ce înseamnă că frontiere externe al UE trebuie să oprească intrarea imigranţilor ilegali, a precizat liderul de la Elysee şi candidat la alegerile prezidenţiale de luna viitoare.
Pe de altă parte, Sarkozy a promis din nou că, dacă va câştiga alegerile, va reduce “la jumătate” numărul imigranţilor ilegali sosiţi în Franţa, aceştia fiind de circa 180.000 în fiecare an. “Sistemul nostru de integrare nu mai funcţioneză” şi “dacă acceptăm să primim mai multe persoane, nu vom mai reuşi să le integrăm”, a argumentat Sarkozy. El a reamintit şi principalele noi reguli pe care doreşte să le impună imigranţilor, şi anume să cunoască limba franceză, să aibă un domiciliu şi un loc de muncă în Franţa.
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, s-a pronunţat duminică pentru o revizuire a acordurilor Schengen. Iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă de fapt “un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, au apreciat diplomaţi europeni.
Sarkozy a ameninţat că, în caz contrar, va “suspenda participarea” Franţei la acestea, dacă, în următoarele 12 luni, nu se va instala “un guvern politic Schengen”. “Acordurile Schengen nu mai permit răspunsuri potrivite la gravitatea situaţiei. Trebuie să fie revizuite. Pentru Schengen trebuie pusă în aplicare o reformă la fel de structurală ca cea pe care am instituit-o pentru euro”, a spus preşedintele, care candidează pentru un nou mandat în fruntea statului francez. El consideră că “nu trebuie lăsată gestiunea fluxurilor de migraţie numai pe seama tehnocraţilor şi a tribunalelor”.

Consiliul Constituţional al Franţei a declarat marţi ca neconstituţională legea care incriminează negarea genocidului armean din 1915, a cărei adoptare a provocat o criză diplomatică între Paris şi Ankara.
“Consiliul a considerat că, reprimând contestarea existenţei şi a calificării juridice drept crime pe care le-ar fi recunoscut el însuşi şi calificat ca atare, legislatorul a adus o atingere neconstituţională exercitării libertăţii de exprimare şi de comunicare”, se precizează în comunicatul acestei instituţii. Legea, adoptată definitiv de parlamentul francez la 23 ianuarie, a fost susţinută de preşedintele Nicolas Sarkozy. Acesta a declarat recent că va promova un nou text dacă cel actual va fi respins de Consiliul Constituţional. Legea adoptată sancţionează cu un an de închisoare şi 45.000 de euro amendă negarea oricărui genocid recunoscut de Franţa, inclusiv a celui din 1915 împotriva armenilor.
La sfarsitul lunii ianuarie 2012, SUA s-au pronunţat în favoarea “bunelor relaţii” dintre Franţa şi Turcia”, la o zi după adoptarea de către Senatul francez a legii prin care penalizaa negarea genocidului armenilor în 1915. “Sincer, aceasta afacere priveşte Turcia şi Franţa”, a declarat în cursul unui briefing purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american, Victoria Nuland. “Dar ne dorim să vedem bune relaţii între cele două ţări care sunt aliate ale Statelor Unite”, a continuat ea. “Părerea noastră în această problemă este bine cunoscută şi nu s-a schimbat. Am informat guvernul francez şi le-am spus cum am gestionat această chestiune”, a adăugat Victoria Nuland.
Preşedintele Barack Obama a comemorat în aprilie anul trecut cea de-a 96-a aniversare a masacrului armenilor din Imperiul Otoman, cerând autorităţilor de la Ankara “completa” recunoaştere a acestor crime, dar fără să le califice ca “genocid”, deşi în campania electorală din 2008 preconizase să folosească termenul în cauză.
După adoptarea legii în Adunarea Naţională de la Paris, un alt purtător al diplomaţiei americane, Mark Toner, s-a mărginit să precizeze că administraţia de la Washington continuă “să susţină normalizarea relaţiilor dintre Turcia şi Armenia”. Primul ministru turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept “discriminatoare şi rasistă” legea aprobată de Senatul francez. “Ne vom anunţa planul de acţiune în funcţie de evoluţiile din acest dosar”, a adăugat şeful guvernului turc, indicând faptul că “Turcia se află încă într-o perioadă de răbdare”.

Moscova a decis sa si cumpere armament, nu numai sa vanda, in ciuda faptului ca Rusia este unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata de armament internationala. Astfel, Rusia va achizitiona pentru Ministerul Apararii nu mai putin de 45 de elicoptere de la Eurocopter, filiala a grupului european de aeronautica si aparare EADS, conform informatiilor publicate miercuri de cotidianul Vedomosti. O cerere de oferte a fost facuta publica pe site-ul oficial de comenzi ale statului pentru cumpararea a 15 elicoptere monomotor si 30 de elicoptere bimotor, un contract a carui valoare initiala a fost evaluata la 6,61 miliarde de ruble (167 milioane de euro). Numele castigatorului va fi anuntat pe 19 martie, conform site-ului. Potrivit unui ofiter al Ministerului Apararii si unui responsabil al unei companii aeronautice, cu care Vedomosti a discutat, Moscova ar trebui sa achizitioneze aparate Ecureuil AS350 si AS355 de la Eurocpoter. Acest punct de vedere a fost impartasit si de catre colonelul in rezerva Evgheni Matveev, intervievat de agentia de stiri Interfax. Potrivit expertului, aceste licitatii nu sunt chiar licitatii, deoarece “ele exclud orice concurenta”, caracteristicile pe care trebuie sa le aiba aparatele de zbor corespunzand cu cele ale elicopterelor Eurocopter. El a mai mentionat ca alegerea furnizorului a fost decisa cu mult timp inainte, pentru ca data de livrare a elicopterelor, fixata pe 25 noiembrie, sugereaza ca fabricarea aparatele de zbor a fost deja inceputa.

Nave Mistral din Franta

Moscova se orienteaza din ce in ce mai mult spre strainatate pentru a se echipa in domeniul apararii. in iunie 2011, Moscova si Parisul au incheiat un contract de vanzare a doua nave de razboi franceze clasa Mistral, valoarea fiind estimata la peste un miliard de euro. La sfarsitul anului 2011, Ministerul rus al Apararii a comandat constructorului italian Iveco 60 de vehicule blindate, care vor fi asamblate in Rusia. Premierul Vladimir Putin, candidat la prezidentialele din 4 martie, a publicat luni un articol amplu in care promitea o reinarmare “fara precedent” a tarii. “Sunt convins ca nici o achizitie punctuala de armament sau echipament militar nu poate sa substitue productia proprie de armament, iar (aceste achizitii) nu trebuie sa foloseasca decat la acumularea de tehnologii si informatii”, a mentionat Vladimir Putin in articolul sau.