Rusia va insista ca Bulgaria sa-si respecte cu rigurozitate toate obligatiile, a declarat joi ministrul rus al energiei, Serghei smatko, la o zi dupa ce Sofia a anuntat ca renunta la proiectul bulgaro-rus vizand centrala nucleara de la Belene. “in timpul negocierilor, vom insista sa fie respectate cu rigurozitate toate normele, regulile si obligatiile partilor”, a declarat Serghei Smatko, precizand ca omologul sau bulgar, Delian Dobrev, va discuta vineri cu responsabili din guvernul rus. Dobrev s-a deplasat joi la Moscova “pentru a identifica o cale amicala de solutionare a problemei”, fara a apela la justitie. Premierul bulgar Boiko Borisov a anuntat miecuri decizia executivului de la Sofia de a renunta la proiectul centralei nucleare de la Belene. El a spus ca Bulgaria va plati Rusiei primul reactor produs pentru centrala de la Belene, dar acesta va fi instalat la Kozlodui.  Decizia de a construi o centrala nucleara la Belene, oras situat pe malul Dunarii, a fost luata in anul 1981. Constructia efectiva a inceput in anul 1987, dar proiectul a fost inghetat la inceputul anilor „90 din cauza lipsei de resurse si a riscurilor seismice din zona, pentru a fi reluat in anul 2003. Centrala urma sa fie dotata cu doua reactoare de 1.000 MW fiecare si sa fie construita de compania rusa Atomstroyexport. Planurile initiale prevedeau ca statul bulgar, prin Compania Nationala de Electricitate NEK, sa detina 51% in viitoarea centrala. Restul de 49% urma sa fie vandut companiei germane RWE. Realizarea proiectului a ajuns insa in impas dupa ce in octombrie 2009 grupul RWE s-a retras din proiect. Semnarea unui acord final cu privire la constructia centralei de la Belene a fost amanata de mai multe ori in ultimii doi ani, principalul punct de disputa intre cele doua parti fiind pretul, precum si lipsa de interes din partea unor investitori din vestul Europei.

Comisia Europeana a criticat, marti, pasivitatea statelor membre in a asigura cofinantarea retelelor de gaze si electricitate in Uniunea Europeana, in conditiile in care executivul UE a propus tarilor alocarea a 50 de miliarde de euro in perioada 2014-2020 pentru proiecte de infrastructura in transporturi, energie si internet, transmite France Presse. In cadrul unei reuniuni cu ministrii europeni ai energiei, comisarul european pentru energie Gunther Oettinger a spus ca in cei 7 ani ar trebui investiti 9,1 miliarde de euro pentru conexiunea retelelor de gaze si electricitate in Uniune. ”Imi spuneti ca 9,1 miliarde de euro este o suma mare, dar in sapte ani ea reprezinta 1,3 miliarde de euro anual. sefii de stat si de guvern au decis sa finalizeze piata interna a energiei pana in 2015. Eu le iau deciziile in serios. Acum trebuie sa urmeze finantarea. Deciziile trebuie luate in 3 ani, nu in 30 de ani. (…) Problema in UE este ca avem mai multi decidenti decat utilizatori”, a subliniat Oettinger. Acesta a dat ca exemplu faptul ca intre parcurile eoliene din nordul Frantei, Belgia, Olanda si Germania nu sunt conectate pentru a asigura transportul de energie electrica catre zone din UE aflate in nevoie, in timp ce, de exemplu, intr-o perioada de 5 ani in China a fost construita o infrastructura ce transporta electricitate din nord-vestul tarii catre marile orase de pe coasta de est.

Agentia de rating Fitch a confirmat notele BBB atribuite Gazprom si Cailor ferate ruse, dar a redus perspectivele de la “pozitive” la “stabile”, relateaza RIA Novosti. Notele pentru constructorul aeronautic Suhoi si grupul RusHydro, principala societate rusa pentru productia de energie in termeni de capacitati instalate, au fost confirmate la BB, respectiv BB+ , in timp ce perspectivele celor doua au fost reduse la “stabile”, de la “pozitive”. Luni, Fitch a confirmat nota pe termen lung BBB pentru Rusia, revizuind perspectiva la “stabila” fata de “pozitiva” pe fondul “incertitudinii politice” din tara si “perspectivelor economice mondiale mai proaste”. Miscare vine dupa ce Gazprom a redus preturile gazelor pentru mai multe companii europene mari, precum GDF Suez din Franta, in incercarea de a-si pastra cota de piata in conditiile scaderii cererii de carburanti din cauza dificultatilor economice din regiune. Gazprom si divizia Gazpromexport au fost implicate in negocieri de lunga durata referitoare la preturi cu companii din Europa, unde Rusia asigura un sfert din necesarul de gaze. Saptamana trecuta, o sursa apropiata Gazprom a declarat ca pretul mediu al gazelor rusesti in Europa a fost anul trecut de circa 390 de dolari pentru o mie de metri cubi, comparativ cu 308 dolari in 2010. Gazprom a livrat anul trecut peste 150 de miliarde de metri cubi de gaze in Uniunea Europeana.

Executivul de la Sofia a revizuit marti propria sa decizie din luna iunie 2011 prin care a acordat companiei americane Chevron dreptul de a prospecta zacamintele de gaze de sist din nord-estul tarii, potrivit Novinite. Compania va putea prospecta si extrage numai gaze si titei conventionale. Motivele pentru revizuirea deciziei sunt legate de lipsa de date suficiente in ceea ce priveste impactul asupra mediului inconjurator al tehnologiei folosite, arata comunicatul. Decizia vine in urma unor proteste de strada organizate de diferite organizatii de protectie a mediului. Cea mai mare actiune de protest a avut loc la 14 ianuarie si a strans cateva mii de protestatari in 12 mari orase din Bulgaria. Organizatorii sustin ca substantele care sunt folosite in operatiunile de prospectare si de extragere a gazelor de sist prezinta un risc major de poluare a apelor subterane si a solului din intreg nord-estul Bulgariei. in opinia lor, daca o parte din aceste substante ajunge in sursele de ape, impactul asupra agriculturii si turismului va fi unul devastator. Daca asta este dorinta oamenilor, vom rezilia contractul cu Chevron, a declarat premierul Boiko Borisov. El a recunoscut ca a fost o greseala incheierea unui contract cu compania americana fara sa fie organizata o dezbatere publica. Premierul Borisov a adaugat ca discutiile ar putea continua daca intr-o zi va aparea o tehnologie care sa nu fie controversata. La initiativa partidului GERB, de guvernamant, parlamentul bulgar va supune miercuri votului un proiect de lege ce interzice complet exploatarea gazelor de sist pentru o perioada de timp nelimitata. Proiectul prevede sa fie interzisa exploatarea de gaze si titei efectuate prin fracturare hidraulica a rocilor cu apa sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari. Daca propunerea va fi adoptata de parlament, Bulgaria va deveni a doua tara din Europa, dupa Franta, in care extragerea gazelor de sist va fi interzisa.

Moscova pregateste un plan de a crea rezerve strategice mari de petrol. In cadrul acestei strategii, Rusia va umple cu zeci de milioane de tone de petrol mai multe rezervoare subtrane, actiune menita sa faca fata unor eventuale crize enegetice create pe piata mondiala si pentru a influenta preturile in piata. Astfel, Rusia este pregatita sa creeze o rezerva de petrol destul de impunatoare: 15 milioane tone, anunta Vocea Rusiei. Tocmai aceasta cifra este continuta in proiectul pregatit de expertii rusi. Rusia exporta anual peste 650 de mii de tone de petrol, iar aceasta inseamna ca volumul rezervei va fi echivalent cu circa 20 de zile de export, ceea ce corespunde standardelor mondiale pentru tarile producatoare. Rezerva de petrol a Rusiei va fi pastrata in rezervoare subterane, care nu sunt construite special, ceea ce este foarte scump, ci in goluri naturale, de exemplu in galeriile de unde a fost extrasa sarea. Acest lucru va necesita alocari substantiale pentru utilaje si infrastructura. Achizitionarea unui asemenea volum de petrol, chiar si pe piata interna va necesita peste 4 miliarde de dolari. Potrivit expertilor, in cazul folosirii chibzuite a acestor rezerve, cheltuielile pot fi recuperate pe seama fluctuatiilor preturilor. insa folosirea rezervei de petrol nu se limiteaza numai la aceasta, explica Serghei Kondratiev, unul din autorii documentului, expert la Institutul energiei si finantelor. „Resursele din rezerva trebuie sa fie vândute pe piata nu numai in cazul unui deficit de petrol, ci si daca partenerii nostri ne vor ruga sa sporim livrarile de petrol, deoarece alte tari s-au pomenit intr-o situatie complicata si nu pot livra volumele necesare de petrol. Atunci, aceasta rezerva este deschisa si petrolul este livrat la pretul de pe piata”. Proiectul crearii in Rusia a unei rezerve de petrol trebuie sa fie supus expertizei in toate departamentele interesate si apoi trebuie sa fie aprobat de guvern. Expertii sunt de parere ca acest plan va fi aprobat fara amendamente.

Unul dintre cei mai mari 10 producatori de petrol din Rusia, Tatneft, si compania petroliera iraniana NIOC intentioneaza sa semneze duminica un contract de 700 de milioane de dolari, pentru extractia de titei de la Zagheh, din sudul acestei tari, informeaza agentia IRNA. in baza contractului, din campul petrolifer Zagheh, din provincia Buchehr, vor fi extrasi 7.000 de barili de titei pe zi in prima faza de dezvoltare. Productia va fi crescuta la 55.000 de barili pe zi in a doua faza, potrivit postului iranian de televiziune Press TV. Tatneft nu a comentat oficial informatiile. Iranul este al doilea exportator de petrol din OPEC si ocupa a patra pozitie ca productie petroliera. Exporturile de titei reprezinta circa 80% din veniturile tarii. In vara lui 2010, la Moscova a fost semnata Declaratia comuna ce pune bazele cooperarii Rusia-Iran in domeniul exploatarii petrolului, gazelor si in industria petrochimica. Declaratia, semnata de ministrul iranian al petrolului, Massoud Mirkazemi, si ministrul rus al energiei, Serghei Smatko, stabileste calendarul realizarii unor proiecte in industria petrochimica propuse de grupul de lucru ruso-iranian. Cele doua tari au convenit, de asemenea, sa puna bazele unei banci ruso-iraniene pentru finantarea proiectelor gaziere, petroliere si petrochimice si sa stabileasca un calendar pentru coordonarea activitatilor comune in domeniile energetic, nuclear si al energiilor reciclabile. in fine, la Moscova s-a vorbit despre coordonarea vazarilor de petrol rafinat si despre posibili parteneri dispusi sa se asocieze acestei activitati. Urmatoarea intrunire a grupului de lucru ruso-iranian se va desfasura la Teheran, la sfarsitul lui 2010.

Romania si Suedia au decis sa impulsioneze proiectul constructiei cablului submarin Constanta-Istanbul, in conditiile in care studiul de fezabilitate – realizat de o firma suedeza – a fost finalizat, insa partea turca pare sa aiba dubii in privinta proiectului si intarzie sa-si dea acordul. Acest cablu ar putea avea o lungime de circa 400 km, s-ar intinde intre Constanta si Istanbul, la un cost de 1,5 milioane euro pe kilometru, deci circa 600 milioane euro in total. Producerea acestui tip de cablu este mai delicata, intrucat necesita un material special. Proiectul privind o noua interconexiune prin cablul submarin “HVDC Link” este dezvoltat in comun de Transelectrica si TEIAs, transportatorul turc de energie electrica, si ar permite Romaniei, care are un excedent de productie, sa vanda direct energie electrica pe piata deficitara a Turciei, fara a mai trece prin reteaua Bulgariei, tara care percepe taxe mari de tranzit. Transelectrica si firma Vattenfall Power Consultant AB din Suedia au semnat in iunie 2009 contractul de servicii pentru realizarea studiului de fezabilitate, inclusiv studiul de mediu si caietele de sarcini, pentru proiectul cablului electric submarin Romania – Turcia (HVDC Link).

Dezvoltarea relatiilor romane-suedeze

Secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, la Stockholm, cea de-a doua runda de consultari din acest an cu secretarul de stat din Ministerul suedez al Afacerilor Externe, Frank Belfrage. in plan bilateral, demnitarii roman si suedez au discutat modalitatile de intensificare a contactelor politice dintre cele doua tari, de crestere a volumului schimburilor economice si a investitiilor suedeze in Romania. Ambii oficiali au subliniat interesul celor doua parti si necesitatea impulsionarii proiectului constructiei cablului electric submarin Constanta -  Istanbul, informeaza MAE intr-un comunicat. Studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului electric submarin Romania – Turcia a costat peste 1,24 milioane de euro, costurile fiind suportate de Transelectrica in proportie de 75%, iar restul de 25% din costuri a fost suportat de Nuclearelectrica. Excedentul de electricitate din Dobrogea ameninta siguranta in exploatare a Sistemului Energetic National (SEN), astfel ca este necesara construirea cat mai rapida a cablului electric submarin dintre Romania si Turcia, care sa preia acest excedent, avertizau, in martie, oficiali ai Transelectrica. Prin cablul submarin ce va uni Romania de Turcia se va putea transporta energie electrica intre Rusia, Ucraina, Moldova, Romania si Turcia. Alte variante includ transportul de electricitate intre Turcia, Romania, Polonia, Serbia si Ungaria, iar studiul de fezabilitate urma sa stabileasca si alte posibilitati de trasport de energie intre statele europene.

Turcia are rezerve

Problema acestui proiect pare a fi la partea turca care nu isi da acordul pentru inceperea lucrarilor la acest cablu submarin. Transportatorul national de electricitate Transelectrica a avizat proiectul cablului electric submarin dintre Romania si Turcia, proiect de circa 600 de milioane de euro, iar o delegatie a companiei s-a aflat la 24 februarie 2011 in Turcia pentru ca si partea turca, TEIAs, sa aprobe aceasta investitie. Proiectul ar putea fi dezvoltat in parteneriat public-privat. Odata demarata constructia cablului, proiectul ar putea fi materializat in doi-trei ani. “Speram ca in acest an sa facem societatea de proiect pentru acest viitor cablu electric. Vrem sa atragem investitori si cautam finantare”, declara fostul director general al Transelectrica Stelian Gal, in februarie 2011.

Moscova trage tot mai tare pentru intrarea Republicii Moldova in uniunea vamala Rusia-Belarus, ademenind Chisinaul cu preturi mai mici la gazele rusesti pe care le importa. Pretul gazelor pentru Republica Moldova depinde de stabilitatea politica din tara, afirma ambasadorul Rusiei la Chisinau, Valeri Kuzmin. Citit din perspectiva analizei discursului diplomatic, ar rezulta ca o conducere binevoitoare Rusiei ar fi in avantajul Chisinaului care ar beneficia de preturi mai reduse la gaze. Diplomatul a declarat, luni seara, la Pro TV Chisinau, ca o alta conditie pentru a beneficia de combustibil mai ieftin ar fi aderarea la uniunea vamala Rusia-Belarus. Contractul in vigoare de livrare a gazelor, semnat acum cinci ani, expira la sfarsitul lui 2011, motiv pentru care Rusia face tot mai des presiuni asupra Republicii Moldova. Deocamdata, nu a fost semnat un alt contract. Subiectul a fost abordat si la intrevederea de la Sankt-Petersburg a prim-ministrilor Rusiei si Republicii Moldova. In prezent, Chisinaul plateste 400 de dolari pentru 1000 de metri cubi de gaze naturale rusesti, unul dintre cele mai ridicate preturi din Europa.

China, cel mai mare consumator mondial, ar putea beneficia de rezerve uriase de hidrocarburi, informeaza agentia de presa economica Bloomberg. Jurnalistii agentiei opineaza ca depozitele petroliere din Marea Chinei de Sud sunt estimate la 213 miliarde de barili de petrol. Aceasta cifra reprezinta in jur de 80% din rezervele Arabiei Saudite, potrivit Agentiei Americane pentru Informatii Energetice. China, cea de-a doua a lumii revendica „suveranitate indiscutabila” asupra unei parti majore a marii, titreaza Bloomberg. Disputele teritoriale intre China si alte state asiatice care pretind ca au drept de proprietate asupra unor regiuni din Mare impiedica exploatarea depozitelor si ameninta stabilitatea maritima a regiunii. Divergentele teritoriale asupra suveranitatii au afectat legaturile Chinei cu vecinii sai. La tensionarea relatiilor a contribuit si acuzatia Vietnamului potrivit careia vasele sub pavilion vietnamez sunt hartuite de ambarcatiuni chinezesti. Frictiunile dintre tari ameninta stabilitatea maritima a zonei. Suveranitatea asupra Marii Chinei de Sud va fi unul dintre punctele importante de pe agendele de discutii a doua summituri asiatice ce vor avea loc in Indonezia saptamana viitoare, scrie Reuters. Desi presata de eforturile comune ale tarilor asiatice de a-i limita revendicarile teritoriale, probabilitatea ca aceasta sa faca concesii in ceea ce priveste controlul asupra vastelor zone disputate este foarte mica.

Dispute teritoriale

China pretinde ca detine parti importante din Marea Chinei de Sud, in care sunt inclusi si atoli nelocuiti din apropierea coastei insulei Borneo. Vietnam, Filipine, Taiwan, Malaezia si Brunei isi revendica, de asemenea, parti din mare. Tarile asiatice, sprijinite de SUA si Japonia, incearca sa puna presiuni asupra administratiei de la Beijing pentru a avansa in chestiunea spinoasa a suveranitatii. Potrivit analistilor, China, care se bucura de o pozitie militara si economica favorabila, nu va ceda. „Este destul de proeminenta si destul de puternica acum, asa ca de ce sa dea inapoi? Ar fi ciudat sa o faca, daca luam in calcul care ii sunt nevoile strategice, nevoile energetice, si potentialul pe care teritoriile disputate il au in a raspunde acestor nevoi”, a explicat Kerry Brown, directorul Programului Asiatic al institutului londonez de politici externe Chatham House. Statele asiatice incearca sa detensioneze relatiile pe care le au cu China dupa o serie de dispute din acest an. China si Vietnam au semnat luna trecuta o intelegere cu privire la aceasta situatie, insa acordul nu a adus prea multe elemente noi fata de compromisurile negociate anterior. Guvernul de la Beijing este ingrijorat ca pozitia ii va fi amenintata de o posibila cresterea a prezentei fortelor navale americane in Marea Chinei de Sud, chiar daca administratia de la Washinton sustine ca trupele sunt necesare pentru a proteja libertatea navigatiei. China insista ca disputa poate fi rezolvata doar prin discutii bilaterale intre partile direct interesate astfel incat a reactionat negativ la incercarile Statelor Unite sau ale Japoniei de a se implica. China a devenit cel mai mare consumator de energie din lume, peste Statele Unite, depăşind 2,4 miliarde de tone de petrol consumate anul trecut. Comertul cu produse minerale din China a crescut, in 2010, cu 42,9%, comparativ cu perioada similara a anului precedent. 54,8% din cantitatea de petrol si 53,6% din cea de minereuri de fier sunt de import, se arata intr-un raport publicat de Ministerul Fondului Funciar si al Resurselor. Productia principalelor energii si a produselor minerale si neminerale a inregistrat, in 2010, o crestere evidentă. Consumul de petrol a fost de 380 milioane de tone, in timp ce productia din tara a fost doar 203 milioane de tone, ceea ce inseamna ca o cantitate esentiala de titei a trebuit să fie importata.

In ciuda insistentelor Rusiei pe langa liderii turkmeni, acestia afirma ca prioritar pentru aceasta tara este sa exporte energie spre „batranul continent”. In acest sens, presedintele Turkmenistanului a declarat ca exportul de energie catre Europa este „cel mai important aspect al politicii externe” turkmene, informeaza site-ul postului de radio Europa Libera. Gurbanguly Berdymukhammedov a spus ca tara sa are nevoie de conducte catre „pietele profitabile” pentru exportul imenselor rezerve de gaze de care dispune. Liderul turkmen s-a referit la o conducta trans-Caspica, un proiect caruia i se impotrivesc Rusia si Iranul. Berdymukhammedov promoveaza tot mai insistent ideea exporturilor catre tarile europene pe fundalul disputei de doi ani asupra pretului de export in Presedintele Turkmenistanului, Gurbanguly Berkdimuhamedov, a anuntat in urma cu circa trei saptamni ca tara sa va livra gaze pentru gazoductul Nabucco, care va reduce masiv dependenta Europei de gazul rusesc. „Astazi ne apucam de bazele legale si contractuale pentru a furniza energie turkmena Europei”, a spus presedintele turkmenpotrivit Reuters, citata de The Moscow Times. Anuntul a fost facut in cadrul intalnirii cu presedintele Austriei, Heinz Fischer, care a facut lobby pentru acest proiect, intrucat actionarul majoritar la firma ce va construi gazoductul este firma austriaca OMV. Celelalte firme actionare sunt RWE din Germania, MOL din Ungaria, Botas din Turcia, BEH din Bulgaria si Transgaz din Romania.

Rivali pentru rusi

Executivului turkmen a dispus deja constructia unei parti ce va fi inclusa in gazoduct, un tronson de 1.000 de kilometri si leaga campul de gaze de la Iolotan Sud cu Marea Caspica. Acest proiect va costa circa doua miliarde de dolari. Firma britanica de audit Gaffney, Cline & Associates a evaluat acest camp ca fiind al doilea cel mai mare din lume, ceea ce inseamna ca Turkmenistanul poate sa rivalizeze Rusia ca furnizor de energie. Iolotan Sud are, conform estimarilor acestora, intre 13 si 21,2 trilioane (mii de miliarde) de metri cubi de gaze. Aceasta rezerva, alaturi de altele pe care le detine Turkmenistanul, o fac un adevarat rival pentru Rusia ca furnizor de energie pentru Europa, dar si pentru China. Nabucco va insemna reducerea semnificativa a dependentei Europei de gazele rusesti, precum si mai multa securitate energetica, astfel incat sa nu se repete situatii in care tari europene sa ramana fara gaze, din cauza disputelor dintre Rusia si Ucraina.

Nabucco se consolideaza in 2011

Proiectul european denumit „Nabucco” va aduce gaz caspic in Europa pe o ruta care va ocli Rusia. Acest proiect a stagnat pana acum mai ales din lipsa resurselor intr-o perioada de criza economica global. Acum o luna insa, Azerbaidjan si Turkmenistan au declarat ca sunt gata sa construiasca pe fundul Marii Caspice gazoductul care sa lege cele doua state, desi marile state riverane, Rusia si Iranul, se opun din cauza riscurilor ecologice. Daca aceasta conducta va deveni operationala, cantitatea de gaz care ar putea alimenta Nabucco ar putea fi suficienta. Potrivit specialistilor azeri, pana in 2020 extractiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creste de doua ori, de la 27 de miliarde metri cubi la 50-55 de miliarde, in vreme ce majorarea extractiilor din Turkmenistan se va apropia in 2030 de 250 de miliarde. Nabucco are nevoie de 31 de miliarde metri cubi de gaze, pe care Azerbaidjanul singur nu putea sa-i asigure, iar Iranul, care detine cea mai mare rezerva de gaz din lume dupa Rusia, si Turkmenistan, se afla inca pe axa raului din care fac parte statele finantatoare ale terorismului. De aceea aportul Turkmenistanului este esential si desi aceasta tara a semnat deja o intelegere pe 30 de ani cu China, rezervele sale de gaz ar fi suficiente sa alimenteze ambele conducte, atat spre Orientul indepartat, cat si spre Occident.

Sustinere transatlantica

Multi experti atat de la Bruxelles, cat si din zona caspica sustin ca UE s-a apropiat mai mult ca oricand de realizarea gazoductului Nabucco si ca nu ar fi exclus ca pana la sfarsitul anului Uniunea Europeana sa poata semna, dupa cum era prevazut, acorduri cu toti furnizorii de gaz natural pentru Nabucco si sa inceapa lucrarile. Nabucco este puternic sustinut de SUA, pentru care proiectul este la fel de important cum a fost in anii 90 oleoductul Baku-Ceyhan, care aduce petrol caspic din Azerbaidjan prin Georgia pana la Marea Mediterana, ocolind Rusia. Liderii de la Bruxelles au afirmat recent ca in timpul negocierilor cu Turkmenistanul si Azerbaidjanul nu va fi abordata problema delimitarii spatiilor maritime: in conditiile in care gazoductul va trece exclusiv pe teritoriul azer si turkmen, alte state de la Marea Caspica nu vor avea dreptul sa blocheze acest proiect.

Moscova stramba din nas

Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.

Noi companii cer afilierea la Nabucco

Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.