Fostul sef al diplomatiei americane, Henry Kissinger, in vârsta de 86 de ani, a fost internat sâmbata intr-un spital din Seul, din cauza unor dureri abdominale, potrivit unui oficial american, citat de agentia sud-coreeana Yonhap. Kissinger a sosit miercuri la Seul pentru a participa la o conferinta asupra securitatii si s-a intâlnit vineri cu presedintele Lee Myung-Bak.  “Fostul secretar de stat Kissinger a fost spitalizat si este sub tratament. Starea sa de sanatate se imbunatateste si nu este grava”, a declarat un membru al conducerii spitalului, citat de agentia de presa sud-coreeana. Ar putea fi externat duminica. Henry Kissinger ar fi trebuit sa plece de la Seul sâmbata. Henry Kissinger a fost secretar de stat al presedintilor Richard Nixon si Gerald Ford. El a câstigat premierul Nobel pentru Pace in 1973, pentru contributia sa la pacea mondiala. A fost profesor la Universitatea Harvard. Este autorul unor lucrari de politologie si istorie a diplomatiei, precum si al unor Memorii de mare interes pentru studiul politicii mondiale din a doua jumatate a secolului XX. Cea mai importanta dintre acestea poarta numele de “Diplomatia” si este studiata in toate universitatile din lume.

Coreea de Nord a anuntat ca este gata “sa arunce in aer” Coreea de Sud si Statele Unite, la cateva ore dupa ce Seulul si Washingtonul au dat startul exercitiilor militare anuale, pe care Phenianul le considera ca fiind o repetitie pentru un atac, potrivit mass-media internationala, citata de Karadeniz Press. SUA si Coreea de Sud au inceput luni dimineata exercitii militare de-a lungul Coreii de Sud, care vor dura 11 zile si care au ca scop pregatirea pentru o eventuala desfasurare de urgenta a SUA in Peninsula Coreeana. Cele doua parti implicate sustin ca exercitiile, care includ trageri din partea navelor Marinei americane, atacuri aeriene si instruire pentru un razboi urban, sunt pur defensive. Cu toate aceastea, Coreea de Nord sustine ca acestea ar fi de fapt pregatiri pentru un atac si a cerut anularea lor.

Mobilizare generala

Armata nord-coreeana a transmis un comunicat luni, atentionand ca exercitiile creeaza o situatie tensionata si ca trupele sale sunt “pe deplin pregatite” sa ii “arunce in aer” pe cei doi aliati odata ce va fi transmis un ordin in acest sens. Phenianul si-a pus de asemenea militarii activi si pe cei in rezerva in stare de alerta pentru “a-i zdrobi fara mila pe agresori” daca vor incalca chiar si putin teritoriul nord-coreean, se arata in declaratia transmisa de agentia centrala de stiri din Coreea de Nord. Anterior, regimul de la Phenian a amenintat duminica ca isi va dezvolta capacitatile nucleare si ca va rupe dialogul cu SUA ca raspuns la exercitiile militare. Armata sud-coreeana a monitorizat indeaproape manevrele Phenianului, insa nu a vazut niciun semn de activitati suspecte din partea trupelor nord-coreene, conform Statului Major al Armatei de la Seul. Circa 18.000 de militari americani si un numar neprecizat de soldati sud-coreeni iau parte la exercitii. Acestea vin in contextul in care SUA si alte puteri regionale fac presiuni asupra Nordului pentru a reveni la negocierile privind dezarmarea, menite sa puna capat programului sau nuclear in schimbul unui ajutor. Coreea de Nord s-a retras din negocierile in format de sase si a organizat anul trecut cel de-al doilea test nuclear, atragand sanctiuni mai dure din partea ONU. Circa 28.500 de militari americani stationeaza in prezent in Coreea de Sud.

Armele nucleare din Europa, amenintate cu expulzarea

Noua coalitie guvernamentala germana cere ca rachetele nucleare americane sa fie inlaturate din Europa, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. O organizatie londoneza de cercetare considera ca anuntul Germaniei a redeschis o dezbatere globala asupra chestiunii daca armele nucleare ajuta sau submineaza securitatea globala.
Reamintim ca presedintele american Barack Obama si-a exprimat viziunea sa a unei lumi fara arme nucleare in cadrul unui discurs sustinut in Praga in aprilie 2009. “Statele Unite vor lua masuri concrete pentru o lume fara arme nucleare. Pentru a opri gandirea specifica Razboiului Rece, noi vom reduce rolul armelor nucleare in strategia noastra nationala si vom indemna si pe altii sa faca la fel. Sa nu intelegeti gresit, cat timp exista aceste arme, Statele Unite vor mentine un arsenal eficient pentru securitate si pentru a impiedica orice adversar, si pentru a garanta apararea aliatilor nostri, incluzand Republica Ceha”, a declarat Obama.
Totodata, administratia americana va prezenta politica sa nucleara in aceasta luna Congresului american, intr-un document intitulat Reanaliza Posturii Nucleare. Intre timp, guvernul german a cerut inlaturarea armelor americane tactice de pe solul sau si de pe solul european.

Opozitie diplomatica

Fostul secretar general al NATO George Robertson sustine ca acest lucru este o idee rea. “Cred ca ei nu au realizat inca pe deplin ce importanta are protectia nucleara americana, si cat de periculos si riscant ar fi daca o componenta din garantia nucleara americana va fi inlaturata fara luarea in considerare a tuturor consecintelor”, a declarat Robertson. El sustine ca una dintre consecinte ar putea fi extinderea nucleara, daca natiunile nu se simt in siguranta. Acesta a mai adaugat ca structura principala europeana a securitatii este alianta NATO, formata din 28 de tari, incluzand majoritatea statelor Europei, Statele Unite si Turcia, printre altele. Articolul 5 din Carta sa garanteaza securitatea colectiva.
“Cred ca natiunile est-europene s-au alaturat Aliantei in mare parte datorita faptului ca ei au primit o garantie din partea NATO in privinta integritatii lor teritoriale, si acel lucru inseamna ca nu va exista un razboi in Europa. Nu doar ca nu va exista nici un razboi nuclear in Europa, dar nici un razboi conventional, sau o agresiune conventionala. NATO a fost cea mai de succes alianta de aparare din istorie, in mare parte datorita faptului ca a avut un element nuclear la garantia oferita de Articolul 5 al Cartei sale”, a declarat Franklin Miller, fost oficial al Pentagonului.
Analistul in securitate Kori Schake, de la prestigiosul Institutul Hoover, a declarat ca „rusii au 5.400 de arme nucleare tactice. Este in interesul NATO si as sustine ca este in interesul Rusiei ca aceste arme sa fie aduse sub controlul unui tratat care este verificabil si care construieste securitatea in Europa”, a declarat Schake. Raportul este intitulat “Germania redeschide Cutia Pandorei”, dar Robertson sustine ca noua dezbatere este pozitiva.
“De fapt, dezbaterea deschide usa unei noi oportunitati de a reduce numarul total de arme nucleare de raza scurta din Europa prin negocierea cu Rusia – efectul fiind reducerea numarului armelor in ambele tabere. Acest lucru este in sine un targ benefic si prin urmare ne-am putea deplasa de la riscul ridicat, care este sugerat de politica prezenta, la un nivel de risc care sa reasigure Rusia, sa reduca numarul de arme nucleare din Europa si sa mentina solidaritatea Aliantei”, a declarat Robertson. Analistii mai sustin ca dezbaterea asupra armelor nucleare din Europa ar putea afecta in cele din urma acordurile comunitatii internationale cu Iranul, deoarece membra NATO Turcia are granita comuna cu Iranul si cu alte natiuni din Orientul Mijlociu. Schake sustine ca acel lucru a dominat politica externa a Turciei. “Noi, aliatii NATO, trebuie sa ajutam turcii sa se simta in siguranta si sa ia niste alegeri care sunt bune pentru noi toti.”

Strategie nucleara

Mass-media germana atrage atentia ca cererea de retragere a armelor nucleare americane vine in contradictie cu strategia coalitiei de guvernamant conservatoare (CDU-CSU) a Angelei Merkel, care doreste sa pastreze Germania integrata intr-un sistem de aparare nucleara. Motivul pentru care coalitia de la Berlin nu s-ar simti in siguranta este din nou Iranul cu programul sau nuclear scapat de sub controlul comunitatii internationale. „Cata vreme exista arme nucleare in lume, nu ne putem descurca (fara arsenalul nuclear al SUA – n.r.).Trebuie sa ne protejam pentru a nu deveni intr-o buna zi ostatici ai unui stat precum Iranul”, a explicat anterior purtatorul de cuvant CDU, Eckart von Klaeden, citat de mass-media germana.
Solicitarile de retragere s-au intensificat in contextul in care o investigatie recenta realizata de US Air Force a aratat ca cele mai multe situri nucleare americane de pe teritoriul european nu mai raspund unor standarde minime de siguranta cerute de Departamentul pentru aparare american. In raport se arata ca inspectorii americani au gasit in Europa „o problema de securitate nucleara mai mare decat se stia”. Brese in securitate au fost remarcate in ceea ce priveste cladirile adiacente, iluminarea si sistemele de alarma. Nici personalul nu este intotdeauna cel mai adecvat si nici echipamentul. Prin urmare, fortele americane planuiesc sa-si retraga unitatile nucleare cel putin din una dintre bazele europene si eventual sa isi consolideze celelalte situri. Cele cateva sute de arme termonucleare americane sunt stocate in locatii subterane din Germania, Belgia, Olanda si Italia. Armele se afla sub controlul americanilor pe timp de pace, dar pot fi folosite si de fortele respectivului stat gazda pe timp de conflict, daca se cere acordul SUA. Trecerea in revista a armelor americane si a felului in care sunt stocate a avut loc dupa ce, in 2007, US Air Force a pierdut urma, timp de mai bine de o zi, a sase focoase nucleare chiar deasupra SUA.

Axa dezarmarii

Ministrul japonez de externe, Katsuya Okada, si colegul sau sud-corean, Yu Myung-hwan, au stabilit recent sa dinamizeze legaturile dintre cele doua tari si sa coopereze pentru dezarmarea nucleara nord-coreana, in cadrul primei vizite a ministrului japonez la Seul, de la preluarea functiei in septembrie 2009, relateaza agentiile internationale de presa. Intilnirea celor doi ministri de externe coincide in acest an cu implinirea a o suta de ani de la inceputul colonizarii peninsulei coreene de catre Japonia (1910-1945). “Consider ca, acum un secol, Japonia i-a privat pe coreeni de propria lor natiune si le-a ranit profund mindria nationala”, a recunoscut Okada in cadrul unei conferinte de presa. In ceea ce il priveste, Yu a reafirmat ca relatiile dintre Coreea de Sud si Japonia sint mai strinse ca niciodata, el stabilind impreuna cu Okada ca este necesara dezvoltarea continua a legaturilor bilaterale. Cei doi ministri au mai decis sa coopereze pe viitor pentru dezarmarea nucleara nord-coreana si au insistat ca Phenianul sa se reintoarca la reuniunea celor sase parti.

Fortele armate ale Coreei de Sud au deschis focul miercuri dimineata dupa ce militarii nord-coreeni au tras cateva obuze de artilerie in apropierea frontierei maritime dintre cele doua tari, informeaza agentia de presa Yonhap News, citata de Bloomberg. Potrivit purtatorului de cuvant al Statului Major sud-coreean, artileria nord-coreeana a tras in jurul orei locale 09.00 (02.00 ora Romaniei), mai multe obuze in Marea Galbena, in apropierea frontierei intercoreene pe care Phenianul o contesta. Incidentul s-a produs ca urmare a restrictiilor de navigate impuse marti de Coreea de Nord intr-o zona situata in Marea Galbena, pe coasta sa vestica. Artileria nord-coreeana a tras focuri de pe coasta, la nord de frontiera, iar armata sud-coreeana a replicat tintind obuzele nord-coreene in aer, a explicat oficialul sud-coreean, fara a preciza ce tip de munitie a fost folosita si ce cantitate. Frontiera intercoreeana din Marea Galbena constituie o zona sensibila in care s-au produs mai multe incidente navale, cele mai grave in 1999-2002, intre navele nord-coreene si cele sud-coreene. Zona maritima de frontiera se constituie ca o zona frecventa de conflicte intre Phenian si Seul dupa incheierea razboiului coreean (1950-1953). Coreea de Nord contesta aceasta frontiera trasata de ONU la sfarsitul razboiului si ar dori deplasarea acesteia mai spre sud. Phenianul a anuntat ca isi va continua exercitiile in Marea Galbena, dupa incidentul cu schimb de focuri de miercuri dimineata, potrivit agentiei de presa KCNA.