FMI a aprobat urmatoarea transa de 77,5 milioane dolari americani pentru Republica Moldova, ceea ce constituie 50 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (DST), potrivit publika.md. Suma va fi pusa la dispozitia autoritatilor imediat dupa aprobarea acesteia de catre Consiliului director al FMI. FMI argumenteaza intr-un comunicat ca economia Moldovei a crescut viguros in 2011, chiar daca incetinirea asteptata in tarile – parteneri comerciali va tempera ritmul de crestere in 2012. “Guvernul a mentinut stabilitatea macroeconomica si financiara, a promovat o crestere balansata si a redus saracia in contextul Programului sustinut de FMI”, apreciaza FMI. Programul de asistenta al FMI pentru Republica Moldova, in valoare de 369,6 milioane DST, este prevazut pentru o perioada de trei ani, in perioada ianuarie 2010- iulie 2011 fiind eliberate patru transe, in valoare totala de 220  milioane DST.

Situatia economica a Rusiei nu este chiar atat de buna pe cat liderii de la Moscova doresc sa o prezinte. seful Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a avertizat luni Rusia asupra vulnerabilitatii sale economice in fata crizei din zona euro, cerându-i cu ocazia unei vizite efectuate la Moscova sa-si controleze cheltuielile in fata riscului scaderii pretului petrolului. ”Rusia a supravietuit multor crize, Rusia este o supravietuitoare, dar are in continuare numeroase vulnerabilitati (…). O prioritate cheie trebuie sa fie revizuirea politicii fiscale si trebuie sa-si diversifice economia”, a declarat Christine Lagarde la o conferinta de presa sustinuta in capitala rusa. inaintea acestei conferinte de presa, directorul general al FMI a avut o intâlnire cu presedintele rus, Dmitri Medvedev, dar nu au fost difuzate inca informatii cu privire la continutul discutiilor. Presedintele rus s-a limitat sa declare inaintea intâlnirii ca vor discuta ”despre problemele de actualitate din economia mondiala si despre rezultatele summitului G20” care a avut loc saptamâna trecuta in Franta. intr-un interviu publicat luni de cotidianul rus Kommersant, Christine Lagarde a avertizat ca Rusia se va gasi intr-o situatie dificila daca problema datoriilor europene se va transforma in criza economica. Economia Rusiei este foarte dependenta de vânzarile de hidrocarburi. Acestea reprezinta 60% din valoarea exporturilor sale, o scadere a pretului petrolului implicând si o reducere a veniturilor sale, cum s-a intâmplat in anul 2009 când economia s-a contractat cu 8%. ”Având in vedere riscul incetinirii ritmului de crestere a economiei mondiale, unul dintre subiectele concrete care va fi abordat va fi modalitatea in care Rusia poate profita de cotatia inca ridicata a petrolului pentru a-si reduce vulnerabilitatea economica”, a mai declarat Christine Lagarde in acelasi interviu.

Populism electoral

La conferinta de presa de luni, ea a subliniat ca ”cheltuielile publice nu sunt sanatoase, mai ales in perioada electorala”. in Rusia vor avea loc alegeri legislative in luna decembrie urmate de alegeri prezidentiale in luna martie 2012, când se asteapta revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin. Multi economisti sunt ingrijorati de cresterea cheltuielilor si a subventiilor publice pe masura ce aceste alegeri se apropie. Fostul ministru de finante Aleksei Kudrin a fost destituit in luna septembrie dupa ce a ocupat acest portofoliu timp de 10 ani pentru ca a criticat cheltuielile prea mari ale statului, in special in sectorul militar. Christine Lagarde a subliniat si necesitatea ”unei actiuni comune indraznete” pentru a evita o noua recesiune economica mondiala provocata de criza datoriilor din zona euro, in mijlocul careia se gaseste Grecia, dar care ameninta si Italia. Statele care formeaza grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud) s-au aratat dispuse sa participe la un plan de ajutorare a zonei euro prin intermediul Fondului Monetar International. Rusia are in vedere sa participe la acest plan cu o suma ce poate ajunge pâna la 10 miliarde de dolari. Totusi, seful diplomatiei de la Moscova a declarat luni ca „nu va fi posibil sa se rezolve numai prin masuri financiare o problema ce are cauze sistemice si care ameninta stabilitatea si integritatea sistemului financiar si al economiei mondiale”. Rusia mai aspira si la intarirea rolului sau in procesul de luare a deciziilor in cadrul FMI.

Sefa Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a ajuns luni in Rusia, pentru discutii, in conditiile in care autoritatile de la Moscova au declarat ca ar fi dispusi sa colaboreze cu Fondul pentru planul anticriza al zonei euro. inainte de intalnirea cu Lagarde, presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat ca ea si FMI se confrunta cu o provocare majora in misiunea de stabilizare a economiilor slabe din lume. „In prezent, munca dumneavoastra este extrem de interesanta si, in primul rand, as vrea sa va urez succes, pentru ca un acord bun in lume depinde de cum isi face FMI munca”, a spus Medvedev, citat de Interfax. Ministrul rus de finante Anton Siluanov, si principalul consilier al lui Medvedev pe probleme economice, Akradi Dvorkovici, urmeaza sa participe la discutii cu delegatia FMI. Declaratia lui Medvedev a intervenit dupa ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov le-a spus reporterilor, la o conferinta de presa, ca Moscova este dispusa sa lucreze cu FMI pentru a ajuta economiile din Zona euro. „Rusia, impreuna cu partenerii sai, Brazilia, India, China si Africa de Sud, sunt dispuse sa ia parte la misiunea de asistenta”, a spus el. Cele cinci tari vor oferi, probabil, asistenta prin canalele stabilite deja, precum Fondul Monetar International, a afirmat Lavrov. Medvedev a spus saptamana trecuta ca Rusia ar putea investi circa 10 miliarde de dolari in economiile UE.

Vaticanul a cerut luni o reformă radicală a sistemului financiar mondial, inclusiv crearea unei autorităţi politice globale care să administreze economia şi a unei bănci centrale mondiale. Scopul este o nouă ordine economică mondială bazată pe etică şi binele comun, scrie publicaţia americană, scrie cotidianul Washington Post. Propunerea, înaintată luni de Consiliul Pontifical pentru Justiţie şi Pace al Vaticanului, urmează unui enciclice, mesaj adresat tuturor catolicilor, a Papei Benedict al XVI-lea din 2009, care a denunţat mentalitatea profitului cu orice costuri ca fiind responsabilă de prăbuşirea financiară, transmite Mediafax. Noul document subliniază că “economia are nevoie de etică” şi sugerează ca procesul de reformă să înceapă cu Organizaţia Naţiunilor Unite ca punct de referinţă. Vaticanul cere înfiinţarea “unei autorităţi publice globale” şi a unei ‘bănci centrale mondiale” care să conducă sectorul financiar, întrucât acesta a devenit depăşit şi deseori ineficient în a face faţă crizelor, potrivit Reuters. Documentul de 18 pagini cere inclusiv impunerea de taxe asupra tranzacţiilor financiare şi va fi, probabil, primit favorabil de participanţii la mişcări precum “Occupy Wall Street”, care protestează faţă de înrăutăţirea situaţiei economice.

“Idolatrizarea pietelor”, condamnata

“Criza economică şi financiară prin care trece lumea impune tuturor să analizeze în profunzime principiile şi valorile morale şi culturale aflate la baza coexistenţei sociale”, se arată în document. Vaticanul condamnă ceea ce numeşte “idolatrizarea pieţelor” şi “gândirea neoliberală”, care caută doar soluţii tehnice la problemele economice. “Criza a scos în evidenţă comportamente precum egoismul, lăcomia colectivă şi acumularea de bunuri la scară mare. Dacă nu sunt găsite soluţii la diferitele forme de nedreptate, efectele negative care vor urma la nivel politic, economic şi social vor crea un climat de ostilitate tot mai mare şi chiar violenţă, iar în final vor submina fundamentele instituţiilor democratice, chiar şi pe ale celor considerate foarte solide”, avertizează documentul. Vaticanul cere înfiinţarea unei “autorităţi supranaţionale” active la nivel global şi cu “jurisdicţie universală” pentru a dirija politicile şi deciziile economice. O astfel de autoritate ar trebui să înceapă cu Naţiunile Unite ca punct de referinţă, dar să devină mai târziu independentă, şi să aibă puterea de a împiedica ţările bogate să exercite “o putere excesivă asupra statelor mici”. FMI nu mai are forţa sau abilitatea de a stabiliza sistemul financiar mondial prin reglarea lichidităţilor şi nu mai poate veghea asupra riscurilor asumate de sectorul financiar. Lumea are nevoie de “un set minim de reguli comune pentru administrarea pieţei financiare mondiale” şi de “o formă de management monetar la nivel global”. “În fapt, se poate observa o necesitate tot mai mare pentru un organism care să îndeplinească funcţiile unui fel de «bancă centrală» care reglează sistemul şi fluxul tranzacţiilor monetare similar băncilor naţionale”, potrivit experţilor Vaticanului. În document, care a fost prezentat luni într-o conferinţă de presă, se recunoaşte că astfel de schimbări vor întâmpina rezistenţă şi se pot face în câţiva ani.

Cu o majorare a Produsului Intern Brut de 7 la sută, Republica Moldova va atinge în anul 2011 cea mai mare creştere economică din 42 de ţări din Europa, analizate în raportul Fondului Monetar Internaţional privind perspectivele dezvoltării economice regionale. Turcia va avea o creştere economică de 6,6%, Estonia – 6,5%, Lituania – 6%, iar principalii parteneri comerciali ai Moldovei, Federaţia Rusă, Ucraina, România şi Belarus vor înregistra creşteri de respectiv 4,3%, 4,7%, 1,5% şi 5%. Republica Moldova a devenit lider regional după primul semestru al anului 2011, cînd a avut o creştere peste aşteptări de 7,5 la sută, în competiţia cu ţările în tranziţie din Europa, dar şi cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, se arată în raport. Potrivit ritmului de creştere economică pe trimestrul întîi Moldova s-a plasat pe locul trei după Turcia şi Belarus, transmite Moldpres. Autorii raportului constată că atît în 2011, cît şi în 2012, ascensiunea economiei va fi generată, în fond, de creştere consumului privat, care va avea una dintre cele mai mari creşteri din regiune. FMI prognozează un avans al economiei moldoveneşti de 4,5 la sută în anul 2012. Republica Moldova va coborî pe poziţia a treia ca ritm de creştere economică, fiind devansată de Ucraina şi Kosovo. Ascensiunea peste aşteptări a economiei Republicii Moldova în anul 2010 şi prima jumătate a anului 2011 a determinat pe experţii Fondului să fie tot mai optimişti în ceea ce priveşte evoluţia economiei moldoveneşti. Recent, FMI a îmbunătăţit prognoza pentru acest an la 7%, după ce în aprilie se aştepta la o creştere a economiei Moldovei de 4,5%, iar în octombrie anul trecut de 3,5%. FMI mai anticipează pentru Republica Moldova o inflaţie medie anuală de 7,9% în 2011 şi de 7,8% în 2012. Deficitul contului curent se aşteaptă a fi de 9,9% în 2011 şi 10,3% în 2012. Potrivit previziunilor experţilor FMI, rata şomajului va fi de 7,3 la sută în anul 2011 şi 7% în 2012.

Consiliul de Directori Executivi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat la miercuri acordul privind finalizarea celei de-a treia revizuiri a programului cu Republica Moldova. De asemenea, Uniunea Europeană va aloca R. Moldova 78,9 milioane de euro în 2011, pentru stimularea reformei sectorului energetic şi reformelor în justiţie. Urmare a acestei deciziei FMI, R. Moldova va primi o nouă tranşă în sumă de circa 77 milioane de dolari SUA din creditul în sumă de circa 574 milioane de dolari, aprobat de consiliul executiv al FMI în ianuarie 2010. Finanţările sînt oferite pentru completarea rezervelor valutare şi acoperirea deficitului bugetar, transmite Moldpres. Programul FMI cu Moldova este pe trei ani şi are ca scop susţinerea programului economic al ţării în vederea restabilirii durabilităţii fiscale şi externe, menţinerii stabilităţii financiare, reducerii sărăciei şi creşterii economice. El este susţinut de un credit în valoare totală de 369,6 milioane de drepturi speciale de tragere (DST) (echivalentul a 574,4 milioane de dolari), din care 170 milioane de DST (circa 259 milioane de dolari SUA) au fost deja alocate. Cea de-a treia revizuire a programului susţinut prin mecanismele de finanţare ECF (Mecanismul extins de creditare) şi EFF (Mecanismul de finanţare extinsă) a fost efectuată în perioada 27 aprilie-12 mai. “Acum, cînd a fost deja realizat jumătate din programul susţinut de FMI, Moldova a depăşit, în mare măsură, criza economică. Cu contribuţia unui program de stabilizare credibil, eforturilor de liberalizare economică semnificative şi îmbunătăţirii mediului extern, volumul producţiei a atins deja nivelul înregistrat înaintea crizei, Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi-a restabilit nivelul rezervelor internaţionale, iar deficitul bugetar s-a redus în anul trecut cu peste 3 şi trei pătrimi la sută din PIB, în timp ce alocaţiile pentru asistenţă socială au sporit considerabil”, a declarat la încheierea vizitei la Chişinău şeful misiunii FMI Nikolay Gueorguiev. El a adăugat, însă, că “totuşi, rămîn încă multe de făcut. Priorităţile imediate de politici sînt: menţinerea stabilităţii macroeconomice, continuarea ajustării bugetare şi accelerarea reformelor structurale, avînd drept scop promovarea competitivităţii şi creşterii economice stimulate de exporturi”.

Bani de la UE

Asistenţa financiară UE a fost aprobată miercuri de Bruxelles în cadrul Programului Anual de Activităţi pentru Moldova, după cum relatează Infotag. „Decizia Comisiei confirmă angajamentul nostru de a sprijini în continuare eforturilor R. Moldova în implementarea reformelor, astfel încît ţara dumneavoastră să se apropie de Uniunea Europeană”, a declarat Comisarul European pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Stefan Fule. Potrivit lui, Programului de Activităţi pentru Moldova prevede că cele €78,9 mil. vor fi utilizate pentru cercetarea potenţialului de energie regenerabilă din Moldova şi susţinerea campaniilor de sensibilizare a opiniei publice privind eficienţa energetică. O parte din bani vor fi folosiţi în sectorul justiţiei pentru expertiză la constituirea Autorităţii de Coordonare a Sectorului Judiciar. Totodată, asistenţa europeană este destinată şi măsurilor de sporire a încrederii dintre cele două maluri ale rîului Nistru, precum şi pregătirilor pentru implementarea Acordului de liber schimb şi Planului de liberalizare a regimului de vize.

China îi va acorda un credit de peste un miliard de dolari Republicii Belarus, fostă republică sovietică ce se confruntă cu o criză economică majoră, pentru finanţarea de proiecte comune, a anunţat marţi vicepremierul belarus Anatoli Kozik. Am semnat astăzi trei acorduri de credit cu Banca de Export-Import a Chinei pentru un total de 1,058 miliarde de dolari, a declarat Kozik. Creditul va permite finanţarea construcţiei unei fabrici de celuloză, refacerea unei şosele şi electrificarea unei căi ferate. Beijingul i-a acordat deja Minskului în martie 2010 un credit de un miliard de dolari. Fondul Monetar Internaţional a declarat luni că Belarusul trebuie să adopte o rată liberă de schimb flotantă şi să îngheţe salariile pentru a stabiliza economia ţării, scrie presa belarusă. “Noi credem că o rată de schimb flotantă este mai bună decît una fixă. Multitudinea actuală a ratelor de schimb în Belarus conduce la tot felul de distorsiuni economice”, a declarat şeful misiunii FMI în Belarus Chris Jarvis. El a cerut de asemenea Belarusului să ridice ratele dobînzilor la nivelul inflaţiei, care este de aşteptat să atingă 39 la sută pînă la sfîrşitul anului 2011. Belarus şi FMI au început luni discuţii asupra unui nou program, în scopul de a obţine stabilitate financiară. “Am început discuţiile asupra noului program. Avem nevoie să discutăm în continuare despre politica macroeconomică în Belarus şi să cădem de acord asupra unor reforme structurale”, a precizat Jarvis, potrivit Agerpres. Potrivit lui Jarvis, noul program va fi elaborat pentru trei ani şi va implica o serie de modificări structurale majore, suma creditului va depinde de balanţa de plăţi şi de alţi factori.

Probleme si cu pretul benzinei

Belarusul, fostă republică sovietică cu economie dirijată, se confruntă cu cea mai gravă criză economică înregistrată de la instalarea la putere a lui Lukaşenko, în urmă cu 17 ani. Confruntată cu un deficit comercial uriaş şi o penurie de valută, ţara a fost constrânsă să îşi devalorizeze cu 30 la sută moneda naţională la sfârşitul lui mai. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a decis, miercuri, scăderea preţului benzinei la pompă, în contextul în care peste o sută de automobilişti au protestat marţi seară la Minsk împotriva creşterii cu 31% a preţului carburantului. “Să ne punem de acord: carburantul nu va mai costa mâine între 5.100 şi 5.200 de ruble, ci maximum 4.500 de ruble”, a afirmat Lukaşenko, într-o reuniune de guvern, potrivit unor informaţii difuzate de serviciul său de presă. Belarusul a crescut marţi cu 31 la sută, în medie, preţul benzinei de la pompe, după o creştere de 16 până la 20 la sută deja impusă la 24 mai. În timpul serii, mai mult de o sută de automobilişti s-au reunit în centrul Minskului, provocând ambuteiaje serioase, pentru a protesta împotriva acestei creşteri.

Republica Moldova pe drumul stabilităţii economice

Economia Republicii Moldova, afectată anterior de criza economică mondială, este pe cale de recuperare, a declarat marţi la Chişinău şeful unei Misiuni FMI în Moldova, Nikolay Gueorguiev, în cadrul unei întrevederi cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu .

“Economia Republicii Moldovei are potenţial de stabilitate”, a declarat Gueorguiev, apreciind şi faptul că exporturile Republicii Moldova au crescut cu peste 50% în primele trei luni ale anului. În acelaşi timp, el a menţionat necesitatea stabilizării situaţiei politice în Republica Moldova.

Marian Lupu a declarat că autorităţile de la Chişinău continuă elaborarea unor noi seturi de politici la nivel macroeconomic.

O misiune a Departamentului European al Fondului Monetar Internaţional, condusă de Nikolay Gueorguiev, se află în vizită la Chişinău, din 27 aprilie, ea urmând să se încheie la 12 mai. Misiunea analizează evoluţiile recente din economie şi progresul înregistrat în realizarea programului cu FMI.

Republica Moldova a semnat cu FMI în ianuarie 2010 un program care prevede un credit de circa 574,4 milioane de dolari pentru susţinerea programului economic al ţării, în vederea restabilirii durabilităţii fiscale şi externe, a menţinerii stabilităţii financiare, reducerii sărăciei şi creşterii economice.

Moscova a anuntat ca mizeaza in 2011 pe o crestere a Produsului Intern Brut de cel putin 4,2%, a declarat miercuri premierul rus, Vladimir Putin, in discursul anual in fata camerei inferioare a Parlamentului rus, citat de RIA Novosti. “In 2010, PIB-ul a crescut cu 4%, cea mai ridicata crestere din randul statelor G8. Pentru anul in curs, prognoza de crestere a PIB este de 4,2%”, a declarat Vladimir Putin. “La inceputul lui 2012, pierderile legate de criza mondiala vor fi complet compensate”, a adaugat premierul rus. De asemenea, Vladimir Putin a mai anuntat ca in 2011 guvernul de la Moscova se asteapta la o inflatie cuprinsa intre 6,5 si 7,5%. Optimismul lui Vladimir Putin in domeniul inflatiei contrasteaza cu previziunile Fondului Monetar International, care recent estima ca Rusia va inregistra o crestere a preturilor de consum de 9,3%. Cu toate acestea, FMI mizeaza in 2011 pe o crestere a PIB-ului Rusiei de 4,8%. Putin a mai anuntat ca obiectivul guvernului sau este de a face din Rusia una din principalele cinci economii din lume pana in 2020, cu un PIB pe cap de locuitor de 35.000 de dolari, un nivel superior celui inregistrat in prezent de Franta si Italia. Putin a apreciat ca Rusia are nevoie sa se dezvolte in mod stabil in urmatorii 10 ani, adaugand ca slabirea statului si a economiei este o “amenintare la adresa suveranitatii nationale”. Vladimir Putin, fost sef al statului care a devenit prim-ministru in 2008, prezinta pentru al treilea an bilantul anual al guvernului. Rusia va intra intr-o lunga perioada electorala care va culmina cu alegerile prezidentiale din luna martie 2012.

Autoritatile de la Chisinau si reprezentantii Fondului Monetar International (FMI) au ajuns la un acord cu privire la finalizarea celei de-a doua revizuiri a programului ECF/EFF, urmand ca guvernul de la Chisinau sa beneficieze de aproximativ 77 milioane dolari. “In linii mari, programul se realizeaza cu succes, cu toate ca implementarea catorva criterii de performanta structurali a fost amanata din cauza alegerilor din anul trecut si a anumitor dificultati de ordin tehnic”, a declarat in cadrul unei conferinte Nikolai Gheorghiev, seful misiunii. Precizam ca o misiune a Fondului s-a aflat in perioada 2-16 februarie in Republica Moldova in cadrul celei de-a doua revizuiri a programului de tara, sustinut prin mecanismele de finantare ECF (Mecanismul extins de creditare) si EFF (Mecanismul de finantare extinsa). La randul sau, premierul Republicii Moldova Vlad Filat a declarat ca in cadrul discutiilor s-a convenit sa fie majorate cu 50% accizele la produsele de tutun si la bauturile tari, incepand cu 1 aprilie 2011, ceea ce va permite sporirea veniturilor la buget. Totodata, el a anuntat si un sir de majorari salariale pentru unele categorii de functionari pe parcursul acestui an, printre care pentru profesori cu 25%, functionarii publici – 12%. Pentru 2011 si 2012 FMI prognozeaza o crestere economica de 4,5-5% si reducerea inflatiei la 7,5% la finele anului 2011 si 5% la finele anului 2012, in pofida valului recent de majorari de preturi la produse alimentare si resursele energetice pe pietele internationale. Republica Moldova a semnat cu FMI in ianuarie 2010 un program care prevede un credit de circa 574,4 milioane de dolari in scopul sustinerii programului economic al tarii in vederea restabilirii durabilitatii fiscale si externe, a mentinerii stabilitatii financiare, reducerii saraciei si cresterii economice. Consiliul de Administratie al FMI si-a dat acordul pentru imprumut, acesta avand doua componente: una deblocata in cadrul unei proceduri rezervate statelor membre sarace, fara dobanda pana la sfarsitul lui 2011, cealalta – cu o rata mica a dobanzii, dar cu o perioada de gratie de patru ani si jumatate.