Grupul de hackeri Anonymous a schimbat pasaje din noua Constituţie ungară pe site-ul de Internet al Curţii Constituţionale.
Potrivit presei ungare, hackerii au adăugat câteva pasaje în Legea Fundamentală, cum ar fi stipularea că cei care lucrează în domeniul IT se pot pensiona la vârsta de 32 de ani şi ar trebui să aibă pensii echivalente cu 150 la sută din salariu. O altă secţiune nouă susţine că Anonymous şi alte grupuri informatice înrudite ar trebui să lupte împotriva ameninţărilor interne şi externe împotriva ţării.
“Dictatorii reprezintă perioade scurte din istorie. Poporul are dreptul să elimine tirania sau să se revolte împotriva ei”, susţine versiunea “revizuită” a Constituţiei. Textul piratat a fost îndepărtat de pe site-ul Curţii Constituţionale, a declarat şeful serviciului de presă Andras Sereg. Gruparea Anonymous a lansat mai multe atacuri informatice împotriva site-urilor unor firme de securitate, organizaţii sau agenţii guvernamentale din întreaga lume. Interpol a arestat miercuri 25 dintre membrii grupului în Europa şi America de Sud.

Viktor Orban, la cuţite cu UE

Viktor Orban este acuzat de derivă autoritară de opozanţii săi şi a fost somat de Executivul european, gardianul tratatelor UE, să modifice mai multe legi controversate. “Sunt ales, Guvernul ungar este ales, Parlamentul European este, de asemenea, ales. Dar cine a ales Comisia Europeană? Unde este legitimitatea ei democratică”, se întreabă Viktor Orban, transmite Mediafax. Relaţiile sunt tensionate între Budapesta şi Comisia Europeană care a propus săptămâna trecută să îşi îngheţe ajutoarele pentru a sancţiona un deficit public prea mare. Ungaria nu va pierde “niciun cent” din fondul european de coeziune, a declarat vineri premierul ungar.
Budapesta este, de asemenea, în colimatorul UE pentru legile controversate de reformare a Băncii Centrale şi a justiţiei. “Nu se poate vorbi despre noi, nici cu noi, aşa cum se întâmplă în Parlamentul European, în cadrul stângii şi la liberali”, a declarat premierul eurosceptic, care se revendică a fi de dreapta. El acuză o “stângă internaţională” că duce o ofensivă împotriva Guvernului său. Din cauza prăbuşirii stângii în Ungaria, el afirmă că aceasta îşi lansează atacurile “din exterior şi nu numai din Europa, ci şi din America”.

Executivul a luat decizia de a amâna ratificarea acordului ACTA până la pronunţarea Curţii Europene de Justiţiei în acest caz, a anunţat, joi, purtătorul de cuvânt al Guvernului României.
“Astăzi (n.r. joi) a fost o decizie la nivelul Cabinetului, cu miniştrii responsabili pe chestiunea ACTA. S-a ţinut cont de evoluţiile internaţionale, unde sunt state care deja au suspendat acest acord şi, în acelaşi timp, Comisia Europeană s-a adresat Curţii de Justiţie pentru o evaluare a acordului. Ţinând cont de toate aceste elemente, s-a stabilit ca ratificarea procesului să fie amânată până când vom avea un răspuns al Curţii de Justiţie şi abia apoi se va lua o decizie în acest sens în privinţa ACTA în ceea ce priveşte România”, a spus Dan Suciu, după şedinţa de Guvern.
Comisia Europeană a solicitat Curţii de Justiţie a UE să evalueze dacă Acordul comercial împotriva contrafacerii (ACTA) este incompatibil în vreun fel cu drepturile şi libertăţile fundamentale în UE, precum libertatea de exprimare, protecţia informaţiilor şi dreptul de proprietate intelectuală. Executivul comunitar a predat deja ACTA spre ratificare guvernelor statelor membre. În luna decembrie, Consiliul UE a adoptat cu unanimitate ACTA şi a autorizat statele membre să îl semneze. De asemenea, Comisia a înaintat textul acordului Parlamentului European, în vederea dezbaterii şi a votării.

Dezbatere la nivel european

În ultimele săptămâni, procesul de ratificare a ACTA a dus la o dezbatere largă la nivel european asupra acestui document, a libertăţii internetului şi importanţei dreptului de proprietate intelectuală în Europa pentru economiile statelor membre.
”Cred că a aduce ACTA în faţa CEJ este un pas necesar. Această dezbatere trebuie să se bazeze pe fapte şi nu pe dezinfomare şi zvonuri care au dominat website-urile de socializare şi blogurile în ultimele săptămâni. Aşa cum am explicat deja în faţa Parlamentului European în câteva rânduri, ACTA este un acord ce vizează ridicarea standardelor globale de consolidare a drepturilor de proprietate intelectuală. Aceste standarde sunt deja incluse în dreptul european. Ceea ce contează pentru noi este ca şi alte ţări să le adopte, astfel încât companiile europene să se poată apăra împotriva falsificării produselor lor atunci când fac afaceri în întreaga lume. Acest lucru înseamnă că ACTA nu va schimba nimic în UE, dar va conta pentru UE”, a declarat comisarul european pentru comerţ Karel De Gucht.
Potrivit acestuia, prin ACTA nu se va schimba nimic legat de modul în care cetăţenii UE folosesc internetul şi website-urile de socializare în prezent, întrucât acordul nu introduce nicio regulă nouă. ”ACTA doar ajută la consolidarea a ceea ce astăzi este deja lege. ACTA nu cenzurează şi nu închide website-uri şi nu va afecta libertatea internetului sau libera exprimare”, a mai spus De Gucht.

ACTA, semnat de 22 de state UE

ACTA a fost semnat în urmă cu câteva săptămâni, la Tokyo, de 22 de state membre ale UE, inclusiv România, şi de Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi SUA.
Pentru a se putea aplica în UE, acordul trebuie să fie ratificat de cele 27 de state membre UE şi aprobat de Parlamentul European. O directivă UE include deja câteva mijloace de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală. Potrivit preşedintelui Comisiei de comerţ internaţional a PE, Vital Moreira, controversa apare în legătură cu o mică parte a acordului, cea care se referă la drepturile de autor pe internet, descărcarea de muzică, literatură, teatru, spectacole etc.

Frontex, gardienii "fortaretei Europa"

Comisia Europeană a anunţat ieri că a refuzat cererea Atenei de a cofinanţa construirea unei bariere de sârmă ghimpată la frontiera Greciei cu Turcia pentru a stăvili afluxul de imigranţi clandestini şi a avertizat autorităţile elene în legătură cu orice încălcare a drepturilor omului, relatează mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comisarul Cecilia Malmstrom, însărcinată cu afaceri interne şi imigraţie, ”a refuzat”, deoarece ea consideră că ridicarea acestei bariere este o măsură pe termen scurt, care nu rezolvă problemele”, a explicat purtătorul său de cuvânt, Michele Cercone. Reamintim ca Malmstrom are prevăzută o deplasare în Grecia şi o misiune a executivului european va merge în această ţară începând de săptămâna viitoare pentru a pregăti vizita.

Obligatii internationale

Decizia de a construi această barieră ”ţine de responsabilitatea autorităţilor elene, dar orice măsură trebuie să fie în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Greciei, îndeosebi respectarea drepturilor omului şi a principiului respingerii unor persoane care au dreptul la protecţie internaţională”, a avertizat purtătorul de cuvânt al comisarului european. ”Nici o centimă din bugetul european nu va fi acordată” pentru acest proiect. ”Bariera va fi finanţată de Grecia din propriile resurse, fără fonduri de la Uniunea Europeană”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Grecia trebuie să primească 90 milioane de euro din partea Uniunii Europene în 2012 pentru a o ajuta să facă faţă problemelor puse de afluxul de solicitanţi de azil şi de imigranţi, dar fondurile respective nu pot fi utilizate pentru construirea barierei la frontiera greco-turcă, a avertizat Cercone.

Baricada de sarma

Bariera din sârbă ghimpată se va întinde pe circa 10,3 km în sectorul frontierei unde fluviul Evros, care reprezintă de altfel un obstacol natural, intră pe teritoriul turc. Ridicarea barierei a fost cerută de către mai multe state ale UE, îndeosebi de către Franţa, în pofida reticenţelor din partea Comisiei Europene. Ea vizează stăvilirea afluxului de imigranţi care tranzitează Turcia şi intră ilegal în Grecia pentru a ajunge apoi în alte state ale UE. Experti internationali, citati de mass-media regionala, considera ca aproximativ o jumătate dintre imigranţii ilegali care încearcă să intre în UE vin pe la graniţa terestră de 200 de kilometri dintre Turcia şi Grecia.
Autorităţile elene intenţionează să amplaseze un gard dublu de sârmă ghimpată pe lungime de aproximativ zece metri la graniţa cu Turcia, într-o zonă pe unde trec ilegal 245 de persoane pe zi. Gardul de zece metri va costa nu mai puţin de trei milioane de euro. Grecia a fost avertizată anterior că eşecul său de a-şi controla graniţele ar putea conduce la o excludere din spaţiul Schengen.

Gard politic

Ministrul grec pentru Ordinea Publică, Christos Papoutsis, a declarat că gardul va fi realizat între satele Kastanies şi Nea Vyssa, în apropiere de oraşul Orestiada, iar lucrările vor începe luna următoare. Acesta va fi legat de o reţea de camere fixe cu vedere nocturnă care vor furniza imagini în timp real noului centru de comandament. Majoritatea graniţei de 200 de kilometri dintre Grecia şi Turcia este delimitată de râul Evros, dar gardul va acoperi o porţiune în care cele două ţări sunt despărţite de uscat.
Grecia primeşte deja asistenţă din partea agenţiei europene Frontex, dar în pofida eforturilor poliţiei, imigranţii ilegali continuă să treacă din Turcia în Grecia. Statul elen reprezintă una din frontierele externe ale spaţiului Schengen şi vulnerabilitatea sa a devenit un subiect de tensiuni între ţările membre ale spaţiului liberei circulaţii. Franţa şi Germania s-au aliat unora dintre partenerii lor în vederea restabilirii controalelor la frontierele naţionale ale ţărilor din Schengen în caz de presiune migratorie puternică la o frontieră externă a spaţiului.

Politisti romani pentru Frontex

In luna decembrie 2011, CSAT a decis ca România să trimită mai mulţi jandarmi şi poliţişti în misiuni internaţionale, potrivit declaratiilor preşedintelui Traian Băsescu, urmans sa se înregistreze o creştere cu 36 de persoane faţă de anul 2011. Astfel, vor fi dislocaţi în total 382 de poliţişti şi jandarmi.
“Asta, în condiţiile în care, începând cu 24 decembrie 2011, retragem cei 106 jandarmi pe care îi avem în misiunea EULEX din Kosovo, mai rămân doar cinci jandarmi, pentru predarea materialelor şi a cazărmilor pe care le-au utilizat jandarmii români. Vom creşte însă participarea noastră la misiunile europene din Afganistan, din EULEX şi Europol, unde ne creştem participarea cu jandarmi şi poliţişti pentru a răspunde comandamentelor de instruire a structurile de ordine publică din această ţară. De asemenea, menţinem un efectiv de 51 de persoane în misiuni ONU. Nu în ultimul rând, la dispoziţia agenţiei Frontex, în misiuni destinate protejării frontierelor UE vom avea 134 de poliţişti de frontieră pe nave”, a precizat Băsescu.

Integrarea europeana a Republicii Macedonia, amanata de UE

Macedonia nu va sti nici la summitul UE din decembrie 2011 data demararii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeana, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Tara din Balcani va incerca probabil sa convinga UE sa stabileasca o data pentru demararea negocierilor, blocate de trei ani din cauza veto-ului informal al Greciei in conditiile disputei pe tema numelui Macedoniei, relateaza si cotidianul “Dnevnik”. Acest lucru inseamna ca liderii UE vor stabili un termen-limita pentru demararea negocierilor candva in anii urmatori, a sugerat ministrul suedez de externe, Carl Bildt. In raportul din octombrie, CE a spus ca ca disputa cu Grecia ramane un obstacol major pentru Skopje.

Presedintele francez Nicolas Sarkozy, dusman declarat al Turciei

Rapoartele anuale ale Comisiei Europene asupra situatiei din Turcia si perspectivele ei de integrare europeana sunt oneste, dar nu sincere pana la capat. Adevaratele ratiuni ale temporizarii cererii de aderare a Turciei se regasesc mai degraba in declaratii politice vest-europene dacat in documentele elaborate de Bruxelles. Si totusi, raportul in materie al Comisiei Europene este o fisa anuala de temperatura pentru relatiile Bruxelles-Ankara, iar editia din 2011 a documentului este calificata de un commentator de la ziarul “Zaman” ca “echitabila” si “lipsita de surprize”.

In acest an, Bruxellesul apreciaza sporirea controlului civil asupra armatei si intarirea independentei si impartialitatii justitiei, ca si investigatiile asupra incercarii de lovitura de stat de anii trecuti (dosarul Ergenikon), dar se arata preocupat de “lipsa de progrese, uneori chiar regrese, in alte probleme” (“Zaman”). Sunt criticate detentiile prelungite si taraganarea trimiterii in justitie, violenta impotriva femeilor si discriminarea lor sociala si economica, violarea libertatii de expresie si masurile dure fata de presa independenta.

Aprecieri si atitudini previzibile, in acest raport. Dar Ankara trebuie sa reactioneze la ele. Cum? Respingandu-le violent? Sau poate printr-o atitudine cinica fata de Bruxelles? Mai degraba cu calm, recomanda unii comentatori de presa. UE are si asa dificultatile ei, iar Turcia este mult solicitata – si in bine, si in rau – in zone aflate mai in apropierea ei. Oricum, preocuparea Ankarei pentru a raspunde normelor europene serveste si interesele Turciei. Iar Uniunea Europeana are nevoie de conlucrarea cu Turcia, pe fondul “primaverii arabe” in spatiul care se intinde din Africa de Nord pana in zona Golfului. De altfel, Comisia Europeana a recomandat urgentarea negocierilor de aderare europeana a Turciei. Germania da semne pozitive, iar Franta si-ar putea schimba pozitia peste cativa ani, caci presedintele Sarkozy “va disparea probabil de pe radar”, cum se exprima un ziarist turc.

Croatia, avertizata juridic de Comisia Europeana

Comisia Europeana si-a exprimat îngrijorarea în legatura cu un proiect de lege croat, care declara nule procedurile declansate de justitia sarba împotriva cetatenilor croati banuiti de comiterea de crime de razboi în timpul razboiului din 1991 – 1995, relateaza mass-media regionala. “Ne-am exprimat îngrijorarea si am formulat o serie de întrebari” cu privire la proiectul de lege sustinut de guvern, a declarat seful delegatiei UE în Croatia, Paul Vandoren, citat de postul de radio national croat.
Proiectul de lege, care mai trebuie aprobat si de Parlament, declara “nul si neavenit orice act juridic” al fostei Iugoslavii si Serbiei care vizeaza cetateni croati “banuiti, inculpati sau condamnati” pentru crime de razboi comise în Croatia în timpul conflictului.
Reamintim ca cele doua tari au adoptat recent o serie de masuri pentru îmbunatatirea cooperarii, în principal în acest domeniu.

Critici prezidenţiale

Presedintele croat, Ivo Iosipovici, si avocatul statului, Mladen Bajici, au criticat deja proiectul de lege. Bajici a afirmat ca aceasta nu va face decat “sa-i ajute pe criminalii de razboi” si sa blocheze practic cooperarea între Croatia si Serbia în dosarele privind crimele de razboi.
Initiativa guvernului croat a fost anuntata la scurt timp dupa ce justitia sarba a transmis mai multor oficiali si fosti oficiali politici si veterani croati acte de acuzare pentru genocid si revolta armata.
Proclamarea independentei Croatiei în 1991 a fost urmata de un razboi între fortele autoritatilor de la Zagreb si secesionistii sarbi sustinuti de Belgrad, soldat cu cel putin 20.000 de victime. Relatiile dintre Croatia si Serbia s-au îmbunatatit treptat dupa încheierea conflictului.
Croatia a încheiat deja negocierile de aderare la UE si urmeaza sa devina membru cu drepturi depline în iulie 2013, printre conditiile-cheie aflandu-se cooperarea cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie si gestionarea eficienta a dosarelor de crime de razboi.

Tratat de iarna

Tratatul de aderare a Croaţiei la Uniunea Europeană va fi semnat la 19 decembrie la Varşovia, a semnalat joi purtătorul de cuvânt al preşedinţiei poloneze a UE, Konrad Niklewicz. ‘Trimitem ţărilor şi instituţiilor UE invitaţii la ceremonia semnării tratatului, la 19 decembrie, la Varşovia’, a declarat Konrad Niklewicz, pentru mass-media regionala. La 17 septembrie, premierul polonez Donald Tusk, a cărui ţară exercită preşedinţia semestrială prin rotaţie a UE, i-a remis omologului său croat, Jadranka Kosor, proiectul Tratatului de aderare a Croaţiei la blocul european. Croaţia a încheiat la 30 iunie negocierile de aderare începute în 2005 şi urmează să devină membru al Uniunii la 1 iulie 2013, fiind a doua fostă republică iugoslavă care se integrează în UE, după Slovenia, membru al UE din 2004. Înainte de semnare, textul tratatului de aderare mai trebuie să fie aprobat de Parlamentul European. La mijlocul lunii septembrie, premierul croat, Jadranka Kosor, a primit din partea omologului polonez, Donald Tusk, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene, proiectul tratatului de aderare a Croaţiei la blocul comunitar european. ‘Astăzi, când mulţi oameni politici pun la îndoială viitorul UE, intrarea Croaţiei este o adevărată injecţie de optimism menită să redea încrederea în acest viitor’, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă la Zagreb. ‘Uniunea Europeană are sens’, a ţinut să adauge Tusk. El a dat totodată asigurări că ‘marile eforturi desfăşurate de guvernul croat vor da roade în viitor’. ‘Vă spun acest lucru ca polonez care a avut de câştigat de-a lungul anilor, la fel ca toţi compatrioţii mei, din faptul că Polonia a devenit membră a Europei unite’, a menţionat şeful guvernului polonez. ‘Este un moment istoric şi de bucurie’, a afirmat la rândul său Jadranka Kosor, subliniind că ţara sa ‘a făcut sâmbătă un pas uriaş spre UE’. ‘Încheierea negocierilor de aderare demonstrează că s-au făcut reforme şi că ele au dat rezultate. Ne-am îndeplinit obiectivul strategic’ – a declarat premierul croat. Croaţia a încheiat la 30 iunie negocierile de aderare începute în 2005 şi se prevede să devină membră de la 1 iulie 2013, fiind a doua fostă republică iugoslavă care se integrează în UE, după Slovenia, în 2004. Textul tratatului este redactat în engleză şi urmează să fie tradus înainte de semnare în croată şi în celelalte limbi oficiale ale UE. Înainte să fie semnat, mai trebuie aprobat de Parlamentul European, ceea ce este de aşteptat să se întâmple la începutul lui decembrie.

Armistitiu juridic

Anterior, preşedintele croat, Ivo Josipovici, a declarat ca este de acord cu abandonarea plangerii pentru genocid depusa de tara sa impotriva Serbiei la Curtea Internationala de Justitie (CIJ), daca Belgradul raspunde tuturor solicitarilor croate. “Daca ma veti  intreba astazi despre o (posibila) retragere a plangerii, raspunsul meu va fi nu. Dar daca obiectivele pe care le-am propus ar putea fi realizate intr-o alta modalitate, nu vad de ce am continua sa ne urmarim in justitie”, a declarat Josipovici intr-o conferinta de presa. El a precizat, insa, ca hotararea asupra unei eventuale retrageri a plangerii croate poate fi luata doar de Guvernul de la Zagreb. El a laudat progresele pe care Belgradul le-a facut de la data depunerii plangerii, in special in ceea ce priveşte urmarirea in justitia sarba a persoanelor acuzate de crime de razboi, dar şi de cooperare in materie cautare a persoanelor disparute in timpul conflictului.
Presedinte a subliniat insa ca  exista o “mare problema” in cooperarea Serbiei cu Tribunalul Penal International (TPI) pentru fosta Iugoslavie. Serbia “trebuie sa rezolve problema lui (Ratko) Mladici şi (Goran) Hadzici”, foşti lideri ai sarbilor din Bosnia şi, respectiv, din Croatia, ultimii doi inculpati cautati de TPI, a subliniat el. Totodata CIJ, cea mai inalta instanta judiciara din cadrul ONU, a statuat in noiembrie 2008 ca  este competenta pentru a analiza plangerea depusa in 1999 de Zagreb pentru genocid şi epurare etnica impotriva Belgradului şi pentru rolul jucat de Serbia in razboiul de independenta din Croatia, care s-a soldat cu aproximativ 20.000 de morti.

Genocidul, arma judiciara

Surse diplomatice din cadrul Ministerului de Externe de la Belgrad au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca reprezentantul legal al Serbiei, Sasa Obradovici, a depus pe 4 ianuarie 2010 o plangere la Curtea Internationala de Justitie de la Haga impotriva Croatiei, intr-o tentativa de recunoastere a actiunilor de genocid impotriva etnicilor sarbi din teritoriul croat in timpul razboaielor de independenta, care au marcat destramarea fostei Iugoslavii in perioada 1991-1995. Documentele prezentate de Belgradul contin multiple dovezi de crime de razboi impotriva populatiei sarbe din orasele croate Gospic, Sisak, Karlovac, Osijek, relateaza sursa citata. Autoritatile sarbe sustin ca genocidul impotriva sarbilor a fost comis in timpul operatiunilor „Buzunarul Medak”, „Furtuna” si „Fulger”, care au marcat sfarsitul entitatii politice etnice sarbe din Croatia. Violente impotriva civililor sarbi au fost comise si dupa incheierea ostilitatilor, inclusiv impotriva refugiatilor civili sarbi care au revenit dupa conflict la casele lor din teritoriul croat, sustin oficialii sarbi. Actiunea a fost salutata de majoritatea clasei politice de la Belgrad si de reprezentantii organizatiilor refugiatilor sarbi din Slovenia, Bosnia-Hertegovina, Croatia si Kosovo. Numai in timpul operatiunii „Furtuna”, in urma careia a fost practic eliminata ca entitate politica Republica Sarba Krajina, de aici au fost expulzati, potrivit diferitor estimari, intre 150.000 si 250.000 de etnici sarbi. Conform unor date, peste 6000 de civili au fost ucisi in timpul operatiunii si inca 3000 dupa aceea, majoritatea de grupari paramilitare etnice croate, originare din zona croata a Republicii Bosnia-Hertegovina.

Istorie dureroasa

Reamintim ca in anul 1999, la scurt timp dupa bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, o actiune impotriva Belgradului a fost intentata la Curtea Internationala de Justitie de catre Zagreb, care atribuia Belgradului responsabilitatea pentru incalcarea Conventiei referitoare la genocid in timp de razboi civil si cerea plata unor compensatii pentru prejudiciul adus poporului croat. Ostilitatile au inceput in Croatia in 1991, dupa ce Zagrebul si-a declarat independenta fata de Belgrad. In lupte au cazut de ambele parti circa 256.000 de persoane. Presa belgradeana sustine ca dupa razboi etnicii sarbi de pe teritoriul Croatiei au ajuns cetateni de ‘mana a doua’. Potrivit acesteia, etnicii sarbi din Croatia nu au dreptul sa candideze pentru functii in organele puterii de stat si nici sa activeze in institutiile statului croat.

Suspect arestat

Oficiali sarbi din cadrul serviciilor de informatii de la Belgrad, citati de mass-media locala, au declarat ca politia sarba a arestat un suspect acuzat de crime de razboi, cautat in legatura cu uciderea a cel putin 19 civili in timpul conflictului din Balcani din anii ‘90. Procurorii l-au identificat pe suspect in persoana lui Darko Jankovic. Ei sustin ca crimele au avut loc in 1992 langa orasul Zvornik, in estul Bosniei si Hertegovinei. Oficialii sarbi nu au dat alte detalii publicitatii. La inceputul razboiului din 1992-1995, Zvornik, localizat la granita cu Serbia, a fost o zona de asasinate, tortura si deportari, conform mass-media internationala. Conflictul a luat aproximativ 100.000 de vieti omenesti si a fortat aproximativ 2 milioane de oameni sa-si paraseasca locuintele.

Secrete declasificate

O noua lege referitoare la confidentialitatea datelor a intrat in vigoare in Serbia de la 1 ianuarie 2010, act legislativ ce a permis declasificarea unor dosare si documente ascunse publicului timp de decenii. Legea prevede ca toate institutiile statului vor trebui sa faca o analiza a documentelor aflate in posesie, pentru a decide care dintre acestea vor ramane confidentiale si pentru ce perioada, care poate varia intre 2 si 30 de ani, a declarat secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Slobodan Homen. Potrivit evaluarii preliminare a Ministerului, circa 80% dintre documentele secrete vor pierde acest statut. Toate secretele de stat mai vechi de 1 ianuarie 1980 vor fi declasificate, cu exceptia acelora despre care autoritatile vor decide sa ramana confidentiale. „Confidentialitatea a fost sursa a numeroase abuzuri, mai ales in ce priveste achizitiile publice”, a subliniat secretarul de stat, care a explicat ca „documentele au fost declarate secrete atunci cand era ceva de ascuns publicului”. Conform unor oficiali sarbi, noile documente vor arunca o noua lumina asupra implicarii unor oameni politici, de afaceri si oficiali militari din statele fostei Iugoslavii in razboaiele civile din perioada 1991-1995.

Intelegere controversata

Primul presedinte al Republicii Srpska, entitate politica sarba din Bosnia, Radovan Karadzic, a sustinut ca sunt de netagaduit atat existenta unei intelegeri intre el si diplomatul american Richard Holbrooke, care in numele Statelor Unite ale Americii i-a acordat imunitate fata de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI) in schimbul retragerii sale din politica, cat si faptul ca Holbrooke nu si-a tinut promisiunea, informeaza mass-media sarba, citata de presa de la Bucuresti. Intr-un recent interviu pentru cotidianul sarb „Vecernje Novosti”, primul acordat unei institutii media sarbe dupa o pauza de 13 ani si dupa un an si jumatate petrecut in arestul TPI in asteptarea procesului, Karadzic s-a aratat sigur ca Holbrooke si-ar fi dus la indeplinire obligatia asumata daca ar fi avut posibilitatea, dar ca nu ar admite niciodata acest lucru. „El a negociat cu seriozitate cu noi toate problemele pendinte si a purtat un dialog plin de respect… Holbrooke era in primul rand pragmatic, hotarat si violent si era de asemenea constient de adevarata natura a conflictului. El era complet constient ca noi nu suntem criminali de razboi, caci altfel nu ar fi negociat cu noi”, a declarat Karadzic, care a fost unul din cei mai cautati fugari ai TPI. Reamintim ca Radovan Karadzic este invinuit, printre altele, de crime de razboi si de genocid, acuzatii respinse de acesta.

Retorica balcanica

Fostul presedinte croat Stepan Mesici a declarat recent ca Belgradul nu ar mai trebui sa marseze pe “visuri nerealiste” de realipire a Kosovo si sa incurajeze minoritatea sarba din acest nou creat stat sa boicoteze conducerea de la Pristina, potrivit paginii electronice a agentiei croate Javno, preluata de KARADENIZ PRESS. “Ar fi bine sa se inceteze sa se sugereze (de catre Serbia – n.red.) cetatenilor de nationalitate sarba din Kosovo sa se refuze cooperarea si participarea in institutiiile noului stat (Kosovo –n.red.), boicotarea alegerilor si renuntarea la dreptul lor de a-si alege modul de viata”, a declarat Mesici. Adresandu-se in fata Parlamentului kosovar, Mesici a adaugat ca “ar fi bine sa se renunte la impulsionarea visurilor nerealitice care nu s-a terminat inca”. Mesici, care va cobori din fotoliul de presedinte pe 18 februarie 2010, dupa doua mandate consecutive de cinci ani, a dorit sa efectueze o vizita in Kosovo la terminarea activitatii sale in functia de presedinte al Croatiei. Biroul sau de presa a anuntat ca el se duce in Kosovo pentru a examina “relatiile bilaterale si situatia din regiune”. “Este dificil pentru Serbia sa recunoasca Kosovo”, a admis Mesici. “Serbia nu este obligata sa faca acest lucru, dar, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa stabileasca un fel de modus vivendi cu Kosovo”, a subliniat el. Vizita sa, prima a unui presedinte croat de la proclamarea independentei Kosovo, din februarie 2008, ar putea ameninta relatiile Zagreb-Belgrad, deja delicate din cauza razboiului din 1991-1995. Presedintele Boris Tadici a condamnat vineri vizita lui Mesici in Kosovo, spunand ca ea “submineaza relatiile cu Serbia, lasandu-i o povara inutila succesorului sau”. Parlamentul kosovar a declarat independenta acestui stat fata de Serbia in data de 17 februarie 2008. Croatia a recunoscut atunci acesta nou tara o luna mai tarziu. Pana in prezent, 64 de tari, inclusiv SUA si numeroase state membre UE au recunoscut nou proclamatul stat Kosovo. Romania, alaturi de Spania, sunt doua exceptii dintre cele 27 de state al UE care nu au recunoscut pana in prezent independenta Kosovo, desi autoritatile romane recunosc, in practica, pasapoartele kosovare.

Razboi total Nabucco-South-Stream in Balcani

Un alt punct important im relatiile dintre Zagreb si Bruxelles este reprezentat de pozitia autoritatilor statului balcanic fata de proiectul Nabucco. Anterior, mass-media regionala relata ca Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia ar putea fi aprovizionate cu gaz de Nabucco printr-o serie de conducte de conectare ieftine sau prin formarea unui sistem de conducte cu flux reversibil. Chiar dacă Macedonia nu este conectată la gazoductul Nabucco – ce ar urma să plece din Turcia şi să traverseze Bulgaria, România şi Ungaria, până în Austria – livrările de gaz ar putea include ţări precum Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia. Aceste ţări ar putea fi integrate într-o reţea de distribuţie printr-o serie de conectori ieftini sau prin formarea unor inele de gazoducte cu segmente independente reversibile, care ar putea transfera gazul în ambele direcţii.
Proiectul Nabucco este susţinut de companii din şase state – Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria şi Germania – şi vizează transportarea gazului din Azerbaidjan în Europa pentru a reduce dependenţa europenilor de gazul rusesc.

Gazoduct intre Croatia si Ungaria

Croaţia a importat in luna august 2011 primele cantităţi de gaze naturale printr-un nou gazoduct care face legătura între Croaţia şi Ungaria, a anunţat anterior operatorul croat pentru transportul gazelor naturale, Plinacro. “Este vorba de un moment istoric pentru viitorul energetic al ţării noastre, deoarece după ce am importat gaze naturale timp de 33 de ani printr-o singură legătură, cu Slovenia, avem o nouă cale de aprovizionare a pieţei”, a subliniat Plinacro, transmite Moldpres. În plus, noul gazoduct va permite la rîndul său Croaţiei să şi exporte gaze naturale spre Europa Centrală. Unul din proiectele strategice ale Croaţiei este construirea unui terminal de gaz natural lichefiat în apropiere de oraşul Krk. Noul gazoduct are o lungime de aproximativ 290 de kilometri, dintre care 80 de km pe teritoriul Croaţiei şi 210 km pe teritoriul Ungariei, şi face legătura între oraşele Slobodnica şi Varosfold. Aprobat în 2009, proiectul a costat 395 milioane de euro, dintre care 75 milioane de euro din partea Croaţiei. Gazoductul are o capacitate de 6,5 miliarde de meri cubi pe an, adică dublu faţă de consumul mediu anual al Croaţiei în ultimii ani.

Croatia se inhama la South Stream

Reamintim ca anterior, Croatia a semnat un acord cu Federatia Rusa referitor la trecerea gazoductului South Stream prin teritoriul croat, in cursul unei intalniri oficiale dintre premierii celor doua tari la Moscova. Acordul privitor la trecerea si exploatarea gazoductului prin teritoriul croat a fost semnat de ministrul rus al energiei Serghei Smatko si de omologul sau croat, Djuro Popijac, in prezenta premierilor Vladimir Putin si Jadranka Kosor. “Asa cum stiti, proiectul beneficiaza de o ampla sustinere internationala, Bulgaria, Ungaria, Serbia si Slovenia s-au alaturat deja realizarii sale”, a spus Putin. “Avantajul pentru toti participantii la acest proces, printre care Croatia, este evident. In primul rand, este vorba despre stabilitatea livrarilor energetice in Europa si de avantaje economice pentru toti participantii”, a mai subliniat fostul presedinte rus.

Razboiul alfabetelor zguduie Croatia

Oficialii de la Bruxelles au reprosat in permanenta autoritatilor croate incalcarea drepturilor minoritatilor etnice din fosta republica iugolsava. Astfel, acestea au respins demersul Consiliul Municipalitatilor (ZVO), una din cele mai importante organizatii ale minoritatii etnice sarbe din Croatia, a solicitat folosirea alfabetului chirilic in administratia publica din districtele Vukovar-Srem si Osjek-Baranja, in localitatile cu populatie majoritar sarba. Conform solicitarii ZVO, acest drept este garantat de Constitutia croata, precum si de legislatia internationala si nationala croata privind protectia minoritatilor etnice si a limbilor minoritare.
ZVO mai subliniaza ca membrii altor minoritati etnice din Croatia, precum italienii, maghiarii, rutenii si cehi beneficiaza de acest drept de cativa ani, liderii sarbi dorind extinderea acestor drepturi si pentru minoritatea sarba.
Reamintim ca ZVO a fost infiintata in 1998 pentru apararea drepturilor lingvistice, politice, religioase si etnice ale minoritatii sarbe din Croatia, pe fondul deteriorarii relatiilor dintre majoritatea croata si minoritatea sarba.

Istro-romanii, punct de legatuta intre Romania si Croatia

În ziua de 27 septembrie a avut loc în  Zagreb un eveniment important în viaţa Istroromânilor, relateaza surse locale pentru RGNpress. La „Casa Europei” – „Evropski Dom” – a avut loc un spectacol în dialect istroromân, prezentat de elevii de la Şcoala elementară din Şuşnieviţa şi de la şcoala medie din Cepici, întitulat „Cum creşte poparu’” – „Cum creşte piperul”. Spectacolul elevilor s-a desfasurat în prezenta a înalti oaspeti, a vicepremierului croat si a ministrului de externe român Teodor Baconschi, transmite Romanian Global News.
Conform discursului rostit de vicepremierul croat, citat de RGNpress, „asa cum în România traiesc Croati, în Croatia sunt Români, în localitatile Susnievita si Jeian”. Declaratia acestuia vine la scurt timp dupa „Declaratia comuna româno-croata” din 28 ianuarie 2011, cand, cu ocazia vizitei premierului croat Jadranka Kosor în România, când pentru prima data în istorie, un prim ministru român, Emil Boc, i-a mentionat pe istroromâni într-o declaratie oficiala internationala, subliniind importanta lor pentru limba si poporul român si precizând ca „sprijinul din partea autoritatilor croate pentru conservarea acestui bun comun va fi extrem de apreciat în România”. Anterior, partea croată a recunoscut în august 2007 limba si cultura Vlahilor din Istria, drept bun nematerial al Croatiei, care trebuie ocrotit, mai relateaza sursele citate.

Romani, aromâni, istroromâni, vlahi

In deschiderea Forumului Romanilor de Pretutindeni care s-a desfasurat, la sfarsitul lunii septembrie 2011, la Bucuresti, premierul roman Emil Boc a declarat facand referire la romanii  autohtoni din vecinatate si Balcani ca “etnicii romani din afara granitelor nu se bucura de drepturile de care se bucura minoritatile din Romania. Romanii din afara au dreptul sa fie recunoscuti ca romani, indiferent ca se numesc romani sau ca poarta denumiri istorice romanesti ca moldoveni, aromani, istroromani sau vlahi”. “Am venit in intampinarea dorintei romanilor din Basarabia si am incheiat Acordul pentru micul trafic de frontiera”, a mai declarat Emil Boc.
La randul sau ministru roman de Externe Teodor Baconschi a declarat facand referire la aceeasi romani din jurul frontierelor si Balcani  ca “Romanii din preajma Romaniei sunt cei mai chinuiti in relatia cu autoritatile statelor in care locuiesc”. Baconschi a precizat ca MAE va fi extrem de atent la modul cum se realizeaza recensamintele in aceste state.

Avertisment romanesc

Romania a anuntat anterior ca este interesata de respectarea drepturilor comunitatii de istroromani din Croatia. Mesajul a fost transmis de catre secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu care a primit-o, luni, in audienta pe Andrea Gustovic Ercegovac, cu ocazia prezentarii copiilor scrisorilor de acreditare in calitate de Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Croatia in Romania, informeaza MAE. In cadrul intalnirii, interlocutorii au trecut in revista stadiul cooperarii bilaterale si au fost de acord ca relatiile dintre cele doua tari pot fi aprofundate. A fost apreciata vizita Primului Ministru Jadranka Kosor la Bucuresti din 28 ianuarie 2011 si necesitatea ca aceste vizite la nivel inalt sa fie urmate de actiuni concrete menite a diversifica relatiile bilaterale. Pe durata intrevederii, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat interesul partii romane privind comunitatea de istroromani din Croatia si dorinta protejarii in comun cu partea croata a acestui grup etno-lingvistic ca o contributie la diversitatea culturala a Europei. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reafirmat pozitia Romaniei cu privire la continuarea sustinerii parcursului european al Croatiei si aderarea acestei tari la UE. Reamintim ca aceasta comunitate a istroromanilor numara astazi circa 3.000 de oameni desi in ultimul secol existau cel putin 10.000 de romani. Pericolul asimilarii acestora cu populatia locala este foarte crescut.

Cine sunt istroromanii?

Istroromanii sunt concentrati in special in opt localitati din partea croata a peninsulei Istria si in doua localitati din partea slovena a peninsulei. in Croatia este vorba de satul Zejane/Jeiani (cel mai mare dintre ele, situat la nord de Muntele Mare sau Maggiore/Učka) din plasa Mune, judetul (zupanija) Primorsko-goranski, precum si de satul Susnjevica/susnevita sau Val d’Arsa si catunele Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostračani/Costerceani, Letaj/Letai si Zankovci din plasa Krsan/Crisan, judetul (zupanija) Istria, iar in Slovenia este vorba de localitatile Golac si Polijane. Multe surse vorbesc si despre alte localitati din peninsula Istria, cum ar fi Dolinscina, Draga, Drazina, Gradinje, Grobnik, Jelavici, Miheli, Trkovci, Perasi, in care exista astazi vorbitori ai dialectului istro-roman. Se mai cunoaste ca acum sapte decenii existau vorbitori ai acestui dialect si in alte sate sau catune din peninsula, cum ar fi: Munc, Liubici, Brig, Banascra, Mune Mare, Negri, Schilazzo, Santa Lucia, Ceravizzo, Carbune, Carnita, Stara Guna, Corte Alba, Vlasca, Vlahi, Faragun, Catun, Cepici, Litul, Runchi, Tuplite, Cuculeani, Rumeri, Romania, Vale, Vlahobreg, Vodite si altele. Toponimia peninsulei ne demonstreaza insa o prezenta masiva a istro-romanilor in evul mediu: doua asezari cu denumirea Romania, altele unsprezece cu denumirea Catun, apoi Vlasici, Vlascova, Volosca, Vlahova, Rumeni, Spinei, Murari, Sugari, Ciobani, Ciubanici, Ierbuliste, Bolobani, Bolovani, Buzet, Sarman, Floricici. in 1896, Teodor T. Burada publica o lista de 114 localitati sau catune istriote populate altadata de romani si care isi pierdusera in secolul XIX limba materna, dar mai pastrau un sir de caracteristici etnice romanesti. Istroromana este o limba distincta apartinand subgrupului de est al limbilor romanice, la fel ca romana, aromana si meglenoromana. Alti specialisti considera ca istroromana este un dialect al limbii romane.

Danemarca revine in spatiul Schengen, dupa controversata decizie de reintroducere a controalelor vamale din vara anului 2011

Premierul social-democrat danez Helle Thorning Schmidt a anunţat, la inceputul acestei saptamani, cu ocazia prezentării programului său, că Executivul va anula controalele vamale permanente la frontierele regatului, o măsură controversată a Guvernului aflat la sfârşit de mandat. „Guvernul va combate eficient criminalitatea transfrontalieră în cadrul cooperării Schengen”, a declarat premierul. Guvernul conservator al lui Lars Loekke Rasmussen a restabilit în mai 2011, la presiunea formaţiunii populiste Partidul Poporului Danez, un control vamal permanent la frontierele ţării, generând reacţii din partea partenerilor europeni, care au denunţat o măsură ce încalcă principiul liberei circulaţii în spaţiul Schengen. Programul lui Schmidt prevede consacrarea a zece miliarde de coroane (1,8 miliarde de euro) pentru relansarea economiei, creşterea taxelor pe tutun şi alimentaţia sănătoasă.

Decizie controversata

Decizia autoritatilor daneze a dus la desfasurarea a zeci de agenti vamali la frontierele Danemarcei cu Germania si Suedia, guvernul danez estimand costurile acestui proiect la peste 36 de milioane de euro.
Comisia Europeana a reactionat imediat la decizia Danemarcei, anuntand ca va verifica daca masurile vamale avute in vedere de Copenhaga sunt in conformitate cu normele Schengen, spatiul fara frontiere din interiorul UE. “Comisia va verifica compatibilitatea acestor masuri cu acquis-ul Schengen”, a declarat atunci pentru mass-media internationala Michele Cercone, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom.
Sub presiunea Partidului Poporului Danez (PPD, de extrema dreapta), Danemarca a anuntase anterior, fara nicio consultare prealabila cu alte tari vizate, intentia sa de a reintroduce controalele vamale permanente la frontierele sale nationale cu Germania si Suedia.

Comisarul european Hammarberg acuza Polonia

Thomas Hammarberg, comisarul CoE pentru Drepturile Omului, afirmă că este “clar” că Polonia a găzduit o “închisoare secretă a CIA” unde erau “torturaţi” suspecţi de terorism, informează mass-media de la Varsovia, preluata de agentiile de presa internationale. “Este clar că Polonia a găzduit închisori secrete ale CIA în perioada decembrie 2002 – septembrie 2003. Ştim cine a fost deţinut acolo şi ce metode de interogare au fost folosite. Pot fi considerate forme de tortură”, a declarat Hammarberg într-un interviu acordat postului public de televiziune din Polonia.
Inaltul oficial a mai menţionat numele a doi presupuşi membri al-Qaida care ar fi fost deţinuţi în Polonia – Abd al-Rahim al-Nashiri şi Abu Zubaida. În mai 2011, Abd al-Rahim al-Nashi a dat în judecată Polonia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Comisarul Consiliului Europei a declarat că i-a prezentat ministrului polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, rezultatele anchetei sale, cerându-i asistenţă diplomatică în efortul de a convinge Administraţia Barack Obama să desecretizeze documente despre practicile CIA pentru a putea avea loc proceduri judiciare în Europa.

UE da inca un semnal de sustinere a Republicii Moldova in drumul integrarii in structurile sale. Comisarul european pentru programare financiara si buget, Janusz Lewandowski a declarat, miercuri, in cadrul unei intalniri cu premierul Vlad Filat in marja Forumului Economic de la Krynica ca UE sustine in continuare Republica Moldova pe calea democratizarii si a implementarii reformelor. La randul sau, Vlad Filat a opinat ca extinderea frontierelor UE spre Est reprezinta o misiune de largire a arealului de prosperitate si securitate pe continentul european. Filat a mai spus ca Republica Moldova conteaza pe suportul UE, inclusiv in contextul noilor prioritati stabilite de bugetul multianual al UE pentru perioada 2014-2020, care acorda o atentie sporita finantarii proiectelor transfrontaliere, inclusiv in domeniile energiei si transporturilor, dar, totodata, consolidarii vecinilor UE, inclusiv celor din Est. Premierul a mentionat dinamica pozitiva a negocierilor pe marginea Acordului de Asociere RM-UE, in cadrul celor sapte runde de negocieri, reusindu-se finalizarea a unei serii importante de capitole.

Reformele continua

Totodata, Vlad Filat a reiterat solicitarea privind lansarea cat mai rapida a negocierilor pe marginea Zonei de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzator (DCFTA). “Adoptarea, pe data de 20 iunie anul curent, de catre Consiliul pentru Afaceri Externe a mandatului Comisiei Europene pentru initierea negocierilor cu Republica Moldova privind DCFTA este un pas important in aceasta directie”, a specificat acesta. De asemenea, Vlad Filat a remarcat evolutiile si dinamica dialogului RM-UE privind aderarea Republicii Moldova la Spatiul Aerian Comun European, scrie Moldpres. Referindu-se la politica bugetara a Republicii Moldova, Filat a mentionat ca a fost elaborat Cadrul bugetar pe termen mediu (2012-2014), document ce va sta la baza elaborarii proiectului bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale pe anul 2012.

Frontierele interne intre statele Uniunii Europene ar putea fi restabilite temporar si partial, sustin oficiali comunitari, actiunea fiind un raspuns la ingrijorarile unor tari speriate de numarul mare de refugiati din nordul Africii. Comisia Europeana a prezentat miercuri cateva initiative care sa asigure o abordare mai cuprinzatoare si mai rapida a provocarilor legate de migratie. Demersul vine dupa ce peste 25.000 de imigranti, in principal din Tunisia si, intr-o mai mica masura, din alte tari africane, au plecat din tarile lor catre UE, ajungand pe coasta Italiei si in Malta, tari care sunt in prezent supuse unei puternice presiuni migrationiste. Comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a spus ca situatia este oarecum delicata, pentru ca Uniunea Europeana trebuie si sa ofere un refugiu celor care au nevoie de protectie, dar si sa rezolve problemele legate de migratie, cu care se confrunta unele state comunitare. Cererile Italiei si Frantei vor fi luate in considerare, a precizat atat presedintele Comisiei Europene, cat si comisarul Cecilia Malmström, aceasta din urma subliniind cat este de important ca ideea de Schengen sa nu fie subminata. O eventuala reinstaurare a controlului la frontierele interne trebuie sa fie o decizie europeana, si nu unilaterala, solid justificata si limitata in timp, aspecte care vor fi abordate insa saptamana viitoare, in cadrul reuniunii ministrilor europeni ai afacerilor interne. In acelasi timp, comisarul european a declarat, referitor la aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, ca nu exista nici un fel de probleme tehnice, dar unele tari nu au incredere in corecta functionare a sistemului fara frontiere si de aceea incearca sa mai intarzie procesul.

Bulgaria sustine propunerea

Bulgaria si-a exprimat sustinerea fata de propunerea privind modificarea acordului Schegen, formulata initial de Franta si Italia si promovata apoi de Comisia Europeana. “Bulgaria va sustine propunerile de schimbari la Acordul Schengen, care prevad suspendarea temporara a participarii unei tari, in cazul unei situatii de urgenta”, a declarat ministrul bulgar de interne Tvetan Tvetanov la o intalnire cu ambasadorii statelor membre UE, relateaza presa de la Sofia. Tvetanov a subliniat ca reforma propusa nu ofera privilegii si presupune responsabilitati mai mari pentru statele din spatiul Schengen. “Bulgaria este mai bine pregatita in prezent pentru a raspunde criteriilor tehnice ale Schengen decat sunt unele dintre statele membre mai vechi”, a dat asigurari oficialul, adaugand ca s-a inregistrat o crestere a numarului de imigranti ilegali care incearca sa intre in Bulgaria, in urma revoltelor din lumea araba.

Viziunea Ceciliei Malmström

Miercuri, Comisia Europeana a prezentat initiative menite sa asigure o abordare mai structurata, mai cuprinzatoare si mai rapida de catre UE a provocarilor si a oportunitatilor legate de migratie, in special in contextul evolutiei situatiei actuale din regiunea mediteraneana. Initiativele abordeaza diferite aspecte ale migratiei, inclusiv controlul intensificat la frontiera si guvernanta Schengen, finalizarea sistemului european comun de azil, o mai buna gestionare a migratiei legale, schimbul de bune practici in vederea asigurarii unei integrari reusite a migrantilor, precum si o abordare strategica a relatiilor cu tarile terte in materie de migratie. Aceste initiative se adauga masurilor urgente pe termen scurt care au fost deja adoptate de Comisie pentru a face fata situatiei privind migratia in regiunea mediteraneana si presiunii migratiei asupra statelor membre aflate in prima linie. “Este evident ca UE are nevoie de o politica comuna puternica in materie de azil si migratie. Acest lucru a devenit din ce in ce mai evident in ultimele luni, in contextul evenimentelor istorice care au loc in Africa de Nord. UE trebuie sa se ridice la inaltimea vocatiei sale de a oferi un refugiu celor care au nevoie de protectie si, in acelasi timp, sa isi demonstreze solidaritatea atat cu tarile din Africa de Nord care adapostesc in prezent marea majoritate a migrantilor din Libia, precum si cu statele membre UE care se confrunta cu cel mai mare aflux de migranti care sosesc pe mare. De asemenea, este evident ca UE ar beneficia de imigratia controlata a fortei de munca pentru a contribui la acoperirea deficitului de forta de munca preconizat in multe sectoare si pentru a echilibra declinul demografic al populatiei active europene prevazut pentru urmatorii ani. In acelasi timp, insa, migratia trebuie sa fie gestionata corespunzator – aceasta inseamna asigurarea unui control eficace la frontiera si returnarea migrantilor ilegali. Aceasta presupune, de asemenea, ca nu ar trebui sa lasam statele membre situate de-a lungul frontierelor noastre externe sa faca fata singure situatiilor extraordinare privind migratia si ca trebuie sa instituim parteneriate privind migratia si mobilitatea cu tarile din afara UE pentru a putea lucra impreuna. Trebuie sa avem in vedere aceste obiective pe termen lung si atunci cand abordam necesitatile mai urgente aparute ca urmare a revoltelor din Africa de Nord”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne.

25 000 de nord-africani au ales sa vina in UE

In timp ce evenimentele din sudul Mediteranei aduc speranta unei vieti mai bune pentru milioane de oameni, acestea au condus, de asemenea, la stramutarea a peste 650 000 de persoane ca urmare a actelor de violenta din Libia. Pana acum, foarte putini solicitanti de azil au ajuns in Europa. Cu toate acestea, peste 25 000 de persoane au ales sa plece in UE, in cautarea unei vieti mai bune. Unele state membre ale UE sunt expuse mai direct decat altele sosirilor masive de migranti, insa aceasta situatie nu poate fi abordata doar la nivel national, ci necesita mobilizarea tuturor statelor membre la nivelul UE. “Evenimentele recente au trezit, de asemenea, ingrijorari privind functionarea sistemului Schengen. Libera circulatie a persoanelor intre frontierele europene este o realizare majora care nu trebuie abandonata, ci mai degraba consolidata. Acesta este motivul pentru care Comisia a propus deja un mai bun mecanism de evaluare pentru a se asigura ca frontierele externe sunt controlate eficient. Pentru a garanta stabilitatea spatiului Schengen, ar putea fi necesar, de asemenea, sa se prevada reintroducerea temporara a unor controale limitate la frontierele interne in cazuri cu totul exceptionale, cum ar fi situatiile in care o parte a frontierelor externe se confrunta cu o presiune neasteptat de mare”, a afirmat comisarul Cecilia Malmström.

Raspuns rapid

UE a raspuns rapid acestor provocari cu instrumentele financiare si operationale de care dispune. Au fost mobilizate fonduri pentru gestionarea situatiei de urgenta umanitara generata de afluxurile neasteptate de refugiati si persoane stramutate in tarile vecine Libiei. Impreuna cu fondurile acordate pe baza bilaterala, acest sprijin a facut posibila oferirea unui adapost temporar refugiatilor si persoanelor stramutate, pentru a le satisface nevoile de baza si pentru a sprijini intoarcerea acestora in tarile lor de origine. FRONTEX a lansat o operatiune comuna (EPN, Hermes Extension 2011), menita sa ajute Italia sa faca fata situatiei migrantilor si refugiatilor care sosesc pe coasta italiana. Europol a trimis in Italia o echipa de experti care sa ajute autoritatile italiene de aplicare a legii sa identifice posibili infractori in randul migrantilor ilegali care au ajuns pe teritoriul italian. Statele membre cele mai expuse la cresterea fluxurilor de refugiati si migranti ilegali au beneficiat, de asemenea, de sprijin financiar. Desi raspunsul UE la situatia de urgenta a fost unul cuprinzator, criza actuala a scos in evidenta faptul ca exista si alte modalitati prin care UE sa poata face fata unor astfel de situatii si gestionarii fenomenului migratiei in general.

Propunerile Comisiei Europene

Prin urmare, Comisia propune o serie de initiative care abordeaza urmatoarele aspecte: finalizarea sistemului european comun de azil pana in 2012, in conformitate cu valorile fundamentale si cu obligatiile internationale ale Uniunii; intensificarea controalelor la frontiera si guvernanta Schengen in vederea solutionarii problemei imigratiei ilegale, pentru a se asigura ca fiecare stat membru controleaza in mod eficace propria sa parte din frontierele externe ale UE in conformitate cu litera si spiritul dreptului UE, si pentru a consolida increderea in eficacitatea sistemului UE de gestionare a migratiei; un control mai bun al migratiei legale catre UE pentru facilitarea imigrariii persoanelor cu competentele necesare pentru a ajuta UE sa acopere deficitul preconizat de forta de munca si de competente si sa contribuie la echilibrarea declinului demografic preconizat in ceea ce priveste populatia sa activa; schimbul de cele mai bune practici in cadrul abordarilor statelor membre de integrare a imigrantilor legali in UE, intr-un mod care sa asigure maximizarea beneficiilor economice ale imigratiei, astfel incat sa asigure armonia sociala in Uniune; o abordare strategica a relatiilor cu tarile terte privind aspectele legate de migratie, menita sa faciliteze circulatia persoanelor prin sporirea posibilitatilor de migratie legala, combinate cu masuri de prevenire a migratiei ilegale. Comunicarea Comisiei va servi ca baza pentru dezbaterile din cadrul Consiliului extraordinar JAI convocat pe 12 mai, urmate de o discutie axata pe tema migratiei, in cadrul Consiliului European din 24 iunie. Aceasta va fi urmata de initiative complementare in urmatoarele saptamani si luni, in special un ‘pachet privind migratia’ ce va fi prezentat spre adoptare Colegiului la 24 mai.