Criza din Grecia are un impact puternic asupra Bisericii Ortodoxe din Grecia, ale cărei fonduri de la stat au fost reduse ca urmare a austerităţii.
Legăturile strânse dintre statul elen şi Biserica Ortodoxă se transformă dintr-o binecuvântare într-un blestem pentru cler, întrucât guvernul are probleme în finanţarea instituţiei într-o perioadă în care grecii obişnuiţi au nevoie cel mai mult de programele caritabile ale acesteia. Anul trecut, Biserica a cheltuit 96 de milioane de euro cu cele circa 700 de acţiuni caritabile pe care le organizează.
Rămasă fără bani, din cauza reducerilor masive de fonduri de la stat, Biserica caută noi surse de finanţare, însă în pofida unui nou spirit antreprenorial, precum planul unei mănăstiri de a construi o centrală pentru producţia de energie solară, numărul preoţilor scade puternic, iar cei rămaşi se confruntă cu reduceri de salarii. În acelaşi timp, Biserica se luptă să menţină deschise cantinele sociale, în contextul creşterii puternice a şomajului şi adâncirii sărăciei, scrie prsa regională, preluată de genţiile de presă internaţionale.

Un preot angajat la zece ieşiţi din sistem

“Sistemul se prăbuşeşte”, a afirmat Ignatios Stavropoulos, un preot grec cu vederi moderne, cu propria pagină pe reţeaua LinkedIn. Printr-un acord vechi de 60 de ani, statul a acceptat să plătească salariile preoţilor în schimbul unor proprietăţi extinse ale Bisericii, inclusiv terenuri. În prezent, peste 10.000 de preoţi sunt plătiţi de guvern, reprezentând cheltuieli de 190 de milioane de euro pentru bugetul ţării.
Conform înţelegerii cu creditorii internaţionali, prin care Grecia a fost salvată de la faliment, guvernul taie salariile, care pentru preoţii obişnuiţi ajung la 1.000 de euro pe lună, transmite Mediafax. Totodată, statul va suporta cheltuielile doar pentru angajarea unui singur preot la fiecare zece ieşiţi din sistem, situţie care conduce la locuri vacante în parohiile izolate. Extinderea sărăciei agravează situaţia, întrucât credincioşii reduc donaţiile iar afacerile dau faliment, lipsind Biserica de venituri din chirii. De asemeanea, cozile de la cantinele sociale cresc.
În contextul şomajului record, raţiile distribuite de cantinele sociale s-au dublat anul trecut, la circa 10.000 pe zi, fără a lua în calcul cele 3.000 de pachete de alimente trimise familiilor în fiecare lună, a declarat părintele Vassileios Hatzavas, care conduce centrul pentru săraci al Arhiepiscopiei Atenei.

Ministrul turc al economiei a criticat marţi la Washington modul în care a fost gestionată criza datoriilor din zona euro, acuzându-i în special pe cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Zafer Caglayan a subliniat că, în 2012, creşterea economică a Turciei va depăşi 4%, mai puţin de jumătate din valoarea atinsă în 2011. Reducerea creşterii este “cauzată de criza economică din Europa, care nu a fost gestionată corect”, a subliniat el. “Europa se confruntă cu grave probleme economice, iar doi lideri europeni, cancelarul german Merkel şi preşedintele francez Sarkozy, din nefericire nu au dat dovadă de fermitatea ce ar fi fost necesară” pentru a le înfrunta, a continuat Caglayan. “Nu au ştiut să împiedice această criză”, a mai spus demnitarul turc.
Procesul de negocieri între Ankara şi UE pentru o eventuală aderare a Turciei la Uniune bate pasul pe loc, cu numai 13 capitole deschise dintr-un total de 35. Franţa, Germania, dar şi Austria sunt reticente faţă de aderarea deplină a Turciei la UE şi susţin ideea unui parteneriat. Turcia a avut de suferit în 2011 din cauza evenimentelor din Siria, unul dintre vecinii săi de la sud, care au afectat relaţiile comerciale bilaterale, dar şi a tensiunilor internaţionale cu Iranul ce au dus la scăderea cu 20% a exporturilor Ankarei spre Republica Islamică.

Grecia cheltuieste peste un miliard de euro pe doua submarine din Germania, intentioneaza sa achizitioneze sase fregate si 15 elicoptere militare din Franta, iar, in ultimii ani a cumparat peste douazeci de avioane F-16 din Statele Unite, in valoare de peste 1,5 miliarde de euro.  Aceste contracte militare demonstreaza cum Germania si alti creditori ai Atenei au beneficiat intr-o oarecare masura de nechibzuinta acesteia, scrie Wall Street Journal. Potrivit publicatiei citate, unul dintre principalele motive pentru care a crescut datoria nationala a Greciei este si faptul ca Atena are cheltuieli foarte mari in domeniul achizitiilor militare.

Cu o populatie de aproximativ 11 milioane de locuitori, este principalul importator de arme conventionale din Europa, situandu-se pe locul al cincilea in lume, dupa China, India, Emiratele Arabe Unite si Coreea de Sud. Cheltuielile sale militare sunt cele mai mari din Uniunea Europeana, raportate la Produsul Intern Brut, acestea reprezentand unul dintre factorii care au condus la cresterea exorbitanta a datoriei sale nationale. In urma cu doua luni, departamentul pentru infractiuni economice din Grecia a inceput investigarea tuturor contractelor de armament din ultimul deceniu – in valoare totala de 16 miliarde de euro – pentru a stabili daca Atena a platit prea mult sau a cumparat echipament care nu ii era necesar.