Membrii Parlamentului European vor vota, in sesiunea 23-24 martie, in favoarea sporirii contingentului de vinuri duty-free din Republica Moldova. Din moment ce tara s-a confruntat cu dificultati pe pietele traditionale de export, in special Rusia, Comisia Europeana propune cresterea contingentelor duty-free de la 100 000 de hectolitri (hl) la 150 000 hl anul acesta, de la 120 000 hl la 180 000 hl in 2012 si pana la 240 000 hl, incepand cu 2013. In toamna anului trecut, Dacian Ciolos, Comisar European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, in cadrul intrevederii cu premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat, promitea o dublare a cotei acordate vinurilor moldovenesti pe piata Uniunii Europene. In cadrul dialogului dintre ci doi, premierul Filat a solicitat sprijinul Comisarului in majorarea cotei de export a vinurilor moldovenesti pe piata comunitara, mentionand ca ramura vitivinicola este una de prima importanta in economia nationala si ca un atare pas ar contribui la revigorarea acestei ramuri. Dacian Ciolos a precizat atunci ca toate demersurile necesare in acest sens au fost facute, urmand ca in scurt timp sa demareze procedurile specifice unor astfel de situatii. Comisarul european Stefan Fule, de asemenea, a mentionat ca UE este gata sa acorde suport suplimentar Republicii Moldova prin majorarea cotei de export pentru produsele vinicole moldovenesti. La inceputul lunii iulie 2010, Moscova a blocat cateva transporturi importante de vinuri la vama, anuntand ca acestea contin produse chimice extrem de nocive. Insa acest gest a fost pus pe seama iritarii Moscovei in legatura cu semnarea de catre presedintele Mihai Ghimpu a decretului privind declararea datei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice. Cu jumatate de gura, autoritatile ruse si moldovenesti au recunosc, totusi, ca problema vinurilor reflecta si o atitudine politica a Moscovei fata de guvernarea proeuropeana de la Chisinau. “Sigur ca exista implicatii politice, asta este realitatea” a declarat Valeriu Lazar, ministrul economiei. Valeriu Lazar spune ca diversificarea pietelor de export este o solutie pentru vinurile moldovenesti, dar una care nu poate avea efecte imediate, in timp ce amenintarea ruseasca ar fi o lovitura contondenta, cu efecte imediate. “Pe termen scurt, noi nu putem face abstractie de piata Federatiei Ruse. Fara indoiala, preocuparea noastra este sa diversificam pietele de desfacere. Si lucrul acesta o sa se intample, dar reorientarea fluxurilor comerciale da efecte in 5 in 10, in 15 ani de zile; niciodata nu da efecte pe termen scurt” a declarat Valeriu Lazar. Pietei europene ii revin in acest moment 14% din cantitatea de vinuri exportate de Republica Moldova, printre principalii consumatori fiind si Romania, iar, pentru anul viitor, Uniunea Europeana a promis dublarea cotei de import pentru vinurile moldovenesti. Conform datelor Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, Republica Moldova se numara printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume, bauturile alcoolice constituind, in 2009, 13% din totalul exporturilor. Cu aproape 150.000 de hectare de vii, Republica Moldova produce anual 16 milioane decalitri de vin. In 2010, producatorii au stocat aproximativ 30 milioane decalitri de vin, echivalentul a doua productii anuale. Daca inainte de primul embargo rusesc, impus in 2006, Republica Moldova livra Rusiei 80% dintre vinurile sale, in 2009, cota pe aceasta piata a scazut la putin peste 30%. Chiar daca dependenta de piata ruseasca s-a redus in ultimii ani, totusi, impactul embargoului rusesc este unul semnificativ pentru economia moldoveneasca.

Imigratia ilegala este folosita ca arma politica in Grecia

Parlamentul grec a adoptat saptamana aceasta o lege care modifica procedurile de acordare a azilului si intareste lupta impotriva afluxului de imigranti ilegali, relateaza mass-media de la Atena, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit noii legi, competentele asupra dreptului de azil vor trece de la politie in sarcina unui nou-infiintat Serviciu National de Azil. Textul instituie, de asemenea, o procedura de examinare in apel a cererilor respinse. Modificarile au fost cerute de Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati si de Comisia Europeana, ingrijorate de procentul-record, de sub 1%, de cereri de azil acceptate de Grecia. Noua lege pune insa la dispozitia autoritatilor si mijloace de lupta impotriva imigratiei ilegale. Ea permite o triere in urma careia imigrantii clandestini, estimati acum la 350.000, vor fi repatriati voluntar sau expulzati, a indicat in parlament ministrul pentru ordine publica, Christos Papoutsis, care si-a aparat proiectul, anuntat in ianuarie 2011, de construire a unui zid la frontiera cu Turcia.

Poarta greaca

Grecia, devenita prima poarta de intrare in Uniunea Europeana pentru imigrantii ilegali, reclama revizuirea reglementarilor europene Dublin II, care limiteaza procedurile de azil la tara de intrare. Autoritatile elene au primit recent asistenta din partea agentiei europene pentru controlul frontierelor, Frontex. Ministrul grec pentru Imigrare a criticat, recent, “ipocrizia” statelor europene care si-au exprimat opozitia fata de proiectul de construire a unei bariere la granita cu Turcia, pentru a impiedica imigratia ilegala. “Este ipocrizie sa critici Grecia ca nu asigura securitatea granitelor conform reglementarilor Schengen, dar in acelasi timp sa critici incercarea de a extinde supravegherea la frontiere”, a declarat Christos Papoutsis. “Poate unii ar vrea ca Grecia sa devina o zona de resedinta pe termen lung si un centru de triere pentru imigrantii care vin de pe intreaga planeta pentru a ajunge in alte tari europene”, a adaugat el, declarand ca “Grecia nu poate suporta o asemenea povara”. Papoutsis a reamintit ca autoritatile de la Atena solicita revizuirea reglementarilor europene privind migratia, care limiteaza procedurile de azil la tara unde ajung imigrantii.

Intelegere turca

Turcia a declarat, prin vocea premierului Recep Tayyip Erdogan, ca intelege proiectul Greciei de a ridica un zid de-a lungul unei parti a frontierei lor comune pentru a lupta contra imigratiei clandestine. “Nu ar fi drept sa il numim un zid. Nu este decat o bariera. Am discutat despre chestiune si avem deplina incredere unii in altii”, a declarat primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan, intr-o conferinta de presa comuna televizata cu omologul sau grec Georgios Papandreou. Cei doi lideri s-au intalnit la Erzurum (estul Turciei) unde Papandreou a fost invitat la o conferinta a diplomatilor turci. Erdogan a indicat ca el a fost impresionat sa afle ca Grecia gazduieste aproape un milion de imigranti cu situatie in neregula, dintre care cea mai mare parte au tranzitat prin Turcia. „Cifrele sunt foarte, foarte ridicate si acest lucru a influentat opinia mea”, a spus el. Papandreou a spus la randul sau ca aceasta ingraditura nu ii vizeaza pe cetatenii turci. “Noi discutam despre o problema comuna. Cooperam asupra acestei chestiuni si am avut o discutie foarte constructiva…Trebuie sa ii convingem pe europeni ca noi avem o cooperare foarte stransa si serioasa cu Turcia asupra chestiunii imigratiei clandestine”, a adaugat seful guvernului grec.
Reamintim ca Grecia intentioneaza sa construiasca o bariera la granita cu Turcia, cu o lungime de 12,5 kilometri, o zona pe unde patrund in tara cei mai multi imigranti ilegali. Proiectul, care a declansat critici in Grecia si a fost primit cu retinere in restul Europei, prevede si instalarea de camere termice si intensificarea activitatii de patrulare.

Fortareata bulgara

Granitele Bulgariei sunt mai sigure decat cele ale Greciei, a declarat, la randul sau, premierul bulgar, Boiko Borisov, referindu-se la nivelul de pregatire al tarii pentru intrarea in spatiul Schengen. Bulgaria este decisa sa indeplineasca toate criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen la timp, iar granitele respecta deja toate standardele necesare, a spus Borisov. El a recunoscut totusi, intr-un interviu pentru Nova TV, ca Bulgaria mai are de depus eforturi pentru combaterea coruptiei si a criminalitatii organizate, domenii pe care Franta si Germania le leaga de perspectivele de integrare in spatiul Schengen. Borisov si-a exprimat speranta ca raportul din februarie privind Mecanismul de Cooperare si Verificare va permite o decizie politica in vederea aderarii Bulgariei, in martie, la spatiul Schengen.

Atena baricadeaza frontiera cu Turcia

Guvernul elen nu renunta la planul sau de a construi un zid de aproximativ 12,5 km la frontiera sa terestră cu Turcia (care măsoară peste 200 km), pentru a opri imigrantii ilegali, dupa modelul zidului de la frontiera Statelor Unite cu Mexicul, a relatat anterior mass-media de la Atena, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Cooperarea Greciei cu alte state ale Uniunii Europene (UE) merge bine. Acum, planuim sa construim un zid, pentru a face fata imigratiei ilegale”, a declarat anterior, pentru Athens News Agency, ministrul grec pentru Protectia Cetatenilor, Christos Papoutsis, fost comisar european pentru Energie. „Societatea greaca a ajuns la limite in privinta imigrantilor ilegali. Suntem absolut hotarati in aceasta privinta. In plus, vrem sa dam o lovitura hotaratoare gruparilor de trafic de imigranti, care fac comert cu oameni si cu speranta lor pentru o viata mai buna”, a adaugat ministrul grec.

Exemplu american

Papoutsis a comparat planul constructiei cu zidul de 1.050 de kilometri care strabate zone din Arizona, California, Texas si New Mexico, la frontiera Statelor Unite cu Mexicul. Construit in ultimii cinci ani si avand o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind dotat cu camere de supraveghere, radare, patrule motorizate si avioane fara pilot, zidul, cu o inaltime de 4,5 metri, din metal, a produs, initial, un val de proteste, din motive umanitare si de mediu, dar a obtinut, in ultima perioada, tot mai multa sustinere in Statele Unite.

Miza politica

Surse oficiale din cadrul formatiunii socialiste PASOK, care detine majoritatea in Parlamentul de la Atena, citata de mass-media locala, au declarat ca lansarea noii strategii de combatere a imigratiei ilegale, vine pe fondul acutizarii luptei interne din cadrul PASOK, unde Christos Papoutsis, fost comisar european pentru Energie, vizeaza obtinerea presedentiei partidului si a mandatului de premier al Greciei. Sursele citate au mai precizat ca actualul guvern PASOK, confruntat cu o criza economica fara precedent, intentioneaza convocarea de alegeri parlamentare anticipate, menite sa ii asigure o majoritate comfortabila în Legislativul grec.

Filiera turca

Totodata, Uniunea Europeana isi exprima in mod frecvent nemultumirea fata de zidul ridicat de autoritatile israeliene contra palestinienilor. Insa, in contextul in care negocierile de aderare ale Turciei la UE progreseaza lent, tensiunile istorice dintre Grecia si Turcia ar putea fi percepute, odata cu noua “bariera”, drept un simbol al antipatiei Uniunii fata de vecinul sau, majoritar musulman.
Grecia este principalul punct de intrare pe teritoriul european a imigrantilor ilegali din Africa si Asia. Comisia Europeana (CE) a trimis in in aceasta tara o misiune Rabit (Rapid Intervention Border Teams), alcatuita din 175 de gardieni inarmati, provenind din 25 de tari membre, al carei mandat a fost prelungit pana in martie 2011. In octombrie, inainte de sosirea misiunii, la frontiera greaca au fost interceptate 7.586 de persoane. In noiembrie, numarul acestora scazuse la 4.720.

Opozitie a ONU

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a criticat planurile Greciei de a construi un zid la frontiera sa terestră cu Turcia, avertizând că solicitanţii de azil vor avea mai puţine posibilităţi de a scăpa de violenţele şi abuzurile din propriile lor ţări de origine. În consecinţă, imigranţii ilegali, inclusiv cei care ar avea nevoie de protecţie internaţională, ar putea folosi rute mai periculoase. „Construirea de ziduri rareori rezolvă problema presiunii imigraţiei”, se menţionează într-o declaraţie a UNHCR, în care se face apel la Grecia să-şi accelereze eforturile de revizuire a procedurilor de azil.
Parlamentarii eleni au început dezbaterea unui nou proiect de lege privind imigrarea, care include reformarea sistemului de azil şi planuri de a utiliza vechi baze ale armatei ca închisori pentru detinuţii imigranţi. Grecia este cel mai folosit punct de întrare în Uniunea Europeană pentru imigranţia clandestină, nouă din zece imigranţi ilegali alegând această rută. Cei mai mulţi provin din Afganistan, Somali şi Irak. Planurile Greciei de a ridica un zid de aproximativ 12,5 km la frontiera sa terestră cu Turcia (care măsoară peste 200 km), au fost făcute publice la 1 ianuarie de către ministrul elen pentru imigraţie Christos Papoutsis.

Comisia Europeana nu vrea garduri

Construirea unor garduri si ziduri la frontiera dintre Grecia si Turcia reprezinta doar masuri pe termen scurt ce nu vor contribui cu adevarat la combaterea imigratiei ilegale, au declarat oficialii europeni. „Gardurile si zidurile s-au dovedit in trecut a fi masuri pe termen scurt, ce nu ajuta cu adevarat la gestionarea provocarii migratorii intr-un mod mai consolidat si structurat”, a explicat purtatorul de cuvant al Comisiei Europene in cadrul unei conferinte de presa. Problemele legate de granite in cadrul UE tin de competenta nationala, iar disputele legate de frontiere ar trebui solutionate prin dialog intre tarile de origine si de tranzit ale migratiei, a mai precizat purtatorul de cuvant al executivului european. El a subliniat importanta supravegherii granitelor pentru a lupta impotriva traficului cu fiinte umane, dar si pe cea a semnarii unui acord final de repatriere cu Turcia.

Tratatul de la Lisabona a demarat reformarea Uniunii Europene

Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei a salutat recent adoptarea de catre Consiliul UE, la 20 decembrie 2010, a Regulamentului privind Initiativa cetateneasca la nivel european, dupa ce acest document fusese anterior agreat si la nivelul Parlamentului European, prin votul desfasurat la 15 decembrie 2010. Parlamentul European a aprobat regulile de baza pentru “initiativa cetateneasca”, prevazuta in Tratatul de la Lisabona. “Din acest moment, Uniunea Europeana adopta democratia participativa. Cetatenii au acum acelasi drept de initiativa politica pe care il avem aici, in Parlament si in Consiliu. De acum, decizia de a actiona este in mainile lor”, a declarat raportorul Alain Lamassoure (PPE, FR) in dezbaterea ce a precedat votul, in care textul a fost aprobat cu 628 de voturi pentru, 15 impotriva si 24 de abtineri. Co-raportorul Zita Gurmai (S&D, HU) a adaugat “‘initiativa cetateneasca” este o oportunitate unica. Pentru prima data, cetatenii se pot asocia si ne pot transmite daca ne facem treaba in mod corespunzator. Avem neaparata nevoie de acest lucru.” Odata ce legislatia este in vigoare, un “comitet al cetatenilor”, format persoane din cel putin sapte state membre diferite vor putea sa se inregistreze o initiativa la Comisia Europeana. Dupa ce Comisia a facut o verificare initiala a admisibilitatii, comitetul va putea incepe strangerea de semnaturi, fie pe hartie sau on-line. Initiativa va avea 12 luni pentru a aduna milionul de semnaturi necesare, fiind necesar ca semnaturile sa provina din cel putin un sfert din statele membre ale UE. Un numar minim de declaratii de sustinere trebuie sa fie obtinute in fiecare stat membru pentru ca acestea sa conteze pentru acest sfert, numarul variind de la 3750 de semnaturi in Malta la 74.250 de semnaturi in Germania. Pentru Romania, numarul minim de declaratii pentru o astfel de initiativa este de 24.750.

Termen de un an

Statele membre vor verifica valabilitatea declaratiilor de sustinere. Toti semnatarii trebuie sa fie cetateni ai Uniunii Europene si varsta minima necesara pentru drept de vot la alegerile europene. In final, Comisia va decide, in termen de trei luni, daca o noua lege va putea fi propusa si va trebui sa justifice aceasta decizie in public. Statele membre vor avea un an la dispozitie pentru adoptarea legislatiei nationale necesare. Cetatenii UE ar trebui sa fie in masura sa lanseze initiative cetatenesti de la inceputul anului 2012. Tratatul de la Lisabona prevede faptul ca la initiativa a cel putin un milion de cetateni ai Uniunii, resortisanti ai unui numar semnificativ de state membre, Comisia Europeana poate fi invitata sa prezinte, in limitele atributiilor sale, o propunere corespunzatoare in materii in care acesti cetateni considera ca este necesar un act juridic al Uniunii, in vederea aplicarii tratatelor.
Dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Comisia Europeana a prezentat la 31 martie 2010 un proiect de Regulament privind initiativa cetateneasca la nivel european. Pe durata Presedintiei spaniole a Consiliului UE (semestrul I 2010) au avut loc discutii intre statele membre asupra proiectului de regulament, care au condus la agrearea unei orientari generale in cadrul Consiliului Afaceri Generale din 14 iunie 2010. In baza acestei orientari generale si dupa inceperea discutiilor in Parlamentul European asupra regulamentului (septembrie – octombrie 2010), Presedintia belgiana a gestionat negocierile inter-institutionale pe aceasta tema. Urmare acestor discutii, a rezultat un text de compromis agreat atat la nivelul Consiliului, cat si al Parlamentului European.

Imigratia ilegala, miza politica majora in Grecia

Guvernul elen nu renunta la planul sau de a construi un zid de aproximativ 12,5 km la frontiera sa terestră cu Turcia (care măsoară peste 200 km), pentru a opri imigrantii ilegali, dupa modelul zidului de la frontiera Statelor Unite cu Mexicul, relateaza mass-media de la Atena, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Cooperarea Greciei cu alte state ale Uniunii Europene (UE) merge bine. Acum, planuim sa construim un zid, pentru a face fata imigratiei ilegale”, a declarat anterior, pentru Athens News Agency, ministrul grec pentru Protectia Cetatenilor, Christos Papoutsis, fost comisar european pentru Energie. „Societatea greaca a ajuns la limite in privinta imigrantilor ilegali. Suntem absolut hotarati in aceasta privinta. In plus, vrem sa dam o lovitura hotaratoare gruparilor de trafic de imigranti, care fac comert cu oameni si cu speranta lor pentru o viata mai buna”, a adaugat ministrul grec.

Exemplu american

Papoutsis a comparat planul constructiei cu zidul de 1.050 de kilometri care strabate zone din Arizona, California, Texas si New Mexico, la frontiera Statelor Unite cu Mexicul. Construit in ultimii cinci ani si avand o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind dotat cu camere de supraveghere, radare, patrule motorizate si avioane fara pilot, zidul, cu o inaltime de 4,5 metri, din metal, a produs, initial, un val de proteste, din motive umanitare si de mediu, dar a obtinut, in ultima perioada, tot mai multa sustinere in Statele Unite.

Miza politica

Surse oficiale din cadrul formatiunii socialiste PASOK, care detine majoritatea in Parlamentul de la Atena, citata de mass-media locala, au declarat ca lansarea noii strategii de combatere a imigratiei ilegale, vine pe fondul acutizarii luptei interne din cadrul PASOK, unde Christos Papoutsis, fost comisar european pentru Energie, vizeaza obtinerea presedentiei partidului si a mandatului de premier al Greciei. Sursele citate au mai precizat ca actualul guvern PASOK, confruntat cu o criza economica fara precedent, intentioneaza convocarea de alegeri parlamentare anticipate, menite sa ii asigure o majoritate comfortabila în Legislativul grec.

Filiera turca

Totodata, Uniunea Europeana isi exprima in mod frecvent nemultumirea fata de zidul ridicat de autoritatile israeliene contra palestinienilor. Insa, in contextul in care negocierile de aderare ale Turciei la UE progreseaza lent, tensiunile istorice dintre Grecia si Turcia ar putea fi percepute, odata cu noua “bariera”, drept un simbol al antipatiei Uniunii fata de vecinul sau, majoritar musulman.
Grecia este principalul punct de intrare pe teritoriul european a imigrantilor ilegali din Africa si Asia. Comisia Europeana (CE) a trimis in in aceasta tara o misiune Rabit (Rapid Intervention Border Teams), alcatuita din 175 de gardieni inarmati, provenind din 25 de tari membre, al carei mandat a fost prelungit pana in martie 2011. In octombrie, inainte de sosirea misiunii, la frontiera greaca au fost interceptate 7.586 de persoane. In noiembrie, numarul acestora scazuse la 4.720.

Opozitie a ONU

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a criticat planurile Greciei de a construi un zid la frontiera sa terestră cu Turcia, avertizând că solicitanţii de azil vor avea mai puţine posibilităţi de a scăpa de violenţele şi abuzurile din propriile lor ţări de origine. În consecinţă, imigranţii ilegali, inclusiv cei care ar avea nevoie de protecţie internaţională, ar putea folosi rute mai periculoase. „Construirea de ziduri rareori rezolvă problema presiunii imigraţiei”, se menţionează într-o declaraţie a UNHCR, în care se face apel la Grecia să-şi accelereze eforturile de revizuire a procedurilor de azil.
Parlamentarii eleni au început dezbaterea unui nou proiect de lege privind imigrarea, care include reformarea sistemului de azil şi planuri de a utiliza vechi baze ale armatei ca închisori pentru detinuţii imigranţi. Grecia este cel mai folosit punct de întrare în Uniunea Europeană pentru imigranţia clandestină, nouă din zece imigranţi ilegali alegând această rută. Cei mai mulţi provin din Afganistan, Somali şi Irak. Planurile Greciei de a ridica un zid de aproximativ 12,5 km la frontiera sa terestră cu Turcia (care măsoară peste 200 km), au fost făcute publice la 1 ianuarie de către ministrul elen pentru imigraţie Christos Papoutsis.

Comisia Europeana nu vrea garduri

Construirea unor garduri si ziduri la frontiera dintre Grecia si Turcia reprezinta doar masuri pe termen scurt ce nu vor contribui cu adevarat la combaterea imigratiei ilegale, au declarat oficialii europeni. „Gardurile si zidurile s-au dovedit in trecut a fi masuri pe termen scurt, ce nu ajuta cu adevarat la gestionarea provocarii migratorii intr-un mod mai consolidat si structurat”, a explicat purtatorul de cuvant al Comisiei Europene in cadrul unei conferinte de presa. Problemele legate de granite in cadrul UE tin de competenta nationala, iar disputele legate de frontiere ar trebui solutionate prin dialog intre tarile de origine si de tranzit ale migratiei, a mai precizat purtatorul de cuvant al executivului european. El a subliniat importanta supravegherii granitelor pentru a lupta impotriva traficului cu fiinte umane, dar si pe cea a semnarii unui acord final de repatriere cu Turcia.

Bugetul Uniunii Europene, amenintat de criza

Zona euro si Uniunea Europeana nu vor supravietui daca problemele bugetare ale unor state membre nu sunt rezolvate, a declarat recent presedintele UE, Herman Van Rompuy. “Ne confruntam cu o criza de care depinde supravietuirea noastra. Trebuie sa colaboram pentru a permite zonei euro sa supravietuiasca. In cazul in care zona euro se prabuseste, nu va supravietui nici UE. Am incredere, insa, ca vom depasi aceste probleme”, a afirmat Van Rompuy. Zona euro traverseaza o noua zona cu turbulente puternice din cauza ingrijorarilor pe care le ridica Irlanda si alte state cu probleme ale uniunii monetare, precum Portugalia, Grecia sau chiar Spania. Aceste tari se confrunta cu deficite bugetare foarte mari. Ministrii de Finante din zona euro s-au reunit marti la Bruxelles pentru a discuta situatia regiunii.
Negocierile privind bugetul UE pentru anul 2011, care au avut loc intre Parlamentul European si Consiliu, au ajuns la un impas, dupa ce o minoritate din guvernele statelor membre a refuzat discutarea unei proceduri care ar fi implicat Parlamentul in discutiile despre sistemul de finantare al UE pe termen mediu, in ciuda unor concesii majore facute de catre Parlament. Echipa de negociere a Parlamentului a subliniat disponibilitatea PE de a limita cresterea platilor in 2011 la 2,91 %, in timp ce pragul angajamentelor financiare (care determina viitoarele plati) a fost stabilit la 1%. Totusi, membrii Parlamentului European au reiterat solicitarea de a deschide discutiile privind implicarea Parlamentului in revizuirea sistemului de finantare UE pe termen mediu, pentru a evita viitoare crize bugetare.

PE se implica

Parlamentul European doreste sa fie implicat in discutiile cu privire la cadrul financiar, privind bugetul pe perioada 2014-2020, pentru ca este preocupat de faptul ca, in conditiile alocarii unor responsabilitati suplimentare catre UE, prin Tratatul de la Lisabona, vor fi necesare din ce in ce mai multe manevre bugetare ad-hoc sau, in cel mai rau caz, nu se vor identifica modalitatile pentru a finanta politicile si sarcinile adoptate. Daca ar fi implicat in discutiile pe marginea bugetului (de exemplu in calitate de observator) – Parlamentul European nu numai ca ar putea contribui, prin prezentarea punctelor de vedere din PE in dezbateri inca de la inceputul procedurii, dar, prin aceasta ar putea facilita adoptarea de catre Parlamentul European a rezultatului negocierilor, prin prezenta reprezentantilor sai la discutii si solutii propuse. (Pentru adoptarea viitorului cadru financiar, este necesara aprobarea Parlamentului European).
Majoritatea Membrilor Parlamentului European considera ideea unei taxe UE ca fiind nerealista. Pentru a crea o astfel de taxa nu numai ca este necesara unanimitatea in Consiliu, dar si aprobarea tuturor parlamentelor nationale ale Statelor membre: e vorba de asa numita “dubla unanimitate”. Parlamentul European cere doar deschiderea unor discutii cu privire la noi surse de finantare pentru Uniunea Europeana, fara a defini anticipat care ar putea fi aceste surse de finantare.
Principalul motiv pentru care Parlamentul European cere deschiderea acestor discutii este faptul ca sistemul actual pune prea multa presiune asupra bugetelor nationale, ceea ce face ca procedura anuala de bugetare sa fie foarte dificila si prea concentrata pe plafonul general al bugetului UE, in detrimentul a ceea ce este mai important, si anume continutul bugetului. Pe 19 octombrie 2010, inclusiv Comisia Europeana a prezentat un numar de optiuni atunci cand s-a pronuntat in ceea ce priveste revizuirea bugetara. Parlamentul European doreste sa se ajunga la un acord asupra unei proceduri si a unei agende de lucru a discutiilor inainte ca Uniunea Europeana sa trebuiasca sa decida asupra viitorului cadru bugetar pe termen lung (“Cadrul Financiar Multianual – CFM”, cunoscut si sub numele de “perspectiva financiara”).

Crestere de 2,9%?

Comisia Europeana este institutia care gestioneaza si implementeaza bugetul UE, ceea ce face ca aceasta institutie sa fie cea mai in masura sa calculeze nivelul platilor pentru un anumit an. Prin urmare, Parlamentul European a fost de acord sa accepte estimarea Comisiei Europene de crestere cu 6% pentru platile necesare in 2011, decat cresterea de 2,9% propusa initial. Pentru a ajunge la un acord asupra bugetului pe 2011, principala conditie a Consiliul a fost insa de a avea un nivel mai scazut de plati. Chiar daca multi europarlamentari considera nerealista aceasta cerinta, sunt constienti de faptul ca partea importanta a bugetului o reprezinta nivelul angajamentelor. In fapt, nivelul de plati agreat reglementeaza momentul la care platile ar trebui facute, pe cand angajamentele sunt decizii politice care determina cat de mult si unde anume Uniunea Europeana ar trebui sa cheltuiasca, atat pe termen scurt cat si pe termen lung. Din cauza situatiei economice dificile in UE, Parlamentul pledeaza pentru o crestere a angajamentelor de aproximativ 1%, sub nivelul inflatiei.

Chestiunea Tratatului de la Lisabona si marirea bugetului

Tratatul de la Lisabona prevede, referindu-se la urmatoarele negocieri bugetare pe termen lung (“Cadrul Financiar Multianual – CFM”, cunoscut si sub numele de “perspectiva financiara”), ca cele trei institutii europene, Consiliul, Comisia si Parlamentul European “trebuie sa ia orice masura necesara pentru a facilita adoptarea bugetului”. In general, in privinta bugetelor anuale, CFM si resurse proprii, presedintii celor trei institutii europene “trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a promova consultarea si reconcilierea pozitiilor institutiile pe care le conduc, in scopul de a facilita punerea in aplicare a prezentului Titlu”(articolul 324 TFUE). Practic, ceea ce vrea Parlamentul European este sa se ajunga la un acord asupra a cea ce inseamna acest lucru in practica, mai exact sa se stabileasca o metoda pragmatica de lucru. De fapt, Parlamentul European nu doreste un buget mai mare in viitor. Europarlamentarii doresc ca bugetul (limitele superioare) pentru 2012 si 2013 sa fie suficient de flexibil pentru a face loc noilor sarcini stabilite prin Tratat fata de acum cinci ani cand a fost adoptat cadrul bugetar actual. Astea inseamna resurse pentru noul Serviciu pentru Actiune Externa, actiunile pentru prevenire a viitoarelor crize financiare, o crestere a bugetului pentru noile Autoritati de Supraveghere Financiara, intensificarea luptei impotriva schimbarilor climatice, precum sau pentru proiectul de cercetare pentru energie din fuziune nucleara – “ITER”, care beneficiaza de o sustinere puternica din partea Statelor Membre. O astfel de ajustare nu trebuie sa insemne o crestere a bugetului total al Uniunii Europene, ci ar trebui mai degraba sa creasca posibilitatea mutarii fondurilor de la o linie bugetara la alta. In prezent, mutarea fondurilor intre diferitele parti ale bugetului este foarte dificila.

Flexibilitate bugetara

Un alt aspect important pentru Parlamentul European – preocupat sa existe suficiente fonduri disponibile pentru a pune in aplicare deciziile – este asa-numita marja de “flexibilitate”. Acest lucru are in vedere urmatorul aspect: daca exista o nevoie reala, dar neprevazuta, de fonduri suplimentare, atunci se pot adauga fonduri suplimentare la bugetul UE, pana la valoarea de 0,03% din venitul total brut. In anii trecuti aceasta “flexibilitate” a fost folosita de Consiliu pentru a finanta construirea satelitului european “Galileo”, pentru a atenua criza alimentara din tarile africane, iar, anul trecut, pentru a finanta pachetul de redresare economica pentru UE. Punctul de vedere al Consiliului in prezent este ca, in urma Tratatului de la Lisabona, acesta trebuie sa decida prin unanimitate pentru eliberarea “flexibilitatii” de 0,03%, in timp ce pana acum a folosit ca procedura de decizie votul prin majoritate calificata (PE hotarand prin 3/5 din voturile din Parlamentul European). Aceasta metoda de lucru (decizie prin majoritate calificata in Consiliu si votul a 3/5 in Parlamentul European) fusese inclusa in Acordul Interinstitutional dintre Parlamentul European, Consiliu si Comisie privind disciplina bugetara si buna gestiune financiara (punctul 22, paragraful doi). Ignorarea acestui aspect al Acordului Interinstitutional ar insemna ca un singur Stat Membru poate decizia in Consiliu.

Compentente asupra bugetului

Parlamentul European nu doreste decat punerea in aplicare a prevederilor Tratatului de la Lisabona. Parlamentul European doreste un acord asupra felului in care aceste prevederi vor fi puse in aplicare. Deputatii europeni vor un acord asupra metodei de lucru cu celelalte institutii cu privire la stabilirea urmatorului cadru bugetar pe termen lung (asa numitul Cadru Financiar Multianual). Potrivit prevederilor legale, este necesara aprobarea unui nou cadru financiar de catre Parlamentul European.
Parlamentul a propus utilizarea precedentului utilizat prin participarea la Conferintele Interguvernamentale, si anume 3 membri ai Parlamentului European care sa participe la toate discutiile, pentru a facilita astfel adoptarea in Parlament a textului propus si evitarea blocajelor.

Negocierile dintre Parlament si Consiliu

Conferinta Presedintilor (structura decizionala a PE reunind toti presedintii grupurilor politice din PE) a formulat 7 cereri, care ar conduce la un angajament mai clar din partea Consiliului in directia structurarii unei metode formalizate prin care sa implice Parlamentul European in viitor in dezbaterile privind sistemul de finantare a Uniunii Europene (Cadrul financiar multianual). Aceste cereri ale PE s-au referit, printre altele, la: aducerea la zi a cadrului financiar actual in raport cu noile sarcini ale UE, asa cum trebuie sa rezulte din aplicarea Tratatului de la Lisabona; Revizuirea la mijlocul perioadei cadrului financiar pentru anii 2012 si 2013 (ceea ce nu presupune mai multi bani pentru buget, ci punerea in aplicare a unei metode de revizuire in concordanta cu competentele rezultate din aplicarea Tratatului de la Lisabona, posibile masuri anti-criza etc); implicare adecvata in pregatirile si negocierile cu privire la noul cadru financiar multianual (conform Tratatului).

Lipsa acordului si consecintele

Comisia a anuntat ca va pregati un nou proiect de buget cat mai repede. Dupa aceasta propunere, Consiliul trebuie sa adopte pozitia sa in termen de o luna, iar europarlamentarii au la dispozitie 42 de zile pentru a decide daca il aproba. Acestea sunt limitele maxime admise – institutiile ar putea, insa, sa adopte pozitiile lor mult mai repede, tintind un acord in luna decembrie. Parlamentul isi exprima convingerea ca sefii de stat si de guvern ai UE, care se vor reuni la un Summit in perioada 16-17 decembrie, vor impulsiona gasirea solutiilor necesare.
Care ar fi consecintele intoarcerii la sistemul de previzionare pe 12 luni ? Cat timp nu exista buget pentru anul 2011, va fi utilizat bugetul anului precedent, cu sume anuale impartite in 12 parti, pentru fiecare luna. Implicatiile sunt severe, dar nu sunt catastrofice. Sistemul de previzionare pe 12 luni implica bugete lunare pentru fiecare categorie care reprezinta exact a douasprezecea parte din bugetul anului 2010. Acest sistem nu ia in considerare faptul ca platile sunt mai mari in anumite luni decat in altele. Solutia la aceasta problema se afla la art. 315 din Tratat, care spune ca “pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul, cu majoritate calificata, poate decide sa adauge fondurile necesare”. Apoi, Parlamentul European trebuie sa aprobe sau sa reduca aceasta suma in termen de 30 de zile.
Aceasta procedura poate fi folosita pentru a ajuta realizarea platilor in special in domeniul agriculturii. Statele membre au avansat platile directe catre agricultori in valoare de 30 de miliarde de euro, iar Comisia Europeana trebuie sa le compenseze in ianuarie 2011. Pe baza sistemului de previzionare pe 12 luni, in absenta bugetului, Comisia Europeana va avea doar 6 miliarde de euro disponibile – si astfel, Statele membre si Comisia risca sa se confrunte cu probleme serioasa. Acesta este un exemplu de consecinte ce pot aparea in cazul in care bugetul nu va fi aprobat inainte de luna ianuarie.
Toate politicile adoptate recent vor intampina probleme bugetare din moment ce nu exista bani (sau foarte putini) pentru punerea lor in aplicare conform bugetului pe 2010. Exemplele sunt noile Autoritati de Supraveghere Financiara, Serviciul pentru Actiune Externa si proiectul de cercetare privind energia din fuziune nucleara – “ITER”. In proiectul de buget pentru 2011, a fost planificata si o crestere de 14% pentru politica de coeziune.

UE lanseaza noua strategie de securitate interna

„Strategia de securitate interna a UE in actiune”, adoptata luni, contine 41 de actiuni care vizeaza cele mai urgente amenintari la adresa securitatii, cu care se confrunta Europa. Printre aceste actiuni se afla un program comun pentru destramarea retelelor infractionale si teroriste, pentru protejarea cetatenilor, a intreprinderilor si a societatilor impotriva criminalitatii cibernetice, pentru sporirea securitatii UE printr-o gestionare mai inteligenta a frontierelor si pentru cresterea gradului de pregatire a Uniunii si a capacitatii de raspuns a acesteia in situatii de criza. „In mod traditional, securitatea interna a UE a fost marcata de o anumita fragmentare, concentrandu-se asupra unui singur domeniu intr-un anumit moment. In prezent, adoptam o abordare comuna privind raspunsul la amenintarile si provocarile cu care ne vom confrunta in materie de securitate. Terorismul, criminalitatea organizata, transfrontaliera si cibernetica, precum si crizele si dezastrele sunt domenii in care trebuie sa ne unim eforturile si sa conlucram pentru a spori securitatea cetatenilor nostri, a intreprinderilor si a societatilor din intreaga UE. Aceasta strategie evidentiaza amenintarile cu care ne confruntam si actiunile pe care trebuie sa le intreprindem pentru a putea sa combatem aceste amenintari. Incurajez toate partile implicate sa isi asume responsabilitatea in vederea punerii in aplicare a acestor actiuni, consolidand, astfel, securitatea UE”, a declarat Cecilia Malmström, comisar pentru Afaceri Interne.

Provocarile

Furtul de masini, talhariile, traficul de droguri si fraudarea cartilor de credit sunt adesea manifestari la nivel local ale retelelor infractionale internationale, care actioneaza la nivel transfrontalier si in spatiul cibernetic. Delicventii utilizeaza din ce in ce mai mult internetul, atat pentru infractiuni minore, cat si pentru atacuri de mare amploare. La frontierele externe ale UE, se desfasoara operatiuni de trafic de droguri, de bunuri contrafacute, de arme, de persoane, iar retelele infractionale priveaza finantele publice de venituri importante. Fondul Monetar International estimeaza ca profiturile generate doar de infractiunile financiare reprezinta pana la cinci la suta din PIB-ul mondial. Crizele si dezastrele, indiferent daca acestea sunt cutremure si inundatii sau daca sunt cauzate de erori umane ori de intentii rauvoitoare, pot provoca suferinte populatiei, precum si pagube economice si de mediu. Totodata, teroristii gasesc noi modalitati de a face rau societatilor noastre, inclusiv directionand propaganda extremista violenta catre persoane vulnerabile.
In prezent, Comisia propune noi masuri menite sa combata aceste provocari. Printre acestea se afla o propunere legislativa pentru confiscarea activele provenite din savarsirea de infractiuni. De asemenea, UE ar trebui sa contribuie la punerea la dispozitia comunitatilor a unor mijloace de actiune pentru a combate radicalizarea si recrutarea si ar trebui sa identifice modalitati pentru a proteja mai bine infrastructura de transport, in mod special transportul terestru, impotriva terorismului. Se propune infiintarea unui centru european de combatere a criminalitatii cibernetice, in vederea reunirii expertizei in materie de anchetare si de prevenire a infractiunilor cibernetice si se elaboreaza o serie de masuri pentru instituirea unei abordari mai inteligente in ceea ce priveste gestionarea frontierelor, precum si pregatirea si raspunsul in caz de crize si de dezastre.

Cinci obiective strategice

„Strategia de securitate interna a UE in actiune” identifica cinci obiective strategice si propune o serie de actiuni pentru fiecare dintre acestea.
1. Destramarea retelelor infractionale internationale care ameninta societatea noastra o serie de propuneri pentru sechestrarea si confiscarea in mod rapid si eficient a profiturilor si a activele provenite din savarsirea de infractiuni (2011); propunere privind utilizarea registrelor cu numele pasagerilor in UE (2011); propunere privind monitorizarea si acordarea de asistenta statelor membre in ceea ce priveste combaterea coruptiei (2011).
2. Prevenirea terorismului si combaterea radicalizarii si a recrutarii elaborarea unei politici pentru extragerea si analizarea datelor de mesagerie financiara in UE, programul de urmarire a finantarilor in scopuri teroriste (TFTP UE) (2011); infiintarea unei retele a UE pentru cresterea gradului de informare a publicului cu privire la radicalizare si adoptarea unor masuri de sustinere a societatii civile pentru a prezenta, a traduce si a combate propaganda extremista violenta (2011); consolidarea politicii UE de securitate a transporturilor (2011).
3. Cresterea nivelului de securitate pentru cetateni si intreprinderi in spatiul cibernetic infiintarea unui centru al UE de combatere a criminalitatii cibernetice (2013); infiintarea unei retele de echipe de interventie in caz urgenta informatica (2012); infiintarea unui sistem european de alerta si schimb de informatii – EISAS, (2013).
4. Consolidarea securitatii prin gestionarea frontierelor infiintarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor – EUROSUR, (2011); imbunatatirea analizei pentru identificarea „punctelor sensibile” la frontierele externe (2011); elaborarea de rapoarte comune privind traficul de persoane, filierele de imigratie clandestina si traficul de marfuri ilicite ca baza pentru operatiuni comune (2011).
5. Cresterea capacitatii de rezilienta a Europei in caz de crize si de dezastre inaintarea unei propuneri privind punerea in aplicare a clauzei de solidaritate (2011); inaintarea unei propunere privind dezvoltarea unei capacitati europene de raspuns in situatii de urgenta (2011); definirea unei politici de gestionare a riscului care sa lege evaluarile amenintarilor si ale riscurilor de luarea deciziilor (2014).

Raport anual

Anual, Comisia va prezenta Parlamentului European si Consiliului un raport privind progresele inregistrate. Comisia va sustine Comitetul permanent pentru cooperarea operationala in materie de securitate interna (COSI), care va juca un rol-cheie in asigurarea punerii in aplicare efective a strategiei.
Strategia de securitate interna este o componenta esentiala a Programului de la Stockholm. In februarie 2010, presedintia spaniola a UE a evidentiat provocarile cu care se confrunta UE in strategia de securitate interna („Catre un model european de securitate”) si a invitat Comisia sa propuna actiuni in vederea punerii in aplicare a acesteia.

Internetul, arma UE impotriva somajului

Dezvoltarea Internetului de mare viteza poate crea un milion de locuri de munca in Europa, a declarat comisarul pentru Tehnologia Informatiei, Neelie Kroes, intr-un interviu acordat publicatiei Der Standard, citata de mass-media de la Bucuresti. „Cele mai recente sutdii arata ca dezvoltarea accelerata a Internetului in banda larga poate duce la infiintarea a un milion de posturi”, a aratat Kroes. Oficialul european a mai subliniat ca retelele de Internet de mare viteza au in prezent acelasi efect revolutionar pe care l-au avut dezvoltarea electricitatii sau a mijloacelor de transport in secolele precedente. In opinia sa, fragmentarea si complexitatea pietei europene a tehnologiei informatice franeaza dezvoltarea companiilor din sectorul de profil.
Comisarul UE, Neelie Kroes, mai vrea ca pana in 2015 sa fie creata o veritabila piata interna europeana in domeniul IT. „Vreau sa ajungem la un echilibru astfel incat viitoarele companii de genul Google si Skype sa aiba sansa sa se dezvolte in Europa, sa se dezvolte si sa ramana” a punctat Kroes. Tehnologiile informatice si de comunicatii reprezinta deja 5% din valoarea adaugata din Europa, a adaugat comisarul, care are drept principal obiectiv ca cetatenii din UE sa aiba acces la Internet rapid pana in 2013 si la Internet de mare viteza pana in 2020.

CE sprijina independenta energetica a UE

Comisia Europeana a selectionat pentru finantare 43 de proiecte energetice majore, printre acestea se afla si patru proiecte in care este implicata Romania, relateaza mass-media de la Bucuresti. Printre acestea se numara constructia conductei Nabucco, interconectarea cu retelele de gaze din Ungaria si Bulgaria, precum si un proiect de intarire a securitatii aprovizionarii cu gaze prin inversarea fluxului. Pentru proiectul Nabucco, CE aloca 200 de milioane de euro, pentru interconectarea retelelor de gaze dintre Romania si Ungaria, contributia UE va fi de 16,6 milioane de euro, iar pentru interconectarea cu Bulgaria, suma ajunge la 8,9 milioane de euro. De asemenea, pentru pentru proiectul de inversare a fluxului de gaze, in eventualitatea unei intreruperi de scurta durata a aprovizionarii, Transgaz va primi 1,5 milioane de euro, mai relateaza Euractiv.

Investitii inteligente

Comisia aloca, in total, 2,3 miliarde de euro pentru 31 de proiecte europene din domeniul gazelor si 12 din domeniul energiei electrice. Este cea de-a doua decizie financiara din cadrul pachetului de redresare economica in valoare de aproape 4 miliarde de euro, fiind si cea mai mare suma investita vreodata de UE in infrastructura energetica.
„In cadrul planului de redresare al UE, finantam investitiile inteligente» – acordam stimulente pe termen scurt pentru atingerea unor obiective pe termen lung”, a declarat presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. „Investind in infrastructura critica, dam un impuls economiei si crearii de locuri de munca si, in acelasi timp, ne asiguram ca cetatenii UE vor avea curent electric si caldura in case, chiar si in cazul unor intreruperi de aprovizionare. Am tras invataminte din ultima criza a gazelor si este unul din motivele pentru care am hotarat sa alocam un sprijin financiar important pentru proiecte de noi infrastructuri energetice”.
La randul sau, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a precizat ca nu a mai fost aprobata niciodata o suma atat de mare pentru proiecte energetice. “Am ales proiecte cheie care vor contribui la o mai buna integrare a retelei energetice europene, dand flexibilitate fluxurilor de energie peste frontierele statelor membre. Obiectivele energetice si ecologice ale Europei necesita investitii mari si riscante in infrastructura care nu aduc profituri imediate. Problema este ca proiectele de acest tip risca sa sufere amanari in actualul climat economic. Or, in acest moment, Europa poate juca un rol important in mentinerea lor pe ordinea de zi”,a spus Oettinger.

Fonduri de criza

Comisia va aloca 910 milioane de euro pentru 12 proiecte de interconectare a retelelor de energie electrica si 1,3 miliarde de euro pentru 31 de proiecte de gazoducte. Proiectele selectionate astazi vor ajuta la finalizarea unor importante investitii care riscau sa sufere mari intarzieri din cauza incetinirii activitatii economice. Cofinantand in proportie de pana la 50% unele segmente din aceste proiecte, UE va stimula sectorul privat sa investeasca, la randul sau, pana la 22 miliarde de euro. Suma de 2,3 miliarde de euro va fi pusa la dispozitia promotorilor proiectelor in urmatoarele 18 luni.
Proiectele selectionate din domeniul infrastructurii energiei electrice si gazelor naturale reprezinta prioritatile energetice ale UE. Printre acestea se numara ameliorarea interconectarii statelor membre si reducerea izolarii unor zone mai indepartate, cum ar fi cele trei state baltice, Irlanda si Malta. O alta prioritate, care se confirma astfel, este necesitatea de a intari securitatea aprovizionarii cu gaze prin sprijinirea unor proiecte de inversare a fluxului in noua state membre, precum si a proiectelor Nabucco si Galsi menite sa asigure diversificarea importului de gaze naturale.
Reamintim ca in martie 2009, UE a alocat 3,98 miliarde de euro pentru a sprijini redresarea economica a Europei. Comisia va prezenta un raport Consiliului European in martie 2010.

Comisia Europeana lauda progresele Romaniei

Romania are un deficit de implementare a directivelor europene privind piata interna de 0,3%, fiind printre statele cu cele mai putine directive ramase neaplicate, se arata intr-un raport al Comisiei Europene, citat de mass-media de la Bucuresti, potrivit caruia Romania este vizata de 21 de proceduri de infringement. Astfel, Romania inregistreaza una dintre cele mai bune rate de transpunere a directivelor europene privind piata interna in legislatia nationala, respectiv 0,3% deficit de transpunere fata de 1%, limita stabilita la nivel european. Practic, in afara de Lituania si Malta, care au doar 3 directive neimplementate, Romania, alaturi de Danemarca si Bulgaria inregistreaza cel mai bun scor, avand 4 norme europene neimplementate. Potrivit raportului publicat de Comisia Europeana, doua dintre aceste norme sunt referitoare la vehiculele motorizate, una la mediu si una privind serviciile financiare.
In total, 16 state membre si-au depasit sau egalat cele mai bune rezultate anterioare in ceea ce priveste transpunerea directivelor europene: Belgia, Cehia, Estonia, Spania, Franta, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Portugalia, Romania, Slovacia, Finlanda si Marea Britanie. Statele membre care nu au realizat obiectivul de 1% sunt: Austria, Portugalia, Republica Ceha, Polonia, Italia, Luxemburg si Grecia. Totusi, si aceste state membre, cu exceptia Austriei, au reusit sa-si reduca semnificativ restantele.

Laude comunitare

Pe de alta parte, Romania ocupa locul al cincilea in totalul celor 27 de state membre cu cele mai putine proceduri de infringement, in prezent fiind vizata de 21 de astfel de proceduri. Dintre acestea, 12 vizeaza aplicarea gresita a normelor privind piata interna, iar celelalte noua sunt referitoare la transpunerea lor in mod gresit in legislatia nationala.
Comisia Europeana mai subliniaza ca statele membre s-au incadrat mai bine ca niciodata in timp in ceea ce priveste transpunerea normelor pietei interne in legislatia nationala, dar trebuie sa amelioreze in continuare modul in care le pun in practica. “Din directivele privind piata interna al caror termen de implementare a expirat, au mai ramas, in medie, de transpus in legislatia nationala doar 0,7%, fata de 1,0% in iulie 2009. Asadar, statele membre s-au situat cu o marja confortabila sub pragul de 1% restante, care trebuia atins pana in 2009, conform intelegerii dintre sefii de stat. Douazeci de state membre au transpus 99% sau chiar mai mult din totalul legislatiei.

Presedintele CE, Jose Barroso, ingrijorat de situatia fondurilor de pensii ale statelor UE

Tarile membre ale Uniunii Europene au nevoie de o reforma generalizata a sistemului de pensii, in conditiile in care oamenii traiesc mai mult si au tot mai putini copii, a declarat presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Este intr-adevar o problema si sistemul de pensii trebuie reformat in ansamblu”, a spus el, intr-o conferinta de presa comuna cu premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero. “Incurajam guvernele sa actioneze responsabil si in cadrul oferit de dialogul social pentru a realiza reformele sistemului european de pensii, pe care dorim sa-l prezervam pentru viitor”, a adaugat Barroso. Conferinta a avut loc dupa intalnirea noii Comisii Europene cu membrii cabinetului spaniol. Comentariile lui Barroso vin dupa ce guvernul socialist de la Madrid s-a confruntat cu primele proteste de masa ale sindicatelor din ultimii sase ani de cand detine puterea, in urma anuntarii unui plan de a majora varsta de pensionare de la 65 la 67 de ani.