Situatia economica a Rusiei nu este chiar atat de buna pe cat liderii de la Moscova doresc sa o prezinte. seful Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a avertizat luni Rusia asupra vulnerabilitatii sale economice in fata crizei din zona euro, cerându-i cu ocazia unei vizite efectuate la Moscova sa-si controleze cheltuielile in fata riscului scaderii pretului petrolului. ”Rusia a supravietuit multor crize, Rusia este o supravietuitoare, dar are in continuare numeroase vulnerabilitati (…). O prioritate cheie trebuie sa fie revizuirea politicii fiscale si trebuie sa-si diversifice economia”, a declarat Christine Lagarde la o conferinta de presa sustinuta in capitala rusa. inaintea acestei conferinte de presa, directorul general al FMI a avut o intâlnire cu presedintele rus, Dmitri Medvedev, dar nu au fost difuzate inca informatii cu privire la continutul discutiilor. Presedintele rus s-a limitat sa declare inaintea intâlnirii ca vor discuta ”despre problemele de actualitate din economia mondiala si despre rezultatele summitului G20” care a avut loc saptamâna trecuta in Franta. intr-un interviu publicat luni de cotidianul rus Kommersant, Christine Lagarde a avertizat ca Rusia se va gasi intr-o situatie dificila daca problema datoriilor europene se va transforma in criza economica. Economia Rusiei este foarte dependenta de vânzarile de hidrocarburi. Acestea reprezinta 60% din valoarea exporturilor sale, o scadere a pretului petrolului implicând si o reducere a veniturilor sale, cum s-a intâmplat in anul 2009 când economia s-a contractat cu 8%. ”Având in vedere riscul incetinirii ritmului de crestere a economiei mondiale, unul dintre subiectele concrete care va fi abordat va fi modalitatea in care Rusia poate profita de cotatia inca ridicata a petrolului pentru a-si reduce vulnerabilitatea economica”, a mai declarat Christine Lagarde in acelasi interviu.

Populism electoral

La conferinta de presa de luni, ea a subliniat ca ”cheltuielile publice nu sunt sanatoase, mai ales in perioada electorala”. in Rusia vor avea loc alegeri legislative in luna decembrie urmate de alegeri prezidentiale in luna martie 2012, când se asteapta revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin. Multi economisti sunt ingrijorati de cresterea cheltuielilor si a subventiilor publice pe masura ce aceste alegeri se apropie. Fostul ministru de finante Aleksei Kudrin a fost destituit in luna septembrie dupa ce a ocupat acest portofoliu timp de 10 ani pentru ca a criticat cheltuielile prea mari ale statului, in special in sectorul militar. Christine Lagarde a subliniat si necesitatea ”unei actiuni comune indraznete” pentru a evita o noua recesiune economica mondiala provocata de criza datoriilor din zona euro, in mijlocul careia se gaseste Grecia, dar care ameninta si Italia. Statele care formeaza grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud) s-au aratat dispuse sa participe la un plan de ajutorare a zonei euro prin intermediul Fondului Monetar International. Rusia are in vedere sa participe la acest plan cu o suma ce poate ajunge pâna la 10 miliarde de dolari. Totusi, seful diplomatiei de la Moscova a declarat luni ca „nu va fi posibil sa se rezolve numai prin masuri financiare o problema ce are cauze sistemice si care ameninta stabilitatea si integritatea sistemului financiar si al economiei mondiale”. Rusia mai aspira si la intarirea rolului sau in procesul de luare a deciziilor in cadrul FMI.

Seful Executivului de la Chisinau Vlad Filat urmeaza sa discute marti cu omologul sau Vladimir Putin despre contractul de livrare de gaz pe care Chisinaul in negociaza in prezent cu Gazprom.“Situația este un pic stranie, pentru ca Gazprom este acționar majoritar la Moldovagaz. Se primește ca negociaza Gazprom cu o companie la care este acționar majoritar. Avem delegat și un reprezentant al Ministerului Economiei, dar este nevoie și de o comunicare la nivel politic. Vom discuta cu domnul Putin marți seara la Sankt Petersburg”, a declarat Vlad Filat, la Radioul Național. Totodata, Filat a precizat ca un tarif mai mic pentru consumatorii finali din Republica Moldova depinde și de administrarea interna. “Nu ma grabesc sa spun daca tariful de livrare va fi mai mic, dar avem la indemana argumente suficiente pentru a demonstra ca majorarea tarifelor nu va duce la venituri mai mari, dar din contra, va duce la incapacitatea de plata. De asemenea, urmeaza sa gasim resurse și prin administrare interna”, a mai spus Filat. Negocierile oficiale privind incheierea unui nou contract de livrare a gazelor au demarat in iulie. Contractul actual, semnat in anul 2006, expira la 31 decembrie 2011. Noul contract de livrare a gazelor naturale va fi semnat, pentru prima data, cu Gazpromexport, o subsidiara a concernului rus, specializata in exportul de gaze naturale, in special in tarile Uniunii Europene. in prezent, Republica Moldova cumpara gaz de la Gazprom la un pretul mediu de 400,47 de dolari petru mia de metri cubi.

Nu numai Rusia este santajata de Kiev. Mai nou, Republica Moldova a intrat in colimatorul Ucrainei care invoca plata unor datorii din urma cu peste 10 de ani de zile. Sistemul energetic al R. Moldova este in pericol din cauza unei pretinse datorii de 60 de milioane de dolari a companiei de stat Moldoelectrica fata de compania ucraineana Energoalians, a declarat, miercuri, ministrul economiei, Valeriu Lazar. Acesta a explicat ca datoria s-ar fi acumulat la sfarsitul anilor ’90, cand compania ucraineana a livrat cantitati importante de curent electric pe piata din R. Moldova. Potrivit unei hotarari emise de Curtea Suprema a Ucrainei in iulie 2011, compania Moldeletrica, principalul distribuitor de energie electrica din R. Moldova, este obligata sa achite aproximativ 56 milioane dolari companiei Energoalians. Datoria reprezenta aproximativ 20 de milioane de dolari, la care se adauga penalitati si alte sume in urma fluctuatiei inflatiei, a mai afirmat ministrul moldovean al economiei, care a mentionat ca Moldelectrica a fost atrasa ilegal in acest litigiu. Chisinaul nu recunoaste insa datoriile invocate de instanta de la Kiev, iar unii oficiali au sugerat ca cele doua intreprinderi au fost implicate in scheme frauduloase, ceea a dus la acumularea acestor pretinse datorii. Cu toatea acestea, partea ucraineana a pus sechestru pe doua retele electrice de inalta tensiune ale Republicii Moldova. Guvernul R. Moldova a angajat o firma de avocatura pentru a asista la litigiu in instantele internationale. Litigiul dintre Moldelectrica si compania ucraineana Energoalians va fi examinat la 25 octombrie la Curtea de Apel Economica. O decizie emisa pe teritoriul R.Moldova care ar obliga Moldelectrica sa achite 60 de milioane de dolari ar duce la falimentul uneia dintre cele mai importante intreprinderi din sectorul energetic al Moldovei. Potrivit unui acord semnat de mai multe state CSI, inclusiv Ucraina si Republica Moldova, o decizie a unei instante nationale poate deveni obligatorie spre executare doar dupa legalizarea acesteia pe teritoriul tarii vizate.

Gigantul rus Gazprom se afla in mijlocul unui nou scandal energetic. Companiile E.ON si RWE din Germania, OMV din Austria, PGNiG (Polonia), SPP (Slovacia), dar si unele companii energetice bulgare – toate facand afaceri cu Gazprom – se numara printre firmele care fac obiectul unor investigatii ale Comisiei Europene pentru posibila incalcare a legilor antitrust. Investigatiile au inceput marti, iar Comisia Europeana este interesata cu precadere de contractele acestor companii cu Gazprom. Gazprom Export a confirmat miercuri ca executivul european a initiat investigatii antitrust la unele birouri ale sale din tari europene. Presa internationala scrie ca ar fi vorba despre subisidiarele Gazprom din zece state europene suspectate de practici anticoncurentiale. “Oficialii Comisiei au desfasurat inspectii neanuntate la oficiile unor companii care activeaza in furnizarea, tranzitul si stocarea gazului natural in cateva state membre”, a recunoscut miercuri un purtator de cuvant al Comisiei Europene, precizand ca este vorba de verificari in virtutea legislatiei privind concurenta. “Comisia are unele ingrijorari ca respectivele companii s-ar putea sa se fi lansat in practici anticoncurentiale, incalcand reglementarile UE in domeniu, sau ca ar fi in posesia unor informatii referitoare la asemenea practici”, a mai spus Comisia.

Companiile germane sunt implicate

Un purtator de cuvant al Gazprom Germania a declarat ca oficialii CE au intreprins investigatii la sediul companiei de la Berlin. Potrivit saptamanalului Wirtschaftswoche, compania este suspectata de politici neadecvate in stabilirea preturilor. Si birourile companiei Vemex sro din Cehia, membra a grupului Gazprom, au fost perchezitionate. Raidurile CE au mai vizat birourile Lietuvos Dujos, principalul furnizor de gaz al Lituaniei, la care Gazprom detine 37% din actiuni, suspiciunile fiind de incalcarea reglementarilor antimonopol, a declarat miercuri un purtator de cuvant fara a da alte detalii. In Bulgaria, inspectorii CE au vizitat compania privata Overgas Inc, care a fost de acord sa coopereze si i-a intampinat pe oamenii Comisiei furnizandu-le toate datele cerute, se arata intr-un comunicat al firmei, citat de Sofia News Agency. Gazprom detine 50% din actiuni la Overgas. Compania arata ca si Bulgargaz EAD, singura companie cu acces la reteaua de tranzit pentru gazul bulgar, este suspectata de presupus abuz de pozitie dominanta pe piata bulgara.

Rusia reactioneaza violent

Potrivit RIA Novosti, ministrul rus al energiei, Dmitri Klokov, a reactionat la aceste actiuni spunand ca spera ca CE nu va incalca drepturile Gazprom. “Partea rusa spera ca drepturile investitorului rus si ale furnizorului de gaz vor fi respectate in timpul acestor verificari si al procedurilor relevante. Interesele si drepturile sunt asigurate de acordurile internationale de protectie si incurajare a investitiilor valabile in sfera cooperarii energetice, pe baza carora furnizam gaz pe termen lung catorva state europene”, a spus ministrul rus. Gazprom a precizat ca nu a fost informata despre aceste verificari, dar este gata sa ofere sprijin. “Gazprom este mereu deschisa pentru dialog cu autoritatile statelor membre UE si cu CE, dar compania nu a fost informata despre niciun fel de plangeri, asa incat sa ofere cooperarea necesara pentru rezolvarea tuturor problemelor”, a anuntat monopolul rus intr-un comunicat. Regulile UE antimonopol interzic abuzul de pozitie dominanta si practicile restrictive in domeniul afacerilor. Inspectiile neanuntate sunt o procedura normala si constituie un pas preliminar in cazul suspiciunilor de practici anticoncurentiale. Nu exista un termen legal pentru incheierea acestui gen de investigatii antitrust. CE a explicat ca anchetele sale vizeaza nivelul superior al lantului de aprovizionare, unde concurenta poate fi restrictionata unilateral sau prin diverse intelegeri, dar nu a dat detalii despre motivatia acestor raiduri. Companiile de gaz investigate sunt suspectate, potrivit unor surse, de practici exclusiviste, cum ar fi impartirea pietei, obstacole puse accesului la retele, bariere in calea diversificarii livrarilor, precum si stabilirea unor preturi excesive. Potrivit observatorilor, ar putea fi vorba despre unele clauze din contractele de furnizare de gaz, care opresc importatorii sa revanda gazul altor tari. Companiile care incalca legislatia UE in domeniul concurentei pot fi amendate cu pana la 10% din vanzarile anuale.

Moscova este pe punctul de a obtine inca o victorie pe piata energetica europeana in drumul sau spre monopolizarea intregii piete de profil. Belarusul a propus la finalul acestei saptamani gigantului rus Gazprom sa participe la privatizarea intreprinderilor sale publice, concernul rus fiind deja pe punctul de a prelua controlul asupra societaţii belaruse Beltransgaz. Propunerea a fost facuta chiar de presedintele Aleksandr Lukasenko, in cadrul unei intalniri avute la Minsk cu seful Gazprom, Aleksei Miller. ”As vrea sa discutam perspectivele viitoarei noastre colaborari, inclusiv achiziţionarea si cumpararea acţiunilor Beltransgaz si, probabil, si ale altor companii, de care vor fi interesate Gazprom, daca Gazprom va fi de acord cu condiţiile pe care le propune partea belarusa”, a afirmat presedintele Lukasenko, citat de RIA Novosti. El nu a precizat insa despre ce companii este vorba. Liderul de la Minsk a insistat in continuare asupra relaţiilor de lunga durata dintre fosta republica sovietica si gigantul rus. ‘Noi ducem negocieri pentru largirea cooperarii cu Gazprom de foarte mult timp, inainte de venirea dumneavoastra la Gazprom’, a adaugat Lukasenko, adresandu-se sefului concernului rus. La randul sau, Aleksei Miller a indicat ca Gazprom si Belarus pregatesc un nou contract privind livrarea de gaze rusesti si un acord de achiziţionare de catre Gazprom a 50% din acţiunile Beltransgaz. in mai 2007, Gazprom a achiziţionat deja 50% din Beltransgaz pentru 2,5 miliarde de dolari. Aceasta vanzare a fost decisa la sfarsitul anului 2006, dupa un conflict de amploare intre Moscova si Minsk pe subiectul preţului la gazul rus vandut republicii belaruse. Belarus, ţara cu 10 milioane de locuitori care traverseaza cea mai grava criza financiara de la preluarea puterii de catre Aleksandr Lukasenko in 1994, a obţinut in luna iunie un credit de trei miliarde de dolari pe o durata de trei ani de la partenerii fostei URSS, intre care Rusia, pentru a putea iesi din situaţia in care se afla. Moscova a pus insa condiţia ca Belarusul sa procedeze la importante privatizari.

Marea Neagra incepe sa atraga din ce in ce mai multe investitii din sfera energetica, sobsolurile sale fiind foarte bogate in hidrocarburi. Colosul energetic american ExxonMobil, unul din cele mai mari grupuri din lume, vrea sa investeasca intre trei si zece miliarde de dolari in perimetrul Neptun din Marea Neagra. Firma americana detine acest perimetru in concesionare impreuna cu cea mai mare companie romaneasca, Petrom. Americanii sunt foarte hotarati sa isi mareasca investitiile in cazul in care vor fi gasite titei si gaze in acel perimetru. “La sfarsitul acestui an sau la inceputul anului viitor vom demara lucrarile de forare in perimetrul Neptun din Marea neagra. Costurile pentru drilling sunt de un milion de dolari pe zi, din care jumatate reprezinta inchirierea vasului special pentru astfel de activitati. Forarea la o singura sonda ar putea dura intre 30 si 135 de zile. Daca vom avea succes si gasim hidrocarburi in perimetrul Neptun, costul total privind dezvoltarea si productia in perimetru se va ridica de la trei pana la zece miliarde dolari, investitii pe care le vom derula impreuna cu Petrom”, a declarat joi directorul general al ExxonMobil Exploration and Production Romania Ltd., Ian A. Fischer.

Beneficiu comun

Reprezentantul SUA a precizat ca in forarile in ape la mare adancime costurile sunt extrem de mari. “Daca vom avea succes, vom avea nevoie de descoperiri multiple, iar riscurile sunt mari. Însa toata lumea ar avea de castigat, inclusiv Romania, daca am descoperi cantitati mari de titei si gaze naturale”, a a afirmat oficialul ExxonMobil. Între 2008 si 2011, compania a achizitionat, procesat si interpretat studiul de seismica 3D si studiile geologice facute la mare adancime. Este estimat ca la sfarsitul acestui an Petrom va incepe explorarea perimetrului Neptun din Marea Neagra pentru evaluarea potentialului de hidrocarburi, in parteneriat cu subsidiara companiei americane ExxonMobil. Perimetrul Neptun cuprinde o arie de aproximativ 9.900 km patrati, in zone cu adancime a apei marii cuprinse intre 50 si 1.700 metri. Petrom produce in prezent, pe platforma continentala, cinci zacaminte comerciale (Lebada Est, Lebada Vest, Sinoe si Pescarus si Delta). Totodata, Petrom opereaza doua perimetre offshore (Istria XVIII si Neptun XIX), insumand o arie de 13.880 km patrati.

SUA face apel la colaborare

In urma cu circa doi ani de zile, Richard Morningstar, trimisul special al Statelor Unite pe probleme de energie, declarat la un seminar energetic de la Bucuresti ca Marea Neagra isi poate dezvolta propriile rezerve de hidrocarburi, care se pot dovedi uriase iar tarile din jurul Marii Negre ar trebui sa-si uneasca capacitatile pentru explorarea, productia si transportul resurselor energetice spre Europa. Cheia pentru asigurarea securitatii energetice in Europa este diversificarea surselor de energie, insa Rusia trebuie privita in continuare ca un jucator important, a declarat trimisul special al SUA pe probleme energetice, Richard Morningstar. El a precizat ca interesul Statelor Unite este ca tarile caspice sa se dezvolte si sa-si creasca productia, pentru a exporta resurse catre Europa, insa este nevoie ca Uniunea Europeana sa colaboreze si cu Rusia pentru diversificarea rutelor de aprovizionare.

Magnatii rusi impreuna cu marile companii energetice rusesti incearca din nou refacerea sferei de influenta rusesti intr-o reeditare a Cortinei de Fier, de data aceasta prin control economic. Dupa ce Serbia a predat recent intreaga industrie energetica in mainile rusilor pentru simplul motiv ca Moscova a avut o pozitie declarativa anti-Kosovo si nu a facut nimic concret pentru a stopa aparitia acestui nou stat pe harta Europei, presa belgradeana trage un semnal de alarma asupra consecintelor care deriva din acesta proasta miscare a autoritatile sarbe care au permis acest lucru. Mass-media de la Belgrad, citata de RFI, opineaza ca afaceristii rusi devin tot mai influenti in spatiul ex-iugoslav , dar si intregul spatiu balcanic. Saptamanalul de comentarii politice si economice „Akter Njus nedeljnik” arata in ultimul numar ca Banca de Stat ruseasca „Sberbank” (denumita si Banca Gazprom -n.red.), care luna trecuta a achizitionat sectorul est european al bancii austriece „Volksbank”, intra pe usa din fata pe piata de capital a Serbiei, Bosniei si Hertegovina, Croatiei, Ungariei, Bulgariei, Cehiei si Slovaciei. „Volksbank este a patra banca ca marime in Austria, dar din cauza scadentei imprumuturilor de stat in valoare de 1,4 miliarde euro, banca a fost nevoita sa vanda rusilor sectorul pentru Europa de Est. Banca ruseasca „Sberbank” dispune de un capital de 54 miliarde de dolari si controleaza circa o patrime din activele bancare rusesti. In opinia expertilor economici sarbi, intrarea unui asemenea colos financiar pe piata statelor est europene este egala cu invazia Armatei rosii in anii celui de-al Doilea Razboi Mondial”, transmite corespondentul RFI de la Belgrad.

Lukoil, varf de lance

Pe langa arma energetica, extinderea capitalului bancar rus este cel de-al doilea pas in planul Kremlinului de a controla economia Europei. Primul pas a fost achizitionarea de actiuni sau firme mai mici in domeniul energeticii. Compania ruseasca „Lukoil” a fost prima care a inceput afaceri in spatiul balcanic si est-european . Mai intai a cumparat de la compania americana „Conoco Philips” 376 de benzinarii in Belgia, Finlanda, Ungaria, Cehia si Slovacia. Doi ani mai tarziu a intrat pe piata Bulgariei unde astazi detine 74 la suta din comertul petrolului. In Serbia a cumparat compania belgradeana „Beopetrol” cu 148 de statii de benzina iar in Macedonia „Lukoil„  are sase benzinarii. Pe piata Croatiei a intrat prin cumpararea firmei „Europa Mila”. Astazi detine benzinarii, un depozit feroviar langa Vucovar, pentru  cisternele de titei cu 8000 de metri patrati  si o fabrica in construtie pentru biocombustibil de o capacitate de  35.000 de tone. Prin intermediul companiei Ungare MOL, care detine pachetul majoritar in industria petroliera croata INA, pe piata croata este prezenta si „Surgutnjefgas” firma ruseasca care are o cincime din actiunile firmei maghiare MOL. Piata energetica a Bosniei si Hertegovinei este in mana companiei rusesti „Zarubježnjeft“. In Bosnia, rusii controleaza rafinaria de la Bosanski Brod, cu o capacitate de 4,2 milioane de tone, fabrica de uleiuri pentru motoare „Modricea“ cu o produtie anuala de 70.000 de tone si 78 de benzinarii ale firmei Banjaluka Petrol, mentioneaza sursa citata.

Exploatarea starii anti-NATO de la Belgrad

Lovitura de gratie energeticii in Balcani a dat-o compania „Gazprom“ in urma cu cica doi ani de zile. Gigantul rusesc a preluat 51 la suta din actiunile rafinariiilor Serbiei bombardate de NATO, campurile petroliere si depozitul pentru 130.000 tone de derivate din Voivodina si 530 de benzinarii, toate la un pret de 400 de milioane de euro. „Gazpromul“ are sector specializat „Gasprom Media Holding“ care finanteaza televiziunile ruse NTV, NTV Plus si TNT, postul de radio „Ecoul Moscovei“, editura „Sapte zile“, productia de film, internet video hosting RuTube si altele. Este interesat sa cumpere posturi de radio, Tv si ziare in statele balcanice. Tot mai multi comentatori la Belgrad considera ca Serbia, pozitionata malefic intre o asemenea Rusie si o Europa ametita de criza speculatiilor de pe Wall Street, nu poate avea nici o sansa.

Mass-media si propaganda proruseasca

Operatiune de control energetic ar putea fi insa desavarsita odata cu punerea in miscare a gazoductului South Stream din Bulgaria, peste Serbia, Ungaria, Croatia, Slovenia spre Italia si Austria. Mass-media sarbeasca opineaza ca urmatorul pas al strategiei rusesti pentru preluarea Balcanilor o constituie investitiile in presa pentru a controla propagandisttice statele din zona balcanica. In urma cu circa un an de zile oligarhul rus, Aleksandr Lebedev, fost colonel al SVR (Serviciul de Informatii Externe rus -n.red.) declara ca este foarte interesat sa isi extinda imperiul media concentrat in peninsula britanica si Franta spre zona Balcanilor.

Crima organizata rusa a ajuns sa sperie Statele Unite ale Americii care se tem ca puterea acestor organizatii pot influenta importante decizii economice si de securitate. Retelele de crima organizata din Rusia si Eurasia reprezinta o amenintare importanta pentru cresterea economica si institutiile democratice din Statele Unite, arata un raport dat publicitatii luni de echipa pentru securitate nationala a Casei Albe. Raportul precizeaza ca bandele de crima organizata si oligarhii ce au legaturi cu ele ar putea incerca sa “comploteze cu statul sau cu actori aliati ai statului pentru a submina competitia pe piete strategice, precum cea a gazului, petrolului, aluminiului si metalelor pretioase”. “Nu numai ca retelele infractionale se extind, dar isi diversifica si activitatile, ceea ce duce la convergenta amenintarilor care erau anterior distincte, iar in prezent au efecte explozive si destabilizatoare”, se arata in raport. Documentul, intitulat “Strategie pentru a combate crima organizata transnationala: adresandu-ne amenintarilor convergente fata de securitatea nationala”, numeste “organizatia Moghilevici” un astfel de sindicat al crimei. Semion Moghilevici este cautat de Statele Unite pentru frauda, santaj si spalare de bani si a fost inclus recent pe lista cu cele mai cautate 10 persoane de catre FBI. Moghilevici a fost arestat de politia rusa, pentru infractiuni economice, in ianuarie 2008 si a fost eliberat pana la proces in iulie 2009. In anii ’90 a facut parte din cei cinci criminali cei mai cautati de FBI. Pe 24 aprilie 2003 un tribunal din Pennsylvania il acuza pe Semion Moghilevici de racket, escrocherie, spalare de bani, contabilitate trucata si altele. Absent la proces, daca ar fi fost recunoscut vinovat de toate capetele de acuzare, ar fi totalizat o pedeapsa de 390 de ani de inchisoare. Atunci el se afla pe o lista alcatuita de FBI cu cei mai cautati criminali, in frunte fiind Osama bin Laden, urmat de bratul sau drept, Ayman Al-Zawahiri. Moghilevici, “nasul mafiei ruse”, Igor Fiserman si Anatoli Tura, cei doi complici ai sai foarte apropiati, erau clasati pe locul cinci si, respectiv, sase si sapte. Alti membri ai organizatiei sale sunt inca in libertate.

Afaceri petroliere

In Ucraina majoritatea anchetelor jurnalistice asupra marilor scandaluri financiare ajungeau la acelasi prenume – Seva, diminutivul de la Semion. In livrarea de gaze naturale Ucrainei din Turkmenistan au fost intotdeauna intermediari care cautau sa se pozitioneze pe piata, trecand prin cabinetele politicienilor, dar s-a ajuns ca firma preferata sa fie Itera. Moghilevici – mare om de afaceri care in anii ‘90 era considerat unul dintre cei mai influenti nasi ai lumii interlope ruse, putand deschide toate portile – a inventat un mijloc care ii permitea preluarea controlului tuturor livrarilor de gaz turkmen catre Ucraina si de a pune mana pe ansamblul pietei interne. S-a dus sa discute cu vicepresedintele Gazprom, Viaceslav seremet, luandu-l cu el pe Markarov, afacerist  care a preluat sarcina aplicarii strategiei imaginate de Moghilevici.
Ministerul american de Justitie a suspectat Itera ca este legata de Seva, anul trecut fiind lansata o ancheta pentru determinarea gradului de influenta a lui Moghilevici asupra pietei gazului in Ucraina.

Amenintare la securitatea mondiala

In anii ‘90, inaintea debutului razboiului contra terorismului international, in Occident mafia rusa era considerata principala amenintare contra ordinii mondiale. Iar ea era incarnata de Moghilevici. I se atribuia controlul aproape asupra tuturor bordelurilor din Europa de Est, mai ales din Budapesta si Praga, a intregului trafic cu droguri si de arme. In Europa occidentala presa nu inceta sa publice articole, descriind vilele lui Moghilevici din Ungaria transformate in centre de tortura, unde oamenii lui faceau bucati afaceristii care nu plateau dijma mafiei ruse. In acea perioada Moghilevici a reusit sa faca afaceri in SUA, actiunile societatii sale, YBM-Magnex, beneficiind de o excelenta cotatie pe Wall Street, desi in realitate nu servea decat pentru spalarea banilor. Structura s-a prabusit in 1998, dupa perchezitiile efectuate la birourile din Pennsylvania. Potrivit FBI, pierderile pentru investitori s-au ridicat la peste 150 de milioane de dolari si scandalul a declansat urmarirea lui Moghilevici. In proces nu s-a dovedit culpabilitatea acestuia, ca si in cazul altei afaceri de spalare de bani la Bank of New York, si ea asociata de numele nasului rus. Rolul sau de manipulator pe piata gazului in Ucraina  nu a fost nici el dovedit, dar este o chestiune tacit acceptata. Incepand din 2002 numele lui a devenit mai rar in presa occidentala, dar mai frecvent in cea ucraineana. Terorismul islamist a devenit inamicul numarul unu al lumii occidentale, depasind vremea mafiei ruse. Gazprom si-a schimbat conducatorii, ceea ce a antrenat bulversari pe piata ucraineana a gazului.

Trafic de materiale radioactive

O alta sursa de ingrijorare a Statelor Unite este traficul cu materiale nucleare in fosta Uniune Sovietica. “Statele Unite vor continua sa coopereze cu Rusia si tarile din regiune pentru a combate drogurile ilegale”, se mai afirma in document. In 2008, fostul presedinte al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA), Mohammed ElBaradei, se temea ca reteaua terorista al-Qaida pregateste un atac nuclear sau radioactiv, exprimandu-si ingrijorarea in legatura cu traficul de materiale radioactive din Romania, Ucraina, Kazahstan si Uzbekistan. Directorul AIEA se arata atunci ingrijorat de informatiile referitoare la tentativele de trafic cu materiale radioactive. “In fiecare an sunt arestate sute de persoane care incearca asa ceva”, spune ElBaradei, notand ca cele mai multe cazuri de acest fel apar in tari foste sovietice si din Europa de Est precum “Kazahstan, Uzbekistan, Ucraina si Romania”.

Pentru neplata datoriilor acumulate si in special fata de tendintele “rebele” ale lui Lukasenko, Rusia a intrerupt miercuri livrarile de electricitate catre Belarus. Aceasta tara s-a confruntata cu o criza economica majora, care nu a reusit sa-si achite la termen datoriile catre furnizorul rus InterRao. “Am intrerupt livrarile catre Belarus incepand cu ora 00.00, ora Moscovei” (23.00, ora Romaniei), a declarat Anton Nazarov, purtator de cuvant al companiei ruse, citat de RIA Novosti. “Imediat ce va fi achitata datoria, vom relua, in termen de 24 de ore, livrarile”, a adaugat el. Intreruperea alimentarii cu energie electrica din Rusia nu va avea un impact major in Belarus, care importa numai 10 la suta din electricitatea necesara.

Privatizare cu forta

Moscova, care a determinat Belarusul sa aplice un program amplu de privatizare in schimbul unui credit important, anuntase ca va intrerupe livrarile in cazul in care autoritatile de la Minsk nu isi achita datoriile, care se cifrau la 37 de milioane de euro la inceputul lunii iunie. Vicepremierul rus Igor Setcin declarase marti ca aceasta masura “nu are nici o motivatie politica”, ci reprezinta rezultatul “unui proces de piata: electricitatea trebuie platita”. In schimbul acestui credit, Rusia a impus Belarusului inceperea unui program de privatizare in valoare de cel putin 7,5 miliarde de dolari, in urma caruia Moscova va obtine cele mai importante active. Belarusul a obtinut si un credit de un miliard de dolari din partea Chinei si a cerut si Fondului Monetar International (FMI) un imprumut de pana la opt miliarde de dolari. Belarusul, tara cu 10 milioane de locuitori, traverseaza cea mai grava criza financiara de la preluarea puterii de catre presedintele Aleksandr Lukasenko, in 1994, confruntandu-se cu un deficit comercial urias si o grava penurie de devize. Comunitatea economica eurasiatica, din care fac parte sase republici foste sovietice, a acordat Belarusului un credit pe trei ani, in valoare de trei miliarde de dolari, iar prima transa, de 800 de milioane de dolari, a fost deblocata la 21 iunie.

Primul termenul in procesul intentat impotriva opozantei Iulia Timosenko, fost premier ucrainean, inculpata pentru abuz de putere, va fi deschis vineri, la un tribunal din Kiev, informeaza Kyev Post. Procesulva incepe la ora 6.00 GMT (9.00, ora Romaniei), la Tribunalul Pecerski, in centrul orasului, a anuntat purtatoarea de cuvant, Natalia Lisova. Acesta vizeaza contracte in domeniul gazelor naturale semnate cu Rusia, in perioada in care Timosenko era premier, contracte considerate foarte dezavantajoase pentru Ucraina.

Proces politic

“Puterea face totul pentru a se debarasa de principalul sau concurent politic”, a declarat Lisova. “Toata lumea stie ca tribunalele sunt conduse de administratia prezidentiala, dar vom lupta. Iulia Timosenko nu este vinovata de nimic”, a adaugat ea. Timosenko, care a fost unul dintre liderii “revolutiei portocalii” proocidentale din 2004, este acuzata de abuz de putere, actiuni care ar fi antrenat importante pierderi financiare pentru statul ucrainean, in perioada in care era premier. Parchetul a deschis mai multe anchete judiciare impotriva ei. Ea afirma ca procedurile judiciare impotriva sa sunt orchestrate de adversarul sau politic, presedintele ucrainean Viktor Ianukovici, a carui principala rivala a fost in alegerile prezidentiale din 2010. Numerosi alti fosti inalti oficiali din cadrul Guvernului acesteia sunt, de asemenea, vizati de anchete pentru abuz de putere. Echipa prezidentiala da asigurari ca, astfel, lupta impotriva coruptiei, in timp ce opozitia denunta masuri de represiune politica. Statele Unite si europenii si-au exprimat ingrijorarea fata de o aplicare selectiva a justitiei in aceasta fosta republica sovietica.