Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, a declarat, marţi, după şedinţa Alianţei pentru Integrare Europeană, că partidele din cadrul Alianţei au ajuns la un acord în privinţa modificărilor din Constituţie, exprimându-şi optimismul că preşedintele ţării va fi ales.
“Preşedintele va fi ales”, a declarat Vlad Filat după şedinţa consiliului AIE. Premierul susţine că cele trei partide s-au înţeles asupra modificărilor din Constituţie. Liderii AIE au refuzat să precizeze însă care vor fi aceste schimbări, explicând că decizia finală va fi anunţată cel mai probabil în prima şedinţă a Parlamentului din acest an, care va avea loc la 16 februarie. Liberalii au ieşit cu aproximativ 20 de minute mai devreme de la şedinţa consiliului alianţei, fiind rezervaţi în declaraţii.
Liderii AIE au anunţat marţi două scenarii pentru depăşirea crizei politice – organizarea unui referendum constituţional sau găsirea unui compromis în Legislativ. Aceştia însă nu au nominalizat care scenariu va fi pus în practică. După o oră şi jumătate de discuţii în cadrul Consiliului, liderii AIE nu au decis care din scenariile examinate va fi pus în practică. “În cadrul şedinţei nu s-a ajuns la un numitor comun, însă indiferent de calea pe care o vom aplica preşedintele trebuie ales”, a spus preşedintele PLDM Vlad Filat. El a adăugat că AIE a ajuns la un compromis pe marginea textului care ar putea fi scos la referendum.
Preşedintele democraţilor, Marian Lupu, a menţionat că sesiunea de primăvară – vară a Legislativului ar putea începe la 16 februarie. El a evitat să spună pentru care din soluţiile propuse va opta PD-ul şi a adăugat că formaţiunea pe care o conduce va alege soluţia cu cele mai mari şanse de reuşită.
Liderul PL Mihai Ghimpu a plecat mai devreme de la şedinţa Consiliului şi nu a făcut declaraţii. Consiliul AIE s-a marţi după trei săptămîni de când Alianţa a anunţat că intenţionează să organizeze un referendum constituţional pentru depăşirea crizei politice.

Alianţa pentru Integrare Europeană ar putea propune, până la expirarea actualului mandat, proiectul unei noi Constituţii, a declarat, în cadrul unei emisiuni TV, liderul PLDM, Vlad Filat.
Potrivit lui Vlad Filat, asupra noii Constituţii se va lucra după referendum şi după alegerea şefului statului. “Este vorba despre sistemul judecătoresc, rolul Procuraturii, de administrarea publică locală. Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le reaşezăm în viitoarea Constituţie”, consideră Filat.
Preşedintele liberal-democraţilor a spus că elaborarea noii Constituţii este un obiectiv fixat în programul de guvernare al AIE care însă necesită timp. “Este necesară şi avizarea de către Comisia de la Veneţia, iar următoarea şedinţă a acestei comisii va avea loc în iunie”, a afirmat Filat, care s-a arătat rezervat faţă de propunerea unor lideri ai AIE de a avea un staff comun pentru referendum şi a spus că cel mai probabil forţele din alianţă îşi vor coordona acţiunile în cadrul unui Consiliu de coordonare.
Liderul PLDM a anunţat că, în Republica Moldova, a venit un grup de experţi din străinătate pentru a oferi consultaţii ce ţin de redactarea textului legii cu privire la modificarea Constituţiei. “Am solicitat sprijin de la partenerii noştri din Partidul Popular European. Ei vin din Germania, dar avem discuţii şi cu alte ţări. Vorbim de sistemul de guvernare, ceea ce înseamna echilibrarea la nivel de componente”, a adăugat Filat.

Modificarea statutului AIE

După organizarea referendumului, în cazul în care acesta va avea succes, anumite componente ale AIE ar putea cere schimbarea prevederilor acordului AIE la capitolul repartizarea principalelor funcţii în stat, a declarat, la rândul său, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu.
Iniţial liderul democraţilor s-a arătat optimist şi a spus că maximum într-o săptămână, textul modificărilor la Legea Supremă va fi gata. După mai multe argument aduse de analistul politic Igor Boţan împotriva organizării refrendumului, Lupu a admis că, după referendum, unele component ale AIE ar putea cere shimbarea candidatului la funcţia de preşedinte al ţării, care conform actualului acord revine PD.
Analiştii politici susţin că divergenţele de opinii din AIE sunt generate de faptul că o parte din politicienii mai experimentaţi simt că referendumul planificat pentru luna aprilie va eşua, iar Alianţa va pica şi ultimul test de încredere în faţa societăţii.

Seful guvernului din Republicii Moldova, Vlad Filat, a anuntat ca saptamana viitoare vor veni la Chisinau experti internationali in drept constitutional care, impreuna cu cei din Moldova, vor face recomandari referitoare la modificarea Constitutiei.Ei vor efectua o expertiza si vor veni cu propuneri in ceea ce priveste modificarea Constitutiei, dar si a actelor legislative necesare pentru transformarea formei de guvernamant din Republica Moldova intr-una parlamentara, a precizat Filat. Ulterior, proiectul de modificare a Legii Supreme va fi prezentat partidelor din alianta de guvernare. “Noi am convenit, de fapt, ca vom veni cu un punct de vedere comun vizavi de modificarile care trebuie sa fie operate in Constitutie”, a mentionat Filat, precizand ca liberalii – care au lansat o dezbatere publica pe marginea modificarilor Constitutiei - isi exprima un punct de vedere propriu”, nu vorbesc in numele Aliantei pentru integrare Europeana. Liderul PLDM, Vlad Filat, nu vrea ca referendumul din primavara acestui an sa aiba soarta celui din septembrie 2010. Analizind ce s-a intamplat in urma cu doi ani, cand un referendum pe tema modificarii Constitutiei a esuat din cauza participarii insuficiente, el spune ca de aceasta data, Alianta pentru integrare Europeana trebuie sa aiba o alta abordare. “E mare pacat ca nu am reusit in 2010, vina este a politicienilor, dar nici nu a fost intelegerea de a participa in proces politic. Recent, am descoperit ca in campania pentru referendumul din septembrie 2010, foarte multi colegi au fost in concediu, fiind siguri ca pagul de 33% va fi atins. Acum trebuie sa avem alta abordare”, a declarat Filat joi, intr-o emisiune la postul public Moldova1. Liberal-democratul sustine ca de aceasta data, trebuie asigurata o comunicare mai stransa cu oamenii. Totusi, marea provocare a acestui referendum este textul legii, pentru ca cetatenii vor fi rugati sa se pronunte in legatura cu mai multe articole din Constitutie. “instaurarea unui regim parlamentar autentic nu inseamna doar schimbarea numarului de voturi. Urmeaza sa mergem pe articole, sa facem o analiza profunda, sa stabilim competente clare pentru Presedintie, Guvern, Parlament”, a explicat Filat. Referendumul constitutional din 5 septembrie 2010 se referea la posibilitatea de a alege presedintele prin vot direct al poporului. Scrutinul a esuat, din cauza ratei scazute de participare, la urne prezentandu-se mai putin de 33% dintre alegatori. Mai multi analisti politici au constatat ca oamenilor nu li s-a explicat clar ce presupune referendumul.

Liderii AIE au anunţat duminică, printr-o declaraţie comună, că îşi propun organizarea, în luna aprilie, a unui referendum constituţional. Cei trei lideri a partidelor componente ale AIE au spus că modificarea legislaţiei prin referendum, într-o democraţie europeană, este unica soluţie de depăşire a crizei politice. Potrivit liderului PLDM, Vlad Filat, începând de luni, experţii constituţionalişti vor demara elaborarea proiectului de lege ce ţine de modificarea mecanismului de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. “În luna februarie, proiectul va fi trimis spre avizare către Curtea Constituţională. În aprilie, va fi iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale ce provoacă interminabile crize politice”, a declarat Vlad Filat.
Liderul democraţilor, Marian Lupu, a menţionat că, cel mai probabil, în februarie, Legislativul va avea spre adoptare proiectul cu privire la organizarea referendumului, iar după procedura din aprilie, în cel mult o lună, vor fi organizate şi alegeri prezidenţiale. “Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului”, a afirmat Lupu.
Preşedintele liberalilor, Mihai Ghimpu, a spus că unica soluţie de depăşire a crizei este modificarea Constituţiei, însă această soluţie nu este una nouă. PL a propus acest lucru încă acum doi ani şi s-a dovedit a fi cea mai eficientă. Liderii AIE au decis să modifice Constituţia după ce, de la ultima modificare a legislaţiei cu privire la alegerea şefului statului, din 2000, au fost organizate nouă tentative de alegere a preşedintelui ţării, dintre care doar două s-au soldat cu rezultate pozitive.
În schimb, liderul PCRM, Vladimir Voronin, a declarat că decizia AIE de a organiza un referndum constituţional reprezintă o încercare a Alianţei de a se menţine la guvernare. Voronin a menţionat că deputaţii comunişti s-au întrunit duminică în şedinţa, dar au refuzat să meargă la şedinţa extraordinară a Legislativului, deoarece a fost anulată şedinţa planificată pentru alegerea preşedintelui ţării.

Declaraţia AIE Cu privire la căile de soluţionare a crizei constituţionale şi de asigurare a stabilităţii politice

Pornind de la obiectivul strategic al Republicii Moldova de a urma cursul de dezvoltare democratică şi de integrare în Uniunea Europeană, în condiţii de stabilitate politică;
Reafirmându-ne angajamentul de a acţiona în strictă conformitate cu interesele cetăţenilor, în spiritul respectului faţă de Constituţia Republicii Moldova şi de principiile democratice;
Constatând aprofundarea impasului politic, cauzat de blocajul constituţional şi de refuzul opoziţiei parlamentare de a accepta un compromis rezonabil pentru a alege Preşedintele Republicii Moldova;
Având în vedere că recenta decizie a Curţii Constituţionale este irevocabilă şi anulează integral procedurile, care au fost în derulare, pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova;
Accentuând faptul că Alianţa pentru Integrarea Europeană a întreprins toate acţiunile de depăşire a blocajului politic şi constituţional;
Menţionând faptul că, după aceste acţiuni, variantele de depăşire a crizei politice care ar asigura stabilitatea în Republica Moldova au fost, practic, epuizate, inclusiv din cauza problemelor sistemice, pe care le ridică unele prevederi constituţionale;
Exprimând certitudinea că soluţionarea crizei actuale este imposibilă în limitele actualei Constituţii şi în condiţiile în care opoziţia parlamentară nu doreşte să contribuie la depăşirea crizei, ci, din contră, lansează apeluri anticonstituţionale, scindând şi isterizând societatea;
Constatând că modificările operate anterior în Constituţia Republicii Moldova au rupt materia constituţională, impunând un mecanism nefuncţional de alegere a preşedintelui republicii şi creând dezechilibre în funcţionarea instituţiilor statului;
Evaluând experienţa regimurilor republicilor parlamentare consacrate din Europa, unde în situaţii similare celei din Republica Moldova mecanismul de alegere a Preşedintelui nu blochează, ci asigură alegerea acestuia;
Remarcând  că gravele deficienţe de sistem susmenţionate au provocat în repetate  rânduri alegeri parlamentare anticipate (anii 2001, 2009, 2010), conducând la crize politice, instabilitate în societate şi enorme cheltuieli financiare nejustificate;
Înţelegând că cetăţenii aşteaptă de la Guvernare alegerea Preşedintelui, şi nu alegeri parlamentare anticipate, asigurând stabilitatea şi cursul european al Republicii Moldova;

Partidele din Alianţa pentru Integrarea Europeană decid şi îşi asumă solidar responsabilitatea pentru următoarele obiective majore ale agendei politice pentru perioada următoare:

1) Prioritatea numărul unu a AIE este identificarea unei soluţii durabile pentru depăşirea crizei constituţionale, de care depinde stabilitatea şi dezvoltarea în continuare a Republicii Moldova. Toate procesele începute acum doi ani, îndreptate spre democratizarea reală a societăţii, spre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, spre reintegrarea ţării, spre asigurarea bunei funcţionări a instituţiilor statului, spre asigurarea unui nivel de trai decent al cetăţenilor Republicii Moldova vor avea continuitate şi finalitate doar dacă va  fi depăşită criza constituţională.
2) Din cauzele expuse mai sus, va fi  iniţiat un referendum pentru modificarea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze deficienţele constituţionale care provoacă interminabile crize politice în Republica Moldova, prin democratizarea şi simplificarea  mecanismului de alegere a Preşedintelui republicii de către Parlament şi transformarea sistemului de guvernare în unul autentic parlamentar. Referendumul urmează să aibă loc nu mai târziu de luna aprilie.
3 Preşedintele Republicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului.
Reconfirmăm ataşamentul nostru faţă de interesul major al Republicii Moldova de a se dezvolta democratic în condiţii de stabilitate, subliniind totodată necesitatea consolidării Alianţei pentru Integrarea Europeană şi focalizarea tuturor eforturilor ei asupra realizării Programului de Guvernare, în special, a obiectivelor de integrare europeană, de creştere a economiei şi a bunăstării cetăţenilor.
Facem apel către toate forţele politice să dea dovadă de responsabilitate şi maturitate politică şi să contribuie la crearea condiţiilor pentru depăşirea impasului care împiedică dezvoltarea ţării noastre.

Vlad Filat,                       Marian Lupu,                           Mihai Ghimpu,
Preşedintele PLDM        Preşedintele PDM                    Preşedintele PL

Chişinău, 15 ianuarie 2012

Dacă se va decide reluarea votului, mii de poliţişti vor ieşi în stradă, a declarat Marin Gruia, preşedintele Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, referindu-se la proiectul legii privind disponibilizărea angajaţilor MAI care nu a trecut de votul Parlamentului. Proiectul legii privind disponibilizările din MAI nu a fost adoptat marti de Camera Deputaţilor, fiind înregistrate 150 de voturi “pentru”, faţă de 167 necesare pentru aprobare, la şedinţă asistând, de la balcon, şi sindicalişti, care şi-au exprimat satisfacţia faţă de rezultat. “În ceea ce priveşte disponibilizările la nivelul MAI, legea este neconstituţională, iar, referitor la ce s-a întâmplat în Parlament, înainte de a începe voturile la nivelul legilor organice, preşedintele de şedinţă, Ioan Oltean, a verificat de trei ori ca să vadă dacă în plen există numărul suficient din partea puterii care să voteze aceste legi”, a declarat la Realitatea Tv Marin Gruia. Reprezentantul poliţiştilor a adăugat că, în cazul în care se va decide revotarea legii, mii de poliţişti vor ieşi în stradă şi vor protesta. “Dacă se revotează legile, este neconstituţional, este o încălcare flagrantă a Constituţiei. Dacă se va întâmpla acest lucru, vom ieşi cu miile în stradă. În această situaţie, cerem demisia lui Ioan Oltean şi a Robertei Anastase şi trebuie să desfiinţăm Parlamentul. Nu mai avem Constituţie, nu mai avem nimic. Au ajuns să fure totul în această ţară”, a completat preşedintele SNPPC. Acesta a mai spus că “puterea a pus o presiune enormă asupra poliţiştilor, cărora le este frică, lucrează într-o tensiune permanantă din cauza abuzirilor care se fac asupra lor şi a ameninţărilor la care sunt supuşi”. Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui act normativ privind disponibilizările din MAI. Potrivit reprezentanţilor arcului guvernamental, proiectul de lege urmează să fie rediscutat. În schimb, Opoziţia susţine că legea a fost respinsă şi nu mai trebuie rediscutat nimic. La votul final s-au înregistrat 150 de opţiuni “pentru”, 132 “împotrivă” şi opt abţineri. Înainte de vot, mai mulţi deputaţi din opoziţie au criticat acest proiect de lege, îndemnând-i pe parlamentarii de la putere să nu voteze în favoarea acestui proiect, transmite Mediafax. “Să votaţi împotrivă, nu ne permitem să concediem pompieri şi poliţişti”, a spus George Scutaru (PNL), în timp ce colegul său de partid Mihăiţă Calimente a anunţat că PNL va ataca proiectul la Curtea Constituţională în cazul în care acesta va fi adoptat. Eugen Bejinariu a spus că la vot nu a venit niciun reprezentant al MAI. “Cred că i-a strâns DNA pe toţi”, a adăugat Bejinariu. În timpul votului, la balcoanele sălii de şedinţă s-au aflat sindicalişti din MAI. Rezultatul votului a fost primit cu aplauze şi strigăte de bucurie. După vot, deputaţii coaliţiei s-au strâns în jurul preşedintelui Camerei, Roberta Anastase, la primele rânduri ale sălii de plen. Printre deputaţii prezenţi se aflau şi ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, liderul deputaţilor minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader. Roberta Anastase avea în mână foile cu rezultatul votului. Şedinţa Camerei Deputaţilor este condusă de vicepreşedintele Ioan Oltean, iar Roberta Anastase se află în bancă, în primul rând al sălii de plen. Proiectul de lege privind disponibilizările din MAI a fost dezbătut într-o şedinţă anterioară, pe articole, de Camera Deputaţilor. Anterior, proiectul a fost respins de Senat. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi personalului contractual din MAI a trimis o scrisoare conducerii Camerei Deputaţilor, în care solicită renunţarea la ideea adoptării legii privind disponibilizările din MAI, Biroul Permanent stabilind, luni, ca scrisoarea să fie distribuită deputaţilor.

Pal Schmitt

Presedintele Ungariei, Pal Schmitt, a promulgat, luni, noua Constitutie a tarii adoptata in urma cu o saptamana de Parlamentul de la Budapesta. Pal Schmitt a declarat ca prin promulgarea noii constitutii “s-a nascut o Lege fundamentala care este clara pentru toata lumea si care este in acelasi timp ungara, nationala, moderna si europeana”. Semnarea Constitutiei, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2012, a avut loc la Palatul Sandor, la resedinta prezidentiala, si a fost transmisa in direct de postul public de televiziune ungar si de cateva canale TV private. In opinia premierului Viktor Orban, faptul ca noua Constitutie a fost ratificata intr-o zi de Paste este “un semn al destinului”. “Dreptul la libertate prevazut in Constitutie se bazeaza pe Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest lucru demonstreaza angajamentul nostru nu doar pentru identitatea noastra nationala, ci si pentru valorile democratice europene”, a declarat la randul sau presedintele Pal Schmitt. Pe de alta parte, noua lege fundamentala a fost criticata in ultima perioada de partidele din opozitie si de mai multe organizatii ale societatii civile. Socialistii din opozitie, care nu au participat nici la elaborarea Constitutiei si nici la votul final din parlament, au cerut saptamana trecuta sefului statului ungar sa nu promulge viitoarea Lege fundamentala a tarii, transmite RRA. Acestia au precizat atunci, printr-o scrisoare deschisa, ca aceasta apartine unui singur partid si nu intregii natiuni. Mai mult, si organizatia Amnesty International si-a exprimat unele ingrijorari in legatura cu noua Constitutie. Organizatia internationala considera ca aceasta ar putea aduce atingere normelor internationale privind drepturile omului. In consecinta, Amnesty International a cerut presedintelui Ungariei sa nu o semneze in forma actuala. Opozitia critica faptul ca in textul constitutiei se defineste casatoria ca o uniune conjugala dintre un barbat si o femeie, ceea ce ar exclude posibilitatea legalizarii casatoriilor dintre persoane de acelasi sex, ca viata fatului este protejata din momentul conceptiei, ceea ce ar deschide, chiar daca nu intr-un mod explicit, calea catre o eventuala restrictionare a avorturilor, ca exista mai multe referiri la crestinism si ca se introduce pedeapsa cu inchisoarea pe viata sau ca s-ar putea oferi, pe viitor, drept de vot maghiarilor din alte tari. Unele organizatii au criticat si reducerea limitei de varsta de pensionare la judecatori si procurori, faptul ca atributiile Curtii Constitutionale raman deocamdata limitate in chestiuni legate de buget sau de taxe, ca bugetul anual trebuie adoptat cu avizul unui consiliu pana in 31 martie, in caz contrar, presedintele avand dreptul sa dizolve Parlamentul, sau ca numarul legilor care necesita o majoritate de doua treimi a fost marit considerabil, incluzand si domenii precum taxele, pensiile ori protectia familiei, ceea ce ar reduce astfel posibilitatea de actiune a unui viitor guvern care detine doar o majoritate simpla in Parlament.

Avertismentul Germaniei

Germania avertizeaza Guvernul de la Budapesta ca noua Constitutie a Ungariei, adoptata luni, nu este compatibila cu valorile Uniunii Europene. “Urmarim evolutiile din Ungaria cu mare atentie si cu oarecare preocupare”, a declarat Werner Hoyer, adjunctul ministrului german de Externe. “Legea presei adoptata la inceputul anului evidentiaza o atitudine fata de drepturile fundamentale care este cu greu compatibila cu valorile Uniunii Europene. Preocuparile noastre privind legea presei au sporit odata cu adoptarea noii Constitutii”, adauga Hoyer. Preambulul noii constitutii stipuleaza conceptele de natiune politica si natiune etnica: fac parte din natiunea ungara cetatenii ungari care traiesc in Ungaria dar apartin altor minoritati nonungare, dar si etnicii maghiari din alte tari care nu sunt cetateni ungari. Constitutia prevede pastrarea “unitatii spirituale si intelectuale a natiunii ungare”. Noua Constitutie permite acordarea dreptului de vot etnicilor maghiari din tarile vecine, ceea ce risca sa creeze disensiuni cu tari vecine precum Slovacia si Romania. Recent, Slovacia a anuntat ca va raspunde tentativelor oricarei tari de a pune in aplicare legi care sa aduca atingere legii fundamentale slovace, suveranitatii sau cetatenilor sai, potrivit unui comunicat dat publicitatii de MAE de la Bratislava. Textul a fost publicat la scurta vreme dupa ce legislativul ungar a aprobat nouaa constitutie. Noua lege fundamentala ungara, promovata de partidul de guvernamint Fidesz, a suscitat temeri referitoare la posibile ingerinte ungare in probleme ale etnicilor maghiari care traiesc in strainatate, mai ales in Romania si Slovacia. Vocile care critica acest document denunta substratul nationalist al noii constitutii, scrie presa internationala. Potrivit comunicatului diplomatiei slovace, Bratislava sprijina dreptul suveran al fiecarei tari de a-si stabili propria ordine constitutionala. In acelasi timp insa, Slovacia se asteapta ca Ungaria sa respecte principiile dreptului international si tratatele internationale cind vine vorba de implementarea noii constituiti si punerea in aplicare a legilor. Ministerul slovac a tinut sa sublinieze ca responsabilitatea cu privire la respectarea si protejarea drepturilor minoritatilor etnice revine in primul rind tarii in care se afla respectivele minoritati.

Parlamentul Ungariei

Slovacia va raspunde tentativelor oricarei tari de a pune in aplicare legi care sa aduca atingere legii fundamentale slovace, suveranitatii sau cetatenilor sai, potrivit unui comunicat dat publicitatii de MAE de la Bratislava. Textul a fost publicat la scurta vreme dupa ce legislativul ungar a aprobat o noua constitutie. Noua lege fundamentala ungara, promovata de partidul de guvernamint Fidesz, a suscitat temeri referitoare la posibile ingerinte ungare in probleme ale etnicilor maghiari care traiesc in strainatate, mai ales in Romania si Slovacia. Vocile care critica acest document denunta substratul nationalist al noii constitutii, scrie presa internationala. Potrivit comunicatului diplomatiei slovace, Bratislava sprijina dreptul suveran al fiecarei tari de a-si stabili propria ordine constitutionala. In acelasi timp insa, Slovacia se asteapta ca Ungaria sa respecte principiile dreptului international si tratatele internationale cind vine vorba de implementarea noii constituiti si punerea in aplicare a legilor. Ministerul slovac a tinut sa sublinieze ca responsabilitatea cu privire la respectarea si protejarea drepturilor minoritatilor etnice revine in primul rind tarii in care se afla respectivele minoritati. Se asteapta ca presedintele ungar Pal Schmitt sa-si puna semnatura pe noua constitutie la 25 aprilie, noua lege fundamentala ungara urmind sa intre in vigoare incepind cu 1 ianuarie 2012.

Constituie controversata

Parlamentul ungar a adoptat luni dupa-amiaza o noua Constitutie ultraconservatoare, cu 262 de voturi pentru, 44 impotriva si o abtinere, potrivit rezultatului oficial al votului. Noua Constitutie are la baza un proiect ultraconservator al premierului Viktor Orban, cu referiri la Dumnezeu si la familia traditionala, calificat drept “puci” constitutional de opozitie. In preambulul sau, plin de formule care tin de un patos istoric, crestin si nationalist, noua Constitutie promite sa ocroteasca “unitatea spirituala si intelectuala” a natiunii maghiare, “rupta in mai multe parti in timpul furtunilor istoriei”. Oponentii sai considera ca aceasta Constitutie incalca libertatile fundamentale si constituie in special un mijloc pentru ca premierul sa consolideze puterea sa si a partidului sau. Mai putina protectie a drepturilor fundamentale si mai putina competitie democratica – e viitoarea imagine a Ungariei, in viziunea a mai multor organizatii neguvernamentale. Puterea din Ungaria, care are impreuna cu aliatii sai o majoritate de doua treimi, insista ca documentul completeaza procesul democratic inceput dupa 1989. Reprezentantii societatii civile, care au organizat de altfel in ultimele zile mai multe proteste, afirma ca aceasta Constitutie slabeste, de fapt, parghiile de aplicare a principiilor democratice. Potrivit unei analize comune facute publice de Comitetul Helsinki din Ungaria, de Institutul pentru Politici Publice “Eötvös Karoly” si de Uniunea Ungara pentru Libertati Civile, textul legii fundamentale a fost elaborat de o singura formatiune politica, iar constitutia submineaza competitia democratica si face mai dificila schimbarea politica, transmite RRA. Analiza sustine ca noua constitutie slabeste sistemul de control si echilibru si reduce nivelul de protectie a drepturilor fundamentale prin limitarea atributiilor Curtii Constitutionale. Cele trei organizatii arata ca ritmul in care s-a desfasurat procesul de elaborare a facut imposibila o dezbatere in detaliu pe marginea proiectului, in conditiile in care de la depunerea acestuia in parlament si pana la votul final a trecut doar in jur de o luna. La acest proces au participat doar formatiunile aflate la guvernare, iar noua Constitutie nu poate deveni in astfel de conditii un document al comunitatii politice, considerat ca fiind al sau de catre fiecare persoana, ceea ce ar insemna de la inceput o lipsa de legitimitate. In analiza se mai arata ca introducerea in sfera legilor care necesita o majoritate de doua treimi pentru adoptarea mai multor acte normative, cum ar fi cele privind patrimoniul, protectia familiei, taxele sau sistemul de pensii, vor ingradi pe viitor capacitatea de actiune a unui guvern care va detine doar o majoritate simpla in parlament. De asemenea, cele trei organizatii publice sustin ca sunt introduse prevederi care permit condamnarea la inchisoare pe viata fara posibilitate de eliberare, ca sunt mentinute limitarile in ceea ce priveste atributiile Curtii Constitutionale in chestiuni legate de buget sau taxe si ca varsta de pensionare a magistratilor din instante a fost redusa. Alte prevederi ale noii Constitutii fac referire la faptul ca adoptarea bugetului va fi conditionata de aprobarea unui consiliu bugetar ai carui membri sunt desemnati de autoritatile statului, iar in lipsa unui buget anual adoptat pana in data de 31 martie, presedintele tarii poate dizolva parlamentul.

Militarii maghiari protesteaza la Budapesta

Aproximativ 10.000 de militari, politisti, pompieri, gardieni si vamesi au protestat sambata la Budapesta impotriva masurilor de austeritate luate de guvernul Viktor Orban. Guvernul FIDESZ, care se bucura de sprijinul unei majoritati confortabile in parlament, a lansat recent un pachet de reforme fiscale destinat mentinerii deficitului comercial la 3% din PIB, plafon impus de Uniunea Europeana. Printre masurile controversate se numara reducerea perioadei de acordare a ajutorului de somaj, inasprirea conditiilor de acordare a pensiilor persoanelor cu dizabilitati si renuntarea la pensionarea anticipata. Sindicatele politistilor, militarilor, pompierilor si vamesilor si-au unit fortele intr-o actiune comuna de protest, desfasurata in fata cladirii parlamentului, cerand, printre altele, mentinerea actualelor prevederi legale privind sistemul de pensii. De asemenea, participantii la miting au mai cerut si marirea salariilor, pentru a compensa pierderile rezultate in urma celor patru ani in care acestea au fost inghetate, dar si mentinerea actualelor pensii ale celor trecuti in rezerva. “A venit timpul sa fim de neclintit, pentru ca ni s-a luat totul… ne-au mai ramas doar pensionarea anticipata si onoarea si nu ii vom lasa sa le ia si pe astea”, a declarat, in uralele multimii, Kornel Arok, liderul Sindicatului Independent al Pompierilor (HTFSZ). In timpul marsului catre parlament, protestatarii au deschis mai multi hidranti si au folosit fumigene si sirene. De asemenea, au purtat un cosciug si pancarte cu mai multe mesaje, printre care se putea citi: “Vrem salarii europene, nu austeritate”. “Am depus juramantul de credinta in aceasta piata, acum 30 de ani, dar niciodata nu am crezut ca o sa ma intorc aici in aceste conditii”, a declarat, pentru Reuters, un politist in rezerva care a preferat sa nu isi decline identitatea. “Suntem foarte hotarati, pentru ca nu avem de ales. Este de neimaginat ce le face guvernul unor oameni de care are nevoie in fiecare zi…care isi risca viata zi de zi”, a spus, la randul sau, Attila Acs, un pompier pensionat. Membrii sindicatelor din domeniul apararii si ordinii publice sunt decisi sa protesteze pana cand guvernul Orban le va garanta printr-un acord ca li se vor respecta cererile.

Pompieri maghiari protesteaza la Budapesta

Proteste si impotriva modificarii Constitutiei

Si alte sindicate, dar si partidele de opozitie si societatea civila au organizat, la sfarsitul saptamanii trecute, o serie de manifestatii la Budapesta, pentru a protesta fata de masurile de austeritate si noua Constitutie controversata pe care o vrea premierul Viktor Orban. Partidele de opozitie – verzi-stanga (LMP), socialisti (MSZP) – si Carta Democratica, o organizatie neguvernamentala apropiata socialistilor si condusa de fostul premier Ferenc Gyurcsany, s-au alaturat miscarii, pentru a protesta fata ceea ce ei numesc “Constitutia unipartita”. Pentru criticii sai, textul denumit de presa “Constitutia Orban”, este o crima la adresa libertatii si constituie, inainte de toate, un mijloc pentru premier de a-si consolida puterea. Contestatarii spun ca aceasta incalca libertatile fundamentale, este discriminatorie si antidemocratica. Oamenii adunati in centrul Budapestei au ascultat discursuri, prin care a fost criticat guvernul condus de Viktor Orban si proiectul viitoarei Constitutii, elaborat de partidul de guvernamant FIDESZ. In discursul sau, Ferenc Gyurcsany a afirmat ca actualul premier a tradat republica, ca a calcat in picioare libertatea presei, ca foloseste o parte a procurorilor in scopuri politice, ca intimideaza instantele si ca izoleaza Ungaria de Europa. Parlamentul de la Budapesta voteaza luni proiectul noii Constitutii. Una dintre modificarile aduse Constitutiei limiteaza atributiile Curtii Constitutionale. Potrivit proiectului, Curtea nu va mai putea decide pe viitor in privinta chestiunilor privind bugetul decat in anumite conditii, transmite Radio Romania Actualitati. Astfel, Curtea Constitutionala va putea controla si anula legi referitoare la buget sau taxe numai in cazul in care prevederile acestora aduc atingere demnitatii oamenilor, dreptului la protectia datelor personale, libertatii gandirii, constiintei si religiei sau drepturilor aferente cetateniei ungare.

Secretarul general al ONU atentioneaza Ungaria

Ungaria trebuie sa consulte institutiile internationale in legatura cu noua sa Constitutie, a precizat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, citat de Agerpres. “Stiu ca exista ingrijorari la nivel international” in legatura cu noua Constitutie a Ungariei, a declarat Ban Ki-moon la Budapesta, dupa o intrevedere cu presedintele ungar Pal Schmitt. “As aprecia ca guvernul ungar sa accepte sfatul altor institutii, din Ungaria, de pe langa Consiliul Europei sau Natiunile Unite”, a adaugat secretarul general al ONU. Desi orice tara este libera sa-si stabileasca propria Constitutie, “cand astfel de legi sunt adoptate, este responsabilitatea guvernului sa se asigure ca aceasta respecta toate angajamentele internationale, intre care protectia libertatii de expresie si a mass-media”, a insistat Ban Ki-moon.

Militarii, politistii, gardienii si pompierii au protestat si miercuri

Aproximativ 100 de militari activi si in rezerva au protestat miercuri, 13 aprilie, in fata parlamentului din Budapesta, fata de masurile de austeritate ale guvernului Orban si proiectului noii Constitutii. Membrii Sindicatului Militarilor (HOSZ – Honvédszakszervezet) au denuntat faptul ca militarii din Ungaria sunt prost platiti si ca executivul doreste sa ii lase si fara ultimul drept, acela al trecerii in rezerva inainte de termen. Potrivit presedintelui organizatiei, Janos Czövek, militarii unguri lupta pentru drepturile lor, mai ales ca, in ultmii ani, veniturile lor nu numai ca nu crescut, ci chiar au scazut in termeni reali cu pana la 35-40 la suta. In aceste conditii, sustine reprezentantul HOSZ, militarii din Ungaria se confrunta cu grave probleme financiare. Actiunea de protest a militarilor a avut si un moment inedit, organizatorii aducand mai multi soldatei de jucarie in fata cladirii parlamentului din Budapesta. De asemenea, potrivit agentiei maghiare de presa MTI, tot miercuri, in timpul unei conferinte de presa, sindicalistii din politia maghiara au denuntat politica guvernului Viktor Orban. Presedintele Sindicatului Independent din Politiei (FRSZ), Geza Pongo, a declarat ca, in primele zece luni de mandat, guvernul FIDESZ a lovit in politisti prin intermediul a zece masuri diferite. Printre acestea se numara introducerea unei prevederi care permite disponibilizarea politistilor fara nici un fel de explicatie, dar si interzicerea dreptului fostilor politisti de a candida la alegerile locale sau parlamentare. Geza Pongo a mai denuntat si introducerea unor reglementari stricte legate de viata privata de politistilor, precum si introducerea unei “verificari a bunei-credinte“, care permite unor agenti provocatori sa testeze cinstea politistilor aflati la datorie. Liderul sindical a reamintit ca, sambata, 16 aprilie, la Budapesta, politistii, pompierii, vamesii, gardienii din inchisori si pompierii vor protesta fata de planurile guvernului Orban de a le limita drepturile si beneficiile.Angajatii din aceste structuri doresc ca drepturile lor sa fie mentinute si dupa trecerea in rezerva, salariile sa fie indexate in functie de inflatie, sa le fie platite orele suplimentare, sa beneficieze de echipamente de protectie eficiente si sa aiba conditii mai bune in domeniul sanatatii.

După ce declaraţiile liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană au avut conţinuturi diferite când s-a vorbit despre reforma constituţională şi alegerea preşedintelui Republicii Moldova, consultările dintre cele patru partide au clarificat planul politic de la Chişinău: organizarea unui referendum pentru adoptarea unei noi constituţii, până la mijlocul lunii iunie, în scopul deblocării alegerii preşedintelui ţării, precum şi al evitării unor noi alegeri anticipate.
Prima etapă va fi adoptarea legii cu privire la adoptarea noii constituţii, care stabileşte mecanismul de adoptare a constituţiei. În baza acestei legi, parlamentul votează constituţia pe articole, iar apoi va fi organizat referendumul. Adoptarea unei noi constituţii nu înseamnă revizuirea totală a celei actuale. Este vorba de ajustare, corectare, ca să avem o constituţie care să corespundă obiectivului pe care şi l-a asumat AIE, a declarat Ghimpu. La rândul său, Premierul Vlad Filat a explicat că dacă va fi adoptată noua constituţie în urma referendumului, parlamentul actual îşi va duce mandatul de patru ani la bun sfârşit, arătând astfel că odată cu desfăşurarea acestui exerciţiu vor fi evitate alegerile anticipate. Referendumul, potrivit lui, urmează să aibă loc până pe 16 iunie, dată după care, potrivit actualelor norme, parlamentul ar trebui dizolvat deoarece a eşuat în alegerea preşedintelui.
Agerpres precizează că ideea adoptării unei noi Constituţii a Republicii Moldova, sau a modificării celei actuale, în contextul actualei crize politice, dar şi al anumitor lacune a fost propusă la mijlocul lunii noiembrie anul trecut de către un grup de experţi în drept, fiind susţinută şi de reprezentanţi ai conducerii de la Chişinău. Ca motiv al acestei iniţiative a fost invocată imposibilitatea alegerii preşedintelui ţării în anul 2009.

Reacţia opoziţiei de la Chişinău nu întârzie

Iniţiativă se loveşte însă de poziţia Partidului Comuniştilor, aflat în opoziţie, dar care deţine suficiente mandate pentru a bloca modificările constituţionale în parlament, pentru care sunt necesare 2/3 din voturi. De altfel, PCRM a anunţat într-o conferinţă de presă că a hotărât iniţierea imediat a unei consultări populare cu privire la un vot de neîncredere faţă de actuala guvernare, în persoana preşedintelui şi a guvernului Republicii Moldova. Aceasta reprezintă răspunsul formaţiunii la decizia anunţată cu o zi înainte de liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, privind intenţia de a organiza un referendum privind adoptarea unei noi constituţii, evitând, astfel, alegerile anticipate. Partidul a anunţat totodată că, începând din această săptămână, reprezentanţii săi vor boicota şedinţele parlamentului. Potrivit Agerpres, şi Partidul Popular Creştin Democrat a calificat intenţia guvernării de a organiza referendum pentru adoptarea unei noi constituţii drept uzurpare a puterii în stat şi a cerut demisia imediată şi necondiţionată a întregii echipe de la conducere şi convocarea alegerilor anticipate.