Autoritatile de la Chisinau si reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) au ajuns la un acord cu privire la finalizarea celei de-a doua revizuiri a programului ECF/EFF, urmand ca guvernul de la Chisinau sa beneficieze de aproximativ 77 milioane dolari. “In linii mari, programul se realizeaza cu succes, cu toate ca implementarea catorva criterii de performanta structurali a fost amanata din cauza alegerilor din anul trecut si a anumitor dificultati de ordin tehnic”, a declarat in cadrul unei conferinte Nikolai Gheorghiev, seful misiunii. Precizam ca o misiune a Fondului s-a aflat in perioada 2-16 februarie in Republica Moldova in cadrul celei de-a doua revizuiri a programului de tara, sustinut prin mecanismele de finantare ECF (Mecanismul extins de creditare) si EFF (Mecanismul de finantare extinsa). La randul sau, premierul Republicii Moldova Vlad Filat a declarat ca in cadrul discutiilor s-a convenit sa fie majorate cu 50% accizele la produsele de tutun si la bauturile tari, incepand cu 1 aprilie 2011, ceea ce va permite sporirea veniturilor la buget. Totodata, el a anuntat si un sir de majorari salariale pentru unele categorii de functionari pe parcursul acestui an, printre care pentru profesori cu 25%, functionarii publici – 12%. Pentru 2011 si 2012 FMI prognozeaza o crestere economica de 4,5-5% si reducerea inflatiei la 7,5% la finele anului 2011 si 5% la finele anului 2012, in pofida valului recent de majorari de preturi la produse alimentare si resursele energetice pe pietele internationale. Republica Moldova a semnat cu FMI in ianuarie 2010 un program care prevede un credit de circa 574,4 milioane de dolari in scopul sustinerii programului economic al tarii in vederea restabilirii durabilitatii fiscale si externe, a mentinerii stabilitatii financiare, reducerii saraciei si cresterii economice. Consiliul de Administratie al FMI si-a dat acordul pentru imprumut, acesta avand doua componente: una deblocata in cadrul unei proceduri rezervate statelor membre sarace, fara dobanda pana la sfarsitul lui 2011, cealalta – cu o rata mica a dobanzii, dar cu o perioada de gratie de patru ani si jumatate.

FMI arunca in aer scena politica din Ucraina

Rada Suprema a Ucrainei a adoptat recent, in ultima lectura, noul Cod Fiscal, vehement criticat de opozitie si de mediile de afaceri, informeaza agentiile de presa intrenationale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Documentul a fost aprobat cu voturile a 269 deputati din cei 450 ai Radei Supreme, in conditiile in care erau necesare numai 226 de voturi pentru a fi aprobat. Reprezentantii intreprinderilor mici si mijlocii au protestat de mai multe ori in ultimele luni impotriva acestui proiect vizand regruparea mai multor legi in acest cod fiscal care urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2011. Mediile de afaceri, opozitia si expertii au criticat noul cod fiscal, estimand ca acesta va creste presiunile fiscale asupra intreprinderilor mici si mijlocii, fara sa afecteze marile intreprinderi, ai caror patroni fac parte din gruparea politica prezidentiala, Partidul Regiunilor. Printre masurile cele mai controversate figureaza cresterea impozitului forfetar si reducerea numarului de sectoare de activitate autorizate sa aplice acest sistem simplificat de taxare.

Teroare fiscala

Peste 2.000 de manifestanti, in principal intreprinzatori, reprezentanti ai intreprinderilor mici si mijlocii, au protestat din nou, joi, la Kiev impotriva a ceea ce ei numesc “teroarea fiscala”, in timp ce deputatii examinau controversatul proiect de reforma fiscala, transmite si Agerpres. “Rusine!”, “Nu Codului!”, au scandat protestatarii reuniti in fata Radei Supreme, care continua discutarea proiectului in a doua lectura. Potrivit agentiilor de presa internationale, manifestantii purtau pancarte pe care se putea citi: “Opriti teroarea fiscala a presedintelui!” (Viktor Ianukovici). Precedenta manifestatie de marti a reunit circa 30.000 de persoane la Kiev, cea mai mare mobilizare de la venirea la presedintie a lui Viktor Ianukovici.
In sala parlamentului, in semn de protest fata de noul Cod fiscal, mai multi deputati de opozitie au varsat o galeata de monede in fata reprezentantilor guvernului prezenti la sedinta. Parlamentarii pro-guvernamentali au intervenit, provocand o busculada cu cei din opozitie.
Mediile de afaceri, opozitia si expertii au criticat noul cod fiscal, estimand ca acesta va creste presiunile fiscale asupra intreprinderilor mici si mijlocii, fara sa afecteze marile intreprinderi, ai caror patroni fac parte din partidul prezidential (Partidul Regiunilor). Printre masurile cele mai controversate figureaza cresterea impozitului forfetar si reducerea numarului de sectoare de activitate autorizate sa aplice acest sistem simplificat de taxare.

Spectrul sumbru al FMI

Misiunea Fondului Monetar International in Ucraina a apreciat, marti, 16 noiembrie, progresele realizate de guvernul de la Kiev cu programul sau economic, deschizand calea pentru ca FMI sa elibereze cea de a doua transa din acordul stand-by in valoare de 14,9 miliarde de dolari. Fondul a anuntat ca Ucraina a indeplinit toate tintele cantitative fixate pentru sfarsitul lunii septembrie. De asemenea, autoritatile de la Kiev si-au reinnoit angajamentul de a reduce deficitul bugetar la 3,5 procente din Produsul Intern Brut in 2011 de la 5,5 procente din PIB in acest an.
In luna iulie 2010 Ucraina a ajuns la un acord preliminar cu FMI pentru un nou acord de imprumut in valoare de 14,9 miliarde de dolari, destinat acoperirii deficitului bugetar. Acesta este al doilea program de imprumut convenit cu Fondul, dupa cel in valoare de 16,4 miliarde de dolari convenit in toamna lui 2008. Ucraina a primit 10,6 miliarde dolari din acest program, pana in luna noiembrie 2009, cand a fost suspendat de FMI, dupa ce fosta conducere de la Kiev a refuzat sa-si respecte promisiunile in domeniul restrictiilor financiare.

Printesa gazelor, Iulia Timosenko, ridica securea razboiului

Guvernul ucrainean a aprobat cresterea pretului gazelor livrate către populatie cu 50%, începând cu 1 august 2010, relateza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Majorarea are loc în cadrul pachetului de echilibrare a bugetului aprobat de guvernul ucrainean, pentru a obtine creditul de la Fondul Monetar International (FMI). Conform surselor citate, cresterea treptată a pretului gazelor naturale pentru populatia ucraineană este o conditie majoră pentru cooperarea Ucrainei cu FMI, care si-a luat angajamentul să aloce un credit de 15,15 miliarde de dolari fostei republici sovietice.
Reamintim ca in noiembrie 2008, FMI și Ucraina au ajuns la un acord pentru un împrumut stand-by, în valoare de 16,4 miliarde de dolari, dintre care peste 11 miliarde au fost deja cheltuiti. Ucraina urma să primească restul de 3,8 miliarde în noiembrie 2009, dar fondurile au fost înghetate din cauza instabilitătii politice din tară.

Opozitie politica

Opozitia din Rada Suprema de la Kiev, condusă de fostul premier, Iulia Timosenko, a sesizat justitia în legătură cu decizia guvernului ucrainean. Timoenko a avertizat si în privinta faptului că un credit atât de mare ar fi o povară „inadmisibilă în acest moment” pentru economie, iar Ucraina are nevoie de maximum 3-5 miliarde. Timosenko a mai acuzat complicitatea dintre concernul rus Gazprom si cel ucrainean Naftogaz, conducerea celor doua companii strategice fiind invinuita de cresterea peste masura a pretului la gaze.
Preţul gazului rusesc pentru Ucraina  în al doilea trimestru al anului 2010 este de 235 $ pentru 1.000 de metri cubi, preţ care include 30% discount, potrivit anunţului făcut de un oficial Gazprom. Oficialul a mai declarat că fără reducere preţul ar fi fost de 336 $. În tranzacţiile dintre Rusia şi Ucraina nu mai exista intermediari, Gazprom semnand un controversat contract direct cu Naftogaz, criticat de opozitia raliata in jurul Iuliei Timosenko, supranumita „printesa gazelor”, datorita averii personale imense stranse in urma afacerilor cu gaz.

Nunta Naftogaz-Gazprom, amanata temporar

Companiile Gazprom si Naftogaz vor continua sa negocieze eventuala fuzionare, dar decizia de construire a gazoductului South Stream a fost deja luata si proiectul va fi realizat independent de aceste negocieri, a reiterat presedintele rus Dmitri Medvedev, citat de mass-media de specialitate. Insa “daca este vorba despre trasee de deviere, gazoductele South Stream si Nord Stream, deciziile pe aceasta tema au fost deja luate”, a subliniat Medvedev.
Reamintim ca avand o capacitate anuala de 63 miliarde metri cubi de gaz, South Stream vizeaza diminuarea dependentei furnizorilor si consumatorilor de gaz fata de tarile de tranzit, adica Ucraina, cu care Rusia a avut in trecut numeroase conflicte in acest domeniu. Pentru construirea partii terestre, sunt studiate mai multe trasee si toate trec prin teritoriul UE. Costul proiectului este evaluat la 25 miliarde de euro si gazoductul ar trebui sa intre in serviciu in 2015.

Oferta refuzata

Reamintim ca in ajunul vizitei la Kiev a presedintelui rus Dmitri Medvedev, ministerul ucrainean al Energiei, Iuri Boiko a purtat la Moscova negocieri privind unificarea Gazprom si Naftogaz Ukrainy. Conform surselor diplomatice ucrainene, autoritatile ucrainene de la Kiev nu vor accepta o asemnea inghitire a Naftogaz de catre Gazprom, deoarece pornind de la valoarea companiilor, este posibila o singura varianta, de fuziune, considerata nefavorabila partii ucrainene
Ucraina ar dori sa pastreze controlul in noua companie, propunand Rusiei sa vina cu o parte a zacamintelor rusesti de gaze si a conductelor ucrainene. In plus, Kievul insista pe ideea readucerii la viata a proiectului privind crearea unui consortiu de transport al gazelor, adauga mass-media de la Kiev.
Potrivit deputatul ucrainean Serghei Pashinski, Guvernul tarii doreste „o unificare pe picior de egalitate – 50 la 50, sau, si mai bine, de 60 la 40 in favoarea Ucrainei si conducere totala a noii companii”. El a explicat ca acest lucru este posibil daca Gazprom va aduce in intreprinderea mixta o parte din zacamintele sale.

Propunere strategica

Anterior, premierul rus Vladimir Putin a propus fuziunea companiei rusesti Gazprom si a celei ucrainene Naftogaz. Anuntul soc facut de premierul de la Moscova ar putea starni ingrijorarea Uniunii Europene, care a privit mereu cu precautie planurile Rusiei de extindere in domeniul gazelor naturale. De asemenea, declaratia lui Putin are darul sa infurie opozitia pro-occidentala din Ucraina, intr-un context politic intern tensionat. “Am facut o propunere… Propun fuziunea Gazprom si Naftogaz”, a declarat Putin dupa discutiile avute la Soci cu omologul sau ucrainean, Mykola Azarov. Oficialul de la Moscova a adaugat ca negocierile in aceasta chestiune ar putea demara imediat dupa sarbatorile nationale din Rusia, prevazute pentru primele doua saptamani din luna mai.
Oficialii ucraineni au parut insa luati prin surprindere de anuntul lui Putin, afirmand ca ideea nu a fost discutata in negocierile dintre cei doi premieri. Ei si-au exprimat insa disponibilitatea de a discuta si studia propunerea facuta de oficialul rus. Potrivit informatiilor, un sfert din gazul consumat in UE provine din Rusia, iar 80% din acesta traverseaza teritoriul ucrainean. Mass-media considera ca anuntul surprinzator al lui Putin este ultimul efort de a reinvia relatiile dintre cele doua tari, dupa venirea la putere a presedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, considerat un apropiat al Kremlinului. Opozitia de la Kiev a criticat deja extrem de dur anuntul recent, prin care Flota rusa din Marea Neagra va ramane in regiune pana in 2042. Acestia l-au acuzat pe Ianukovici ca vrea sa vanda Rusiei suveranitatea Ucrainei.
Totodata, premierul rus Vladimir Putin a anuntat recent ca banca ruseasca de stat VTB este gata sa acorde Ucrainei un imprumut de 500 de milioane de dolari, necesari refacerii economiei sale afectata de criza.

Acces greoi

Federatia Rusa nu exclude posibilitatea tranzitului gazelor naturale din zona Asiei Centrale spre Ucraina via Rusia, a declarat recent la Kiev presedintele Dmitri Medvedev, la incheierea vizitei oficiale efectuate in fosta republica sovietica, relateaza agentia Inforusia. Reamintim ca Republica Ucraina cumpara gazele direct din Turkmenistan, pana in 2006 cand intermediar a devenit compania ruso-ucraineana, RosUkrenergo. Aceasta a fost eliminata in 2009 de pe piata ucraineana de catre fostul prim-ministru Iulia Timosenko, care a adus Ucraina in situatia de a cumpatra gaz exclusiv din Rusia.
Problema reluarii livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina va trebui discutata in perioada urmatoare, a declarat si presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, exprimandu-si speranta in sprijinul Moscovei pentru cumpararea de gaz turkmen de catre tara sa. “Este o chestiune care nu se poate regla bilateral. Este vorba de acordurile Rusiei si Ucrainei cu Uzbekistanul si cu alti parteneri, cum ar fi Turkmenistanul”, a explicat Medvedev, la un forum al oamenilor de afaceri in capitala Ucrainei.
Posibilitatea ca Moscova sa acorde Ucrainei acces la gazele mai ieftine din Asia Centrala este privita cu scepticism de analisti, care critica lipsa de transparenta a sistemului de livrare a gazelor prin intermediari. In ciuda reducerii semnificative obtinute luna trecuta la pretul gazelor rusesti, Ucraina a ramas o sursa de venituri importanta pentru Gazprom, observa intre altii Mihail Korcemkin, de la East European Gas Analysis. “In prezent – spunea el – exporturile de gaz rusesc catre Ucraina aduc venituri nete de 236 dolari la mia de metri cubi, fata de 155 dolari din exporturile Gazprom catre Germania”. La Forumul de la Kiev a participat si controversatul om de afaceri Dmytro Firtash, presedintele consortiului RosUkrEnergo.

Premierul slovac Iveta Radicova conditioneaza finantarea economiei falimentare a Ungariei

Fondul Monetar International (FMI) va debloca 90 de milioane de dolari, in cadrul unui imprumut de aproximativ 500 de milioane de dolari acordat in ianuarie 2010, pentru a ajuta Republica Moldova sa depaseasca criza economica grava cu care se confrunta, se precizeaza intr-un comunicat al organizatiei, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In cadrul acestui imprumut, din care fosta repubkica sovietica a primit o transa de 93 de milioane de dolari, “autoritatile au realizat progrese incurajatoare pentru restabilirea stabilitatii economice si reinstaurarea cresterii”, a declarat Naoyuki Shinohara, directorul adjunct al FMI. “Versiunea amendata a bugetului pe 2010 conserva cea mai mare parte a noilor surse de venit, alocand in acelasi timp fonduri investitiilor publice si protectiei sociale”, a precizat oficialul. “Noul sistem de protectie sociala tintit contribuie la reducerea saraciei extreme”, a continuat Shinohara

Budapesta, pusa la zid

FMI si UE au suspendat revizuirea programului de finantare pentru Ungaria, convenit in 2008 pentru a salva tara de criza financiara, afirmand ca guvernul de la Budapesta trebuie sa ia decizii dure pentru reducerea deficitului bugetar, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Prin suspedarea discutiilor Ungaria nu va mai avea acces la o finantare de 25,1 miliarde dolari. Negocierile cu FMI si UE ar fi trebuit sa se incheie la inceputul saptamanii viitoare. Analistii apreciaza ca forintul ar putea suferi o depreciere rapida luni, din cauza incertitudinilor legate de posibilitatile de finantare ale Ungariei.
Noul guvern de centru-dreapta al Ungariei, care a preluat puterea dupa alegerile din aprilie, a afirmat ca doreste o extindere a actualului acord cu finantatorii internationali pana la sfarsitul anului 2010, urmat de un nou acord de tip precautionary pentru 2011 si 2012. La randul sau, ministrul maghiar al Economiei, Gyorgy Matolcsy, a subliniat ca guvernul isi doreste reluarea negocierilor cu FMI. “Guvernul va continua discutiile cu organizatiile internationale, inclusiv cu FMI si UE”, precizeaza el, intr-o declaratie preluata sambata de agentia de stiri MTI.

Pedeapsa UE

UE a publicat o declaratie separata, in care anunta ca se amana discutiile cu Ungaria pentru o etapa ulterioara. “Ungaria a revenit pe drumul unei cresteri economice pozitive si acum are unul dintre cele mai reduse deficite bugetare din UE. Salut angajamentul autoritatilor in ceea ce priveste tinta de deficit bugetar pentru 2010″, afirma Olli Rehn, comisar european pentru economie si afaceri monetare. “Cu toate acestea, corectarea deficitului excesiv din 2011 va necesita decizii dure, in special in ceea ce priveste cheltuielile”.
Ungaria are nevoie de acordul de ajutor financiar cu FMI si UE pentru a mentine increderea investitorilor de la care imprumuta bani. Tara ramane vulnerabila din cauza datoriei publice mari, de 80% din PIB, si din cauza dependentei de finantarea externa.

Conditii slovace

Premierul slovac Iveta Radicova a anuntat, saptamana trecuta, ca guvernul sau va sustine conditionat infiintarea unui fond de urgenta destinat tarilor indatorate ale zonei euro, Slovacia fiind ultima membra a zonei care nu a aderat inca la acesta. “Guvernul precedent a facut o promisiune serioasa de a semna acordul pentru mecanismul de imprumut. Noi consideram aceasta promisiune drept obligatie si nu-i vom bloca pe ceilalti membri ai zonei euro”, a declarat Radicova, citata de mass-media de la Bucuresti.
Reamintim ca fondul de stabilizare infiintat luna trecuta este dotat in total cu 250 de miliarde de euro pentru imprumuturi potentiale din partea FMI, cu 60 de miliarde de euro pusi la dispozitie de UE si 440 de miliarde pentru garantii de imprumut furnizate de diferite tari ale zonei euro. Premierul slovac a precizat ca tara sa va pune conditii participarii sale la acest mecanism conceput pentru a veni in ajutorul membrilor zonei euro aflati in dificultate.

Presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, sustine integrarea europeana a Kievului

Parlamentul European a aprobat azi decizia Uniunii Europene de deblocare a unui credit de 500 de milioane de euro pentru Ucraina, menit sa ajute aceasta ţara sa depaseasca criza financiara mondiala, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Decizia europeana vine pe fondul agaravarii crizei economice care afecteaza fosta republica sovietica. “Salut decizia de astazi a Parlamentului European de a susţine Ucraina acordindu-i acest credit”, a declarat preşedintele legislativului european, polonezul Jerzy Buzek. Surse diplomatice de la Kiev au declarat ca decizia Parlamentului European a fost gandita ca un raspuns direct la vizita oficiala efectuata de presedintele rus Dmitrii Medvedev la Kiev.
Reamintim ca decizia de creditare a Ucrainei a fost luata de Uniunea Europeana inca din anul 2009, dar implementarea acesteia a fost tergiversata de instabilitatea politica din aceasta ţara, confruntata cu o dura campanie prezidentiala, castigata de rusofilul Viktor Ianukovici, liderul de facto al Partidului Regiunilor.
Ucraina, afectata in continuare de o grava criza economica, incearca sa obţina şi de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) un nou imprumut de 12 miliarde de dolari pe o perioada de doi ani şi jumatate, pe linga cel de 16,4 miliarde de dolari obţinut in noiembrie 2008 şi din care Kievul a primit 10,6 miliarde de dolari.

Protestatarii eleni au aruncat Grecia in haos

In cadrul intrunirii la nivel inalt de la Bruxelles, oficialii din cele 16 state ale Zonei Euro au ratificat proiectul propus de Franta si Germania pentru ajutor economic urgent acordat Greciei, relateaza surse diplomatice europene, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Oficialii europeni nu au facut cunoscuta valoarea totala a transelor, surse diplomatice, citate de KARADENIZ PRESS, acreditand suma de 20-30 de miliarde de euro, urmand ca 2/3 din valoarea creditului sa fie asigurata din bugetul statelor UE, iar 1/3 din fondurile Fondului Monetar International (FMI). Decizia de acordare a ajutorului financiar va trebui ratificata de fiecare din cele 27 de state membre UE, iar fiecare guvern va decide ce suma de bani va acorda Greciei.
Conform surselor citate, cancelarul german Angela Merkel a insistat pentru implicarea financiara directa a FMI, in timp ce majoritatea reprezentantilor statelor din Zona Euro propuneau creditarea Greciei din resursele financiare interne ale statelor. Din cauza situatiei critice a economiei Greciei, stat membru al Zonei Euro, cursul monedei unice europene a scazut dramatic pe parcursul ultimelor luni pe pietele financiare internationale. Potrivit expertilor, acest lucru a afectat grav economia majoritatii statelor membre ale UE, in timp ce Germania, unul din cei mai mari exportatori, este cel mai putin afectata de acest trend economic.

Bomba germana

Germania sustine o combinatie de ajutor al Fondului Monetar International si o salvare comuna bilaterala a EU pentru Grecia, dar doar “ca ultima varianta”, cand statul elen esueaza a se autofinanta, a declarat cancelarul german Angela Merkel, cu cateva ore inainte de summitul UE de la Bruxelles. “Dar din nou trebuie sa spun, aceasta poate fi folosita doar ca ultima varianta” daca Grecia este incapabila de a imprumuta bani de pe pietele de capital.
In acelasi timp, mecanismul de acordare a ajutorului financiar va fi lansat doar in „punctul critic”, a declarat un inalt oficial francez, conditiile concrete si termenele creditarii nefiind date publicitati. Reamintim ca Franta s-a aratat favorabila unui plan de a salva Grecia exclusiv prin mijloace europene, apreciind ca interventia FMI nu ar favoriza independenta euro pe viitor.
La randul sau, cancelarul german a mai cerut statelor din zona euro sa respecte strict Pactul European de Stabilitate. In Germania, cea mai mare economie a zonei euro, opinia publica se opune participarii Berlinului la un pachet de ajutor finanaciar acordat Greciei. Cancelarul Angela Merkel, care nu doreste sa isi strice relatia cu alegatorii germani in perioada premergatoare alegerilor, programate peste sase luni vrea ca, in cazul in care UE, ar participa la un program de sprijin finanaciar acordat Atenei, partea cea mai importanta sa fie asigurata de FMI.
Cancelarul Germaniei Angela Merkel si ministrul de finante Wolfgang Schäuble, au mai propus sa dezvolte un mecanism de excludere din zona euro a tarilor care nu sunt capabile sa faca fata normelor fiscale ale Uniunii Monetare Europeane. In acelasi timp, Germania a cerut crearea unui Fond Monetar European, pentru a mentine stabilitatea monedei euro.
Implicare FMI intr-un plan de sprijinire a unei tari din “zona euro” are insa numerosi adversari, inclusiv guvernatorul bancii centrale germane, Bundesbank, Axel Weber. Presedintele Bancii Centrale Europene, Jean Claude Trichet a declarat ca Fondul Monetar International este “incapabil” sa ajute Grecia, iar presedintele Eurogroup-ului, Jean Claude Junker, a subliniat ca implicarea FMI, ar face inutila discutia despre politica monetara comuna.
Totodata ministrul de Externe al Republicii Italia, Franco Frattini, citat de mass-media internationala, a declarat ca „avem nevoie de un compromise pentru Grecia. Cand o tara memebra a zonei euro trece printr-o perioada grea aveam datoria morala si institutionala de a o ajuta”. Reamintim ca Italia este unul dintre cei mai mari investitori europeni din Grecia.

Plan european

Anterior, surse diplomatice au dezvaluit ca guvernele Frantei si a Germaniei lucreaza asupra unui plan de actiuni pentru acordarea unui ajutor financiar Greciei in valoare de 30 de miliarde de euro, Banca Centrala Europeana si Bundesbank-ul german anuntand ca se vor alatura initiativei. Potrivit surselor citate, Parisul si Berlinul erau gata sa ofere 20 si, respectiv, 10 miliarde de euro, guvernul german avand intentia de a cere Atenei garantii in valoare de 10 miliarde de euro prin intermediul bancii de stat Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW).
Reamintim ca la inceputul anului 2010 oficiali ai guvernului de la Berlin au declarat ca nu vor sustine Grecia care are nevoie de refinantarea datoriilor in valoare de peste 20 de miliarde de euro, ceea ce a condus la deteriorarea vizibila a relatiilor eleno-germane. Datoria de stat a Greciei reprezinta 130% din PIB. Guvernul de la Atena a luat un sir de masuri extreme si nepopulare in randul societatii pentru micsorarea deficitului bugetar. Printre acestea se numara  si marirea impozitelor si micsorarea platilor sociale.

Cartea nazista

Divergentele dintre Berlin si Atena au provocat reactii dure de ambele parti, autoritatile elene lasand sa se inteleaga, ca Germania ar trebui sa plateasca despagubiri pentru crimele naziste comise in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Prim-ministrul grec Giorgos Papandreou, intr-un discurs la Bruxelles, a subliniat faptul ca problema despagubirilor „ramane deschisa, desi nu ar fi rezonabil ca aceest subiect sa fie discutat acum”. Declaratiile premierului elen au venit la scurt timp dupa ce oficiali germani cereau Greciei sa vanda o parte din insule pentru a acoperi deficitul bugetar.
Astfel, vice-premierul Theodoros Pangalos, a acuzat Germania, ca in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, autoritatile naziste au confiscat Greciei rezervele de aur, distrugand astfel economia elena. Si primarul nationalist al Atenei, Nikitas Kaklamanis, a cerut Germaniei sa plateasca despagubiri de razboi in valoare de 70 de miliarde de euro.
La randul sau, autoritatile germane au declarat in repetate randuri ca problema despagubirilor pentru crimele nazismului este inchisa. Ministerul german de Externe a remarcat faptul, ca prevederile Conferintei de la Londra din 1953, conform carora Germania trebuia sa plateasca pentru toate datoriile externe, in termen de cinci ani de la unificare, au fost anulate prin incheierea acordului „doi plus patru” din 1990, cunoscut sub numele de „Tratatul privind solutionarea definitiva privind Germania”. In conformitate cu acest acord, aliatii au renuntat la toate drepturile in ceea ce priveste compensatiile din partea Germaniei. Toate platile ulterioare, efectuate de Germania, in special cele de compensare pentru persoanele supuse la munca fortata de regimul nazist, nu au fost efectuate din constrangeri legale, ci printr-o decizie unilaterala a autoritatilor germane.