Frontex, gardienii "fortaretei Europa"

Comisia Europeană a anunţat ieri că a refuzat cererea Atenei de a cofinanţa construirea unei bariere de sârmă ghimpată la frontiera Greciei cu Turcia pentru a stăvili afluxul de imigranţi clandestini şi a avertizat autorităţile elene în legătură cu orice încălcare a drepturilor omului, relatează mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comisarul Cecilia Malmstrom, însărcinată cu afaceri interne şi imigraţie, ”a refuzat”, deoarece ea consideră că ridicarea acestei bariere este o măsură pe termen scurt, care nu rezolvă problemele”, a explicat purtătorul său de cuvânt, Michele Cercone. Reamintim ca Malmstrom are prevăzută o deplasare în Grecia şi o misiune a executivului european va merge în această ţară începând de săptămâna viitoare pentru a pregăti vizita.

Obligatii internationale

Decizia de a construi această barieră ”ţine de responsabilitatea autorităţilor elene, dar orice măsură trebuie să fie în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Greciei, îndeosebi respectarea drepturilor omului şi a principiului respingerii unor persoane care au dreptul la protecţie internaţională”, a avertizat purtătorul de cuvânt al comisarului european. ”Nici o centimă din bugetul european nu va fi acordată” pentru acest proiect. ”Bariera va fi finanţată de Grecia din propriile resurse, fără fonduri de la Uniunea Europeană”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Grecia trebuie să primească 90 milioane de euro din partea Uniunii Europene în 2012 pentru a o ajuta să facă faţă problemelor puse de afluxul de solicitanţi de azil şi de imigranţi, dar fondurile respective nu pot fi utilizate pentru construirea barierei la frontiera greco-turcă, a avertizat Cercone.

Baricada de sarma

Bariera din sârbă ghimpată se va întinde pe circa 10,3 km în sectorul frontierei unde fluviul Evros, care reprezintă de altfel un obstacol natural, intră pe teritoriul turc. Ridicarea barierei a fost cerută de către mai multe state ale UE, îndeosebi de către Franţa, în pofida reticenţelor din partea Comisiei Europene. Ea vizează stăvilirea afluxului de imigranţi care tranzitează Turcia şi intră ilegal în Grecia pentru a ajunge apoi în alte state ale UE. Experti internationali, citati de mass-media regionala, considera ca aproximativ o jumătate dintre imigranţii ilegali care încearcă să intre în UE vin pe la graniţa terestră de 200 de kilometri dintre Turcia şi Grecia.
Autorităţile elene intenţionează să amplaseze un gard dublu de sârmă ghimpată pe lungime de aproximativ zece metri la graniţa cu Turcia, într-o zonă pe unde trec ilegal 245 de persoane pe zi. Gardul de zece metri va costa nu mai puţin de trei milioane de euro. Grecia a fost avertizată anterior că eşecul său de a-şi controla graniţele ar putea conduce la o excludere din spaţiul Schengen.

Gard politic

Ministrul grec pentru Ordinea Publică, Christos Papoutsis, a declarat că gardul va fi realizat între satele Kastanies şi Nea Vyssa, în apropiere de oraşul Orestiada, iar lucrările vor începe luna următoare. Acesta va fi legat de o reţea de camere fixe cu vedere nocturnă care vor furniza imagini în timp real noului centru de comandament. Majoritatea graniţei de 200 de kilometri dintre Grecia şi Turcia este delimitată de râul Evros, dar gardul va acoperi o porţiune în care cele două ţări sunt despărţite de uscat.
Grecia primeşte deja asistenţă din partea agenţiei europene Frontex, dar în pofida eforturilor poliţiei, imigranţii ilegali continuă să treacă din Turcia în Grecia. Statul elen reprezintă una din frontierele externe ale spaţiului Schengen şi vulnerabilitatea sa a devenit un subiect de tensiuni între ţările membre ale spaţiului liberei circulaţii. Franţa şi Germania s-au aliat unora dintre partenerii lor în vederea restabilirii controalelor la frontierele naţionale ale ţărilor din Schengen în caz de presiune migratorie puternică la o frontieră externă a spaţiului.

Politisti romani pentru Frontex

In luna decembrie 2011, CSAT a decis ca România să trimită mai mulţi jandarmi şi poliţişti în misiuni internaţionale, potrivit declaratiilor preşedintelui Traian Băsescu, urmans sa se înregistreze o creştere cu 36 de persoane faţă de anul 2011. Astfel, vor fi dislocaţi în total 382 de poliţişti şi jandarmi.
“Asta, în condiţiile în care, începând cu 24 decembrie 2011, retragem cei 106 jandarmi pe care îi avem în misiunea EULEX din Kosovo, mai rămân doar cinci jandarmi, pentru predarea materialelor şi a cazărmilor pe care le-au utilizat jandarmii români. Vom creşte însă participarea noastră la misiunile europene din Afganistan, din EULEX şi Europol, unde ne creştem participarea cu jandarmi şi poliţişti pentru a răspunde comandamentelor de instruire a structurile de ordine publică din această ţară. De asemenea, menţinem un efectiv de 51 de persoane în misiuni ONU. Nu în ultimul rând, la dispoziţia agenţiei Frontex, în misiuni destinate protejării frontierelor UE vom avea 134 de poliţişti de frontieră pe nave”, a precizat Băsescu.

Integrarea europeana a Republicii Macedonia, amanata de UE

Macedonia nu va sti nici la summitul UE din decembrie 2011 data demararii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeana, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Tara din Balcani va incerca probabil sa convinga UE sa stabileasca o data pentru demararea negocierilor, blocate de trei ani din cauza veto-ului informal al Greciei in conditiile disputei pe tema numelui Macedoniei, relateaza si cotidianul “Dnevnik”. Acest lucru inseamna ca liderii UE vor stabili un termen-limita pentru demararea negocierilor candva in anii urmatori, a sugerat ministrul suedez de externe, Carl Bildt. In raportul din octombrie, CE a spus ca ca disputa cu Grecia ramane un obstacol major pentru Skopje.

Presedintele francez Nicolas Sarkozy, dusman declarat al Turciei

Rapoartele anuale ale Comisiei Europene asupra situatiei din Turcia si perspectivele ei de integrare europeana sunt oneste, dar nu sincere pana la capat. Adevaratele ratiuni ale temporizarii cererii de aderare a Turciei se regasesc mai degraba in declaratii politice vest-europene dacat in documentele elaborate de Bruxelles. Si totusi, raportul in materie al Comisiei Europene este o fisa anuala de temperatura pentru relatiile Bruxelles-Ankara, iar editia din 2011 a documentului este calificata de un commentator de la ziarul “Zaman” ca “echitabila” si “lipsita de surprize”.

In acest an, Bruxellesul apreciaza sporirea controlului civil asupra armatei si intarirea independentei si impartialitatii justitiei, ca si investigatiile asupra incercarii de lovitura de stat de anii trecuti (dosarul Ergenikon), dar se arata preocupat de “lipsa de progrese, uneori chiar regrese, in alte probleme” (“Zaman”). Sunt criticate detentiile prelungite si taraganarea trimiterii in justitie, violenta impotriva femeilor si discriminarea lor sociala si economica, violarea libertatii de expresie si masurile dure fata de presa independenta.

Aprecieri si atitudini previzibile, in acest raport. Dar Ankara trebuie sa reactioneze la ele. Cum? Respingandu-le violent? Sau poate printr-o atitudine cinica fata de Bruxelles? Mai degraba cu calm, recomanda unii comentatori de presa. UE are si asa dificultatile ei, iar Turcia este mult solicitata – si in bine, si in rau – in zone aflate mai in apropierea ei. Oricum, preocuparea Ankarei pentru a raspunde normelor europene serveste si interesele Turciei. Iar Uniunea Europeana are nevoie de conlucrarea cu Turcia, pe fondul “primaverii arabe” in spatiul care se intinde din Africa de Nord pana in zona Golfului. De altfel, Comisia Europeana a recomandat urgentarea negocierilor de aderare europeana a Turciei. Germania da semne pozitive, iar Franta si-ar putea schimba pozitia peste cativa ani, caci presedintele Sarkozy “va disparea probabil de pe radar”, cum se exprima un ziarist turc.

Croatia, avertizata juridic de Comisia Europeana

Comisia Europeana si-a exprimat îngrijorarea în legatura cu un proiect de lege croat, care declara nule procedurile declansate de justitia sarba împotriva cetatenilor croati banuiti de comiterea de crime de razboi în timpul razboiului din 1991 – 1995, relateaza mass-media regionala. “Ne-am exprimat îngrijorarea si am formulat o serie de întrebari” cu privire la proiectul de lege sustinut de guvern, a declarat seful delegatiei UE în Croatia, Paul Vandoren, citat de postul de radio national croat.
Proiectul de lege, care mai trebuie aprobat si de Parlament, declara “nul si neavenit orice act juridic” al fostei Iugoslavii si Serbiei care vizeaza cetateni croati “banuiti, inculpati sau condamnati” pentru crime de razboi comise în Croatia în timpul conflictului.
Reamintim ca cele doua tari au adoptat recent o serie de masuri pentru îmbunatatirea cooperarii, în principal în acest domeniu.

Critici prezidenţiale

Presedintele croat, Ivo Iosipovici, si avocatul statului, Mladen Bajici, au criticat deja proiectul de lege. Bajici a afirmat ca aceasta nu va face decat “sa-i ajute pe criminalii de razboi” si sa blocheze practic cooperarea între Croatia si Serbia în dosarele privind crimele de razboi.
Initiativa guvernului croat a fost anuntata la scurt timp dupa ce justitia sarba a transmis mai multor oficiali si fosti oficiali politici si veterani croati acte de acuzare pentru genocid si revolta armata.
Proclamarea independentei Croatiei în 1991 a fost urmata de un razboi între fortele autoritatilor de la Zagreb si secesionistii sarbi sustinuti de Belgrad, soldat cu cel putin 20.000 de victime. Relatiile dintre Croatia si Serbia s-au îmbunatatit treptat dupa încheierea conflictului.
Croatia a încheiat deja negocierile de aderare la UE si urmeaza sa devina membru cu drepturi depline în iulie 2013, printre conditiile-cheie aflandu-se cooperarea cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie si gestionarea eficienta a dosarelor de crime de razboi.

Tratat de iarna

Tratatul de aderare a Croaţiei la Uniunea Europeană va fi semnat la 19 decembrie la Varşovia, a semnalat joi purtătorul de cuvânt al preşedinţiei poloneze a UE, Konrad Niklewicz. ‘Trimitem ţărilor şi instituţiilor UE invitaţii la ceremonia semnării tratatului, la 19 decembrie, la Varşovia’, a declarat Konrad Niklewicz, pentru mass-media regionala. La 17 septembrie, premierul polonez Donald Tusk, a cărui ţară exercită preşedinţia semestrială prin rotaţie a UE, i-a remis omologului său croat, Jadranka Kosor, proiectul Tratatului de aderare a Croaţiei la blocul european. Croaţia a încheiat la 30 iunie negocierile de aderare începute în 2005 şi urmează să devină membru al Uniunii la 1 iulie 2013, fiind a doua fostă republică iugoslavă care se integrează în UE, după Slovenia, membru al UE din 2004. Înainte de semnare, textul tratatului de aderare mai trebuie să fie aprobat de Parlamentul European. La mijlocul lunii septembrie, premierul croat, Jadranka Kosor, a primit din partea omologului polonez, Donald Tusk, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene, proiectul tratatului de aderare a Croaţiei la blocul comunitar european. ‘Astăzi, când mulţi oameni politici pun la îndoială viitorul UE, intrarea Croaţiei este o adevărată injecţie de optimism menită să redea încrederea în acest viitor’, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă la Zagreb. ‘Uniunea Europeană are sens’, a ţinut să adauge Tusk. El a dat totodată asigurări că ‘marile eforturi desfăşurate de guvernul croat vor da roade în viitor’. ‘Vă spun acest lucru ca polonez care a avut de câştigat de-a lungul anilor, la fel ca toţi compatrioţii mei, din faptul că Polonia a devenit membră a Europei unite’, a menţionat şeful guvernului polonez. ‘Este un moment istoric şi de bucurie’, a afirmat la rândul său Jadranka Kosor, subliniind că ţara sa ‘a făcut sâmbătă un pas uriaş spre UE’. ‘Încheierea negocierilor de aderare demonstrează că s-au făcut reforme şi că ele au dat rezultate. Ne-am îndeplinit obiectivul strategic’ – a declarat premierul croat. Croaţia a încheiat la 30 iunie negocierile de aderare începute în 2005 şi se prevede să devină membră de la 1 iulie 2013, fiind a doua fostă republică iugoslavă care se integrează în UE, după Slovenia, în 2004. Textul tratatului este redactat în engleză şi urmează să fie tradus înainte de semnare în croată şi în celelalte limbi oficiale ale UE. Înainte să fie semnat, mai trebuie aprobat de Parlamentul European, ceea ce este de aşteptat să se întâmple la începutul lui decembrie.

Armistitiu juridic

Anterior, preşedintele croat, Ivo Josipovici, a declarat ca este de acord cu abandonarea plangerii pentru genocid depusa de tara sa impotriva Serbiei la Curtea Internationala de Justitie (CIJ), daca Belgradul raspunde tuturor solicitarilor croate. “Daca ma veti  intreba astazi despre o (posibila) retragere a plangerii, raspunsul meu va fi nu. Dar daca obiectivele pe care le-am propus ar putea fi realizate intr-o alta modalitate, nu vad de ce am continua sa ne urmarim in justitie”, a declarat Josipovici intr-o conferinta de presa. El a precizat, insa, ca hotararea asupra unei eventuale retrageri a plangerii croate poate fi luata doar de Guvernul de la Zagreb. El a laudat progresele pe care Belgradul le-a facut de la data depunerii plangerii, in special in ceea ce priveşte urmarirea in justitia sarba a persoanelor acuzate de crime de razboi, dar şi de cooperare in materie cautare a persoanelor disparute in timpul conflictului.
Presedinte a subliniat insa ca  exista o “mare problema” in cooperarea Serbiei cu Tribunalul Penal International (TPI) pentru fosta Iugoslavie. Serbia “trebuie sa rezolve problema lui (Ratko) Mladici şi (Goran) Hadzici”, foşti lideri ai sarbilor din Bosnia şi, respectiv, din Croatia, ultimii doi inculpati cautati de TPI, a subliniat el. Totodata CIJ, cea mai inalta instanta judiciara din cadrul ONU, a statuat in noiembrie 2008 ca  este competenta pentru a analiza plangerea depusa in 1999 de Zagreb pentru genocid şi epurare etnica impotriva Belgradului şi pentru rolul jucat de Serbia in razboiul de independenta din Croatia, care s-a soldat cu aproximativ 20.000 de morti.

Genocidul, arma judiciara

Surse diplomatice din cadrul Ministerului de Externe de la Belgrad au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca reprezentantul legal al Serbiei, Sasa Obradovici, a depus pe 4 ianuarie 2010 o plangere la Curtea Internationala de Justitie de la Haga impotriva Croatiei, intr-o tentativa de recunoastere a actiunilor de genocid impotriva etnicilor sarbi din teritoriul croat in timpul razboaielor de independenta, care au marcat destramarea fostei Iugoslavii in perioada 1991-1995. Documentele prezentate de Belgradul contin multiple dovezi de crime de razboi impotriva populatiei sarbe din orasele croate Gospic, Sisak, Karlovac, Osijek, relateaza sursa citata. Autoritatile sarbe sustin ca genocidul impotriva sarbilor a fost comis in timpul operatiunilor „Buzunarul Medak”, „Furtuna” si „Fulger”, care au marcat sfarsitul entitatii politice etnice sarbe din Croatia. Violente impotriva civililor sarbi au fost comise si dupa incheierea ostilitatilor, inclusiv impotriva refugiatilor civili sarbi care au revenit dupa conflict la casele lor din teritoriul croat, sustin oficialii sarbi. Actiunea a fost salutata de majoritatea clasei politice de la Belgrad si de reprezentantii organizatiilor refugiatilor sarbi din Slovenia, Bosnia-Hertegovina, Croatia si Kosovo. Numai in timpul operatiunii „Furtuna”, in urma careia a fost practic eliminata ca entitate politica Republica Sarba Krajina, de aici au fost expulzati, potrivit diferitor estimari, intre 150.000 si 250.000 de etnici sarbi. Conform unor date, peste 6000 de civili au fost ucisi in timpul operatiunii si inca 3000 dupa aceea, majoritatea de grupari paramilitare etnice croate, originare din zona croata a Republicii Bosnia-Hertegovina.

Istorie dureroasa

Reamintim ca in anul 1999, la scurt timp dupa bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, o actiune impotriva Belgradului a fost intentata la Curtea Internationala de Justitie de catre Zagreb, care atribuia Belgradului responsabilitatea pentru incalcarea Conventiei referitoare la genocid in timp de razboi civil si cerea plata unor compensatii pentru prejudiciul adus poporului croat. Ostilitatile au inceput in Croatia in 1991, dupa ce Zagrebul si-a declarat independenta fata de Belgrad. In lupte au cazut de ambele parti circa 256.000 de persoane. Presa belgradeana sustine ca dupa razboi etnicii sarbi de pe teritoriul Croatiei au ajuns cetateni de ‘mana a doua’. Potrivit acesteia, etnicii sarbi din Croatia nu au dreptul sa candideze pentru functii in organele puterii de stat si nici sa activeze in institutiile statului croat.

Suspect arestat

Oficiali sarbi din cadrul serviciilor de informatii de la Belgrad, citati de mass-media locala, au declarat ca politia sarba a arestat un suspect acuzat de crime de razboi, cautat in legatura cu uciderea a cel putin 19 civili in timpul conflictului din Balcani din anii ‘90. Procurorii l-au identificat pe suspect in persoana lui Darko Jankovic. Ei sustin ca crimele au avut loc in 1992 langa orasul Zvornik, in estul Bosniei si Hertegovinei. Oficialii sarbi nu au dat alte detalii publicitatii. La inceputul razboiului din 1992-1995, Zvornik, localizat la granita cu Serbia, a fost o zona de asasinate, tortura si deportari, conform mass-media internationala. Conflictul a luat aproximativ 100.000 de vieti omenesti si a fortat aproximativ 2 milioane de oameni sa-si paraseasca locuintele.

Secrete declasificate

O noua lege referitoare la confidentialitatea datelor a intrat in vigoare in Serbia de la 1 ianuarie 2010, act legislativ ce a permis declasificarea unor dosare si documente ascunse publicului timp de decenii. Legea prevede ca toate institutiile statului vor trebui sa faca o analiza a documentelor aflate in posesie, pentru a decide care dintre acestea vor ramane confidentiale si pentru ce perioada, care poate varia intre 2 si 30 de ani, a declarat secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Slobodan Homen. Potrivit evaluarii preliminare a Ministerului, circa 80% dintre documentele secrete vor pierde acest statut. Toate secretele de stat mai vechi de 1 ianuarie 1980 vor fi declasificate, cu exceptia acelora despre care autoritatile vor decide sa ramana confidentiale. „Confidentialitatea a fost sursa a numeroase abuzuri, mai ales in ce priveste achizitiile publice”, a subliniat secretarul de stat, care a explicat ca „documentele au fost declarate secrete atunci cand era ceva de ascuns publicului”. Conform unor oficiali sarbi, noile documente vor arunca o noua lumina asupra implicarii unor oameni politici, de afaceri si oficiali militari din statele fostei Iugoslavii in razboaiele civile din perioada 1991-1995.

Intelegere controversata

Primul presedinte al Republicii Srpska, entitate politica sarba din Bosnia, Radovan Karadzic, a sustinut ca sunt de netagaduit atat existenta unei intelegeri intre el si diplomatul american Richard Holbrooke, care in numele Statelor Unite ale Americii i-a acordat imunitate fata de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI) in schimbul retragerii sale din politica, cat si faptul ca Holbrooke nu si-a tinut promisiunea, informeaza mass-media sarba, citata de presa de la Bucuresti. Intr-un recent interviu pentru cotidianul sarb „Vecernje Novosti”, primul acordat unei institutii media sarbe dupa o pauza de 13 ani si dupa un an si jumatate petrecut in arestul TPI in asteptarea procesului, Karadzic s-a aratat sigur ca Holbrooke si-ar fi dus la indeplinire obligatia asumata daca ar fi avut posibilitatea, dar ca nu ar admite niciodata acest lucru. „El a negociat cu seriozitate cu noi toate problemele pendinte si a purtat un dialog plin de respect… Holbrooke era in primul rand pragmatic, hotarat si violent si era de asemenea constient de adevarata natura a conflictului. El era complet constient ca noi nu suntem criminali de razboi, caci altfel nu ar fi negociat cu noi”, a declarat Karadzic, care a fost unul din cei mai cautati fugari ai TPI. Reamintim ca Radovan Karadzic este invinuit, printre altele, de crime de razboi si de genocid, acuzatii respinse de acesta.

Retorica balcanica

Fostul presedinte croat Stepan Mesici a declarat recent ca Belgradul nu ar mai trebui sa marseze pe “visuri nerealiste” de realipire a Kosovo si sa incurajeze minoritatea sarba din acest nou creat stat sa boicoteze conducerea de la Pristina, potrivit paginii electronice a agentiei croate Javno, preluata de KARADENIZ PRESS. “Ar fi bine sa se inceteze sa se sugereze (de catre Serbia – n.red.) cetatenilor de nationalitate sarba din Kosovo sa se refuze cooperarea si participarea in institutiiile noului stat (Kosovo –n.red.), boicotarea alegerilor si renuntarea la dreptul lor de a-si alege modul de viata”, a declarat Mesici. Adresandu-se in fata Parlamentului kosovar, Mesici a adaugat ca “ar fi bine sa se renunte la impulsionarea visurilor nerealitice care nu s-a terminat inca”. Mesici, care va cobori din fotoliul de presedinte pe 18 februarie 2010, dupa doua mandate consecutive de cinci ani, a dorit sa efectueze o vizita in Kosovo la terminarea activitatii sale in functia de presedinte al Croatiei. Biroul sau de presa a anuntat ca el se duce in Kosovo pentru a examina “relatiile bilaterale si situatia din regiune”. “Este dificil pentru Serbia sa recunoasca Kosovo”, a admis Mesici. “Serbia nu este obligata sa faca acest lucru, dar, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa stabileasca un fel de modus vivendi cu Kosovo”, a subliniat el. Vizita sa, prima a unui presedinte croat de la proclamarea independentei Kosovo, din februarie 2008, ar putea ameninta relatiile Zagreb-Belgrad, deja delicate din cauza razboiului din 1991-1995. Presedintele Boris Tadici a condamnat vineri vizita lui Mesici in Kosovo, spunand ca ea “submineaza relatiile cu Serbia, lasandu-i o povara inutila succesorului sau”. Parlamentul kosovar a declarat independenta acestui stat fata de Serbia in data de 17 februarie 2008. Croatia a recunoscut atunci acesta nou tara o luna mai tarziu. Pana in prezent, 64 de tari, inclusiv SUA si numeroase state membre UE au recunoscut nou proclamatul stat Kosovo. Romania, alaturi de Spania, sunt doua exceptii dintre cele 27 de state al UE care nu au recunoscut pana in prezent independenta Kosovo, desi autoritatile romane recunosc, in practica, pasapoartele kosovare.

Razboi total Nabucco-South-Stream in Balcani

Un alt punct important im relatiile dintre Zagreb si Bruxelles este reprezentat de pozitia autoritatilor statului balcanic fata de proiectul Nabucco. Anterior, mass-media regionala relata ca Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia ar putea fi aprovizionate cu gaz de Nabucco printr-o serie de conducte de conectare ieftine sau prin formarea unui sistem de conducte cu flux reversibil. Chiar dacă Macedonia nu este conectată la gazoductul Nabucco – ce ar urma să plece din Turcia şi să traverseze Bulgaria, România şi Ungaria, până în Austria – livrările de gaz ar putea include ţări precum Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia. Aceste ţări ar putea fi integrate într-o reţea de distribuţie printr-o serie de conectori ieftini sau prin formarea unor inele de gazoducte cu segmente independente reversibile, care ar putea transfera gazul în ambele direcţii.
Proiectul Nabucco este susţinut de companii din şase state – Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria şi Germania – şi vizează transportarea gazului din Azerbaidjan în Europa pentru a reduce dependenţa europenilor de gazul rusesc.

Gazoduct intre Croatia si Ungaria

Croaţia a importat in luna august 2011 primele cantităţi de gaze naturale printr-un nou gazoduct care face legătura între Croaţia şi Ungaria, a anunţat anterior operatorul croat pentru transportul gazelor naturale, Plinacro. “Este vorba de un moment istoric pentru viitorul energetic al ţării noastre, deoarece după ce am importat gaze naturale timp de 33 de ani printr-o singură legătură, cu Slovenia, avem o nouă cale de aprovizionare a pieţei”, a subliniat Plinacro, transmite Moldpres. În plus, noul gazoduct va permite la rîndul său Croaţiei să şi exporte gaze naturale spre Europa Centrală. Unul din proiectele strategice ale Croaţiei este construirea unui terminal de gaz natural lichefiat în apropiere de oraşul Krk. Noul gazoduct are o lungime de aproximativ 290 de kilometri, dintre care 80 de km pe teritoriul Croaţiei şi 210 km pe teritoriul Ungariei, şi face legătura între oraşele Slobodnica şi Varosfold. Aprobat în 2009, proiectul a costat 395 milioane de euro, dintre care 75 milioane de euro din partea Croaţiei. Gazoductul are o capacitate de 6,5 miliarde de meri cubi pe an, adică dublu faţă de consumul mediu anual al Croaţiei în ultimii ani.

Croatia se inhama la South Stream

Reamintim ca anterior, Croatia a semnat un acord cu Federatia Rusa referitor la trecerea gazoductului South Stream prin teritoriul croat, in cursul unei intalniri oficiale dintre premierii celor doua tari la Moscova. Acordul privitor la trecerea si exploatarea gazoductului prin teritoriul croat a fost semnat de ministrul rus al energiei Serghei Smatko si de omologul sau croat, Djuro Popijac, in prezenta premierilor Vladimir Putin si Jadranka Kosor. “Asa cum stiti, proiectul beneficiaza de o ampla sustinere internationala, Bulgaria, Ungaria, Serbia si Slovenia s-au alaturat deja realizarii sale”, a spus Putin. “Avantajul pentru toti participantii la acest proces, printre care Croatia, este evident. In primul rand, este vorba despre stabilitatea livrarilor energetice in Europa si de avantaje economice pentru toti participantii”, a mai subliniat fostul presedinte rus.

Razboiul alfabetelor zguduie Croatia

Oficialii de la Bruxelles au reprosat in permanenta autoritatilor croate incalcarea drepturilor minoritatilor etnice din fosta republica iugolsava. Astfel, acestea au respins demersul Consiliul Municipalitatilor (ZVO), una din cele mai importante organizatii ale minoritatii etnice sarbe din Croatia, a solicitat folosirea alfabetului chirilic in administratia publica din districtele Vukovar-Srem si Osjek-Baranja, in localitatile cu populatie majoritar sarba. Conform solicitarii ZVO, acest drept este garantat de Constitutia croata, precum si de legislatia internationala si nationala croata privind protectia minoritatilor etnice si a limbilor minoritare.
ZVO mai subliniaza ca membrii altor minoritati etnice din Croatia, precum italienii, maghiarii, rutenii si cehi beneficiaza de acest drept de cativa ani, liderii sarbi dorind extinderea acestor drepturi si pentru minoritatea sarba.
Reamintim ca ZVO a fost infiintata in 1998 pentru apararea drepturilor lingvistice, politice, religioase si etnice ale minoritatii sarbe din Croatia, pe fondul deteriorarii relatiilor dintre majoritatea croata si minoritatea sarba.

Istro-romanii, punct de legatuta intre Romania si Croatia

În ziua de 27 septembrie a avut loc în  Zagreb un eveniment important în viaţa Istroromânilor, relateaza surse locale pentru RGNpress. La „Casa Europei” – „Evropski Dom” – a avut loc un spectacol în dialect istroromân, prezentat de elevii de la Şcoala elementară din Şuşnieviţa şi de la şcoala medie din Cepici, întitulat „Cum creşte poparu’” – „Cum creşte piperul”. Spectacolul elevilor s-a desfasurat în prezenta a înalti oaspeti, a vicepremierului croat si a ministrului de externe român Teodor Baconschi, transmite Romanian Global News.
Conform discursului rostit de vicepremierul croat, citat de RGNpress, „asa cum în România traiesc Croati, în Croatia sunt Români, în localitatile Susnievita si Jeian”. Declaratia acestuia vine la scurt timp dupa „Declaratia comuna româno-croata” din 28 ianuarie 2011, cand, cu ocazia vizitei premierului croat Jadranka Kosor în România, când pentru prima data în istorie, un prim ministru român, Emil Boc, i-a mentionat pe istroromâni într-o declaratie oficiala internationala, subliniind importanta lor pentru limba si poporul român si precizând ca „sprijinul din partea autoritatilor croate pentru conservarea acestui bun comun va fi extrem de apreciat în România”. Anterior, partea croată a recunoscut în august 2007 limba si cultura Vlahilor din Istria, drept bun nematerial al Croatiei, care trebuie ocrotit, mai relateaza sursele citate.

Romani, aromâni, istroromâni, vlahi

In deschiderea Forumului Romanilor de Pretutindeni care s-a desfasurat, la sfarsitul lunii septembrie 2011, la Bucuresti, premierul roman Emil Boc a declarat facand referire la romanii  autohtoni din vecinatate si Balcani ca “etnicii romani din afara granitelor nu se bucura de drepturile de care se bucura minoritatile din Romania. Romanii din afara au dreptul sa fie recunoscuti ca romani, indiferent ca se numesc romani sau ca poarta denumiri istorice romanesti ca moldoveni, aromani, istroromani sau vlahi”. “Am venit in intampinarea dorintei romanilor din Basarabia si am incheiat Acordul pentru micul trafic de frontiera”, a mai declarat Emil Boc.
La randul sau ministru roman de Externe Teodor Baconschi a declarat facand referire la aceeasi romani din jurul frontierelor si Balcani  ca “Romanii din preajma Romaniei sunt cei mai chinuiti in relatia cu autoritatile statelor in care locuiesc”. Baconschi a precizat ca MAE va fi extrem de atent la modul cum se realizeaza recensamintele in aceste state.

Avertisment romanesc

Romania a anuntat anterior ca este interesata de respectarea drepturilor comunitatii de istroromani din Croatia. Mesajul a fost transmis de catre secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu care a primit-o, luni, in audienta pe Andrea Gustovic Ercegovac, cu ocazia prezentarii copiilor scrisorilor de acreditare in calitate de Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Croatia in Romania, informeaza MAE. In cadrul intalnirii, interlocutorii au trecut in revista stadiul cooperarii bilaterale si au fost de acord ca relatiile dintre cele doua tari pot fi aprofundate. A fost apreciata vizita Primului Ministru Jadranka Kosor la Bucuresti din 28 ianuarie 2011 si necesitatea ca aceste vizite la nivel inalt sa fie urmate de actiuni concrete menite a diversifica relatiile bilaterale. Pe durata intrevederii, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat interesul partii romane privind comunitatea de istroromani din Croatia si dorinta protejarii in comun cu partea croata a acestui grup etno-lingvistic ca o contributie la diversitatea culturala a Europei. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reafirmat pozitia Romaniei cu privire la continuarea sustinerii parcursului european al Croatiei si aderarea acestei tari la UE. Reamintim ca aceasta comunitate a istroromanilor numara astazi circa 3.000 de oameni desi in ultimul secol existau cel putin 10.000 de romani. Pericolul asimilarii acestora cu populatia locala este foarte crescut.

Cine sunt istroromanii?

Istroromanii sunt concentrati in special in opt localitati din partea croata a peninsulei Istria si in doua localitati din partea slovena a peninsulei. in Croatia este vorba de satul Zejane/Jeiani (cel mai mare dintre ele, situat la nord de Muntele Mare sau Maggiore/Učka) din plasa Mune, judetul (zupanija) Primorsko-goranski, precum si de satul Susnjevica/susnevita sau Val d’Arsa si catunele Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostračani/Costerceani, Letaj/Letai si Zankovci din plasa Krsan/Crisan, judetul (zupanija) Istria, iar in Slovenia este vorba de localitatile Golac si Polijane. Multe surse vorbesc si despre alte localitati din peninsula Istria, cum ar fi Dolinscina, Draga, Drazina, Gradinje, Grobnik, Jelavici, Miheli, Trkovci, Perasi, in care exista astazi vorbitori ai dialectului istro-roman. Se mai cunoaste ca acum sapte decenii existau vorbitori ai acestui dialect si in alte sate sau catune din peninsula, cum ar fi: Munc, Liubici, Brig, Banascra, Mune Mare, Negri, Schilazzo, Santa Lucia, Ceravizzo, Carbune, Carnita, Stara Guna, Corte Alba, Vlasca, Vlahi, Faragun, Catun, Cepici, Litul, Runchi, Tuplite, Cuculeani, Rumeri, Romania, Vale, Vlahobreg, Vodite si altele. Toponimia peninsulei ne demonstreaza insa o prezenta masiva a istro-romanilor in evul mediu: doua asezari cu denumirea Romania, altele unsprezece cu denumirea Catun, apoi Vlasici, Vlascova, Volosca, Vlahova, Rumeni, Spinei, Murari, Sugari, Ciobani, Ciubanici, Ierbuliste, Bolobani, Bolovani, Buzet, Sarman, Floricici. in 1896, Teodor T. Burada publica o lista de 114 localitati sau catune istriote populate altadata de romani si care isi pierdusera in secolul XIX limba materna, dar mai pastrau un sir de caracteristici etnice romanesti. Istroromana este o limba distincta apartinand subgrupului de est al limbilor romanice, la fel ca romana, aromana si meglenoromana. Alti specialisti considera ca istroromana este un dialect al limbii romane.

Danemarca revine in spatiul Schengen, dupa controversata decizie de reintroducere a controalelor vamale din vara anului 2011

Premierul social-democrat danez Helle Thorning Schmidt a anunţat, la inceputul acestei saptamani, cu ocazia prezentării programului său, că Executivul va anula controalele vamale permanente la frontierele regatului, o măsură controversată a Guvernului aflat la sfârşit de mandat. „Guvernul va combate eficient criminalitatea transfrontalieră în cadrul cooperării Schengen”, a declarat premierul. Guvernul conservator al lui Lars Loekke Rasmussen a restabilit în mai 2011, la presiunea formaţiunii populiste Partidul Poporului Danez, un control vamal permanent la frontierele ţării, generând reacţii din partea partenerilor europeni, care au denunţat o măsură ce încalcă principiul liberei circulaţii în spaţiul Schengen. Programul lui Schmidt prevede consacrarea a zece miliarde de coroane (1,8 miliarde de euro) pentru relansarea economiei, creşterea taxelor pe tutun şi alimentaţia sănătoasă.

Decizie controversata

Decizia autoritatilor daneze a dus la desfasurarea a zeci de agenti vamali la frontierele Danemarcei cu Germania si Suedia, guvernul danez estimand costurile acestui proiect la peste 36 de milioane de euro.
Comisia Europeana a reactionat imediat la decizia Danemarcei, anuntand ca va verifica daca masurile vamale avute in vedere de Copenhaga sunt in conformitate cu normele Schengen, spatiul fara frontiere din interiorul UE. “Comisia va verifica compatibilitatea acestor masuri cu acquis-ul Schengen”, a declarat atunci pentru mass-media internationala Michele Cercone, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom.
Sub presiunea Partidului Poporului Danez (PPD, de extrema dreapta), Danemarca a anuntase anterior, fara nicio consultare prealabila cu alte tari vizate, intentia sa de a reintroduce controalele vamale permanente la frontierele sale nationale cu Germania si Suedia.

Comisarul european Hammarberg acuza Polonia

Thomas Hammarberg, comisarul CoE pentru Drepturile Omului, afirmă că este “clar” că Polonia a găzduit o “închisoare secretă a CIA” unde erau “torturaţi” suspecţi de terorism, informează mass-media de la Varsovia, preluata de agentiile de presa internationale. “Este clar că Polonia a găzduit închisori secrete ale CIA în perioada decembrie 2002 – septembrie 2003. Ştim cine a fost deţinut acolo şi ce metode de interogare au fost folosite. Pot fi considerate forme de tortură”, a declarat Hammarberg într-un interviu acordat postului public de televiziune din Polonia.
Inaltul oficial a mai menţionat numele a doi presupuşi membri al-Qaida care ar fi fost deţinuţi în Polonia – Abd al-Rahim al-Nashiri şi Abu Zubaida. În mai 2011, Abd al-Rahim al-Nashi a dat în judecată Polonia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Comisarul Consiliului Europei a declarat că i-a prezentat ministrului polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, rezultatele anchetei sale, cerându-i asistenţă diplomatică în efortul de a convinge Administraţia Barack Obama să desecretizeze documente despre practicile CIA pentru a putea avea loc proceduri judiciare în Europa.

UE da inca un semnal de sustinere a Republicii Moldova in drumul integrarii in structurile sale. Comisarul european pentru programare financiara si buget, Janusz Lewandowski a declarat, miercuri, in cadrul unei intalniri cu premierul Vlad Filat in marja Forumului Economic de la Krynica ca UE sustine in continuare Republica Moldova pe calea democratizarii si a implementarii reformelor. La randul sau, Vlad Filat a opinat ca extinderea frontierelor UE spre Est reprezinta o misiune de largire a arealului de prosperitate si securitate pe continentul european. Filat a mai spus ca Republica Moldova conteaza pe suportul UE, inclusiv in contextul noilor prioritati stabilite de bugetul multianual al UE pentru perioada 2014-2020, care acorda o atentie sporita finantarii proiectelor transfrontaliere, inclusiv in domeniile energiei si transporturilor, dar, totodata, consolidarii vecinilor UE, inclusiv celor din Est. Premierul a mentionat dinamica pozitiva a negocierilor pe marginea Acordului de Asociere RM-UE, in cadrul celor sapte runde de negocieri, reusindu-se finalizarea a unei serii importante de capitole.

Reformele continua

Totodata, Vlad Filat a reiterat solicitarea privind lansarea cat mai rapida a negocierilor pe marginea Zonei de Liber Schimb Aprofundat si Cuprinzator (DCFTA). “Adoptarea, pe data de 20 iunie anul curent, de catre Consiliul pentru Afaceri Externe a mandatului Comisiei Europene pentru initierea negocierilor cu Republica Moldova privind DCFTA este un pas important in aceasta directie”, a specificat acesta. De asemenea, Vlad Filat a remarcat evolutiile si dinamica dialogului RM-UE privind aderarea Republicii Moldova la Spatiul Aerian Comun European, scrie Moldpres. Referindu-se la politica bugetara a Republicii Moldova, Filat a mentionat ca a fost elaborat Cadrul bugetar pe termen mediu (2012-2014), document ce va sta la baza elaborarii proiectului bugetului de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala si bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale pe anul 2012.

Frontierele interne intre statele Uniunii Europene ar putea fi restabilite temporar si partial, sustin oficiali comunitari, actiunea fiind un raspuns la ingrijorarile unor tari speriate de numarul mare de refugiati din nordul Africii. Comisia Europeana a prezentat miercuri cateva initiative care sa asigure o abordare mai cuprinzatoare si mai rapida a provocarilor legate de migratie. Demersul vine dupa ce peste 25.000 de imigranti, in principal din Tunisia si, intr-o mai mica masura, din alte tari africane, au plecat din tarile lor catre UE, ajungand pe coasta Italiei si in Malta, tari care sunt in prezent supuse unei puternice presiuni migrationiste. Comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a spus ca situatia este oarecum delicata, pentru ca Uniunea Europeana trebuie si sa ofere un refugiu celor care au nevoie de protectie, dar si sa rezolve problemele legate de migratie, cu care se confrunta unele state comunitare. Cererile Italiei si Frantei vor fi luate in considerare, a precizat atat presedintele Comisiei Europene, cat si comisarul Cecilia Malmström, aceasta din urma subliniind cat este de important ca ideea de Schengen sa nu fie subminata. O eventuala reinstaurare a controlului la frontierele interne trebuie sa fie o decizie europeana, si nu unilaterala, solid justificata si limitata in timp, aspecte care vor fi abordate insa saptamana viitoare, in cadrul reuniunii ministrilor europeni ai afacerilor interne. In acelasi timp, comisarul european a declarat, referitor la aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, ca nu exista nici un fel de probleme tehnice, dar unele tari nu au incredere in corecta functionare a sistemului fara frontiere si de aceea incearca sa mai intarzie procesul.

Bulgaria sustine propunerea

Bulgaria si-a exprimat sustinerea fata de propunerea privind modificarea acordului Schegen, formulata initial de Franta si Italia si promovata apoi de Comisia Europeana. “Bulgaria va sustine propunerile de schimbari la Acordul Schengen, care prevad suspendarea temporara a participarii unei tari, in cazul unei situatii de urgenta”, a declarat ministrul bulgar de interne Tvetan Tvetanov la o intalnire cu ambasadorii statelor membre UE, relateaza presa de la Sofia. Tvetanov a subliniat ca reforma propusa nu ofera privilegii si presupune responsabilitati mai mari pentru statele din spatiul Schengen. “Bulgaria este mai bine pregatita in prezent pentru a raspunde criteriilor tehnice ale Schengen decat sunt unele dintre statele membre mai vechi”, a dat asigurari oficialul, adaugand ca s-a inregistrat o crestere a numarului de imigranti ilegali care incearca sa intre in Bulgaria, in urma revoltelor din lumea araba.

Viziunea Ceciliei Malmström

Miercuri, Comisia Europeana a prezentat initiative menite sa asigure o abordare mai structurata, mai cuprinzatoare si mai rapida de catre UE a provocarilor si a oportunitatilor legate de migratie, in special in contextul evolutiei situatiei actuale din regiunea mediteraneana. Initiativele abordeaza diferite aspecte ale migratiei, inclusiv controlul intensificat la frontiera si guvernanta Schengen, finalizarea sistemului european comun de azil, o mai buna gestionare a migratiei legale, schimbul de bune practici in vederea asigurarii unei integrari reusite a migrantilor, precum si o abordare strategica a relatiilor cu tarile terte in materie de migratie. Aceste initiative se adauga masurilor urgente pe termen scurt care au fost deja adoptate de Comisie pentru a face fata situatiei privind migratia in regiunea mediteraneana si presiunii migratiei asupra statelor membre aflate in prima linie. “Este evident ca UE are nevoie de o politica comuna puternica in materie de azil si migratie. Acest lucru a devenit din ce in ce mai evident in ultimele luni, in contextul evenimentelor istorice care au loc in Africa de Nord. UE trebuie sa se ridice la inaltimea vocatiei sale de a oferi un refugiu celor care au nevoie de protectie si, in acelasi timp, sa isi demonstreze solidaritatea atat cu tarile din Africa de Nord care adapostesc in prezent marea majoritate a migrantilor din Libia, precum si cu statele membre UE care se confrunta cu cel mai mare aflux de migranti care sosesc pe mare. De asemenea, este evident ca UE ar beneficia de imigratia controlata a fortei de munca pentru a contribui la acoperirea deficitului de forta de munca preconizat in multe sectoare si pentru a echilibra declinul demografic al populatiei active europene prevazut pentru urmatorii ani. In acelasi timp, insa, migratia trebuie sa fie gestionata corespunzator – aceasta inseamna asigurarea unui control eficace la frontiera si returnarea migrantilor ilegali. Aceasta presupune, de asemenea, ca nu ar trebui sa lasam statele membre situate de-a lungul frontierelor noastre externe sa faca fata singure situatiilor extraordinare privind migratia si ca trebuie sa instituim parteneriate privind migratia si mobilitatea cu tarile din afara UE pentru a putea lucra impreuna. Trebuie sa avem in vedere aceste obiective pe termen lung si atunci cand abordam necesitatile mai urgente aparute ca urmare a revoltelor din Africa de Nord”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne.

25 000 de nord-africani au ales sa vina in UE

In timp ce evenimentele din sudul Mediteranei aduc speranta unei vieti mai bune pentru milioane de oameni, acestea au condus, de asemenea, la stramutarea a peste 650 000 de persoane ca urmare a actelor de violenta din Libia. Pana acum, foarte putini solicitanti de azil au ajuns in Europa. Cu toate acestea, peste 25 000 de persoane au ales sa plece in UE, in cautarea unei vieti mai bune. Unele state membre ale UE sunt expuse mai direct decat altele sosirilor masive de migranti, insa aceasta situatie nu poate fi abordata doar la nivel national, ci necesita mobilizarea tuturor statelor membre la nivelul UE. “Evenimentele recente au trezit, de asemenea, ingrijorari privind functionarea sistemului Schengen. Libera circulatie a persoanelor intre frontierele europene este o realizare majora care nu trebuie abandonata, ci mai degraba consolidata. Acesta este motivul pentru care Comisia a propus deja un mai bun mecanism de evaluare pentru a se asigura ca frontierele externe sunt controlate eficient. Pentru a garanta stabilitatea spatiului Schengen, ar putea fi necesar, de asemenea, sa se prevada reintroducerea temporara a unor controale limitate la frontierele interne in cazuri cu totul exceptionale, cum ar fi situatiile in care o parte a frontierelor externe se confrunta cu o presiune neasteptat de mare”, a afirmat comisarul Cecilia Malmström.

Raspuns rapid

UE a raspuns rapid acestor provocari cu instrumentele financiare si operationale de care dispune. Au fost mobilizate fonduri pentru gestionarea situatiei de urgenta umanitara generata de afluxurile neasteptate de refugiati si persoane stramutate in tarile vecine Libiei. Impreuna cu fondurile acordate pe baza bilaterala, acest sprijin a facut posibila oferirea unui adapost temporar refugiatilor si persoanelor stramutate, pentru a le satisface nevoile de baza si pentru a sprijini intoarcerea acestora in tarile lor de origine. FRONTEX a lansat o operatiune comuna (EPN, Hermes Extension 2011), menita sa ajute Italia sa faca fata situatiei migrantilor si refugiatilor care sosesc pe coasta italiana. Europol a trimis in Italia o echipa de experti care sa ajute autoritatile italiene de aplicare a legii sa identifice posibili infractori in randul migrantilor ilegali care au ajuns pe teritoriul italian. Statele membre cele mai expuse la cresterea fluxurilor de refugiati si migranti ilegali au beneficiat, de asemenea, de sprijin financiar. Desi raspunsul UE la situatia de urgenta a fost unul cuprinzator, criza actuala a scos in evidenta faptul ca exista si alte modalitati prin care UE sa poata face fata unor astfel de situatii si gestionarii fenomenului migratiei in general.

Propunerile Comisiei Europene

Prin urmare, Comisia propune o serie de initiative care abordeaza urmatoarele aspecte: finalizarea sistemului european comun de azil pana in 2012, in conformitate cu valorile fundamentale si cu obligatiile internationale ale Uniunii; intensificarea controalelor la frontiera si guvernanta Schengen in vederea solutionarii problemei imigratiei ilegale, pentru a se asigura ca fiecare stat membru controleaza in mod eficace propria sa parte din frontierele externe ale UE in conformitate cu litera si spiritul dreptului UE, si pentru a consolida increderea in eficacitatea sistemului UE de gestionare a migratiei; un control mai bun al migratiei legale catre UE pentru facilitarea imigrariii persoanelor cu competentele necesare pentru a ajuta UE sa acopere deficitul preconizat de forta de munca si de competente si sa contribuie la echilibrarea declinului demografic preconizat in ceea ce priveste populatia sa activa; schimbul de cele mai bune practici in cadrul abordarilor statelor membre de integrare a imigrantilor legali in UE, intr-un mod care sa asigure maximizarea beneficiilor economice ale imigratiei, astfel incat sa asigure armonia sociala in Uniune; o abordare strategica a relatiilor cu tarile terte privind aspectele legate de migratie, menita sa faciliteze circulatia persoanelor prin sporirea posibilitatilor de migratie legala, combinate cu masuri de prevenire a migratiei ilegale. Comunicarea Comisiei va servi ca baza pentru dezbaterile din cadrul Consiliului extraordinar JAI convocat pe 12 mai, urmate de o discutie axata pe tema migratiei, in cadrul Consiliului European din 24 iunie. Aceasta va fi urmata de initiative complementare in urmatoarele saptamani si luni, in special un ‘pachet privind migratia’ ce va fi prezentat spre adoptare Colegiului la 24 mai.

Membrii Parlamentului European vor vota, in sesiunea 23-24 martie, in favoarea sporirii contingentului de vinuri duty-free din Republica Moldova. Din moment ce tara s-a confruntat cu dificultati pe pietele traditionale de export, in special Rusia, Comisia Europeana propune cresterea contingentelor duty-free de la 100 000 de hectolitri (hl) la 150 000 hl anul acesta, de la 120 000 hl la 180 000 hl in 2012 si pana la 240 000 hl, incepand cu 2013. In toamna anului trecut, Dacian Ciolos, Comisar European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, in cadrul intrevederii cu premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat, promitea o dublare a cotei acordate vinurilor moldovenesti pe piata Uniunii Europene. In cadrul dialogului dintre ci doi, premierul Filat a solicitat sprijinul Comisarului in majorarea cotei de export a vinurilor moldovenesti pe piata comunitara, mentionand ca ramura vitivinicola este una de prima importanta in economia nationala si ca un atare pas ar contribui la revigorarea acestei ramuri. Dacian Ciolos a precizat atunci ca toate demersurile necesare in acest sens au fost facute, urmand ca in scurt timp sa demareze procedurile specifice unor astfel de situatii. Comisarul european Stefan Fule, de asemenea, a mentionat ca UE este gata sa acorde suport suplimentar Republicii Moldova prin majorarea cotei de export pentru produsele vinicole moldovenesti. La inceputul lunii iulie 2010, Moscova a blocat cateva transporturi importante de vinuri la vama, anuntand ca acestea contin produse chimice extrem de nocive. Insa acest gest a fost pus pe seama iritarii Moscovei in legatura cu semnarea de catre presedintele Mihai Ghimpu a decretului privind declararea datei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice. Cu jumatate de gura, autoritatile ruse si moldovenesti au recunosc, totusi, ca problema vinurilor reflecta si o atitudine politica a Moscovei fata de guvernarea proeuropeana de la Chisinau. “Sigur ca exista implicatii politice, asta este realitatea” a declarat Valeriu Lazar, ministrul economiei. Valeriu Lazar spune ca diversificarea pietelor de export este o solutie pentru vinurile moldovenesti, dar una care nu poate avea efecte imediate, in timp ce amenintarea ruseasca ar fi o lovitura contondenta, cu efecte imediate. “Pe termen scurt, noi nu putem face abstractie de piata Federatiei Ruse. Fara indoiala, preocuparea noastra este sa diversificam pietele de desfacere. Si lucrul acesta o sa se intample, dar reorientarea fluxurilor comerciale da efecte in 5 in 10, in 15 ani de zile; niciodata nu da efecte pe termen scurt” a declarat Valeriu Lazar. Pietei europene ii revin in acest moment 14% din cantitatea de vinuri exportate de Republica Moldova, printre principalii consumatori fiind si Romania, iar, pentru anul viitor, Uniunea Europeana a promis dublarea cotei de import pentru vinurile moldovenesti. Conform datelor Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, Republica Moldova se numara printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume, bauturile alcoolice constituind, in 2009, 13% din totalul exporturilor. Cu aproape 150.000 de hectare de vii, Republica Moldova produce anual 16 milioane decalitri de vin. In 2010, producatorii au stocat aproximativ 30 milioane decalitri de vin, echivalentul a doua productii anuale. Daca inainte de primul embargo rusesc, impus in 2006, Republica Moldova livra Rusiei 80% dintre vinurile sale, in 2009, cota pe aceasta piata a scazut la putin peste 30%. Chiar daca dependenta de piata ruseasca s-a redus in ultimii ani, totusi, impactul embargoului rusesc este unul semnificativ pentru economia moldoveneasca.

Imigratia ilegala este folosita ca arma politica in Grecia

Parlamentul grec a adoptat saptamana aceasta o lege care modifica procedurile de acordare a azilului si intareste lupta impotriva afluxului de imigranti ilegali, relateaza mass-media de la Atena, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit noii legi, competentele asupra dreptului de azil vor trece de la politie in sarcina unui nou-infiintat Serviciu National de Azil. Textul instituie, de asemenea, o procedura de examinare in apel a cererilor respinse. Modificarile au fost cerute de Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati si de Comisia Europeana, ingrijorate de procentul-record, de sub 1%, de cereri de azil acceptate de Grecia. Noua lege pune insa la dispozitia autoritatilor si mijloace de lupta impotriva imigratiei ilegale. Ea permite o triere in urma careia imigrantii clandestini, estimati acum la 350.000, vor fi repatriati voluntar sau expulzati, a indicat in parlament ministrul pentru ordine publica, Christos Papoutsis, care si-a aparat proiectul, anuntat in ianuarie 2011, de construire a unui zid la frontiera cu Turcia.

Poarta greaca

Grecia, devenita prima poarta de intrare in Uniunea Europeana pentru imigrantii ilegali, reclama revizuirea reglementarilor europene Dublin II, care limiteaza procedurile de azil la tara de intrare. Autoritatile elene au primit recent asistenta din partea agentiei europene pentru controlul frontierelor, Frontex. Ministrul grec pentru Imigrare a criticat, recent, “ipocrizia” statelor europene care si-au exprimat opozitia fata de proiectul de construire a unei bariere la granita cu Turcia, pentru a impiedica imigratia ilegala. “Este ipocrizie sa critici Grecia ca nu asigura securitatea granitelor conform reglementarilor Schengen, dar in acelasi timp sa critici incercarea de a extinde supravegherea la frontiere”, a declarat Christos Papoutsis. “Poate unii ar vrea ca Grecia sa devina o zona de resedinta pe termen lung si un centru de triere pentru imigrantii care vin de pe intreaga planeta pentru a ajunge in alte tari europene”, a adaugat el, declarand ca “Grecia nu poate suporta o asemenea povara”. Papoutsis a reamintit ca autoritatile de la Atena solicita revizuirea reglementarilor europene privind migratia, care limiteaza procedurile de azil la tara unde ajung imigrantii.

Intelegere turca

Turcia a declarat, prin vocea premierului Recep Tayyip Erdogan, ca intelege proiectul Greciei de a ridica un zid de-a lungul unei parti a frontierei lor comune pentru a lupta contra imigratiei clandestine. “Nu ar fi drept sa il numim un zid. Nu este decat o bariera. Am discutat despre chestiune si avem deplina incredere unii in altii”, a declarat primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan, intr-o conferinta de presa comuna televizata cu omologul sau grec Georgios Papandreou. Cei doi lideri s-au intalnit la Erzurum (estul Turciei) unde Papandreou a fost invitat la o conferinta a diplomatilor turci. Erdogan a indicat ca el a fost impresionat sa afle ca Grecia gazduieste aproape un milion de imigranti cu situatie in neregula, dintre care cea mai mare parte au tranzitat prin Turcia. „Cifrele sunt foarte, foarte ridicate si acest lucru a influentat opinia mea”, a spus el. Papandreou a spus la randul sau ca aceasta ingraditura nu ii vizeaza pe cetatenii turci. “Noi discutam despre o problema comuna. Cooperam asupra acestei chestiuni si am avut o discutie foarte constructiva…Trebuie sa ii convingem pe europeni ca noi avem o cooperare foarte stransa si serioasa cu Turcia asupra chestiunii imigratiei clandestine”, a adaugat seful guvernului grec.
Reamintim ca Grecia intentioneaza sa construiasca o bariera la granita cu Turcia, cu o lungime de 12,5 kilometri, o zona pe unde patrund in tara cei mai multi imigranti ilegali. Proiectul, care a declansat critici in Grecia si a fost primit cu retinere in restul Europei, prevede si instalarea de camere termice si intensificarea activitatii de patrulare.

Fortareata bulgara

Granitele Bulgariei sunt mai sigure decat cele ale Greciei, a declarat, la randul sau, premierul bulgar, Boiko Borisov, referindu-se la nivelul de pregatire al tarii pentru intrarea in spatiul Schengen. Bulgaria este decisa sa indeplineasca toate criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen la timp, iar granitele respecta deja toate standardele necesare, a spus Borisov. El a recunoscut totusi, intr-un interviu pentru Nova TV, ca Bulgaria mai are de depus eforturi pentru combaterea coruptiei si a criminalitatii organizate, domenii pe care Franta si Germania le leaga de perspectivele de integrare in spatiul Schengen. Borisov si-a exprimat speranta ca raportul din februarie privind Mecanismul de Cooperare si Verificare va permite o decizie politica in vederea aderarii Bulgariei, in martie, la spatiul Schengen.

Atena baricadeaza frontiera cu Turcia

Guvernul elen nu renunta la planul sau de a construi un zid de aproximativ 12,5 km la frontiera sa terestră cu Turcia (care măsoară peste 200 km), pentru a opri imigrantii ilegali, dupa modelul zidului de la frontiera Statelor Unite cu Mexicul, a relatat anterior mass-media de la Atena, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Cooperarea Greciei cu alte state ale Uniunii Europene (UE) merge bine. Acum, planuim sa construim un zid, pentru a face fata imigratiei ilegale”, a declarat anterior, pentru Athens News Agency, ministrul grec pentru Protectia Cetatenilor, Christos Papoutsis, fost comisar european pentru Energie. „Societatea greaca a ajuns la limite in privinta imigrantilor ilegali. Suntem absolut hotarati in aceasta privinta. In plus, vrem sa dam o lovitura hotaratoare gruparilor de trafic de imigranti, care fac comert cu oameni si cu speranta lor pentru o viata mai buna”, a adaugat ministrul grec.

Exemplu american

Papoutsis a comparat planul constructiei cu zidul de 1.050 de kilometri care strabate zone din Arizona, California, Texas si New Mexico, la frontiera Statelor Unite cu Mexicul. Construit in ultimii cinci ani si avand o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind dotat cu camere de supraveghere, radare, patrule motorizate si avioane fara pilot, zidul, cu o inaltime de 4,5 metri, din metal, a produs, initial, un val de proteste, din motive umanitare si de mediu, dar a obtinut, in ultima perioada, tot mai multa sustinere in Statele Unite.

Miza politica

Surse oficiale din cadrul formatiunii socialiste PASOK, care detine majoritatea in Parlamentul de la Atena, citata de mass-media locala, au declarat ca lansarea noii strategii de combatere a imigratiei ilegale, vine pe fondul acutizarii luptei interne din cadrul PASOK, unde Christos Papoutsis, fost comisar european pentru Energie, vizeaza obtinerea presedentiei partidului si a mandatului de premier al Greciei. Sursele citate au mai precizat ca actualul guvern PASOK, confruntat cu o criza economica fara precedent, intentioneaza convocarea de alegeri parlamentare anticipate, menite sa ii asigure o majoritate comfortabila în Legislativul grec.

Filiera turca

Totodata, Uniunea Europeana isi exprima in mod frecvent nemultumirea fata de zidul ridicat de autoritatile israeliene contra palestinienilor. Insa, in contextul in care negocierile de aderare ale Turciei la UE progreseaza lent, tensiunile istorice dintre Grecia si Turcia ar putea fi percepute, odata cu noua “bariera”, drept un simbol al antipatiei Uniunii fata de vecinul sau, majoritar musulman.
Grecia este principalul punct de intrare pe teritoriul european a imigrantilor ilegali din Africa si Asia. Comisia Europeana (CE) a trimis in in aceasta tara o misiune Rabit (Rapid Intervention Border Teams), alcatuita din 175 de gardieni inarmati, provenind din 25 de tari membre, al carei mandat a fost prelungit pana in martie 2011. In octombrie, inainte de sosirea misiunii, la frontiera greaca au fost interceptate 7.586 de persoane. In noiembrie, numarul acestora scazuse la 4.720.

Opozitie a ONU

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a criticat planurile Greciei de a construi un zid la frontiera sa terestră cu Turcia, avertizând că solicitanţii de azil vor avea mai puţine posibilităţi de a scăpa de violenţele şi abuzurile din propriile lor ţări de origine. În consecinţă, imigranţii ilegali, inclusiv cei care ar avea nevoie de protecţie internaţională, ar putea folosi rute mai periculoase. „Construirea de ziduri rareori rezolvă problema presiunii imigraţiei”, se menţionează într-o declaraţie a UNHCR, în care se face apel la Grecia să-şi accelereze eforturile de revizuire a procedurilor de azil.
Parlamentarii eleni au început dezbaterea unui nou proiect de lege privind imigrarea, care include reformarea sistemului de azil şi planuri de a utiliza vechi baze ale armatei ca închisori pentru detinuţii imigranţi. Grecia este cel mai folosit punct de întrare în Uniunea Europeană pentru imigranţia clandestină, nouă din zece imigranţi ilegali alegând această rută. Cei mai mulţi provin din Afganistan, Somali şi Irak. Planurile Greciei de a ridica un zid de aproximativ 12,5 km la frontiera sa terestră cu Turcia (care măsoară peste 200 km), au fost făcute publice la 1 ianuarie de către ministrul elen pentru imigraţie Christos Papoutsis.

Comisia Europeana nu vrea garduri

Construirea unor garduri si ziduri la frontiera dintre Grecia si Turcia reprezinta doar masuri pe termen scurt ce nu vor contribui cu adevarat la combaterea imigratiei ilegale, au declarat oficialii europeni. „Gardurile si zidurile s-au dovedit in trecut a fi masuri pe termen scurt, ce nu ajuta cu adevarat la gestionarea provocarii migratorii intr-un mod mai consolidat si structurat”, a explicat purtatorul de cuvant al Comisiei Europene in cadrul unei conferinte de presa. Problemele legate de granite in cadrul UE tin de competenta nationala, iar disputele legate de frontiere ar trebui solutionate prin dialog intre tarile de origine si de tranzit ale migratiei, a mai precizat purtatorul de cuvant al executivului european. El a subliniat importanta supravegherii granitelor pentru a lupta impotriva traficului cu fiinte umane, dar si pe cea a semnarii unui acord final de repatriere cu Turcia.