Comisia de la Venetia este de parere ca cea mai fericita solutie pentru deblocarea vietii politici din Republica Moldova odata cu alegerea presedintelui ar fi modificarea Constitutiei. Acest organism a dat spre exemplu modul grecesc unde numarul de voturi pentru alegerea sefului statului este redus progresiv. Comisia de la Venetia a raspuns la solicitarea facuta de Curtea Constitutionala a Republicii Moldova in privinta modalitatii de alegere a presedintelui tarii. in documentul sau final, institutia europeana considera ca este de competenta Curtii Constitutionale sa faca interpretarea finala a Constitutiei, insa cea mai buna solutie ar fi modificarea legii fundamentale, informeaza portalul Unimedia.md. La 19 aprilie, Curtea Constitutionala a Republicii Moldova a solicitat Comisiei de la Venetia sa dea un scurt aviz formulând trei intrebari: Ar putea fi dizolvat Parlamentul in mod repetat, din cauza aceluiasi motiv si anume nealegerii presedintelui? Trebuie sa fie aplicata in mod repetat procedura de alegere a Presedintelui Republicii Moldova, dupa alegerile anticipate ale noului Parlament, dizolvat din cauza imposibilitatii de alegere a sefului statului? Poate adopta Parlamentul, prin lege organica, un mecanism care ar institutionaliza o procedura apta sa asigure alegerea sefului statului si sa nu admita dizolvarea repetata a Parlamentului? In ceea ce priveste prima intrebare, potrivit Comisiei de la Venetia, Constitutia nu doar ca permite, ba chiar impune dizolvarea Parlamentul in mod repetat, daca acesta se afla in imposibilitatea de a alege noul presedinte al tarii. Teoretic, Parlamentul ar putea fi dizolvat pentru acelasi motiv de un numar nedefinit de ori. Intrebarile a doua si a treia, fiind interdependente, au fost interpretate impreuna. Comisia de la Venetia considera ca, pentru a facilita alegerea presedintelui, unele ajustari suplimentare procedurale legate de diferitele etape ale procedurii de alegere a sefului statului ar putea fi clarificate printr-o lege organica, cum ar fi: termene relevante, sau posibilitatea desfasurarii a mai mult de doua tururi de scrutin, sau mai multor alegeri repetate, etc. Totusi, in opinia Comisiei de la Venetia, majoritatea necesara pentru alegerea presedintelui este o problema de substanta, un criteriu fundamental pentru validitatea alegerilor. Un criteriu in mod explicit prevazut de Constitutie si de legea organica, acesta fiind unul din principiile constitutionale care trebuie respectate, de asemenea, in cazul unor noi alegeri organizate dupa dizolvarea Parlamentului care nu a reusit sa aleaga presedintele.

Alternative constitutionale

Comisia de la Venetia atentioneaza ca in ierarhia normelor, legile organice se afla in inferioritate de Constitutie si n-o pot contrazice. Prin urmare, o lege organica nu trebuie sa permita posibilitatea de alegere a presedintelui cu alt numar de voturi decât trei cincimi. Modul cel mai potrivit de a schimba majoritatea necesara pentru alegerea presedintelui este printr-un amendament constitutional, adoptat in conformitate cu procedura prevazuta de Constitutia R. Moldova, considera Comisia de la Venetia. Spre deosebire de constitutiile altor tari care prevad mecanisme similare pentru alegerea presedintelui, Constitutia Republicii Moldova nu contine nici o reglementare care ar putea sa intrerupa cercul vicios al organizarii alegerilor si dizolvarilor Parlamentului, daca acesta nu reuseste alegerea presedintelui. Totodata, Comisia de la Venetia considera modelul Greciei ca cel mai reusit pentru Republica Moldova, unde, in cazul imposibilitatii alegerii presedintelui cu o majoritate calificata (doua treimi si apoi de trei cincimi), numarul de voturi cu care poate fi ales seful statului este redus progresiv, pâna la o majoritate simpla a candidatilor inscrisi in ziua votarii. Comisia de la Venetia considera ca doar instanta constitutionala nationala are autoritatea de a oferi o interpretare finala a Constitutiei.

Curtea Constitutionala hotaraste

Prin urmare, este de competenta Curtii Constitutionale a Republicii Moldova sa decida daca, in conditiile actuale, este justificata abaterea de la o interpretare textuala a articolului 78 din Constitutie si scoaterea in evidenta a contextului constitutional general, care sa permita printr-o lege organica sa reglementeze problema majoritatii pentru alegerea presedintelui, dupa dizolvarea Parlamentului aflat in imposibilitate de alegere a sefului statului. Totusi, cea mai buna solutie juridica ar fi modificarea Constitutiei, conchide Comisia de la Venetia. Raspunsul Comisiei de la Venetia intervine in conditiile in care Republica Moldova se afla de mai bine de doi ani intr-un impas constitutional si politic, iar fortele proeuropene care se afla la guverne la Chisinau dupa alegerile din aprilie 2009 nu reusesc sa gaseasca o solutie pentru alegerea sefului statului. in acest timp, in Republica Moldova au fost organizate doua scrutine legislative anticipate, dupa cele patru incercari esuate in vederea alegerii sefului statului de catre Parlament. Pentru desemnarea presedintelui Republicii Moldova, este nevoie de o majoritate de 61 de mandate, iar partidele din Alianta pentru Integrare Europeana, coalitia aflata in prezent la guvernare la Chisinau, au impreuna 59 de mandate.

Liderul comunist Vladimir Voronin, fortat sa negocieze

Liderul interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, presedinte al Legislativului de la Chisinau, si ex-presedintele comunist, Vladimir Voronin, urmeaza sa aiba o intrevedere in viitorul apropiat, au declarat surse politice de la Chisinau, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Liderul Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin a cerut ieri, in cadrul sedintei Parlamentului de la Chisinau, o intrevedere cu presedintele interimar, Mihai Ghimpu. Solicitarea ex-presedintelui Voronin a intervenit dupa ce presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Mevlut Cavusoglu, a lansat un apel la adresa deputatilor comunisti, ca acestia sa nu mai saboteze lucrarile Parlamentului si sa participe la procesul legislativ. In pofida apelului oficialului european, deputatii comunisti au parasit sedinta oficiala a Parlamentului de la Chisinau, dupa incheierea discursului presedintelui APCE.
Vladimir Voronin a precizat ca deputatii comunisti vor decide daca vor reveni la lucrarile Parlamentului doar dupa intrevederea pe care acesta o va avea cu Mihai Ghimpu. Liderul Partidului Liberal a declarat ca este gata sa aiba o intrevedere cu Vladimir Voronin. „Noi nu suntem dusmani. Ne-am intalnit astazi, inainte de sedinta. A zis: „Buna dimineata”, i-am raspuns si eu: „Buna dimineata”. Eu nu am de gand sa-i iau parghiile pe care le-a avut el cand a fost presedinte”, a mai declarat presedintele interimar al Republicii Moldova.

Ghimpu la Bruxelles

Reamintim ca presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a pleacat ieri la Bruxelles, intr-o vizita de lucru de o zi, pe fondul speculatiilor privind disensiunile interne din cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana. Vizita oficiala a lui Mihai Ghimpu fusese anuntata anterior, insa miercuri presedintele interimar a declarat ca nu mai pleaca la Bruxelles, „din cauza unora”, refuzand sa spuna despre cine este vorba. Ghimpu a declarat ca va avea intrevederi cu presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, cu comisarul UE pentru extindere si politica de vecinatate, Stefan Fule, precum si o posibila discutie cu presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso. „Agenda prevede discutii despre problema cu care ne confruntam noi (…) modificarea Constitutiei, depasirea alegerilor anticipate si asigurarea stabilitatii in tara”, a declarat Ghimpu.
Anterior, presedintele interimar al tarii, Mihai Ghimpu, a declarat ca a fost lasat de partenerii de coalitie sa lupte de unul singur cu criza politica. Ghimpu a facut aceste declaratii dupa ce ceilalti trei lideri ai Aliantei pentru Integrare Europeana, Vlad Filat, Serafim Urechean si Marian Lupu nu au participat la sedinta comisiei de reformare a Constitutiei. Mihai Ghimpu a explicat acest comportament prin viziunile diferite intre liderii de coalitie de amendare a unor articole din Constitutia Republicii Moldova, presedintele interimar subliniind ca aceste discutii sunt foarte delicate in interiorul AIE. Ghimpu declara anterior, cu referire la lipsa liderilor partidelor membre ale AIE de la sedinta comisiei constitutionale, ca “nu intotdeauna deputatii sunt interesati, aici trebuie sa fie interesul fata de ceea ce faci”.

Parlamentul de la Chisinau va discuta noua constitutie a republicii

Liderii partidelor membre ale Alianței pentru Integrare Europeana de la Chisinau nu au ajuns nici astazi la un compromis in ceea ce priveste proiectul noii Constituții a Republicii Moldova si alegerile parlamentare anticipate, relateaza surse guvernamentale locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Dupa o noua runda de negocieri, liderii AIE au esuat in incercarea de armonizare a pozitiilor. Daca majoritatea liderilor AIE, si anume liderul PDM, Marian Lupu, presedintele PLDM, premierul Vladimir Filat, si Serafim Urecheanu, vicepresedinte al Parlamentului, s-au pronunțat pentru alegerea sefului statului prin vot direct, de catre popor, potrivit proiectului noii Constituții, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, opteaza pentru mentinerea prevederii privind alegerea presedintelui de catre Parlamentul de la Chisinau.
Liderii AIE, care declarau, in urma doua saptamani, ca alegeri anticipate nu vor avea loc, iar Parlamentul actual isi va duce mandatul pana la sfarsit, au recunoscut impasul politic in care se afla. Potrivit presedintelui Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, declarațiile AIE au fost parțial pripite, parțial neințelese corect de catre societate.

Blocaj comunist

Conform surselor citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, la discuții nu a participat niciun reprezentant al Partidului Comunistilor din Republica Moldova. Surse PCRM au declarat, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca PCRM va prezenta public modificarile pe care le considera necesare pentru deblocarea situatiei politice din fosta republica sovietica.
Totodata, liderii AIE au mai declarat ca la urmatoarea sedinta plenara a Legislativului de la Cjisinau, programata pentru 25 martie 2010, va fi constituita o comisie parlamentara care sa examineze modalitatea modificarii art. 78 din Constitutie, care se refera la alegerea presedintelui. Reamintim ca deputatul independent, fostul lider comunist Vladimir Turcan, s-a pronuntat pentru pastrarea modalitatii actuale de alegere a sefului statului in parlament, cu 3/5 din votul deputatilor la prima tentativa, iar in tentativa a doua cu majoritate simpla.
“Asta nu inseamna ca se renunta la ideea adoptarii unei noi Constitutii prin referendum. Am facut aceste consultari pentru ca sunt prea multe pareri si foarte diferite, inclusiv ale partenerilor nostri externi” a mai declarat presedintele parlamentului Mihai Ghimpu.

Moldova semiprezidentiala

Proiectul noii Constitutii a Republicii Moldova, prezentat sambata, 20 martie 2010, de catre Comisia pentru reforma constitutionala prevede alegerea presedintelui prin vot direct, posibilitatea de a vota de la 16 ani, posibilitatea de a deveni deputat de la 21 ani, limba oficiala a tarii – romana, iar in loc de raioane – sectoare, relateaza mass-media de la Chisinau. Presedintele comisiei, Victor Popa, a declarat ca noul proiect al Constitutiei contine 31 de articole noi, altele au fost modificate si completate, astfel incat legea suprema va contine 156 de articole, fata de 143 in prezent. Constitutia noua va putea fi adoptata doar de catre electorat, iar modificarea acesteia se va putea face atat pe calea unui referendum, cat si in parlament.
Potrivit proiectului prezentat, Republica Moldova ar putea deveni o republica semiprezidentiala, intrucat se propune ca seful statului sa fie ales direct de catre popor, si nu de parlament, asa cum este acum. Mandatul sefului statului ramane de 4 ani, iar presedinte poate deveni persoana care a implinit varsta de 40 de ani. Totodata, se precizeaza ca seful statului va putea fi demis prin referendum.
Expertii in drept constitutional au oferit doua variante pentru articolul cu privire la limba oficiala a Republicii Moldova. Prima varianta spune ca limba oficiala este limba romana, cea de-a doua spune ca „limba oficiala a Republicii Moldova se stabileste prin lege organica”.

Sectoare vs. raioane

Presedintele Comisiei, Victor Popa, citat de mass-media de la Chisinau, a mai spus ca organizarea administrativ-teritoriala nu trebuie schimbata acum, ci abia dupa alegerile locale din 2011. Potrivit proiectului, in noua organizare administrativ-teritoriala, raioanele se vor transforma in sectoare in care se vor plasa serviciile publice desconcentrate conduse de catre subprefect.
Participarea la vot ar putea fi admisa de la 16 ani, o practica existenta in tarile europene. „Juridic maturitatea va ramane la 18 ani, iar maturitatea politica de la 16 ani”, a spus Victor Popa.
Comisia pentru reforma constitutionala a expus si propunerea ca mandatul judecatorilor Curtii Constitutionale sa fie pentru 9 ani, iar numarul acestora sa fie majorat de la 6, in prezent, la 9. La randul lor, procurorii Procuraturii Generale ar putea obtine statut de magistrati. Totodata, se propune ca in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sa fie o camera a procuraturii si una a avocaturii. Procurorul general va putea fi numit de catre parlament, dar la propunerea camerei procurorilor.
Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a cerut membrilor comisiei sa mai analizeze proiectul, iar miercuri, 24 martie, sa vina cu o decizie finala. Dupa aceasta, proiectul noii Constitutii va fi expediat spre avizare Comisiei de la Venetia.

Compromis politic

Deputatul Veaceslav Untila, liderul Miscarii Actiunea Europeana (MAE), citat de mass-media, a declarat ca actuala criza politica care afecteaza Republica Moldova poate fi depasita prin aprobarea unor decizii corecte, indiferent de faptul care dintre partidele politice le-a propus. “In primul rand trebuie sa depasim criza politica cu alegerea Presedintelui si sa gasim o varianta a solutionarii acestei probleme, pentru ca pe viitor sa nu ne impotmolim in noi probleme“, a declarat liderul MAE, accentuand ca “cu cat mai repede vom depasi instabilitatea politica, cu atat mai repede va incepe rezolvarea problemelor economice in tara“. Untila a mai mentionat ca in acest moment exista cateva propuneri privind depasirea crizei politice, incepand cu modificarea articolului 78 din Constitutie si terminand cu adoptarea unei noi Legi Supreme.
Reamintim ca anterior, liderii AIE au declarat in repetate randuri ca tara sufera o criza constitutionala profunda. In acest context, Presedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, a semnat un decret prin care a fost creata comisia speciala pentru reformarea Constitutiei, care la randul sau a propus modificarea a peste 70 de articole constitutionale si adoptarea a inca 30 de articole noi.

Autoitatile de la Chisina se confrunta cu o dilema constitutionala

„Pe fundalul discutiilor privind modificarea constitutiei, organizarea sau neorganizarea unui referendum sau al alegerilor anticipate si recomandarile Comisiei de la Venetia mai are loc o discutie ceva mai generala despre dreptul suveran al Moldovei de a-si alege propria cale de dezvoltare si propria iesire din criza constitutionala”, scrie intr-un recent comentariu publicat pe blogul personal, cunoscutul analist politic Nicu Popescu, devenit recent consilier principal de stat al premierului Republicii Moldova, Vladimir Filat. „ Fara indoiala, Moldova este un stat suveran care are dreptul sa isi aleaga propria cale de dezvoltare. Insa in afara dimensiunii pur moldovenesti  al discutiilor referitoare la suveranitate exista si un context politic si istoric mai larg de care trebuie sa fie constient orice stat care doreste sa adere la UE” se mai arata in comentariul preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

UE si suveranitatea

Uniunea Europeana si integrarea europeana inseamna anume delegarea suveranitatii, renuntarea partiala la egoismul statului national si crearea unor mecanisme de intruziune in afacerile interne ale unul altuia. Uniunea Europeana nu este altceva decat este un set de instrumente si parghii prin care statele membre se amesteca atat in treburile interne ale unui altuia, cat si in treburile interne ale candidatilor la aderare. Vrei, nu vrei, dar aceasta este Uniunea Europeana. Iar integrarea europeana nu poate avea loc in conditiile absolutizarii suveranitatii.
Integrarea europeana inseamna ca iti asculti partenerii – le permiti sa se implice in afacerile tale interne, si te implici si tu in ale lor (prin votul sau pozitiile exprimate la Bruxelles). Cum se manifesta aceasta delegare a suveranitatii? Un exemplu elocvent este spatiul Schengen. Or esenta notiunii de “spatiu Schengen” este ca Germania sau Austria au delegat dreptul lor suveran de a-si conrola frontiera granicerilor polonezi sau slovaci care astazi gestioneaza frontiera externa al UE. Astfel, Germania a renuntat la un element extrem de important al suveranitatii (controlul frontierelor) delegand acest drept partenerilor sai europeni in schmbul altor beneficii (libera circulatie). Si Romania aderand la UE renuntat la dreptul suveran de a decide unilateral care este politica sa de vize fata de Moldova sau Nicaragua. Or, daca nu esti gata sa pui in discutie unele “elemente ale suveranitatii” cu partenerii europeni, nici nu te apuca sa faci integrare europeana. Repet – nu este vorba de renuntarea la suveranitate, ci la delegarea acesteia.
Diferentei dintre “delegarea” si “renuntarea” la suveranitate este urmatoarea: A renunta la suveranitate inseamna sa nu o mai ai. In UE insa suveranitatea nu este cedata, ci delegata si limitata. Acest lucru se manifesta prin faptul ca un stat NU pierde dreptul de a decide anumite lucruri, ci il decide de comun acord cu alte state membre UE prin procedura de vot si influenta pe care o are la Bruxelles. Deci in interiorul UE, Romania sau Germania nu pierd dreptul de a decide care este politica lor de vize, ci renunta la dreptul de a o face unilateral si se obliga sa o faca in baza unui consens cu partenerii europeni. Deci nu renunta la drepul de a “decide”, ci renunta la dreptul de a “decide unilateral”. Acest lucru se intampla si in afara UE – orice acord international care prevaleaza asupra legilor nationale – este si el o modalitate de a limita suveranitatea oricarui stat. Si Moldova are semnate sute de astfel de acorduri.

Aderarea la UE si suveranitatea

Europa Centrala – statele care au aderat la UE – au facut timp de peste un deceniu un efort supra-omenesc (de fapt “supra-statal”) de a implementa acquis-ul comunitar. Cu multe dificultati, scrasnind din dinti. Dar au facut-o. Si astazi sunt in UE – stabili, prosperi si democratici. Dar timp de peste un deceniu – cat au incercat sa adere la UE – au tacut chitic de “suveranitate”.
De fapt negocierile de aderare la UE nu sunt negocieri propriu-zise. “Negocierile de aderare” sunt un proces unilateral de implementare al acquis-ului comunitar. Acesta este non-negociabil. Aderarea la UE este un proces profund anti-suveran in care Lituania, Romania sau Cehia au implementat (fara a putea schimba macar o virgula) peste 80.000 (sau 100.000) de pagini de legi pe care nu le-au adoptat ei, ci alte state membre mai vechi ai UE.  Si n-au suflat o vorba de suveranitate. Pentru ca stiau ca numai aderarea la UE le va consolida statul, economia si democratia, si in ultima instanta suveranitatea. Anume in procesul de aderare la UE gradul de suveranitate scade, ca apoi sa creasca dupa momentul intrarii in UE. Din momentul aderarii la UE statele nu mai implementeaza acquis fara a-l putea negocia, ci il influenteaza si il determina prin influenta pe care o au la Bruxelles. Deci orice proces de aderare la UE trece prinr-o faza temporara de scadere al gradului de suveranitate.

Suveranitatea, UE si Comisia de la Venetia

In Europa Centrala in anii 90 Statelor Baltice li s-a spus: “Implementati recomandarile Consiliului Europei si ale OSCE privind statul de drept si protectia drepturilor minoritatilor si numai asa veti adera la UE. Nu vreti – nu implementati aceste recomandari, dar atunci nici la UE nu veti adera.” Aceasta se cheama conditionalitate politica. Balticilor nu le-au placut multe din acele recomandari, dar le-au implementat. Si astazi nimeni nu se mai plange pe OSCE in statele Baltice, desi in anii 90 au fost multi aceea care criticau OSCE-ul (lecturi utile;  Judith Kelley si aici). Si atunci cand NATO exercita presiuni asupra Romaniei si Ungariei sa semneze acel tratat de baza prin 1997, care era prezentat drept sfarsitul lumii, multora nu le-a placut. Nici in Romania, nici in Ungaria. Insa ati mai auzit ceva de el de atunci? Si Romania si Ungaria sunt in NATO – bine-mersi. De tratat nu am mai auzit nimic de peste un deceniu.

Suveranitate si reforma consititutionala in Moldova

Acest detur istoric este necesar pentru a intelege care este relatia dintre reforma constitutionala din Moldova, suveranitatea, UE si Comisia de la Venetia. Daca cineva crede ca poti merge spre UE evitand conditionalitatea politica si recomandarile politice ale UE care vin prin Comisia de la Venetia – greseste. “Exceptii” din astea au incercat sa-si negocieze cam toate statele cre se aflau sau se si mai afla in proces de aderare (Balcanii). E o iluzie. Nu e Moldova nici primul, si nici ultimul stat care se vrea exceptie. Moldova poate incerca sa convinga UE ca are dreptate. Dar sa ignore parerea acesteia (si a Comisiei de la Venetia) este o iluzie care nu este pur si simplu costisitoare. Este o iluzie care poate fi fatala pentru Europenizarea Moldovei si prin urmare pentru suveranitatea acesteia.
Nu, europenii politicosi nu vor spune aproape nimic. Pur si simplu acea deschidere de care beneficiaza Moldova se va transforma in inchidere. Iar creditul de incredere – in overdraft. Atat. Fara discutii publice, dar cu usile inchise. Iar in momentul in care Moldova se va lovi de usile inchise in UE – ia sa vedeti ce lovitura va primi suveranitatea Moldovei fara sprijin extern.

PS: Va mai propun un mic exercitiu googlo-intelectual despre suveranitate. Cautati pe internet de cate ori apare cuvantul “suveranitate” sau “democratie suverana” in discursul majoritatii liderilor statelor CSI? Si de cate ori a aparut notiunea de suveranitate in discursul liderilor statelor care deja au aderat la UE atunci cand incercau sa adere la UE?