Autoritatile de la Bagdad au semnat un acord cu SUA pentru achizitionarea a 18 avioane de lupta F16 si a platit deja o parte din pretul de achizitie, a declarat marti un consilier al premierului irakian Nouri al-Maliki. Wall Street Journal, care citand responsabili americani, Bagdadul a varsat deja 1,5 miliarde de dolari catre SUA. Irakul a inghetat la inceputul anului, in urma revoltelor din lumea araba, un acord in valoare de peste 4,2 miliarde de dolari. Generalul Russ Handy, comandantul fortelor aeriene americane stationate in Irak, a anuntat la mijlocul lunii septembrie ca un nou acord este ”foarte aproape”. Premierul irakian Nouri al-Maliki a afirmat la sfarsitul lunii iulie ca a relansat discutiile pentru achizitionarea a 36 de avioane F16, in loc de 18 prevazute initial.

Printre subiectele discutate de preşedintele Băsescu în SUA s-a numărat şi cel referitor la achiziţionarea de avioane F-16 noi. Ambasadorul Mark Gitenstein a spus că la această idee face referire şi prevederea din declaraţia comună cu privire la parteneriatul strategic potrivit căreia România şi SUA îşi propun să lucreze împreună la o abordare cu caracter regional care să poată ajuta ţările interesate să-şi modernizeze forţele aeriene. “Este un plan care include şi Croaţia şi Bulgaria (…) Declaraţia se referă la acest lucru”, a spus Gitenstein, citat de Mediafax. El a explicat că este vorba despre un “efort regional” care ar reduce costul acestor avioane prin faptul că ajută linia de producţie a companiei Lockheed Martin, dar şi pentru că ar presupune o diminuare a costurilor pentru antrenarea piloţilor. El a spus că, potrivit acestei noi înţelegeri, s-ar putea ca avioanele F-16 achiziţionate să fie unele noi. Gitenstein a adăugat că, deşi este vorba despre un efort regional, în cele din urmă, înţelegerea la care se va ajunge va fi una bilaterală între România şi SUA. Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a declarat, joi, referindu-se la conţinutul întrevederii dintre preşedintele Băsescu şi şeful CIA, David Petraeus, că o mare parte din discuţie s-a referit la contribuţia României în Afganistan. Generalul David Petraeus a fost anterior numirii sale la conducerea CIA comandant în Afganistan. “Preşedintele Băsescu şi Petraeus s-au întâlnit în trecut în Afganistan acum ei au discutat mult despre asta. Preşedintelui i s-a mulţumit pentru contribuţia din Afganistan”, a spus Mark Gitenstein. El a ţinut să sublinieze că militarii români sunt foarte bine priviţi în teatrul de operaţii din această ţară. “Militarii voştri sunt văzuţi foarte bine de toţi generalii, am mai discutat despre asta”, a spus Gitenstein. Totodată el a ţinut să sublinieze răspunzând unei întrebări că subiectul închisorilor CIA nu a fost adus în discuţie. El a fost întrebat şi despre scopul prezenţei lui Mihai Răzvan Ungureanu, şeful SIE, în delegaţia oficială, ambasadorul explicând că acesta a fost prezent la întâlnirea cu şeful CIA. Mark Gitenstein a asistat la toate întâlnirile preşedintelui în Afganistan.

Avioane ale Forţelor Aeriene din Turcia vor considera ţintele israeliene ca fiind „adversare”, a comunicat radioul „Sava” cu referire la o sursă militară turcă. Acest lucru se va face cu noul sistem de recunoaştere, cu care sunt dotate avioanele turceşti de vânătoare F-16. Asupra ţintelor israeliene se va deschide focul. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat marţea trecută ’suspendarea totală’ de către Turcia a legăturilor sale comerciale şi militare cu Israelul, după deteriorarea relaţiilor diplomatice cu statul evreu. ‘Suspendăm complet legăturile comerciale, pe cele militare şi pe cele din industria de apărare. Acest proces va fi urmat de alte măsuri’, a afirmat Erdogan, citat de agenţia turcă Anadolu. El a indicat totodată că are în vedere o escală în Gaza în contextul vizitei pe care urmează să o efectueze săptămâna viitoare în Egipt, precizând că, deocamdată, nu s-a luat o decizie finală în acest sens. ‘Suntem în discuţii cu partea egipteană în legătură cu această problemă. Deocamdată nu s-a stabilit nimic’, a declarat premierul turc presei de la Ankara. Vinerea trecută, Turcia a anunţat expulzarea ambasadorului Israelului la Ankara şi îngheţarea relaţiilor militare bilaterale, în replică la refuzul statului evreu de a prezenta scuze, ca urmare a interceptării de către marina militară israeliană a unui feribot turc din Flotila umanitară pentru Gaza. Operaţiunea, desfăşurată la 31 mai 2010, s-a soldat cu moartea a nouă cetăţeni turci.

În cadrul unei ceremonii defsăşurate la baza aeriană Ben Guerrir din Maroc, Forţele Aeriene Regale ale Marocului (RMAF) au prezentat recent primele patru din cele 24 de avioane F-16 produse de Lockheed Martin. Înalţi oficiali din Guvernele şi Forţele Aeriene ale Marocului şi Statelor Unite au fost de faţă la eveniment. Este prima experienţă a Marocului cu avionul F-16, iar pachetul pe care Guvernul Statelor Unite l-a prezentat este foarte cuprinzător. Marocul primeşte o configuraţie a avionului F-16 C/D Block 52 personalizată pentru necesităţile forţelor sale aeriene. Achiziţia include aeronavele, echipamentele de misiune şi un pachet de asistenţă oferit de Lockheed Martin şi alţi contractori americani şi internaţionali. Noul avion va completa flota existentă a Forţelor Aeriene Marocane şi va contribui la reînnoirea şi modernizarea resurselor acestora. “Livrearea acestor avioane plasează Marocul în grupul de elită al forţelor aeriene internaţionale care operează generaţia avansată de avioane multirol F-16”, a declarat Ralph D. Heath, vicepreşedinte executiv al diviziei de aeronautică a Lockheed Martin. 25 de state au ales avionul F-16. Peste 4.400 de avioane au fost livrate în toată lumea de pe linii de producţie din cinci tări. Programul F-16 s-a distins printr-o colaborare fără precedent între guverne, forţele aeriene şi industriile internaţionale de aeronautică. Toate versiunile de F-16 beneficiază de îmbunătăţiri majore, pentru ca flotele să fie în continuare la curent cu tehnica modernă şi să poată fi întreţinute optim pe parcursul întregii durate de funcţionare a avionului.

Forţele aeriene ale Rusiei şi NATO au început marţi, în Polonia, manevre comune inedite, ce vizează evitarea unor atentate precum cele comise la 11 septembrie 2001 în SUA, a anunţat Ministerul polonez al Apărării. “Acest exerciţiu fără precedent a început în această dimineaţă (marţi) cu plecarea de pe aeroportul din Cracovia a unui avion polonez Casa 295M”, ce va juca rolul unei aeronave civile victimă a piraţilor aerului, a declarat pentru agenţia franceză de presă Waldemar Krzyzanowski, purtător de cuvânt al ministerului. Potrivit scenariului manevrelor, două avioane poloneze F-16 de la baza Krzesiny, din apropiere Poznan, urmează să intercepteze acest avion “renegat” înainte de a preda frâiele operaţiunii unor aparate Suhoi ruseşti însărcinate cu conducerea avionului până la aeroportul din oraşul polonez Malbork, în nordul ţării, a adăugat el, potrivit Agerpres. Aceste manevre intervin în cadrul exerciţiului denumit “Ceruri vigilente 2011″ (Vigilant Skies), care se desfăşoară între 6 şi 10 iunie, cu zboruri comune deasupra Poloniei şi Mării Negre. Miercuri, trei F-16 turceşti şi două Suhoi ruseşti urmează să intercepteze un nou avion care a deviat de la planul de zbor iniţial şi şi-a pierdut mijloacele de comunicare. Potrivit Alianţei Nord-Atlantice, armata rusă a aerului nu a mai participat niciodată pînă acum la manevre comune cu NATO.

NATO refuza Rusia

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat marţi că Alianţa Nord-Atlantică nu intenţionează să furnizeze garanţiile scrise solicitate de Rusia pentru a o asigura că proiectul antirachetă american în Europa nu o ameninţă. ‘Calea cea mai promiţătoare pentru a dezvolta încrederea este reprezentată de mai multe discuţii şi mai multă dezbatere politică, mai degrabă decât de adoptarea unor formule juridice complexe care ar fi dificil de ratificat de 29 de ţări (statele membre ale NATO şi Rusia)’, a declarat Rasmussen agenţiei Interfax. De altfel, Rusia şi NATO trebuie să aibă sisteme de apărare antirachetă separate, dar să stabilească ’sinergii’, a adăugat Rasmussen în preziua reuniunii consiliului NATO-Rusia, miercuri, la Bruxelles. ‘Vorbim despre sinergii între NATO şi Rusia. Motivul este simplu: NATO nu poate încredinţa obligaţii, contractuale între membrii săi, unor ţări nemembre’, a adăugat el, referindu-se la Rusia. ‘Viziunea NATO este să existe două sisteme separate dar legate, care împart şi schimbă informaţii, permiţând o mai bună determinare a posibilelor ameninţări’, a subliniat secretarul general al NATO. La summitul de la Lisabona din noiembrie anul trecut, Rusia şi NATO au decis să-şi dezvolte cooperarea în materie de apărare antirachetă. Occidentalii au respins atunci ideea preşedintelui Dmitri Medvedev de împărţire a continentului european în mai multe zone de responsabilitate militară, Moscova refuzând ca un scut antirachetă numai sub control occidental să acopere o parte a teritoriului său. De asemenea, Medvedev a avertizat că Moscova nu va da un răspuns pozitiv la un scut în Europa decât dacă Rusia este un membru cu parte întreagă în sistemul de apărare antirachetă din Europa.

Avionul de vanatoare F-35 Joint Strike Fighter care ar putea intra si in dotarea Armatei romane dupa 2020, in eventualitatea in care autoritatile romane accepta intai contractul de vanzare pentru aparate de tip F-16 fabricate de producatorul american Lockheed Martin, ar putea suferi amanari legate de termenul iesire pe piata. Secretarul american al Apararii, Robert Gates, s-a aratat luni extrem de nemultumit vizavi de faptul ca firma Lockheed Martin nu respecta programul de dezvoltare pentru acest aparat de zbor. Astfel, Gates a anuntat ca a demis un general insarcinat cu programul de avioane de vanatoare F-35 si ca va ingheta suma de 614 milioane de dolari destinata companiei Lockheed Martin, din cauza unor probleme si intârzieri, informeaza agentia de stiri franceza AFP. “Performantele si evolutia F35 in ultimii doi ani nu a fost ce ar fi trebuit sa fie”, a declarat luni Gates in cadrul unei conferinta de presa organizata pentru a prezenta noul buget al Departamentului Apararii. “Criteriile de performanta nu au fost indeplinite”, a adaugat oficialul american. Proiectul F-35 reprezinta cel mai costisitor program de armament pentru bugetul Apararii, care totalizeaza pe anul 2010 circa 708 miliarde de dolari, iar furnizorii au esuat de mai multe ori sa respecte calendarul si bugetele stabilite. Cu toate acestea, Gates spera ca programul F-35 va fi “restructurat”, iar avionul “urmeaza sa devina coloana vertebrala a superioritatii americane in aer, in cursul urmatoarei generatii”

Lobby prin ambasadori

KARADENIZ-PRESS aminteste ca F-35 este un avion construit de Lockheed Martin pentru a inlocui aparatele F-16. Executivul de la Bucuresti a trimis administratiei americane, la sfârsitul lunii iulie, o cerere de oferta prin care isi exprima oficial interesul pentru 24 de avioane F-16 aflate deja in uz. Ca raspuns la aceasta cerere, ambasadorul SUA in Romania, Mark Gitenstein, declara in luna septembrie a anului trecut ca guvernul american analizeaza in prezent o scrisoare trimisa de Guvernul român referitor la avioanele de tip F16 si a adaugat ca “ar dori ca Romania sa se orienteze catre achizitionarea unui unui F-35, F-16 fiind un pas intermediar foarte important”. Oficialul american a mai adaugat atunci ca din informatiile pe care le are institutiile românesti din domeniul apararii au luat decizia “ca vor sa faca ceva in acest domeniu, in privinta avioanelor de lupta”. ” Noi am vrea sa se orienteze catre F-35 iar (achizitionarea unui – n.red.) F-16 este un pas intermediar foarte important. Cred ca veti auzi mai multe pe aceasta tema in saptamânile urmatoare. Deocamdata nu am nimic de adaugat”, a spus Gitenstein. Ambasadorul american este un profesionist in domeniul avocaturii si este cunoscut ca o persoane care s-a ocupat in trecut de activitati de lobby. Presa americana relata la momentul numirii sale ca ambasador in Romania ca Gitenstein a fost trimis la Bucuresti pentru a face lobby pentru firmele americane. Printre acestea se afla si Lockheed Martin, firma care produce F-16, si cu care oficialul american a mai colaborat in trecut.

Patru miliarde si jumate in joc

Presa centrala de la Bucuresti scria ca, in mai 2008, Defense Security Cooperation Agency (DSCA – Agentia americana pentru Securitate si Cooperare in domeniul Apararii) anunta oficial Congresul de la Washington despre „o posibila vânzare de echipament militar catre România”, precizând ca este vorba de „avioane F-16 C/D Block 50/52, impreuna cu echipamentul si serviciile aferente”. Pe site-ul DSCA se anunta ca „valoarea totala a contractului, daca toate optiunile sunt puse in practica, se poate ridica pâna la 4,5 miliarde de dolari” – ceea ce indica faptul ca, in acel moment, americanii se asteptau sa incheie cu România o intelegere privind achizitia de avioane noi. Adresa Agentiei catre Congres contine, insa si o alta informatie compatibila cu variantele negociate astazi: potrivit acesteia, „Guvernul Romaniei a cerut o vanzare posibila de 24 de avioane”. Avion F-16 pare sa aiba cele mai mari sanse de cumparare de catre statul roman. Acest aparat se mai afla in cursa de achizitii cu Gripen (Suedia), Rafale (Franta) si Typhoon (consortiu multinational Germania-Franta-Marea Britanie-Italia).