Flota turca raspunde provocarii grecilor ciprioti

O navă turcă de prospecţie pentru depistarea zăcămintelor de gaze se află în apropierea unei zone de foraj aparţinând Republicii Cipru, în Marea Mediterană, au declarat surse oficiale turce, citate de mass-media regionala. “Nava noastră, Piri Reis, se află în apropierea zonei de foraj a Republicii Cipru (partea greacă a insulei), fiind escortată de nave militare turce”, a declarat oficialul turc, sub protecţia anonimatului.
Turcia a anunţat luni că va încerca să depisteze zăcăminte de gaz în Marea Mediterană, după un acord în acest sens cu Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), entitatea turcă a insulei Cipru, care este recunoscută doar de Ankara.
Turcia a luat această decizie după ce Republica Cipru, entitatea greacă de pe insula Cipru, ceruse companiei americane Noble să înceapă operaţiuni pentru depistarea zăcămintelor de gaze în largul insulei. Nemulţumită, Turcia a semnat în replică un acord similar cu statul etnicilor turci din insula.

Compania americană Noble Energy a început explorarea zăcămintelor de gaz din largul insulei Cipru, în pofida opoziţiei Turciei, a anunţat luni directorul serviciilor cipriote de energie, Solon Kassinis, citat de agenţiele de presa internatioanle. Potrivit oficialului cipriot, lucrările de forare au început duminică seara şi se derulează în condiţii optime pe platforma Aphrodite, în zona economică exclusivă a Ciprului. Noble Energy, companie cu sediul în Texas, speră să găsească ‘cantităţi semnificative’ de gaz. Turcia, care nu recunoaşte autorităţile ciprioto-greceşti ale insulei divizate din 1974, a avertizat luni că va riposta imediat la aceste explorări de gaz prin lansarea propriilor sale lucrări de sondare, şi, dacă va fi nevoie, chiar sub protecţie militară. Uniunea Europeană a cerut autorităţilor de la Ankara să ’se abţină de la orice fel de ameninţare’, care ar putea afecta legăturile sale cu Cipru. Turcia a cerut Nicosiei să renunţe la explorarea zăcămintelor de gaz în Mediterana de est, invocând situaţia divizată a insulei în partea cipriotă greacă (Republica Cipru, recunoscută de comunitatea internaţională, dar nu şi de Ankara) şi partea cipriotă turcă (Republica Turcă a Ciprului de Nord, RTCN, recunoscută doar de Ankara). Nicosia afirmă însă că explorarea platoului continental va fi în beneficiul tuturor ciprioţilor şi a semnat cu Israelul un acord care delimitează zonele economice exclusive între cele două state în Mediterana. Atena va sustine Ciprul in eventualitatea unui atac din partea Turciei, dupa ce Nicosia a decis sa inceapa lucrari de prospectare pentru gasirea de resurse de petrol si gaze naturale in zona economica exclusiva a Ciprului, a asigurat duminica ministrul grec al afacerilor externe, Stavros Lambridis, citat de agentia cipriota CNA si preluat de Agerpres. Lambrinides a mai declarat ca estul Mediteranei nu are nevoie de ”un jandarm”, mai ales de unul care in loc sa implementeze dreptul international, este primul care il incalca. intr-un interivu acordat unui ziar grecesc, Lambrinides a precizat ca”solidaritatea intre parteneri, in cazul uni atac impotriva unuia dintre ei, provine si din prevederile tratatului de la Lisabona. in ceea ce priveste activitatile de explorare ale Turciei in zonele din apropierea Greciei, Lambridines a declarat: ”vom face tot ceea ce este necesar pentru a ne apara”.

Autoritatile de la Ankara ameninta ca va ingheta relatiile cu UE daca situatia Ciprului nu va fi rezolvata prin negocieri pana in iulie 2012, cand autoritatile de la Nicosia urmeaza sa preia presedintia semestriala a Uniunii, a declarat vicepremierul turc Besir Atalay. “Daca negocierile (privind Ciprul) nu vor avea un rezultat pozitiv si daca UE va incredinta presedintia Ciprului de Sud, criza va fi in principal intre UE si Turcia. Deoarece noi vom ingheta relatiile cu UE”, a avertizat el sambata seara, intr-o declaratie difuzata de un post TV din Ciprul de Nord. Turcia nu recunoaste Republica Cipru si este singurul stat care a recunoscut Republica turca a Ciprului de Nord, unde traieste comunitatea turca din insula. Premierul Recep Tayyip Erdogan a amenintat in mai multe randuri cu inghetarea relatiilor cu UE din cauza situatiei Ciprului. “Daca nu va fi gasita o solutie privind impartirea Ciprului pana la sfarsitul anului, Turcia va ingheta relatiile cu Uniunea Europeana pe durata presedintiei cipriote”, in perioada iulie – decembrie 2012, a afirmat el, la sfarsitul lunii iulie.”Vreau sa spun clar: vom ingheta toate raporturile cu UE. Nu putem discuta cu administratia cipriota greaca”, a adaugat el. Situatia Ciprului nu a inregistrat progrese importante dupa 2004, cand cipriotii greci au respins masiv, prin referendum, un plan ONU de reunificare, acceptat de cipriotii turci. La scurt timp dupa vot, sectorul grec al insulei a aderat la UE.

Seful Executivului de la Ankara, Recep Tayyipt Erdogan, doreste ca dosarul cipriot sa fie rezolvat inainte ca Ciprul – pe care Ankara nu il recunoaste – sa preia presedintia semestriala a UE, in iulie 2012, si a amenintat ca va ingheta relatii cu UE in caz contrar. “Nu vom avea nicio discutie cu presedintia cipriota. Relatiile cu UE vor fi inghetate timp de sase luni”, a avertizat Erdogan intr-un interviu publicat marti de ziarul Milliyet. “Consideram o rusine sa ne asezam la masa negocierilor alaturi de ei (cipriotii greci – n.r.) la ONU”, a adaugat el. “Nu vom negocia cu o tara pe care nu o recunoastem”, a subliniat premierul turc, inainte de o vizita in partea de nord a insulei, pentru a comemora 20 de ani de la interventia militara turca din 20 iulie 1974. De atunci, insula mediteraneana este divizata in sectorul turc si sectorul grec, singurul recunoscut international. De asemenea, Erdogan a exclus retragerea trupelor turce (35.000 de militari in prezent) din Republica turca a Ciprului de Nord, recunoscuta numai de Turcia. Si seful diplomatiei turce, Ahmet Davutoglu, a avertizat saptamâna trecuta ca dosarul cipriot trebuie rezolvat inainte ca Nicosia sa preia presedintia UE. Negocierile de pace dintre liderii comunitatilor elena si turca au fost lansate in septembrie 2008, dar nu au dus la niciun rezultat tangibil.

Ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, a consolidat statutul de lider regional al Turciei

Prin victoria in alegerile parlamentare, partidul premierului Erdogan isi prelungeste peste un deceniu guvernarea neintrerupta si beneficiaza de continuitate in actiune. Majoritatea clara din parlament ii ingaduie sa se ocupe pe indelete si decis de bogata agenda externa a cabinetului, definita de probleme zero cu vecinii. Probleme dificile poate nu exista, dar subiecte acute de tratat sunt multe in aceasta perioada de efervescenta pe care o cunoaste Orientul Mijlociu si lumea musulmana.

Dosarul cipriot nu poate fi urnit inca din stagnare, chiar daca relatiile dintre Ankara si Atena sunt binevoitoare. O mostenire dureroasa afecteaza si relatiile cu Armenia, care incepusera sa se invioreze nu demult, dar au inghetat din nou. Situatia incerta din Siria, angrenata si ea in valul de schimbari din zona, are impact direct asupra Turciei, inclusiv in ce priveste exodul masiv de refugiati din aceasta tara cuprinsa de framantari. Si relatiile cu Israelul au nevoie de clarificari urgente, si se fac eforturi in acest sens, pentru ca bunele relatii turco-israeliene sunt esentiale pentru un echilibru stabil in zona. Iar marile miscari din lumea araba sunt urmarite cu atentie de Ankara, mai ales ca modelul turc de dezvoltare este “sursa de inspiratie’ pentru regiune, cum spune ministrul de externe Davutoglu.

Probleme interne? Pentru prima oara in istoria republicii, militarii nu mai au ultimul cuvant in politica. Acum, la ordinea zilei este, cel putin pentru guvern, o noua Constitutie, prima care sa nu fie dictata de varfurile armatei, o Constitutie care sa statueze un regim prezidential, dar pentru acest deziderat trebuie tratat si convenit cu opozitia, inclusiv prin acceptarea unor concesii solicate de aceasta.

Desi se pare ca a decazut in scara de prioritati a guvernului, aderarea la Uniunea Euroepena isi mentine actualitatea si regimul Erdogan si-ar inscrie in istorie cea mai mare performanta a sa daca ar integra tara in Europa Unita. Mostenirea cea mai valoroasa pe care o pate lasa Erdogan Turciei, la centenarul Republicii, este integrarea europeana.

Premierul Recep Tayip Erdogan ramane liderul incontestabil al Turciei

Exista incinte imense, cu asistenta de mii si mii de oameni, exista televiziuni care emit pentru milioane si milioane, dar discursul de la balcon , intr-un spatiu fortamente limitat, isi pastreaza in continuare sarmul si impactul sau specific. O adresare mai apropiata cumva, mai cordiala, mai pitoreasca. Cineva remarca odata ca Iulius Cezar si Napoleon Bonaparte nu puteau fi auziti, atunci cand se adresau “orasului si lumii” decat de veo cateva sute de persoane. Cine procedeaza si astazi asemenea lor insemna ca urmareste ca spusele sale sa se intipareasca mai adanc si mai intim in mintea si inima auditoriului.

Asa a facut si premierul Erdogan in seara victoriei la alegerile din 12 inie 2011, cand s-a adresat de la balconul sediului din Ankara al partidului sau. “Discursul de la balcon” (Balkon Konusmasi), cum il numeste presa turca, atrage atentia prin accente noi sau mai viguros puse.

In primul rand, liderul, din 2003,al natiunii turce, (cel mai longeviv “om forte” al Republicii Turce dupa Mustafa Kemal-Ataturk) s-a adresat tuturor locuitorilor tarii: “Astazi, cei 74 de milioane de invingatori sunt turcii, kurzii, zazii, arabii, cerchezii, lazii, georgienii, rumii (crestinii), turkmenii”. Formulare ce trimite la angajamentul premierului de a reveni la principiile fondatoare ale razboiului de eliberare (1919-1922) care se aplica tuturor cetatenilor, indiferent de apartenenta etnica, religioasa si politica.

Discursul trimite insa nu numai la Ataturk (neokemalism), ci si la spatial istoric al Imperiului Otoman (neootomanism), caci premierul Erdogan a mai spus: “Alegerile au fost urmarite indeaproape, iar rezultatele lor salutate la Bagdad, Damasc, Beirut, Aman, Cairo, Tunis, Saraievo, Skoplie, Baku, Nicosia. (…) Credeti-ma, astazi Istanbulul a obtinut o victorie, dar este o victorie si pentru Saraievo, pentru Izmir dar si pentru Beirut, o victorie pentru Ankara dar si pentru Damasc, una pentru Diyarbakir dar si pentru Ramallah, Naplouse, Jenin, pentru Cisiordania, Ierusalim, Gaza. Astazi este victoria Turciei si a Orientului Mijlociu, a Caucazului si a Europei”.

Despre Europa, insa, in discurs, doar atat. Nimic despre aspiratia de integrare in UE a Turciei. Nici in programul electoral al partidului de guvernamant despre candidatura la UE nu se amintea, decat marginal, abia la pagina 151 dintr-un total de 160. In schimb, in discursul inaugural al campaniei electorale, premierul Erdogan promitea ca in 2023, Turcia va atinge un PIB de 25 000 dolari per capita si ca tara va deveni a zecea putere economica a lumii.

Ciprul de Nord, dependent de sprijinul politico-militar al Ankarei

Turcia a semnat marti un acord cu Republica Turca a Ciprului de Nord pentru constructia unui apeduct pe sub Marea Mediterana pentru aprovizionarea cu apa a entitatii statale nordice a insulei divizate, relateaza mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul cadru prevede transportul a 75 de milioane de metri cubi de apa pe an catre Republica Turca a Ciprului de Nord, printr-o conducta care leaga orasul port Mersin de Gecitkoy, zona situata in apropierea portului Kyrenia. Constructia apeductului si a instalatiilor conexe pe fiecare dintre cele doua maluri ar urma sa fie realizata in 2014. Ankara va finanta proiectul, a carui valoare se ridica la 348 de milioane de euro, mai relateaza presa regionala, citata de KARADENIZ PRESS.
Acordul a fost semnat de Irsen Kucuk, prim ministrul RTCN, entitate recunoscuta doar de Ankara, si de vicepremierul turc Cemil Cicek, in vizita oficiala efectuata in partea nordica a insulei, cu prilejul implinirii a 36 de ani de la ocuparea regiunii de catre fortele armate turce. Actiunea militara turca a avut loc ca raspuns la masacrarea etnicilor turci din Cipru de catre autoritatile, armata si gruparile paramilitare grecesti cipriote, sustinute de regimul dictatorial de la Atena, cunoscut sub numele de „regimul coloneilor”.

Cancelarul german, Angela Merkel, a facut apel luni pe langa autoritatile de la Ankara sa-si deschida porturile si aeroporturile pentru navele si aeronavele din Cipru, stat membru a Uniunii Europene, informeaza CNN. Merkel a mai adaugat ca Turciei ar trebui sa i se acorde ”un parteneriat privilegiat”, care nu este insa la inaltimea asteptarilor acestei tari, care doreste aderarea ca membru cu drepturi depline la UE. Cancelarul german a reiterat ca problema Ciprului “trebuie rezolvata”. Pe de alta parta, oficialii de la Ankara au insistat asupra ridicarii a ceea ce ea au numit ei embargo comercial neoficial impotriva Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN), autoproclamata in nordul insulei Cipru, recunoscuta numai de Ankara. Turcia a inceput negocierile de aderare la UE in 2005, dar mai multe capitole de negociere raman inghetate, din cauza faptului ca Ankara refuza sa permita navelor si aeronavelor cipriote sa intre pe teritoriul sau.

Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon, a raspuns favorabil invitatiei turcilor ciprioti

Presedintele Republicii Turce Ciprul de Nord, Mehmet Ali Talat l-a invitat pe secretarul general al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, sa viziteze insula Cipru, acesta acceptand sa efectueze o vizita si in nordul insulei. Presedintele cipriot turc Mehmet Ali Talat a subliniat ca secretarul general ONU Ban Ki-mun a raspuns pozitiv la invitatia adresata pentru o vizita ın Cipru. Talat, care a tinut o conferinta de presa la intoarcerea in Republica Turca a Ciprului de Nord dupa intrevederile avute la Bruxelles cu presedintele Comisiei UE, Barroso, si la Ankara cu oficialii turci, a notat ca vizitele au fost extrem de productive. Participand la cea de-a doua Conferinta a Ambasadorilor turci ce a avut loc ieri, la Ankara, acesta a informat corpul diplomatic turc despre stadiul actual al negocierilor in problema cipriota si obstacolele ridicate de regimul neconstitutional grec de la Nicosia in calea demersurilor turcilor ciprioti pentru detensionarea situatiei. “Voi sunteti in lume glasul cipriotilor turci ce au fost izolati” a declarat Mehmet Ali Talat in fata ambasadorilor turci.

Demers diplomatic

Presedintele cipriot turc, Mehmet Ali Talat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a afirmat ca intrevederile avute cu oficialii europeni si liderii ciprioti greci „sunt o buna ocazie (…) in directia solutionarii problemei”, insa pentru aceasta este necesar ca si regimul grec de la Nicosia „sa dea dovada de buna intentie”. In cadrul intalnirii avute cu oficialii europeni, Talat a declarat ca turcii ciprioti sunt gata de negocieri, insa pentru succesul acestora trebuie „sa fie pregatita si partea greaca”, care a blocat negocierile dintre cele doua parti. Amintind ca presedintelui Comieisi Europene Barrosso ii revine o sarcina si mai mare in solutionarea problemei cipriote, Talat a subliniat ca procesul de aderare a Turciei la UE nu trebuie sa constituie un obstacol ın procesul de solutionare a problemei cipriote.

Reuniune diplomatica

Premierul turc Recep Tayip Erdogan a avut ieri i intrevedere cu ambasadorii turci, reiterand ca „sensul politicii externe turce nu s-a schimbat”. Erdoğan a precizat ca „politica externa turca s-a extins,viziunea si orizontul ei s-au largit si avanseaza pe un drum ce se adreseaza tuturor statelor lumii.” Referindu-se si la situatia din Fasia Gaza, Erdoğan a subiniat ca „pozitia noastra fata de desfasurarile din Gaza nu este expresia unei schimbari a orientarii politicii externe ci o manifestare a sinceritatii,umanitatii si a constiintei. In prezent sustinerea echitatii, dreptatii a drepturilor si libertatilor umane nu inseamna oare o necesitate si pledarea pentru valorile universale? Turcia nu face altceva decat sa ocroteasca dreptul, echitatea si valorile umanitare”.

Mediere turca

Presedintele sirian Bashar al-Assad a declarat ca Siria sprijina eforturile de mediere intreprinse de Turcia pentru a detensiona situatia din Orientul Mijlociu. Amintind ca problemele se vor agrava in lipsa unei solutionari a disensiunilor regionale, Assad a atras atentie asupra importantei rolului de mediator al Turciei. Declaratiile oficialului arab sirian au fost facute in timpul intrevederii cu Cristoph Heusgen, consilierul pentru relatii externe si securitate al cancelarului german, Angela Merkel, aflat intr-un turneu informativ privind stadiul procesului de pace pentru Orientul Mijlociu. Assad a atras atentie la importanta rolului activ al statelor europene in procesul de instaurare a pacii in Orientul Mijlociu, solicitand sprijinul statelor UE pentru rolul de mediator al Turciei. “Germania si UE doresc sa contribuie la asigurarea securitatii si stabilitatii in regiune pentru ca instaurarea pacii in regiune va avea influente pozitive asupra Europei” a precizat la randul sau Cristoph Heusgen.