România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere, a declarat preşedintele Traian Băsescu, duminică, la Chicago.
“În ceea ce priveşte poziţia faţă de Rusia, am prezentat-o şi în Consiliu. România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere. În acelaşi timp, România respinge orice soluţie prin care un terţ din afara NATO ar putea să ridice probleme de legitimitate sau să pună condiţii legate de dreptul nostru de a implementa acest sistem de protejare a cetăţenilor şi a teritoriului României, într-o lume care adesea are accente de nesiguranţă”, a afirmat Traian Băsescu, după participarea la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic. El a reiterat că sistemul de apărare antirachetă este unul defensiv şi nu este îndreptat împotriva nimănui.
“Este construit şi dezvoltat pentru a da securitate cetăţenilor din statele membre ale Alianţei. În ceea ce ne priveşte, România continuă să dezvolte sistemul în parteneriat cu SUA. După ce sistemul va fi operaţional şi în măsura în care graficele de implementare a sistemului se vor respecta, sistemul româno-turco-american, şi mai punem şi polonez, dacă vreţi, dar nu vreau să credeţi că sistemul va fi transferat către NATO abia după ce se termină şi etapa poloneză. Dar, imediat ce sistemul din România va fi operaţional, în 2015, există disponibilitatea ambelor părţi, şi a SUA şi a României, de a integra acest sistem în sistemul NATO”, a arătat Băsescu.
În altă ordine de idei, premierul rus, Dmitri Medvedev, care l-a înlocuit pe preşedintele rus la summitul G8 de la Camp David, a declarat că l-a asigurat pe şeful statului american Barack Obama de continuitatea liniei urmate de Moscova în materie de politică externă după revenirea lui Vladimir Putin la preşedinţia ţării. “Am spus că venirea mea aici, la Camp David, în calitate de şef al delegaţiei ruse, în momentul în care preşedintele este ocupat cu aprobarea candidaturilor membrilor guvernului, poate fi văzută de asemenea ca un anumit simbol al continuităţii politicii externe şi a resetării”, a declarat Medvedev într-o conferinţă de presă la finalul summitului G8.

Liderul ucrainean Viktor Yanukovici vrea liniste in anul electoral 2012

Ucraina speră să rezolve într-un timp cât mai scurt problema gazelor naturale cu Rusia, a declarat, pe 14 mai, la Doneţk, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, citat de mass-media regionala. Potrivit declaraţiilor sale, în ultima perioadă, în afară de problema gazelor între Kiev şi Moscova nu au existat alte neînţelegeri. „Vom căuta şi vom găsi metodele necesare pentru a ajunge la un compromis în această chestiune„, a spus încrezător Ianukovici.
Săptămâna trecută, compania ucraineană „Naftohaz Ukrainî” anunţa că a redus importurile de gaz rusesc cu 59%, respectiv cu 12 miliarde de metri cubi de gaze, din cauză că preţul pentru gazele ruseşti este dezavantajos pentru Ucraina. Kievul susţine că preţul gazelor ruseşti livrate de Gazprom este mai mare decât pentru restul statelor din Europa. La sfârşitul anului 2011, ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, a avertizat Rusia că Ucraina intenţionează să reducă importurile de gaze ruseşti cu până la 27 de miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, preşedintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, a menţionat că Ucraina va fi nevoită să plătească pentru tot gazul contractat pe 2012, chiar dacă nu va folosi tot combustibilul.
Ucraina solicită Rusiei, de aproape doi ani de zile, revizuirea contractelor în domeniul gazelor naturale, pe motiv că preţul acestora este „total dezavantajos” pentru partea ucraineană, însă Moscova refuză de fiecare dată să ajungă la un compromis în această problemă.

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, se va afla, pe 15 mai, în Federaţia Rusă, cu ocazia reuniunii informale a Consiliului Şefilor de State membre ale Comunităţii Statelor Independente, care va avea loc la Moscova.
Agenda lucrărilor se va centra pe reuniunea jubiliară a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, care se va desfăşura la ora locală 13.30, şi reuniunea informală a Consiliului Şefilor de State CSI, care va avea loc la ora 19.30. Preşedintele Timofti va reveni în ţară pe 16 mai.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a invitat pe preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti la summit-ului informal ale şefilor de stat ai CSI, prin intermediul noului ambasador al Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin. Nicolae Timofti a întreprins prima sa vizită oficială la Bruxelles, la sfârşitul lunii aprilie, iar apoi la Bucureşti şi Kiev.
“Am spus-o şi o spun: sunt convins că noi trebuie să menţinem acele relaţii bune pe care le avem deja cu Rusia şi trebuie să continuăm mai departe, să găsim acele puncte de tangenţă care ne unesc. Noi avem mulţi cetăţeni care lucrează… acuma se află în Rusia. Sunt mulţi cetăţeni ai Rusiei care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Şi noi trebuie ca, în cadrul colaborării noastre bilaterale, să facem tot posibilul ca să avem relaţii în toate domeniile – relaţii, cum aţi spus, economice, culturale, sociale, că altă cale nu există, dacă noi vom căuta numai punctele care ne despart – anume cu Rusia, am spus încă o dată, trebuie să ne aflăm permanent în relaţii bune, prieteneşti şi trebuie să-i convingem pe toţi că noi n-avem alte interese faţă de Rusia decât o colaborare de prietenie şi o colaborare în interesul ambelor părţi”, declara Nicolae Timofti, la începutul lunii mai.

Retragerea militarilor rusi

“Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi a diferitelor grupări şi eu sunt de părere că noi o să reuşim – nu pot să vă spun termenul, când – dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica Republicii Moldova. Şi eu am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, acum, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova şi am stat şi am avut discuţii deschise, sincere, şi dumnealui, şi în timpul întrevederii şi după, a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată pe baza unor discuţii, a tratativelor şi pe baza relaţiilor bilaterale. Dar eu sunt de părere că trebuie puse în aplicare mecanismele organelor internaţionale – ştiţi că este o hotărâre privind retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova, la Istanbul, din 99, şi eu sunt sigur că acest acord va fi realizat, dar aşa e situaţia, noi trebuie să discutăm. I-am spus domnului Rogozin: eu nu văd necesar ca pe teritoriul Republicii Moldova să se afle militari şi armată străină, fiindcă conflictul care a fost pornit în 92, astăzi, premisele şi motivele pentru a reîncepe, Doamne fereşte, ele nu există. Aici depinde foarte mult de politicieni, cum vor discuta şi care scopuri le vor urmări în rezolvarea conflictului”, declara preşedintele Republicii Moldova în timpul vizitei la Bucureşti.

Dmitri Rogozin ar putea să devină şi noul ministru al Apărării din Federaţia Rusă. Controversatul politician rus l-ar înlocui astfel pe actualul ministru, Anatoli Serdiukov.
Potrivit ediţiei de limbă rusă a revistei Forbes, preluată de agenţiile de presă ruseşti şi internaţionale, Dmitri Rogozin îşi va păstra şi funcţia de vicepremier şi responasibil de complexul militar industrial al Federaţiei Ruse. În luna decembrie 2011, Dmitri Rogozin a fost rechemat din funcţia de ambasador al Moscovei la NATO, şi promovat în postul de vicepremier.
De asemenea, la sfârşitul lunii martie 2012, preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a desemnat pe vicepremierul Dmitri Rogozin reprezentant special pentru Transnsitria. Kremlinul nu a avut până acum un reprezentant special pentru Transnistria. Dmitri Rogozin s-a remarcat anul trecut printr-o serie de declaraţii antiromâneşti, în contextul acordului româno-american privind scutul antirachetă.
Deşi sursele presei ruse din guvernul de la Moscova confirmă că Serdiukov va părăsi postul de ministru al Apărării, atât Rogozin, cât şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui Federaţiei Ruse, Natalia Timacova, au refuzat să discute acest subiect.
Premierul Dmitri Medvedev va prezenta preşedintelui Vladimir Putin structura şi componenţa executivului. În următoare zile, Medvedev va finaliza consultările cu candidaţii la posturile de miniştri. Iar, după prezentarea candidaturilor preşedintelui, consultările vor fi continuate de Putin. Din această cauză, la summit-ul G-8 din SUA, care va avea loc în perioada 18-19 mai, va participa premierul şi nu preşedintele. Actualul cabinet de miniştri rus a funcţionat fără schimbări toţi 4 ani de activitate. Guvernul este constituit din 26 de funcţionari (2 prim vicepremieri, 5 vicepremieri, 18 miniştri şi premierul).

Transnistria, miza electorala in Ucraina

Diferendul transnistrean nu va fi rezolvat în totalitate, cel mai probabil, în timpul apropiat, a declarat deputatul ucrainean Anatoli Kinah, conducătorul grupului parlamentar al Radei Supreme al Ucrainei pentru relaţii interparlamentare cu Republica Moldova. “Conflictul transnistrean este o problemă destul de complicată şi cu siguranţă că nu va fi rezolvat în termeni restrânşi. Dar, este important că treptat se reia procesul de negociere, inclusiv apar noi oportunităţi o dată cu schimbarea conducerii de la Tiraspol şi apariția unei persoane tinere precum Evgheni Şevciuk, care tinde spre relaţii constructive atât cu Kievul, cât și cu Chișinăul”, a declarat ex-premierul Anatoli Kinah pentru portalul ucrainean unn.com.ua, citat de mass-media de la Chisinau.

Pericolul romanesc

În acelaşi timp deputatul ucrainean este încrezător că extinderea influenţei României asupra Republicii Moldova creşte riscul pierderii Transnistriei. “Încercările de românizare artificială a Moldovei poate duce la o destabilizare serioasă a situaţiei din republică şi acest lucru este înţeles de conducerea ţării. Dacă vectorul românizării se va extinde, atunci Moldova va pierde Transnistria. Eu sunt sigur că conducerea ţării înţelege acest risc” a menţionat Anatoli Kinah, fost premier al Ucrainei în anii 2001-2002, în prezent deputat din partea Partidului Regiunilor.

Transnistria, miza electorala

Comuniştii ucraineni propun un scenariu pentru participarea transnistrenilor la alegerile din Rada Supremă din luna octombrie a anului curent care ar putea tensiona relaţiile dintre Chişinău şi Kiev. Piotr Simonenko, liderul comuniştilor ucraineni, le-a declarat jurnaliştilor din stînga Nistrului, în timpul recentei sale vizite în regiunea transnistreană, că a discutat cu politicienii de la Kiev, inclusiv cu cei de la putere, ca, în cazul în care nu se va reuşi deschiderea secţiilor de votare în stînga Nistrului, transnistrenii să poată vota în localităţile ucrainene de frontieră.
„Vă voi spune o taină. Eu deja m-am întîlnit cu liderii partidelor politice, inclusiv cu cei aflaţi la guvernare, şi m-am pronunţat pentru soluţionarea acestei probleme. Ei se acoperă cu faptul că acesta este un stat nerecunoscut. Aici sînt două căi de soluţionare a problemei. Prima – deschiderea secţiilor de votare aici. A doua cale constă în faptul că, noi vom elabora o posibilitate de deschidere a frontierei în ziua alegerilor şi oferirea dreptului cetăţenilor ucraineni, ce locuiesc în Transnistria, să voteze pe teritoriul ucrainean”, a declarat el.
De asemenea, liderul comuniştilor ucraineni a comunicat că va iniţia crearea în Rada Supremă a unui grup de prietenie şi colaborare cu Transnistria.

Un inginer rus este acuzat ca a transmis informatii secrete despre racheta strategica rusa de noua generatie Bulava unui serviciu de informatii strain, a declarat sambata o sursa din fortele de ordine, citata de agentia Interfax. Acest specialist al unei intreprinderi din sectorul rus al apararii situata in Ural va trebui sa compara in fata unui tribunal din Ekaterinburg, principalul oras din regiune, “zilele urmatoare”, a afirmat sursa citata. El este acuzat ca a divulgat “informatii privind domeniul sistemelor de arme strategice, care constituie secret de stat”, a precizat sursa. Procesul acestui inginer “se va derula cu usile inchise”, a adaugat sursa. Numele intreprinderii, care se ocupa de dezvoltarea sistemelor de control pentru rachetele strategice potrivit Interfax, si al tarii care a primit informatiile secrete nu au fost dezvaluite. in februarie, un inginer din sectorul spatial rus a fost condamnat la 13 ani de inchisoare pentru ca a transmis CIA informatii secrete privind rachetele strategice. Racheta intercontinentala Bulava (SS-NX-30 in clasificarea NATO), cu raza de actiune de 8.000 de kilometri, poate fi dotata cu zece ogive nucleare. Aceasta trebuie sa echipeze submarinele nucleare ruse lansatoare de rachete de generatia a patra, care sunt in constructie.

Iulia Timosenko, sustinuta de oficialii UE

În cazul în care autorităţile ucrainene nu vor face demersuri în cazul fostului premier Iulia Timoşenko, Ucraina s-ar putea confrunta cu dificultăţi mult mai mari în relaţiile cu Uniunea Europeană decât amânarea summitului preşedinţilor din Europa Centrală, care trebuia să aibă loc la Ialta, între 11 şi 12 mai 2012, a declarat preşedintele delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu Ucraina, europarlamentarul polonez Pawel Kowal. Oficialul a mai calificat ca fiind exagerate comentariile potrivit cărora amânarea summitului din Crimeea reprezintă o „catastrofă” a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici. „Dacă nu va exista nicio încercare de a ieşi din această situaţie, dificultăţile vor fi mult mai mari”, a subliniat europarlamentarul. În opinia sa, Guvernul ucrainean nu avea practic nici o alegere, decât să amâne summitul de la Ialta, la care majoritatea invitaţilor au refuzat să participe.

Pauza diplomatica

Kowal a declarat că amânarea evenimentului din Crimeea le-a oferit ucrainenilor şi partenerilor europeni „două săptămâni” pentru căutarea de soluţii în cazul Timoşenko, a cărei eliberare este aşteptată de politicienii occidentali încă de la arestarea sa, în august 2011. „Acesta este un semnal de alarmă foarte puternic că direcţia politicii ucrainene ar trebui să fie schimbată şi cred că semnalul respectiv este foarte clar înţeles acum la Kiev”, a subliniat eurodeputatul, potrivit căruia părţile au puţin timp la dispoziţie, în condiţiile „deteriorării situaţiei” Iuliei Timoşenko şi a apropierii Campionatului European de Fotbal.

Summit de urgenta

Consiliul Uniunii Europene va examina luni, la nivel de miniştri de externe, situaţia legată de fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, a anunţat ministrul ucrainean al dezvoltării economice şi comerţului, Petro Poroşenko, aflat într-o vizită la Bruxelles. Oficialul a mai precizat că pe data de 15 mai, la Bruxelles va avea loc o reuniune a Consiliului de cooperare Ucraina-Uniunea Europeană, cu participarea premierului ucrainean, Mikola Azarov şi a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi de Securitate, Catherine Ashton.
Amintim că mai multe guverne europene intenţionează să boicoteze finala de la Kiev a Campionatului European de Fotbal din luna iunie, dacă autorităţile ucrainene nu vor soluţiona cazul fostului prim-ministru Iulia Timoşenko.Cancelarul german, Angela Merkel, a anunţat, la rândul său, că deocamdată nu a luat o decizie referitoare la anularea vizitei sale în Ucraina în perioada Campionatului European de Fotbal, în semn de protest faţă de situaţia Iuliei Timoşenko.
În acelaşi timp, Ucraina a decis să amâne pe termen nelimitat editia din acest an a summitului şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, care urma să aibă loc între 11 şi 12 mai, la Ialta, după ce 14 preşedinţii europeni au refuzat să participe la reuniune.

Escorta armata

Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko, al cărui caz a dus la anularea summitului central-european de la Ialta şi la boicotarea Campionatului Mondial Euro 2012 din Ucraina de către ţările europene, a fost transportată miercuri dimineaţă la Spitalul Central al Căilor Ferate din Harkov, de data aceasta cu acceptul său. Un convoi compus dintr-o ambulanţă şi maşini ale poliţiei ucrainene, de fapt ale trupelor speciale Berkut, au intrat miercuri în curtea spitalului unde fostul premier va fi tratată de hernie de disc de un medic german, de la clinica Charite, care a venit special la Harkov în acest scop. Douăzeci de minute mai târziu, un convoi asemănător a fost văzut părăsind zidurile închisorii din acest oraş din estul Ucrainei unde opozanta este încarcerată, precizează agenţia de presă Unian.
Autorităţile penitenciarului Kaceanovka (regiunea Harkov), unde fostul demnitar ucrainean ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru „abuz de putere” în aşa-numita afacere a gazelor ruseşti, nu au putut fi disponibile pentru a confirma transferul dnei Timoşenko la spitalul din afara închisorii unde a acceptat să fie tratată de un medic german.
Evghenia, fiica opozantei, a anunţat în ajun că mama sa a acceptat să fie transferată miercuri la spitalul din Harkov cu condiţia să fie îngrijită de un medic german, care a fost trimis special de clinica Charite din Berlin.

Tancurile Federatiei Ruse, pregatite sa intre in Caucaz

Armata Federaţiei Ruse anticipează ca pana in vara anului 2012, va avea loc un atac occidental asupra Republicii Islamice Iran, motiv pentru care a fost eleborat un plan de detaşare a trupelor ruse în Armenia, fosta republică sovietică aflată în aria de influenţă a Moscovei şi care are graniţă comună cu Iranul. Mass-media rusa, citata de presa regionala, relata recent ca situaţia din Siria şi Iran “face ca Rusia să îşi îmbunătăţească prezenţa militară în Caucazul de Sud, zona caspică şi mediteraneană şi în cea a Mării Negre”. Sursele citate de publicaţii apropiate Kremlinului spun că pregătirile au început în urmă cu doi ani, când baza militară 102 din Armenia a fost modernizată. Familiile militarilor de la baza Gyumri din Armenia au fost evacuate, atragand dupa sine un mini-exod al cetatenilor rusi din regiune.

Punct strategic

“Baza militară 102 este un punct cheie în Caucazul de Sud. Ocupă o poziţie geopolitică importantă, dar Kremlinul se teme că va pierde acest avantaj”, spun surse militare ruse. Sursele citate mai mentioneaza ca „Baza 102” este aprovizionată pe calea aerului, deoerece căile terestre trec prin Georgia, aliat al SUA, şi sunt blocate. Militarii ruşi iau în calcul că Georgia va ameninţa şi securitatea rutelor aeriene de aprovizionare, în cazul unui conflict, mai ales că SUA au reluat procesul de înarmare a Georgiei, oprit dupa războiul din 2008.
“Este posibil să folosim mijloace militare pentru a sparge blocada georgiană şi să stabilim coridoarele de transport care duc spre Armenia, spune Iuri Netkacev, fost comandant adjunct al forţelor din Transcaucazia.
La randul sau, seful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Viktor Ozerov, declara că a pregătit un plan în cazul unui atac occidental şi israelian asupra Iranului, relatează mai multe publicaţii vestice. “Iranul este vecinul nostru. Dacă Iranul este implicat într-o actiune militară, aceasta este o ameninţare directă la adresa securităţii noastre”, a declarat şi fostul ambasador rus la NATO, Dmitri Rogozin, acum vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial şi reprezentant al Moscovei în negocierile privind Transnistria.

Consecinţe impredictibile

Surse din Ministerul rus al Apărării precizează că Israelul nu are o forţă militară suficientă pentru a se angaja într-un război în Iran şi că va avea nevoie de sprijinul SUA. Aceleaşi surse arată că un asemenearazboi poate avea “consecinţe impredictibile” şi că Rusia poate lua parte la conflict, deoarece acesta îi ameninţă intersele vitale în regiune.
În acest context, Rusia va organiza exerciţiul militar Kavkaz 2012 şi a detaşat în regiune echipamente de comunicaţii care folosesc sistemul GLONASS, omologul rusesc al GPS. “Forţele aeriene din Districtul Militar Sud au fost înarmatae în proportie de 100% cu avioane de luptă şi elicoptere noi”, spune Pavel Felgenhauer, expert la Jamestown Foundation din Washington. Totodată, ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdyukov, a declarat că în Stavropol şi Kislovodsk au fost detaşate trupele de elită ale spionajului militar (GRU)-Spetznaz.

Azerbaidjan, posibila tinta pentru Moscova

Nu doar Georgia, ţară care urmăreşte intens să primească Planul de Acţiune pentru Aderarea la NATO, ci şi Azerbaidjanul este un motiv de îngrijorare pentru Rusia. Azerbaidjanul are relaţii tot mai apropiate cu Israelul, iar potrivit telegramelor publicate de WikiLeaks, preşeditele Ilham Aliev a declarat că relaţia cu Tel Avivul este caun iceberg-90% din ea nu se observă. Statul Israel a ajuns să obţină chiar dreptul de a folosi baze aeriene azere în cazul unur misiuni de salvare a piloţilor israelieni în Iran, spun surse militare americane citate de The Washington Post. Israeul a decis să vândă echipamente militare în valoare de 1,6 miliarde de dolari Azerbaidjanului.
“Forţelor din Transcaucazia li se poate da ordin să lovească la sud şi să prevină astfel instalarea unor baze militare SUA înTurkmenistan. Astfel s-ar realiza legătura cu trupele din Armenia şi s-ar prelua controlul asupra coridorului energetic sudic prin care gazele din Azerbaidjan şi Turkmenistan ajung în Europa”, explica Felgenhauer. “Printr-o singură acţiune militară rapidă, Rusia îşi poate asigura controlul asupra Caucazului şi al bazinului caspic, punândVestul în faţa faptului împlinit, iar Occidentul, mult prea preocupat cu Iranul nu va riposta. Totodată, un asemenea conflict încununat de o victorie poate ralia populaţia Rusiei în jurul Kremlinului, permiţând şi zdrobirea mişcarilor prodemocraţie. În cele din urmă, o asemenea manevră va duce, probabil, la distrugerea regimului Saakaşvili din Georgia” a mai adaugat acesta.

Putin, contestat in strada de firava opozitie rusa

Actiunea de protest „Marşul milioanelor”, organizată de opozitia din Federatia Rusă la Moscova, în ajunul învestirii preşedintelui Vladimir Putin, s-a soldat cu câtiva răniti si retinerea a sute de persoane, printre care si liderii opozitiei, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Agentia „Interfax” a precizat ca echipele de prim ajutor au transportat la spital şase persoane, care au fost rănite în timpul acţiunii din centrul Moscovei. Potrivit sursei, pentru diferite încălcări săvârşite în timpul „Marşului milioanelor” au fost reţinute peste 250 de persoane.
Printre cei retinuti de politie în Piaţa Bolotnaia din Moscova au fost si liderii opoziţiei ruse – Aleksei Navalnîi, Serghei Udalţov si Boris Nemtov. Udalţov a fost ridicat de trupele OMON direct de pe scenă. El a cerut, însă, participanţilor la miting să nu plece şi să se transmită în direct la principalele posturi de televiziune. Participanţii au început să scandeze: „Alegerile au fost furate. Noi de aici nu plecăm!” şi „Nu pentru asta am ieşit în stradă în decembrie şi martie, ca să plecăm acum!”.
În jurul orei 17.00 (ora Moscovei), urmare a altercatiilor dintre protestatari si fortele de ordine, organizatorii mitingului au început să demonteze scena din centrul capitalei. „Poliţia a oprit desfăşurarea mitingului nostru din cauza încălcării regulilor de desfăşurare”, a declarat un membru al mişcării „Solidaritatea”, Nadejda Mitiuşkina.

OMON vs. anarhisti

Presa rusă a relatat că altercatiile cu politia au fost declanşate de organizatorii acţiunii care au cerut deschiderea accesului la pasajul Marelui Pod de Piatră, pentru care nu detineau autorizatie de la primăria din Moscova. Potrivit martorilor, când anarhiştii au încercat să rupă cordonul format de trupele OMON lângă cinematograful „Udarnik”, deasupra mulţimii s-a ridicat un nor de fum, cel mai probabil format de fumigene. În acele clipe de panică politia a început retinerile.
S-a anunţat, de asemenea, reţinerea unor participanţi la acţiunile organizate la Vladivostok şi Habarovsk în sprijinul marşului de la Moscova. Participantii la „Marsul milioanelor” au protestat fată de rezultatele alegerilor prezidentiale din luna martie 2012, al căror învingător a devenit actualul prim-ministru Vladimir Putin. Mitingul s-a desfăsurat în ajunul ceremoniei de învestire a noului sef de stat, care va avea loc pe 7 mai la Kremlin.

Steagul Chinei flutura deasupra Siberiei

Desfăsurate la Moscova, lucrările forumului ruso-chinez s-au concretizat prin semnarea a 27 de acorduri încheiate între diferite companii din cele două tări, în valoare totală de peste 15 miliarde de dolari, relateaza mass-media rusa. Conform cotidianului economic „Vedomosti”, cele mai importante dintre aceste contracte vizează investitii care vor fi derulate în Siberia si în Orientul Îndepărtat. În vederea dezvoltării tuturor acestor investitii, Rusia si China vor crea, până la sfârsitul lunii iunie 2012, un fond comun de investitii în valoare de patru miliarde de dolari. Părtile implicate în proiect, este vorba despre „Fondul de investitii directe al Rusiei” si „China Investment Corporation” (CIC) vor contribui cu un miliard de dolari fiecare, restul urmând să vina de la alti investitori. Referitor la aceste contracte, Kirill Dmitriev, directorul general al Fondului rusesc a declarat ca „fondurile chinezesti dispun de un important volum de resurse relativ ieftine, precum si de o proprie si unică expertiză. În Rusia creste numărul proiectelor angajate în Siberia si în Orientul Mijlociu, ceea ce stimuleaza atentia chinezilor. Ei caută parteneri de încredere: proiectele trebuie sa fie valoroase si să aibă sustinerea statului”.

Alianta oligarhilor

Unul dintre acorduri poartă semnăturile directorului general al grupurilor „UC Rusal” si „Bazovyi Element” (Bazel), proprietarul En+, Oleg Deripaska si a presedintelui „Norinco”, Zhaogang. În trei ani, cei doi parteneri intentionează să atingă o cifră de afaceri de peste un miliard de dolari. In 2009, „Norinco” a fost de acord să preia de la „UC Rusal” 1,68 milioane tone de metal pe an până în 2016.
„Norinco” este cel mai important client al UC Rusal în Asia, unde compania vrea să furnizeze două milioane de tone pe an, iar China este cea mai mare piată de aluminiu, cu 45% din consumul mondial în 2011. Tot anul trecut, „UC Rusal” a cumpărat 33% din actiunile „Shenzhen North Investments” – sucursala comercială a „Norinco”. Noua structură, care a primit numele de North United Aluminium, a început să functioneze la sfarsitul lunii aprilie 2012.

Siberia, pamant chinezesc

Anterior, autoritatile de la Beijing au anuntat ca vor arenda, in anii urmatori, aproximativ 500 de mii de hectare de pamant din regiunea de frontiera a Federatiei Ruse, pentru satisfacerea necesitatilor agricole ale populatiei chineze. Acestea se adauga la cele 426,6 mii de ha pe care administraţia provinciei Heilongjiang, situata in regiunea de nord-est a Chinei, le-a luat deja în arendă de-a lungul frontierei cu Regiunea Autonomă Evreiască şi Ţinutul Habarovsk din Federatia Rusa. Totodata, si administraţia oraşului chinez Mudanjiang, are în arendă 146,6 mii ha de pământ arabil, în Federatia Rusa. „Posesiunile” acestui oraş în Rusia au crescut, în comparaţie cu anul trecut, cu aproximativ 42 %. Administraţia Mudanjiang mai este şi operatorul a 16 întreprinderi de prelucrare a cerealelor, din extremul orient al Rusiei. Conform surselor citate anterior, pe pământul arendat de autoritatile chineze se vor cultiva cartofi – în conformitate cu politica federală chineză, de popularizare a cartofului, care spre deosebire de orez, cultura principală în agricultura chineză, are mai puţină nevoie de apă. Conform estimărilor guvernului chinez, până în 2030, populaţia ţării va ajunge la 1,5 miliarde, ceea ce va necesita 100 milioane de toane de alimente în plus anual.

Precedent coreean

Reamintim ca la inceputul lunii iunie 2011, guvernul chinez a anunţat că va ajuta Coreea de Nord să transforme doua insule în „zone economice bazate pe întreprinderi şi orientate către piaţă de larg consum”. Acest program este primul de acest fel realizat între guvernele celor două ţări comuniste, relateaza mass-media regionala, preluata de presa de la Bucuresti.
Cele 1.200 de hectare sunt închiriate de către guvernul chinez, împreună cu un port, pentru următorii 50 de ani. La ceremonie au participat ministrul chinez al Comerţului, Chen Deming, şi directorul administrativ al Partidului Muncitoresc din Coreea, Chang Sung-taek. “Cele două zone vor reprezenta o platformă pentru promovarea economică şi cooperarea comercială cu restul lumii”, au declarat cei doi oficiali. Suspiciunile că cele două ţări ar putea discuta legături economice planează de mai mulţi ani, de când dictatorul nord-coreean Kim Jong-il a vizitat China în urmă cu trei ani. În plus, China îşi susţinea deja ţara vecină trimiţând ajutoare, semnal de Internet şi alte schimburi, in conditiile in care aceasta tara a intrat sub sanctiuni internationale ca urmare a bombardamentelor lansate asupra Coreei de Sud la sfarsitul anului trecut.
În afara celor două insule, Hwanggumpyong şi Wihwa, China va avea acces şi la portul Rason, acesta fiind adevăratul motiv care stă la baza înţelegerii dintre cele două state. Prin acest port, China va avea din nou legătură maritimă cu sudul ţării, legătură pierdută când a cedat fâşia de coastă Rusie în 1860 (actuala regiune rusa Vladivostok). Chinezii intenţionează să construiască o fabrică de ciment şi să modernizeze infrastructura rutiera si portuara a zonei, trezind speculatii privind posibila desfasurare de forte navale si terestre chineze in regiune.