Unul dintre cei mai mari 10 producatori de petrol din Rusia, Tatneft, si compania petroliera iraniana NIOC intentioneaza sa semneze duminica un contract de 700 de milioane de dolari, pentru extractia de titei de la Zagheh, din sudul acestei tari, informeaza agentia IRNA. in baza contractului, din campul petrolifer Zagheh, din provincia Buchehr, vor fi extrasi 7.000 de barili de titei pe zi in prima faza de dezvoltare. Productia va fi crescuta la 55.000 de barili pe zi in a doua faza, potrivit postului iranian de televiziune Press TV. Tatneft nu a comentat oficial informatiile. Iranul este al doilea exportator de petrol din OPEC si ocupa a patra pozitie ca productie petroliera. Exporturile de titei reprezinta circa 80% din veniturile tarii. In vara lui 2010, la Moscova a fost semnata Declaratia comuna ce pune bazele cooperarii Rusia-Iran in domeniul exploatarii petrolului, gazelor si in industria petrochimica. Declaratia, semnata de ministrul iranian al petrolului, Massoud Mirkazemi, si ministrul rus al energiei, Serghei Smatko, stabileste calendarul realizarii unor proiecte in industria petrochimica propuse de grupul de lucru ruso-iranian. Cele doua tari au convenit, de asemenea, sa puna bazele unei banci ruso-iraniene pentru finantarea proiectelor gaziere, petroliere si petrochimice si sa stabileasca un calendar pentru coordonarea activitatilor comune in domeniile energetic, nuclear si al energiilor reciclabile. in fine, la Moscova s-a vorbit despre coordonarea vazarilor de petrol rafinat si despre posibili parteneri dispusi sa se asocieze acestei activitati. Urmatoarea intrunire a grupului de lucru ruso-iranian se va desfasura la Teheran, la sfarsitul lui 2010.

In ciuda tendintelor mondiale de oprire a instalatiilor care produc energie nucleara, premierul turc Recep Tayip Erdogan a cerut inceperea imediata a construirii unui reactor nuclear in sudul tarii, potrivit presei. “Vrem sa incepem imediat – numaram saptamanile, nu lunile – in pasii pe care ii facem cu Rusia pe tema energiei nucleare”, a spus el, citat de agentia Anadolu. In mai 2010, Turcia si Rusia au semnat un acord pentru construirea centralei in Akkuyu. Proiectul, de 20 de miliarde de dolari, era programat sa inceapa mai tarziu anul acesta sau in 2012. Inginerii au avertizat ca locul se afla la doar 25 de kilometri distanta de o falie activa, zona in care s-au produs seisme puternice, si au cerut guvernului sa renunte la planuri.
“Avertismentele noastre privitoare la faptul ca o centrala nucleara nu poate fi construita intr-o zona seismica au fost ignorate”, a preciza luni Camera inginerilor. Guvernul sustine insa proiectul, spunand ca acesta va fi un reactor de a treia generatie, spre deosebire de reactoarele de prima generatie din Japonia, si ca siguranta va fi o prioritate. Guvernul discuta si cu companii japoneze, pentru construirea unui al doilea reactor nuclear in Sinop, oras la Marea Neagra.

Un noua drama nucleara a fost aproape sa se produca, duminica, dupa ce unul din cele doua reactoare ale centralei nucleare bulgare de la Kozlodui a fost inchis duminica seara, in urma unui scurt-circuit survenit la un generator, informeaza Novinite. Potrivit comunicatului, alimentarea electrica a reactorului a fost oprita duminica, la ora 23.03 /21.03/, dupa un scurt-circuit la sistemul de gestiune si de control al generatorului turbo, care se gaseste in circuitul secundar al reactorului, intr-o zona nesupusa la radiatii. Nicio iradiere suspecta nu a fost detectata dupa oprirea automata a reactorului. Reparatiile vor fi incheiate in cursul noptii de luni spre marti. Cel de-a doilea reactor de 1.000 MW continua sa produca la capacitate integrala, se precizeaza in comunicat.

Butoi cu pulbere nucleara

Accidentele de acest fel la centrala de la Kozlodui nu sunt singulare. Un reactor al centralei nucleare de la Kozlodui a fost oprit in 2006, din cauza unei avarii la sistemele de protectie. 22 dintre cele 62 de dispozitive de protectie s-au oprit, pe durata avariei. Reactorul 5 al centralei nucleare bulgaresti a fost oprit atunci, ca masura de siguranta. Specialistii de la Bruxelles au avertizat in repetate randuri ca reactoarele de la Kozludui nu sunt bine protejate. Cel mai sumbru scenariu ar fi ca reactoarele sa permita iesirea in atmosfera a unui nor radioactiv, similar celui format acum 20 de ani, dupa explozia de la Cernobal. In 2006, centrala de la Kozlodui a inchis doua reactoare. In 2007, o scurgere de vapori neradioactivi a antrenat, sambata, inchiderea unuia dintre cele doua reactoare de la aceeasi centrala. “Generatorul unuia dintre cele doua reactoare de 1.000 de megawati a fost debransat de la reteaua electrica sambata dimineata, dupa ce autoritatile au constatat o usoara scurgere de vapori in zona de comanda a centralei”, se arata in comunicat. La cererea Uniunii Europene, Bulgaria a inchis patru dintre cele sase reactoare invechite ale centralei de la Kozlodui din motive de securitate, inainte de aderarea la UE in 2007. Bulgaria vrea sa compenseze inchiderea acestor reactoare construind alte doua la o noua centrala, la Belene.

reactorul nuclear israelian de la Dimona

Ministrul israelian al Infrastructurii Uzi Landau a declarat, marti, la Paris, ca Israelul inten]ioneaza sa construiasca o centrala nucleara in cooperare cu vecinii sai arabi, potrivit mass-media franceza, preluata de KARADENIZ PRESS. “Israelul are infrastructura tehnica, know-how-ul si motivarea pentru a se implica intr-un astfel de efort”, a declarat Landau in cadrul unei conferinte pe teme care vizeaza energia nucleara. Toate centralele nucleare care vor fi construite in Israel vor fi supuse unor controale stricte privind siguranta si securitatea, a precizat oficialul israelian. “Speram sa facem acest lucru in colaborare cu oamenii de stiin]a si inginerii din statele arabe invecinate cu noi. Speram sa il facem in regiunile si trebuie sa il facem in regiune. Sectorul nuclear poate fi un sector de cooperare regionala in scopul promovari pacii”, a adaugat oficialul Guvernului israelit. Cu acest prilej, el a avansat ideea unei cooperari intre Franta, Israel si Iordania pentru dezvoltarea unei centrale nucleare. Incepand din anii ‘50, Parisul a ajutat Israelul sa-si construiasca reactorul nuclear de la Dimona. Israelul a fost acuzat in repetate randuri ca ar folosi acest reactor pentru a construi arme nucleare. Oficialii de la Tel-Aviv nu au recunoscut niciodata ca Israelul este o putere nucleara, urmand o politica pe care o numeste “ambiguitate nucleara”. Potrivit estimarilor oficiale, Israelul detine peste 400 de focoase nucleare.

Romania refuza deseurile nucleare europene

„Opinia publica din Romania poate primi asigurari ca nu s-au luat niciun fel de angajamente la nivel international privind depozitarea de deseuri radioactive ale altor tari in Romania”, se arata intr-un raspuns oficial transmis presei romanesti de catre Agentia Nucleara si pentru Deseuri Radioactive (ANDR) de la Bucuresti. Aceasta precizare oficiala a fost facuta in urma publicarii in cotidianul englez „The Times” a unui amplu articol potrivit caruia Romania ar putea gazdui o instalatie de depozitare a deseurilor nucleare din Uniunea Europeana. Reamintim ca industria deseurilor nucleare genereaza anual, la nivel mondial, venituri de zeci de miliarde de euro.
Agentia Nucleara romana sustine ca un proiect de acest gen are foarte slabe sanse de transpunere in practica si in conformitate cu recomandarile UE. In plus, Romania isi continua programul national de construire a unui depozit geologic de mare adancime care sa gazduiasca exclusiv deseurile proprii.  Agentia Nucleara a explicat ca din cauza costului ridicat al construirii depozitelor geologice de mare adancime in care sa se depoziteze deseurile inalt-active, tarile UE care au programe nucleare civile modeste (cate 1-2 centrale nucleare), au lansat o discutie in care sa se examineze posibilitatea de a construi in comun un asa-zis depozit regional, contributia financiara urmand sa vina din partea mai multor state. „Discutiile se desfasoara in cadrul grupului ERDO (European Repository Development Organisation) din care fac parte cele 8 tari: Olanda, Italia, Polonia, Romania, Slovacia, Lituania, Slovenia si Bulgaria. Participantii analizeaza la modul teoretic fezabilitatea punerii in practica a acestei idei de depozit regional, punerea ei in practica fiind in realitate foarte dificila datorita in primul rand cadrului legislativ existent la acest moment”, informeaza seviciul de presa al ANDR, citat de mass-media de la Bucuresti. Potrivit agentiei, autoritatile din niciun stat membru al UE nu a declarat public ca ar dori sa fie gazda unui astfel de depozit.

Fara deseuri

De asemenea, intr-un comunicat trimis la solicitarea portalului roman de stiri HotNews.ro, Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) sustine ca Romania nu poarta negocieri privind transportul si depozitarea pe teritoriul sau a deseurilor radioactive din Uniunea Europeana. „In prezent nu se poate pune problema depozitarii in Romania a deseurilor radioactive provenite din alte tari, deoarece Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementare, autorizarea si controlul activitatilor nucleare, republicata, interzice importul de deseuri radioactive”, precizeaza comunicatul de presa al CNACAN. Potrivit institutiei, pericolele construirii unui depozit geologic de deseuri inalt active sunt legate de nefunctionarea corespunzatoare a barierelor ingineresti si a celor geologice pe durata foarte mare de timp, ceea ce ar putea duce la migrarea radionuclizilor in mediu, afectand biosfera. Pentru a preveni aceste neajunsuri se fac studii complexe de evaluare a securitatii radiologice a depozitului si se folosesc bariere ingineresti multiple, arata sursa citata.

Interdictie juridica

Legislatia in vigoare a Romaniei interzice cu desavarsire importul de deseuri radioactive, relateaza surse juridice, citate de mass-media. Astfel, in conformitate cu articolul 7 din Legea nr.111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare: „importul deseurilor radioactive si al combustibilului nuclear ars este interzis, cu exceptia situatiilor in care importul decurge nemijlocit din prelucrarea, in afara teritoriului Romaniei, a unui export, anterior autorizat, de deseuri radioactive sau combustibil nuclear ars, in baza prevederilor unor acorduri internationale sau contracte incheiate cu parteneri comerciali cu sediul in strainatate, in conditiile prevazute de prezenta lege”.

Depozite autohtone

Conform mass-media locale, in Romania exista in momentul de fata un singur depozit de deseuri radioactive, si anume Depozitul National pentru Deseuri Radioactive de la Baita Bihor. Aici sunt depozitate deseurile slab si mediu radioactive cu timp de viata scurt provenite din medicina, cercetare si industria clasica.
Deseurile radioactive generate de Centrala Nuclearo-Electrica de la Cernavoda, aflate in prezent in depozitare intermediara in instalatii speciale pe amplasamentul centralei, necesita construirea a doua noi depozite definitive: un depozit definitiv de suprafata pentru cele slab si mediu active si un depozit geologic de mare adancime pentru cele inalt active. Depozitul pentru deseurile slab si mediu active va fi operational pana in 2014, iar depozitul geologic care va gazdui deseurile puternic active va fi finalizat in 2055.
Realizarea  celor doua depozite implica importante resurse umane, financiare si de timp. Din punct de vedere financiar, pentru constructia Depozitului Final de Deseuri Slab si Mediu Active (DFDSMA), sunt estimate costuri intre 150 si 220 milioane euro. Pentru depozitul geologic, estimari preliminare facute la nivelul anului 2005 in baza experientei internationale pentru depozite similare arata ca, in functie de roca gazda care va fi selectata, costul depozitului se va situa intre  2,88 – 4,4 miliarde euro, dar data fiind distanta mare in timp pana la constructia acestuia, estimarile vor suferi mai multe actualizari, prin urmare vorbim de o estimare cu un grad destul de mare de incertitudine.
Ambele depozite definitive vor avea ca sursa de finantare Fondul de management al deseurilor radioactive, infiintat in anul 2007 prin O.G. 11/2003 republicata si detaliat in H.G. 1080/2007, fond in care CNE Cernavoda depune o contributie in valoare de 1,4 euro/MWh produs, respectand astfel principiul “poluatorul plateste”.

Dezvaluiri media

Reamintim ca saptamana trecuta cotidianul „The Times” publica informatia potrivit careia deseurile nucleare din intreaga Uniune Europeana ar putea fi depozitate in Europa de Est. Conform unor planuri luate in considerare de autoritatile din statele comunitare, deseurile vor fi ingropate intr-o instalatie centrala de depozitare subterana, opt state purtand negocieri in acest moment in ceea ce priveste transportul si depozitarea deseurilor, si anume Romania, Bulgaria, Olanda, Italia, Polonia, Slovacia, Lituania si Slovenia.
Publicatia britanica mai anunta ca proiectul, care vine pe fondul unei renasteri a interesului pentru energia nucleara, ar putea primi unda verde de la Comisia Europeana in cursul acestui an, o noua intalnire intre cele opt state fiind programata pentru luna mai 2010.
Ewoud Verhoef, director adjunct al Covra, agentia responsabila cu depozitatea deseurilor nucleare ale Olandei, a declarat ca “programul nuclear din Olanda este mic, iar costurile construirii unui depozit subteran sunt foarte mari. Noi avem doar un reactor nuclear in Olanda, asa ca o solutie comuna ar fi un avantaj”.
Bulgaria si Romania au doar doua reactoare nucleare, noteaza jurnalistii britanici, in timp ce Slovenia are doar unul pe care il imparte cu Croatia. In Slovenia, este in constructie un depozit pentru deseuri de nivel scazut. In luna iulie 2009, comunitatea locala a luat decizia sa accepte construirea depozitului, in schimbul unei compensatii anuale de 5 milioane de euro. Pana acum, numai cateva tari din intreaga lume au construit un loc permanent pentru deseurile pe care le produc, restul statelor depozitand materialul nuclear in instalatii provizorii de depozitare.

Ucraina si Rusia sunt pe cale sa semneze o serie de contracte in materie de colaborare nucleara civila, documente care au fost pregatite in cadrul reuniunii Grupului economic al Comisiei interguvernamentale ruso-ucrainene, ce a avut loc vineri la Ialta, in Crimeea, potrivit agentiei ITAR-TASS. “Agentia atomica Rosatom si Ministerul ucrainean al Energiei au pregatit un proiect de acord intre Executivul ucrainean si cel de la Moscova asupra cooperarii in privinta constructiei reactorelor 3 si 4 de la centrala nucleara Hmelnitki (aflata in vestul Ucrainei – n.red.), potrivit unui comunicat emis de Grupul economic ruso-ucrainean. De asemenea, cele doua state vor sa isi ia angajamente in materie de prospectiuni geologice si al productiei si transformarii uraniului. Comunicatul de presa mai spune ca ca societatile TVEL (Rusia) si Energoatom (Ucraina) au elaborat un proiect de contract privind livrarea de combustibil nuclear centralelor ucrainene dupa 2010. Rusia si Ucraina au confirmat totodata intentia lor de a coopera in constructia unor noi centrale nucleare si pentru mentinerea celor existente, precum si in domeniul dezvoltarii productiei de zirconiu. Reuniunea Comisiei interguvernamentale ruso-ucrainene a avut loc cu ocazia intalnirii pe care au avut-o joi seara, la Ialta, premierul rus si ucrainean, Vladimir Putin si Iulia Timosenko, intalnire urmata vineri de reuniunea sefilor de guvern din CSI (Comunitatea Statelor Independente, fostele republici sovietice, mai putin tarile baltice si Georgia).

Putin dispun la compromis

De asemenea, premierul rus Vladimir Putin a anuntat joi seara ca Rusia este dispusa la  un compromis cu Kievul privind problema gazelor si a elogiat-o pe Iulia Timosenko dar l-a si criticat in acelasi timp pe presedintele Viktor Iuscenko, dupa negocierile de la Ialta, relateaza Ria Novosti. “Premierul a adresat o serie de intrebari privind criza. Noi am considerat ca este posibil sa ii respectam dorintele si sa corectam acordurile (energetice – n.red.)” incheiate anterior, a declarat Putin in cadrul unei conferinte de presa sustinuta la comun cu Timosenko. Rusia a acceptat in primul rand sa reduca volumul de gaz care trebuie achizitionat de Kiev, fara a impune penalizari, a anuntat Putin, in conditiile in care, potrivit Presedintiei ucrainene, aceste penalizari ar putea atinge 8,5 miliarde de dolari in 2009.

Iuscenko acuza

In paralel, Viktor Iuscenko a acuzat-o vineri pe premierul Iulia Timosenko si pe membrii Guvernul sau ca se fac vinovati de “crime impotriva statului si a natiunii ucrainene” pentru degradarea situatiei din armata tarii. “Guvernul a finantat fortele armate la nivelul de 0,75% din PIB. Asa a inceput de fapt degradarea armatei ucrainene. Astfel de actiuni ale premierului Iulia Timosenko si ale guvernului sunt crime impotriva statului si a natiunii ucrainene”, a declarat presedintele Iuscenko in cadrul unei reuniuni a Consiliului ucrainean pentru securitate nationala si aparare, informeaza Unian. Iuscenko a mai spus ca, in decurs de noua luni, din cauza salariilor mici din armata, din randurile fortelor militare ucrainene au plecat 2.000 de angajati si 200 de piloti. In acelasi cadru, presedintele Iuscenko a cerut Consiliului national pentru securitate si aparare sa initieze in regim de urgenta examinarea in Rada Suprema (Parlamentul ucrainean -n.red.) a problemei finantarii armatei. Acuzatiile presedintelui Viktor Iuscenko la adresa fostei sale aliate in timpul “revolutiei portocalii” din 2004 intervin in contextul campaniei electorale ce are loc in Ucraina, ambii concurand pentru cel mai inalt post in stat la alegerile din 17 ianuarie 2010. Cele mai mari sanse la aceste alegeri le are insa candidatul prorus, Viktor Ianukovici.