Ciprul de Nord, dependent de sprijinul politico-militar al Ankarei

Turcia a semnat marti un acord cu Republica Turca a Ciprului de Nord pentru constructia unui apeduct pe sub Marea Mediterana pentru aprovizionarea cu apa a entitatii statale nordice a insulei divizate, relateaza mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul cadru prevede transportul a 75 de milioane de metri cubi de apa pe an catre Republica Turca a Ciprului de Nord, printr-o conducta care leaga orasul port Mersin de Gecitkoy, zona situata in apropierea portului Kyrenia. Constructia apeductului si a instalatiilor conexe pe fiecare dintre cele doua maluri ar urma sa fie realizata in 2014. Ankara va finanta proiectul, a carui valoare se ridica la 348 de milioane de euro, mai relateaza presa regionala, citata de KARADENIZ PRESS.
Acordul a fost semnat de Irsen Kucuk, prim ministrul RTCN, entitate recunoscuta doar de Ankara, si de vicepremierul turc Cemil Cicek, in vizita oficiala efectuata in partea nordica a insulei, cu prilejul implinirii a 36 de ani de la ocuparea regiunii de catre fortele armate turce. Actiunea militara turca a avut loc ca raspuns la masacrarea etnicilor turci din Cipru de catre autoritatile, armata si gruparile paramilitare grecesti cipriote, sustinute de regimul dictatorial de la Atena, cunoscut sub numele de „regimul coloneilor”.

Cancelarul german, Angela Merkel, a facut apel luni pe langa autoritatile de la Ankara sa-si deschida porturile si aeroporturile pentru navele si aeronavele din Cipru, stat membru a Uniunii Europene, informeaza CNN. Merkel a mai adaugat ca Turciei ar trebui sa i se acorde ”un parteneriat privilegiat”, care nu este insa la inaltimea asteptarilor acestei tari, care doreste aderarea ca membru cu drepturi depline la UE. Cancelarul german a reiterat ca problema Ciprului “trebuie rezolvata”. Pe de alta parta, oficialii de la Ankara au insistat asupra ridicarii a ceea ce ea au numit ei embargo comercial neoficial impotriva Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN), autoproclamata in nordul insulei Cipru, recunoscuta numai de Ankara. Turcia a inceput negocierile de aderare la UE in 2005, dar mai multe capitole de negociere raman inghetate, din cauza faptului ca Ankara refuza sa permita navelor si aeronavelor cipriote sa intre pe teritoriul sau.

Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a raspuns favorabil invitatiei turcilor ciprioti

Presedintele Republicii Turce Ciprul de Nord, Mehmet Ali Talat l-a invitat pe secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, sa viziteze insula Cipru, acesta acceptand sa efectueze o vizita si in nordul insulei. Presedintele cipriot turc Mehmet Ali Talat a subliniat ca secretarul general ONU Ban Ki-mun a raspuns pozitiv la invitatia adresata pentru o vizita ın Cipru. Talat, care a tinut o conferinta de presa la intoarcerea in Republica Turca a Ciprului de Nord dupa intrevederile avute la Bruxelles cu presedintele Comisiei UE, Barroso, si la Ankara cu oficialii turci, a notat ca vizitele au fost extrem de productive. Participand la cea de-a doua Conferinta a Ambasadorilor turci ce a avut loc ieri, la Ankara, acesta a informat corpul diplomatic turc despre stadiul actual al negocierilor in problema cipriota si obstacolele ridicate de regimul neconstitutional grec de la Nicosia in calea demersurilor turcilor ciprioti pentru detensionarea situatiei. “Voi sunteti in lume glasul cipriotilor turci ce au fost izolati” a declarat Mehmet Ali Talat in fata ambasadorilor turci.

Demers diplomatic

Presedintele cipriot turc, Mehmet Ali Talat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a afirmat ca intrevederile avute cu oficialii europeni si liderii ciprioti greci „sunt o buna ocazie (…) in directia solutionarii problemei”, insa pentru aceasta este necesar ca si regimul grec de la Nicosia „sa dea dovada de buna intentie”. In cadrul intalnirii avute cu oficialii europeni, Talat a declarat ca turcii ciprioti sunt gata de negocieri, insa pentru succesul acestora trebuie „sa fie pregatita si partea greaca”, care a blocat negocierile dintre cele doua parti. Amintind ca presedintelui Comieisi Europene Barrosso ii revine o sarcina si mai mare in solutionarea problemei cipriote, Talat a subliniat ca procesul de aderare a Turciei la UE nu trebuie sa constituie un obstacol ın procesul de solutionare a problemei cipriote.

Reuniune diplomatica

Premierul turc Recep Tayip Erdogan a avut ieri i intrevedere cu ambasadorii turci, reiterand ca „sensul politicii externe turce nu s-a schimbat”. Erdoğan a precizat ca „politica externa turca s-a extins,viziunea si orizontul ei s-au largit si avanseaza pe un drum ce se adreseaza tuturor statelor lumii.” Referindu-se si la situatia din Fasia Gaza, Erdoğan a subiniat ca „pozitia noastra fata de desfasurarile din Gaza nu este expresia unei schimbari a orientarii politicii externe ci o manifestare a sinceritatii,umanitatii si a constiintei. In prezent sustinerea echitatii, dreptatii a drepturilor si libertatilor umane nu inseamna oare o necesitate si pledarea pentru valorile universale? Turcia nu face altceva decat sa ocroteasca dreptul, echitatea si valorile umanitare”.

Mediere turca

Presedintele sirian Bashar al-Assad a declarat ca Siria sprijina eforturile de mediere intreprinse de Turcia pentru a detensiona situatia din Orientul Mijlociu. Amintind ca problemele se vor agrava in lipsa unei solutionari a disensiunilor regionale, Assad a atras atentie asupra importantei rolului de mediator al Turciei. Declaratiile oficialului arab sirian au fost facute in timpul intrevederii cu Cristoph Heusgen, consilierul pentru relatii externe si securitate al cancelarului german, Angela Merkel, aflat intr-un turneu informativ privind stadiul procesului de pace pentru Orientul Mijlociu. Assad a atras atentie la importanta rolului activ al statelor europene in procesul de instaurare a pacii in Orientul Mijlociu, solicitand sprijinul statelor UE pentru rolul de mediator al Turciei. “Germania si UE doresc sa contribuie la asigurarea securitatii si stabilitatii in regiune pentru ca instaurarea pacii in regiune va avea influente pozitive asupra Europei” a precizat la randul sau Cristoph Heusgen.

Oficialii de la Bruxelles au avut joi o noua intalnire cu autoritatile turce in scopul evaluarii progreselor facute de Turcia in vederea aderarii la blocul comunitar, informeaza agentia turca de presa Anadolu. Delegatia UE a fost formata din ministrul suedez de externe Carl Bildt, de secretarul de stat spaniol pentru afaceri europene, Diego Lopez Garrido, de comisarul european pentru extindere Olli Rehn si de seful delegatiei Comisiei Europene in Turcia, Marc Pierini. Reprezentantii troicii UE au avut un dejun cu seful diplomatiei turce Ahmet Davutoglu si cu ministrul pentru afaceri europene, Egemen Bagis, dupa care acestia au avut o sesiune de lucru in cea de a doua parte a zilei. Intrevederea intervine inaintea summitului de iarna in care liderii Celor 27 ar putea sa faca din nou presiuni asupra Ankarei in problema cipriota.|n decembrie, sefii de stat si de guvern din UE vor discuta, in cadrul Consiliului European de iarna, progresele inregistrate de Turcia in procesul de pregatire pentru aderare, demarat oficial in 2005, dar impiedicat de refuzul persistent al Ankarei de a permite accesul navelor si avioanelor cipriote in porturile si aeroporturile turcesti. In cadrul unui interviu acordat recent unui cotidian turc, presedintele cipriot Dimitris Christofias a sugerat ca tara sa ar putea sa ceara la summitul din decembrie noi sanctiuni impotriva Turciei. Totusi, analistii considera ca UE va da dovada de mai multa clementa, pentru a evita escaladarea tensiunilor intre cipriotii greci si cei turci. Ciprul este divizat dupa invadarea de catre Turcia, in 1974, a nordului insulei, ca reactie la lovitura de stat a nationalistilor ciprioti greci sustinuti de Atena, care dorea reanexarea insulei la Grecia.

Detensionare cu minoritatile

O alta problema ar fi situatia kurzilor din Turcia. Ankara a facut primul pas in restabilirea pasnica a relatiilor cu minoritatile ce traiesc pe teritoriul acestui stat. Astfel, primele indicatoare de circulatie bilingve in turca si in kurda si-au facut aparitia in sud-estul Turciei, initiativa apartinand primarului orasului Diyarbakir. Reactia lui a venit  la anunturile facute de guvern in favoarea drepturilor kurzilor.
Panourile indica directia satelor din raza municipalitatii Diyarbakir, principalul oras din sud-estul anatolian populat majoritar de kurzi, atat in limba kurda cat si in turca. Potrivit unei surse municipale, 82 de sate sunt privite de aceasta reforma, dar panoul de intrare in capitala de resedinta Diyarbakir ramane scris doar cu denumirea in limba turca. Fazele preliminare au fost incepute de o luna, dar recente declaratii ale ministrului de Interne, Besir Atalay, au accelerat punerea in aplicare a proiectului, a indicat sursa din administratia locala, insistand pe faptul ca, in orice caz, locuitorii regiunii utilizeaza numele kurde in viata lor cotidiana.