Uniunea Europeană va da Croaţiei undă verde de principiu aderării ţării până în vara anului 2013, chiar dacă Zagrebul va rămâne sub supraveghere până atunci. Şefii de stat şi de guvern ai UE cer să fie luate ‘toate deciziile necesare pentru ca negocierile de aderare cu Croaţia să fie duse la bun sfârşit până la sfârşitul lunii iunie’, se afirmă în proiectul de declaraţie comună a liderilor europeni care urmează să fie aprobat în după-amiaza acestei zile în cadrul summitului de la Bruxelles. De facto, acest lucru constituie o undă verde pentru aderare. Semnarea tratatului de aderare urmează să aibă loc ‘până la sfârşitul anului’, precizează textul, potrivit Agerpres. Textul insistă asupra continuării de către Croaţia, al doilea stat din fost Iugoslavie – după Slovenia – care se va alătura UE, ‘a eforturilor de reformă, în special în ceea ce priveşte sectorul judiciar şi drepturile fundamentale’. În acest sens, şi la cererea unor ţări precum Franţa, statele membre UE au prevăzut instituirea unui ‘mecanism de supraveghere’, încredinţat Comisiei Europene, pentru a se asigura că Zagrebul îşi va ţine promisiunile până la ratificarea tratatului de aderare. Anumite state, între care Olanda, doresc ca acest mecanism de control să poată conduce la măsuri restrictive care merg până la amânarea datei aderării, dacă Croaţia nu-şi va respecta angajamentele. Alte state însă, între care Italia şi Suedia, s-au opus. Acest mecanism de supraveghere este rezultatul neîncrederii instalate în Europa, după aderarea la UE în 2007 a României şi Bulgariei. Multe state consideră această aderare prematură, notează AFP. ‘Dorim o extindere riguroasă până la final’, a afirmat recent ministrul francez însărcinat cu afaceri europene, Laurent Wauquiez. După semnarea tratatului, aşteptată la mijlocul lunii decembrie, în Croaţia va fi organizat un referendum înainte ca cele 27 de state membre UE să se pronunţe la rândul lor, în parlament sau prin referendum, asupra aderării Zagrebului. Negocierile de aderare a Croaţiei la UE au început în 2005 şi acoperă 25 de domenii.

Ministerul Administratiei si Internelor, in parteneriat cu Ministerul de Interne austriac, a organizat marti, la Bucuresti, conferinta de inchidere a primei faze apartinand Proiectului ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units), desfasurat in sase state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia). La eveniment au participat o serie de inalti demnitari din statele mentionate, EUROPOL, FRONTEX, OLAF, Consiliului de Cooperare Regionala, Centrului SECI si Comisiei Europene. Cu acest prilej, directorul Directiei Schengen din M.A.I., Florin Saghi a subliniat faptul ca implementarea acestui proiect reprezinta „un succes pentru toate statele implicate, fiind un motiv de mandrie pentru toti partenerii, Comisia Europeana si Europol“. In acelasi context, oficialul M.A.I. a prezentat mesajul ministrului Constantin Traian Igas care a transmis celor prezenti faptul ca, pentru conducerea Ministerului, „proiectul ILECUs a reprezentat un instrument in vederea acordarii sprijinului politic necesar procesului de transformare institutionala propriu statelor din Balcanii de Vest“. “Reiteram intreaga disponibilitate de a continua sa acordam partenerilor nostri din Balcanii de Vest sprijinul pentru combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere sub toate formele sale, contribuind in acest mod la reducerea fenomenului care poate avea implicatii serioase inclusiv in statele membre ale Uniunii Europene“, se mai precizeaza in mesajul transmis participantilor la conferinta de inchidere a Proiectului ILECUs.

Proiectul ILECUs

Proiectul ILECUs, implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia si Ministerul Administratiei si Internelor (reprezentat de Directia Schengen, in calitate de junior partner cu responsabilitati de manager de proiect pentru toate activitatile cu impact asupra statului Muntenegru), a vizat crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului. Valoarea proiectului a fost de 2 milioane de EURO, finantat in totalitate de catre Comisia Europeana. Proiectia activitatilor in cadrul ILECUs a fost structurata pe doua paliere: unul legat de spatiul geografic (statele tinta mentionate), iar cel de-al doilea secvential, pe tema abordata (managementul proiectului, abordarea strategica, coordonarea financiara a activitatilor, Europol, Interpol, Eurojust, Olaf, Frontex, armament de distrugere in masa, prevenirea criminalitatii, IT&C etc.). ILECUs a reprezentat primul proiect al autoritatilor romane, pe componenta de ordine si siguranta publica, in care partii romane i-au revenit sarcini concrete care au avut drept obiectiv transferul de know-how si exportul de competenta catre un stat tert si care nu a implicat simpla trimitere a unor experti, ci chiar implementarea secventiala a unor obiective distincte. Astfel, Ministerul Administratiei si Internelor a participat cu experti la masurile de pregatire continua organizate in cadrul proiectului, pe diferite componente de lucru: cooperare politieneasca, securizarea frontierelor de stat, cooperare transfrontaliera prin puncte sau birouri de contact, schimbul de date operative, utilizarea ofiterilor de legatura si a atasatilor de afaceri interne, crearea unui centru de cooperare politieneasca.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat o noua strategie balcanica a Ankarei

In politica sa de “zero probleme cu vecinii”, Ankara apeleaza, ori de cate ori identifica oportunitatea, la formula consultarilor, de preferinta periodice, chiar institutionalizate, in cadru bilateral, trilateral sau multilateral, iar atunci cand situatia o solicita, recurge la demersuri de conciliere sau mediere. Exemplu concret este, pentru zona Balcanilor, mai precis spatiul ex-iugoslav, dialogul tripartit Turcia-Serbia-Bosnia-Hertegovina, initiat prin reuniunea la varf in acest format desfasurata la Istanbul in aprilie 2010.

In aprilie 2011, cele trei state au avut o noua reuniune la cel mai inalt nivel, la Karagerogevo, in apropiere de granita sarbo-croata. Turica doreste sa contribuie la transformarea regiunii Balcanilor, devastata de razboaie, intr-o regiune a cooperarii in paradigma unui viitor comun in Uniunea Europeana si NATO, a explicat, cu acest prilej, intentiile Turciei, presedintele Abdullah Gul. “Este dorinta noastra ca intreaga regiune sa se gaseasca reunita sub umbrela extinsa a UE si NATO”, a continuat el, pentru a incheia patetic: “Credem ca Balcanii nu sunt capatul Europei, ci inima Europei”.

Initiativa Turciei in spatiul Balcanilor ilustreaza preocuparea ei de a-si reinnoi influenta intr-o zona in care a fost prezenta multe secole, in timpul Imperiului Otoman, si unde are legaturi stranse cu populatiile musulmane din regiune – relata corespondentul agentiei Associated Press la reuniunea tripartita.

Nazuinta regasirii celor trei state intr-un spatiu comun european si euroatlantic se confrunta insa cu probleme specific, in relatiile cu NATO in ce priveste Serbia, in relatiile cu UE in ce priveste Bosnia-Hertegovina si Turcia. In Serbia, momentul dramatic al bombardamentelor aviatiei NATO asupra Belgradului in 1999 are in continuare un impact intens negativ la nivel popular, Turcia are o lunga experienta dezolanta in eforturile sale de integrare europeana, iar Bosnia-Hertegovina este grav depunctata, in demersurile sale similare, de incapacitatea de a gasi o formula de guvern centralizat.

Intr-o lume ce se reaseaza cu febrilitate si intr-un spatiu specific, cel al Europei de sud-est, in care un nou echilibru de forte intre marile puteri este departe de a se fi stabilit, poltica proactiva a Turciei, statul cel mai puternic, mai numeros si cu economia cea mai viguroasa, genereaza reactii dintre cele mai diferite. Diplomatul Hajrudin Soman din Bosnia –Hertegovina le rezuma astfel: suspiciune in Rusia, nervozitate in Uniunea Europeana, consternare in Statele Unite.

O delegatie a Ministerului Administratiei si Internelor – Directia Schengen a participat miercuri la Conferinta privind infiintarea Unitatii ILECUs din Croatia, care se desfasoara la Zagreb. Evenimentul reprezinta etapa finala a Proiectului ILECUs – crearea de Unitati de cooperare politieneasca (Puncte Focale Nationale) pentru cooperarea operationala si strategica in Balcanii de Vest – desfasurat in sase state din regiune: Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia. Proiectul ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units) este implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia, precum si Ministerul Administratiei si Internelor, valoarea acestuia fiind de 2 mil. EURO, finantat in totalitate de catre Uniunea Europeana. Activitatile desfasurate in cadrul parteneriatului constau in crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului in tarile Balcanilor de Vest. Proiectul, primul de acest gen implementat de autoritatile romane, pe componenta de ordine si siguranta, a fost derulat de Directia Schengen a M.A.I. Pentru aportul M.A.I. in cadrul parteneriatului, s-a decis organizarea Conferintei de Inchidere a Proiectului ILECUs la Bucuresti, in perioada 16 -18 mai a.c., finantarea evenimentului fiind asigurata din bugetul Comisiei Europene. In data de 09 septembrie 2009, in contextul desfasurarii celei de-a noua Conferinte Ministeriale Regionale de la Brdo/Slovenia privind crima organizata, migratia ilegala si terorismul, secretarul de stat Serban Nicolae a semnat un Memorandum de Intelegere privind Crearea Unitatilor Internationale de Coordonare a Aplicarii Legii (International Law Enforcement Coordination Units – ILECUs), alaturi de ministrii de interne din Albania, Austria, Bosnia Hertegovina, Croatia, fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Serbia si Slovenia. Acest memorandum de intelegere a reprezentat o declaratie de intentii a factorilor decizionali din toate statele participante, precum si angajamentul acestora de a atinge obiectivele proiectului ILECUs, si anume: intensificarea cooperarii politienesti internationale; crearea unor platforme unitare de cooperare si schimb de informatii; crearea unui spatiu de securitate in Balcanii de Vest. Romania are o contribuitie semnificativa la procesul de dezvoltare a unui spatiu de securitate in sud-estul Europei, cu atat mai mult cu cat Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul Directiei Schengen, este partener cu drepturi depline, alaturi de structurile din Austria si Slovenia, in Proiectul ILECUs – proiect transnational finantat de Uniunea Europeana.

Romania a anuntat luni ca este interesata de respectarea drepturilor comunitatii de istroromani din Croatia. Mesajul a fost transmis de catre secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu care a primit-o, luni, in audienta pe Andrea Gustovic Ercegovac, cu ocazia prezentarii copiilor scrisorilor de acreditare in calitate de Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Croatia in Romania, informeaza MAE. In cadrul intalnirii, interlocutorii au trecut in revista stadiul cooperarii bilaterale si au fost de acord ca relatiile dintre cele doua tari pot fi aprofundate. A fost apreciata vizita Primului Ministru Jadranka Kosor la Bucuresti din 28 ianuarie 2011 si necesitatea ca aceste vizite la nivel inalt sa fie urmate de actiuni concrete menite a diversifica relatiile bilaterale. Pe durata intrevederii, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat interesul partii romane privind comunitatea de istroromani din Croatia si dorinta protejarii in comun cu partea croata a acestui grup etno-lingvistic ca o contributie la diversitatea culturala a Europei. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reafirmat pozitia Romaniei cu privire la continuarea sustinerii parcursului european al Croatiei si aderarea acestei tari la UE. Reamintim ca aceasta comunitate a istroromanilor numara astazi circa 3.000 de oameni desi in ultimul secol existau cel putin 10.000 de romani. Pericolul asimilarii acestora cu populatia locala este foarte crescut.

Cine sunt istroromanii?

Istroromanii sunt concentrati in special in opt localitati din partea croata a peninsulei Istria si in doua localitati din partea slovena a peninsulei. in Croatia este vorba de satul Zejane/Jeiani (cel mai mare dintre ele, situat la nord de Muntele Mare sau Maggiore/Učka) din plasa Mune, judetul (zupanija) Primorsko-goranski, precum si de satul Susnjevica/susnevita sau Val d’Arsa si catunele Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostračani/Costerceani, Letaj/Letai si Zankovci din plasa Krsan/Crisan, judetul (zupanija) Istria, iar in Slovenia este vorba de localitatile Golac si Polijane. Multe surse vorbesc si despre alte localitati din peninsula Istria, cum ar fi Dolinscina, Draga, Drazina, Gradinje, Grobnik, Jelavici, Miheli, Trkovci, Perasi, in care exista astazi vorbitori ai dialectului istro-roman. Se mai cunoaste ca acum sapte decenii existau vorbitori ai acestui dialect si in alte sate sau catune din peninsula, cum ar fi: Munc, Liubici, Brig, Banascra, Mune Mare, Negri, Schilazzo, Santa Lucia, Ceravizzo, Carbune, Carnita, Stara Guna, Corte Alba, Vlasca, Vlahi, Faragun, Catun, Cepici, Litul, Runchi, Tuplite, Cuculeani, Rumeri, Romania, Vale, Vlahobreg, Vodite si altele. Toponimia peninsulei ne demonstreaza insa o prezenta masiva a istro-romanilor in evul mediu: doua asezari cu denumirea Romania, altele unsprezece cu denumirea Catun, apoi Vlasici, Vlascova, Volosca, Vlahova, Rumeni, Spinei, Murari, Sugari, Ciobani, Ciubanici, Ierbuliste, Bolobani, Bolovani, Buzet, Sarman, Floricici. in 1896, Teodor T. Burada publica o lista de 114 localitati sau catune istriote populate altadata de romani si care isi pierdusera in secolul XIX limba materna, dar mai pastrau un sir de caracteristici etnice romanesti. Istroromana este o limba distincta apartinand subgrupului de est al limbilor romanice, la fel ca romana, aromana si meglenoromana. Alti specialisti considera ca istroromana este un dialect al limbii romane.

Dupa declaratiile mai putin inspirate ale sefului diplomatiei romane Teodor Baconschi, facute in urma cu circa o luna de zile in care acesta sugera ca Romania ar putea bloca aderarea Croatiei la UE din cauza opozitiei Frantei si Germaniei pentru aderarea Romaniei la Schengen, ieri seful statului a asigurat-o pe premierul croat, Jadranka Kosor, sosita vineri intr-o vizita la Bucuresti, ca Romania va sprijini fara rezerve aderarea acestei tari la UE. “Bun venit la Bucuresti doamna prim-ministru. Ma bucur sa va revad, de data aceasta aici, si vreau sa va asigur ca nu trebuie sa existe niciun fel de interpretare cu privire la pozitia noastra legata de accesul Croatiei in UE. Va asigur ca va sustinem fara nicio rezerva”, i-a spus Basescu lui Kosor. In replica, premierul croat i-a multumit presedintelui pentru cuvintele de incurajare si pentru sprijinul Romaniei privind intrarea Croatiei in UE. “Va multumesc pentru ca ne-ati ajutat foarte mult pe drumul acesta al negocierilor. Suntem acum spre capatul drumului, mai sunt doar lucurri foarte putine pana cand vom incheia aceasta calatorie. Va puteti imagina cat de emotionati suntem pe acest drum si pentru faptul ca in curand vom ajunge la capatul acestui drum. E vorba de un eveniment pe care-l consideram istoric: si tensiune si emotie”, a spus aceasta.

Baconschi, lipsit de tact

Un interviu dat de ministrul de externe, Teodor Baconschi, la inceputul lui ianuarie ziarului ”Adevarul” din care reiesea ca Romania nu poate accepta ca unele state care aspira la integrarea in UE precum Croatia sa nu aiba MCV a fost interpretata de presa romana, dar si straina drept un semnal ca tara noastra ar putea conditiona aderarea Croatiei la UE de impunerea aceluiasi mecanim de monitorizare a justitiei. Pe 5 ianuarie, Traian Basescu a participat la o sedinta speciala de Guvern, unde a explicat ca, in privinta problematicii Schengen, Romania nu poate recurge la cateva masuri vehiculate: denuntarea unilaterala a MCV, blocarea aderarii Croatiei la UE si neratificarea derogarii pentru Germania in privinta numarului eurodeputatilor. “Romania nu poate conditiona – poate s-o faca, dar nu este in politica noastra, pentru ca am face exact ce ni se intampla noua acum – nu este politica noastra sa blocam accesul Croatiei. Dimpotriva, politica noastra externa, de cativa ani, sustine fara rezerve ca statele din Balcanii de Vest trebuie sa devina membre NATO si membre UE”, a spus presedintele. Dupa acest moment, Baconschi a sustinut ca afirmatiile sale au fost reinterpretate intr-un sens negativ.

Relatii economice imbunatatite

La randul sau, premierul Emil Boc a afirmat ieri ca Romania vrea relatii comerciale cat mai bune cu tarile din Balcanii de vest si ca spera schimburile economice dintre cele doua tari se vor majora. “Croatia este cel mai avansat stat in procesul de aderare, iar Romania sprijina ferm aderarea Croatiei. Ne dorim o vecinatate stabila si prospera, iar acest deziderat de poate realiza numai prin integrarea Balcanilor de Vest in structurile euroatlantice. Croatia poate conta pe sprijinul Romaniei in procesul de aderare la Uniunea Europeana”, a declarat Boc. Prin documentele semnate vineri, cei doi prim-ministri spera ca schimburile comerciale sa se intensifice peste nivelul existent, Boc mentionand ca deja exista premise incurajatoare, printre care faptul ca Dacia Duster a fost declarata masina anului 2010 in Croatia. La randul sau, Kosor a mentionat faptul ca CFR a modernizat trei locomotive din dotare prin intermediul unei companii croate. Discutiile dintre Boc si Kosor au vizat Strategia Dunarii a UE si modul in care aceasta poate aduce beneficii ambelor state.

Extremistii croati ameninta periodic minoritatea sarba

Consiliul Municipalitatilor (ZVO), una din cele mai importante organizatii ale minoritatii etnice sarbe din Croatia, a solicitat folosirea alfabetului chirilic in administratia publica din districtele Vukovar-Srem si Osjek-Baranja, in localitatile cu populatie majoritar sarba, relateaza agentia de presa KARADENIZ PRESS, citand surse ZVO. Conform solicitarii ZVO, acest drept este garantat de Constitutia croata, precum si de legislatia internationala si nationala croata privind protectia minoritatilor etnice si a limbilor minoritare.
ZVO mai sublinia-za ca membrii altor minoritati etnice din Croatia, precum italienii, maghiarii, rutenii si cehi beneficiaza de acest drept de cativa ani, liderii sarbi dorind extinderea acestor drepturi si pentru minoritatea sarba.
Reamintim ca ZVO a fost infiintata in 1998 pentru apararea drepturilor lingvistice, politice, religioase si etnice ale minoritatii sarbe din Croatia, pe fondul deteriorarii relatiilor dintre majoritatea croata si minoritatea sarba.

Seful Comisie Europene, Jose Manuel Barroso, cheama la pace in Balcani

Liderii Uniunii Europene (UE) au facut apel la Serbia si Croatia pentru a ajuta la dezamorsarea tensiunilor in crestere din statul vecin Bosnia, care submineaza stabilitatea din aceasta tara, la 15 ani dupa razboiul civil in care si-au pierdut viata aproape 100.000 de persoane, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Interesul nostru comun este de a avea o Bosnie stabila”, a declarat presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, dupa intalnirea cu noul presedinte croat Ivo Josipovic. In acelasi timp, premierul sarb Mirko Cvetkovic a avut discutii la Bruxelles cu presedintele UE Herman van Rompuy, care a afirmat ca, pentru protejarea stabilitatii in Balcanii de Vest, cooperarea regionala este vitala.
Inalti oficiali ai UE si ai NATO si-au exprimat ingrijorarea fata de tensiunile in crestere din Bosnia-Hertegovina in urma esecului incercarii sustinute de Occident de revizuire a Constitutiei, in octombrie 2009.
Reamintim ca atat Croatia, cat si Serbia exercita o influenta politica considerabila asupra etnicilor croati, respectiv sarbi din Bosnia, care fac parte dintr-o confederatie, alaturi de majoritatea musulmana bosniaca. Etnicii sarbi au amenintat cu organizarea unui referendum pentru declararea independentei Republicii Srpska, daca vor fi fortati sa ia parte la o uniune politica, economica si militara mai stransa, proiect sustinut de celelalte doua comunitati din Bosnia-Hertegovina.

South Stream da lovitura de gratie Nabucco

Croatia a semnat un acord cu Federatia Rusa referitor la trecerea gazoductului South Stream prin teritoriul croat, in cursul unei recente intalniri dintre premierii celor doua tari la Moscova, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul privitor la trecerea si exploatarea gazoductului prin teritoriul croat a fost semnat de ministrul rus al energiei Serghei Smatko si de omologul sau croat, Djuro Popijac, in prezenta premierilor Vladimir Putin si Jadranka Kosor.
“Asa cum stiti, proiectul beneficiaza de o ampla sustinere internationala, Bulgaria, Ungaria, Serbia si Slovenia s-au alaturat deja realizarii sale”, a spus Putin. “Avantajul pentru toti participantii la acest proces, printre care Croatia, este evident. In primul rand, este vorba despre stabilitatea livrarilor energetice in Europa si de avantaje economice pentru toti participantii”, a mai subliniat fostul presedinte rus.

Sprijin conditionat

Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a declarat, in timpul unei vizite in Bulgaria, ca Uniunea Europeana sustine proiectul rus South Stream, cu conditia ca acesta sa indeplineasca cerintele tehnice de securitate. Participand la un forum despre securitate energetica in regiunea Marii Negre, el a subliniat ca proiectul South Stream sporeste capacitatea de import si ca proiectul european Nabucco permite diversificarea surselor de gaz pentru Europa. Comisarul a rezumat, spunand ca “trebuie construita o situatie in care toata lumea sa aiba de castigat”.
Potrivit comsiarului european, va avea loc un dialog intens intre Bulgaria si CE pentru armonizarea pozitiilor legate de proiectele energetice bulgare. “Bulgaria este importanta si pentru alte tari din regiune”, a subliniat el. Oettinger a adaugat ca interesele Bulgariei si ale UE sunt similare cand este vorba despre domeniul gazului.

Premierul Nikola Gruevski conduce Macedonia spre UE

Comisia pentru Politica Externa a Parlamentului European (PE) a aprobat miercuri, 27 ianuarie 2010, amendamentele la raportul privind progresul Republicii Macedonia pe drumul aderarii la Uniunea Europeana (UE) inaintate de europarlamentarul si raportorul sloven Zoran Thaler, relateaza publicatia SETimes, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform documentului, tara balcanica urmeaza sa primeasca o data pentru lansarea discutiilor de aderare la UE in martie 2010, la urmatorul summit al ministrilor de externe ai UE. Adresandu-se mass-media dupa votul din Comiasia pentru Politica Externe a PE, Thaler a afirmat ca aprobarea constituie un eveniment foarte pozitiv pentru Macedonia si un semnal puternic din partea PE catre Comisia Europeana si Consiliul UE.
In cadrul aceleiasi sesiuni, PE a aprobat de asemenea rapoartele de progres pe 2009 privitoare la Croatia si Turcia, relateaza surse oficiale de la Bruxelles, citate de mass-media internationala. Potrivit rezolutiei, discutiile de aderare la UE cu Zagrebul vor fi finalizate anul acesta, daca vor fi intrunite toate criteriile. Documentul a subliniat faptul ca aderarea Croatiei ar fi un impuls puternic pentru celelalte tari din regiunea Balcanilor de Vest care doresc sa adere la Uniune. Totodata, acesta a sfatuit autoritatile slovene sa depuna mai multe eforturi pentru a imbunatati administratia publica, pentru a-si reforma justitia si pentru a lupta impotriva coruptiei si crimei organizate.

Enigma turca

Turcia, pe de alta parte, a inregistrat doar progrese limitate in anumite reforme importante, a afirmat PE in rezolutia sa. Ankara a fost criticata pentru incapacitatea de a implementa Protocolul Aditional la Acordul de Asociere CE-Turcia, pentru desfiintarea Partidului Societatii Democrate si pentru decizia judecatoreasca care anuleaza legea privind limitarea jurisdictiei tribunalelor militare. Parlamentarii PE au salutat insa dezbaterea publica ampla lansata asupra asa-numitului proces de deschidere democratica, precum si adoptarea legii care elimina restrictiile asupra difuzarii de emisiuni in limba kurda. Rezolutia a felicitat de asemenea rolul jucat de Turcia in securitatea regionala. Rezolutia va fi supusa in continuare discutiilor si votului plenului Parlamentului European in luna februarie 2010 la Strasbourg.