NATO a reafirmat ca va propune Macedoniei sa adere la Alianta dupa ce aceasta tara îsi va rezolva diferendul cu Grecia, în urma deciziei Curtii Internationale de Justitie care a criticat pozitia Atenei în aceasta problema. “Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei îi va fi adresata o invitatie imediat ce se va obtine o solutie acceptabila pentru parti în problema numelui” tarii, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Aceasta propunere a fost prezentata în 2008 la summitul Aliantei de la Bucuresti, a amintit Anders Fogh Rasmussen într-un comunicat.
“Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).

CIJ a încercat să împace şi capra şi varza. Grecia nu şi-a respectat obligaţiile, opunîndu-se aderării Macedoniei (FYROM) la NATO sub pretextul că nu a fost găsit un nume care să-i convină pentru această fostă republică iugoslavă, a decis luni Curtea Internaţională de Justiţie. “Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a apreciat, joi, ca declaratia de independenta a Kosovo “nu a incalcat dreptul international general”. Potrivit avizului consultativ dat de CIJ vizavi de legalitatea acestei declaratii, Curtea “conchide ca declaratia de independenta din 17 februarie 2008 nu a incalcat dreptul international general”, a declarat Hisashi Owada, presedintele CIJ, la Palatul Pacii din Haga. Pâna in prezent, Kosovo a fost recunoscut de 69 de tari, intre care Statele Unite si 22 dintre cele 27 de state membre UE. Acesta are doua milioane de locuitori, dintre care 90 la suta sunt albanezi. Serbia a obtinut la 8 octombrie din partea Adunarii Generale a ONU permisiunea de a sesiza CIJ cu privire la legalitatea proclamarii independentei Kosovo la 17 februarie 2008. Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pâna in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE, cu exceptia Spaniei, României, Greciei, Slovaciei si Cipru.
CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. intrebarea exacta adresata instantei a fost: “Declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala?”. Belgradul nu recunoaste independenta Kosovo, considerând acest teritoriu provincia sa meridionala. Desi nu are caracter obligatoriu, decizia CIJ privind independenta Kosovo este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. De asemenea, poate fie sa consolideze independenta Kosovo, fie sa impiedice noi recunoasteri. Etnicii albanezi din Kosovo au decis sa declare independenta teritoriului de Serbia, dupa aproape doi ani de negocieri monitorizate international. Dupa eliberarea avizului de catre CIJ, Kosovo a invitat Serbia la negocieri din calitate de stat “suveran”.

Parlamentul European forteaza mana Romaniei in problema Kosovo

Autoritatile de la Bucuresti asteaptă avizul CIJ înainte de a analiza recomandarea Parlamentului European (PE) de a se alinia pozitiei Uniunii Europene (UE) si a recunoaste independenta Republicii Kosovo, a declarat ministrul roman de externe Teodor Baconschi, citat de mass-media de la Bucuresti. Romania ramane consecventa asa numitei „linii nationale”, in chestiunea nerecunoasterii independentei unilaterale a Kosovo, dupa cum defineste ministrul Teodor Baconschi, pozitia autohtona in acest dosar complicat. Romania asteapta astfel avizul Curtii Internationale de Justitie inainte de a analiza recomandarea Parlamentului European in acest sens.
Reamintim ca saptamina trecuta, pe 8 iulie, parlamentarii de la Strasbourg au aprobat cu o serioasa majoritate o rezolutie prezentata de europarlamentarul ecologist austriac, Ulrike Lunacek, prin care acesta a invitat cele cinci tari din Uniunea Europeana care nu au recunoscut independenta Kosovo sa se alinieze pozitiei celorlalte state comunitare. Este vorba despre Romania, Spania, Grecia, Slovacia si Cipru, stat confruntat cu o importanta miscare secesionista a etnicilor turci din nordul insulei.

Sperante la Belgrad

Serbia se aşteaptă ca România, Grecia şi Bosnia-Herţegovina să nu recunoască independenţa unilaterală a Kosovo, a declarat ministrul sârb de Externe, Vuk Jeremici, citat de postul B92, preluat de mass-media de la Bucuresti. El şi-a exprimat speranţa ca nici Republica Muntenegru să nu ia o asemenea decizie, cu condiţia ca această ţară să nu fie supusă unor presiuni.
Jeremici a precizat că încercările de creare a “statului Kosovo” constituie o greşeală strategică. “Ideea noastră este să prevenim o confirmare internaţională şi legală a independenţei Kosovo, proclamată unilateral”, a declarat el. “Astfel, vom continua să facem tot posibilul pentru a limita numărul de ţări care o recunosc (independenţa), şi să împiedicăm Kosovo să adere la organizaţii internaţionale importante”, a adăugat ministrul de Externe, citat de cotidianul Glas Javnosti.
Ministerul de Externe a trimis scrisori mai multor organizaţii internaţionale, avertizând că statuturile şi principiile lor trebuie să împiedice o posibilă încercare a Priştinei de a adera la ele. “Este foarte important pentru noi să consolidăm o majoritate care să nu accepte independenţa Kosovo, să o adunăm într-un bloc care să fie mai extins decât grupul de ţări care fac acest lucru”, a explicat Jeremici.

Procesul Kosovo, la final

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) îşi va face public in data de 22 iulie 2010 avizul consultativ cu privire la legalitatea declaraţiei unilaterale de independenţă a Republicii Kosovo faţă de Serbia, a informat recent instanţa de la Haga, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit comunicatului oficial, şedinţa publică în care preşedintele Curţii, Hisashi Owada, va da citire avizului consultativ va avea loc la ora 15.00. Avizul CIJ, principalul organ judiciar al Naţiunilor Unite, nu are caracter obligatoriu. Serbia, Republica Kosovo şi 29 de state, printre care SUA şi Rusia, au participat între 1 şi 11 decembrie 2009 la o procedură orală în faţa CIJ, sesizată de Adunarea Generală a ONU la cererea Serbiei.
Independenţa Kosovo, proclamată la 17 februarie 2008, a fost recunoscută de 69 de state, printre care 22 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. Serbia continuă să considere Kosovo drept provincia sa meridională.

Schengen balcanic

Ca dovada a sustinerii regionale pentru independenta statului balcanic, responsabili din trei tari din Peninsula Balcanica, Albania, Macedonia, Muntenegru, precum şi Kosovo au anunţat stabilirea unei zone de liberă circulaţie între ele, unde cetăţenii lor respectivi vor putea să se deplaseze dintr-o ţară într-alta fără vize. Cele patru ţări în chestiune, reprezentate prin preşedinţii lor, au decis să instituie un „regim de mini Schengen”, a declarat preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu, făcînd aluzie la zona de liberă circulaţie de persoane stabilită de 25 de ţări europene, dintre care majoritatea membre ale Uniunii Europene. O asemenea iniţiativă „demonstrează maturitatea noastră pentru dezvoltarea integrării europene”, a adăugat Sejdiu, care i-a primit pe ceilalţi trei preşedinţi la Prizren, în sudul Kosovo.
La randul sau, preşedintele albanez Bamir Topi a subliniat că decizia celor patru ţări se aseamănă unui „apel către partenerii noştri europeni pentru a considera libera circulaţie de persoane ca pe un drept esenţial pentru fiecare cetăţean care trăieşte şi lucrează în regiunea Balcanilor”.
Reamintim ca Uniunea Europeană a abolit în decembrie 2010 obligaţia de vize pentru cetăţenii sarbi, muntenegreni şi macedoneni dotaţi cu un paşaport biometric şi care doresc să calatoreasca în ţările spaţiului Schengen. Albania şi Republica Kosovo aspiră la rîndul lor să poată beneficia de o asemenea măsură, pe fondul opozitiei crescande din partea Germaniei, Olandei, Belgiei si Marii Britanii.

Axa strategica Pristina-Mogadishu

Republica Somalia a recunoscut independenta Republicii Kosovo, au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, surse diplomatice de la Pristina. Presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, a primit documentele oficiale prin intermediul reprezentantei permanente a Somaliei la Organizatia Natiunilor Unite (ONU), care devine astfel cel de-al 69-lea stat care a recunoscut independenta unilaterala declarata de regimul de la Pristina. Sursele diplomatice kosovare, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile de la Pristina nu au intentia de a deschide o reprezentanta diplomatica permanenta in Somalia, stat care se confrunta cu un sangeros razboi civil si o instabilitate politica si economica cronica.
Reamintim ca anterior presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca cele cinci state membre ale Ununii Europene care nu au recunoscut pana acum independenta Kosovo se indreapta spre stabilirea unor relatii diplomatice bilaterale cu autoritatile de la Pristina. Exista unele “mişcari pozitive” în ceea ce priveşte Grecia, a precizat Sejdiu într-un interviu acordat publicatiei Euobserver. Sejdu a mai subliniat ca exista „semnale diplomatice” si din partea autoritatilor din Republica Cipru, Romania, Spania şi Slovacia. Mentionam ca periodic in mass-media kosovara apar speculatii privind posibila recunoastere de catre Bucuresti a independentei Kosovo.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Deznodamant juridic

Anterior surse diplomatice din Bruxelles, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, declarau ca CIJ va emite opinia cu privire la legalitatea independentei Kosovo în luna noiembrie 2010.
La randul lor, oficialii de la Belgrad considera ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene. Secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug, a declarat ca ”noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Batalie legala

Avizul Curtii Internationale de Justitie de la Haga, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Recomandare europeana

Membrii Parlamentului European au recomandat recunoaşterea independenţei Kosovo de către toate statele membre ale Uniunii Europene, conform unei rezoluţii adoptate saptamana trecuta. “Deputaţii europeni ar saluta recunoaşterea de către toate statele membre a independenţei Kosovo”, potrivit proiectului de rezoluţie elaborat de eurodeputatul Ulrike Lunacek. Luând act de declaraţia de independenţă a Kosovo din 17 februarie 2008, recunoscută de 69 de ţări, rezoluţia menţionează “că 22 de state membre UE au recunoscut Kosovo ca ţară independentă, iar cinci încă nu au luat această decizie”. Pentru a creşte eficienţa politicilor UE pentru toţi cetăţenii kosovari, eurodeputaţii încurajează statele membre “să intensifice abordarea comună în ceea ce priveşte Kosovo”. În acelaşi timp, membrii PE resping posibilitatea divizării Kosovo. Rezoluţia reafirmă importanţa pe care o au pentru UE relaţiile cu Kosovo, în pofida diferenţelor dintre statele membre în privinţa statutului acestui teritoriu.
Potrivit eurodeputaţilor, statele membre UE şi Comisia Europeană ar trebui să adopte rapid o procedură provizorie pentru a facilita deplasarea cetăţenilor kosovari. În acelaşi timp, eurodeputaţii evidenţiază necesitatea reformelor şi combaterii corupţiei în Kosovo, autorităţile de la Priştina fiind îndemnate să continue descentralizarea. Conform rezoluţiei, una din principalele probleme din Kosovo o reprezintă infracţionalitatea organizată, dar şi tensiunile din nordul teritoriului, unde un protestatar a fost omorât pe 2 iulie, iar un membru de etnie sârbă al Adunării Kosovo a fost rănit pe 5 iulie în Mitroviţa.
Reamintim ca independenţa Kosovo a fost recunoscută până acum de 69 de ţări, între care Statele Unite şi 22 din cele 27 de state membre UE, si 24 dintre membrele NATO. România nu a recunoscut independenţa teritoriului.

Opozitie prezidentiala

Reamintim ca in timpul unei recente vizite oficiale efectuate in luna iunie 2010 in Albania, preşedintele roman Traian Băsescu a reafirmat, în cursul unei întâlniri cu omologul său albanez, că poziţia României în privinţa statutului provinciei Kosovo rămâne inflexibilă în temeiul dreptului internaţional. Relaţiile româno-albaneze şi situaţia din Kosovo au dominat discuţiile de la Tirana, dintre preşedintele României, Traian Băsescu, şi omologul său albanez, Bamir Topi.
Preşedintele Albaniei a afirmat că, în cadrul convorbirilor avute cu şeful statului român, a reconfirmat intenţia ţării sale de a juca un rol constructiv şi de moderator în regiune. “Am considerat împreună foarte importantă creşterea nivelului de investiţii, includerea Albaniei şi a României în proiecte, începând cu Marea Neagră şi Marea Adriatică, în domeniul energetic, dar şi în domeniul turismului.”
Preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre consolidarea relaţiilor economice bilaterale şi a precizat că s-a stabilit, în acest sens, organizarea unui forum de afaceri, la toamnă, la Bucureşti. Referindu-se la poziţia României în privinţa problemei Kosovo, şeful statului a spus că aceasta este inflexibilă. “Inflexibilitatea nu vine din lipsa de respect faţă de kosovari, ci vine din consistentul respect pe care îl avem pentru dreptul internaţional”, a precizat preşedintele Traian Băsescu.
Pe de alta parte presedintele român Traian Basescu este de parere ca rusii au profitat de aceasta exceptie Kosovo atunci cind au invadat Georgia si au declarat Osetia de Sud si Abhazia state de sine statatoare. In acelasi timp Romania, ca si celelalte patru tari europene care refuza sa recunoasca independenta Kosovo, argumenteaza ca independenta proclamata de Pristina, in februarie 2008 desi a a avut sprijinul NATO si al Uniunii Europene, nu a fost autorizata de Consiliul de Securitate al ONU si de niciun alt organism international autorizat juridic, iar pina acum doar 69 de state din cele 192 , membre ale ONU au recunoscut-o.

CIJ, camp de batalie juridica intre Serbia si Kosovo

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) îşi va face public in data de 22 iulie 2010 avizul consultativ cu privire la legalitatea declaraţiei unilaterale de independenţă a Republicii Kosovo faţă de Serbia, a informat recent instanţa de la Haga, citata de mass-media internationala. Potrivit comunicatului oficial, şedinţa publică în care preşedintele Curţii, Hisashi Owada, va da citire avizului consultativ va avea loc la ora 15.00. Avizul CIJ, principalul organ judiciar al Naţiunilor Unite, nu are caracter obligatoriu. Serbia, Republica Kosovo şi 29 de state, printre care SUA şi Rusia, au participat între 1 şi 11 decembrie 2009 la o procedură orală în faţa CIJ, sesizată de Adunarea Generală a ONU la cererea Serbiei.
Independenţa Kosovo, proclamată la 17 februarie 2008, a fost recunoscută de 69 de state, printre care 22 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. Serbia continuă să considere Kosovo drept provincia sa meridională.

Schengen balcanic

Ca dovada a sustinerii internationale pentru independenta statului balcanic, responsabili din trei tari din Peninsula Balcanica, Albania, Macedonia, Muntenegru, precum şi Kosovo au anunţat stabilirea unei zone de liberă circulaţie între ele, unde cetăţenii lor respectivi vor putea să se deplaseze dintr-o ţară într-alta fără vize. Cele patru ţări în chestiune, reprezentate prin preşedinţii lor, au decis să instituie un „regim de mini Schengen”, a declarat preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu, făcînd aluzie la zona de liberă circulaţie de persoane stabilită de 25 de ţări europene, dintre care majoritatea membre ale Uniunii Europene. O asemenea iniţiativă „demonstrează maturitatea noastră pentru dezvoltarea integrării europene”, a adăugat Sejdiu, care i-a primit pe ceilalţi trei preşedinţi la Prizren, în sudul Kosovo.
La randul sau, preşedintele albanez Bamir Topi a subliniat că decizia celor patru ţări se aseamănă unui „apel către partenerii noştri europeni pentru a considera libera circulaţie de persoane ca pe un drept esenţial pentru fiecare cetăţean care trăieşte şi lucrează în regiunea Balcanilor”.
Reamintim ca Uniunea Europeană a abolit în decembrie 2010 obligaţia de vize pentru cetăţenii sarbi, muntenegreni şi macedoneni dotaţi cu un paşaport biometric şi care doresc să calatoreasca în ţările spaţiului Schengen. Albania şi Republica Kosovo aspiră la rîndul lor să poată beneficia de o asemenea măsură, pe fondul opozitiei crescande din partea Germaniei, Olandei, Belgiei si Marii Britanii.

Axa strategica Pristina-Mogadishu

Republica Somalia a recunoscut independenta Republicii Kosovo, au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, surse diplomatice de la Pristina. Presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, a primit documentele oficiale prin intermediul reprezentantei permanente a Somaliei la Organizatia Natiunilor Unite (ONU), care devine astfel cel de-al 69-lea stat care a recunoscut independenta unilaterala declarata de regimul de la Pristina. Sursele diplomatice kosovare, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca autoritatile de la Pristina nu au intentia de a deschide o reprezentanta diplomatica permanenta in Somalia, stat care se confrunta cu un sangeros razboi civil si o instabilitate politica si economica cronica.
Reamintim ca anterior presedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca cele cinci state membre ale Ununii Europene care nu au recunoscut pana acum independenta Kosovo se indreapta spre stabilirea unor relatii diplomatice bilaterale cu autoritatile de la Pristina. Exista unele “mişcari pozitive” în ceea ce priveşte Grecia, a precizat Sejdiu într-un interviu acordat publicatiei Euobserver. Sejdu a mai subliniat ca exista „semnale diplomatice” si din partea autoritatilor din Republica Cipru, Romania, Spania şi Slovacia. Mentionam ca periodic in mass-media kosovara apar speculatii privind posibila recunoastere de catre Bucuresti a independentei Kosovo.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 69 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 20 mai 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei, Regatul Swaziland, Vanuatu, Djibouti, Republica Somalia. La randul lor, surse guvernamentale din Paraguay si Papua Noua-Guinee, citate de mass-media internationala, au dat ca sigura proxima recunoastere a independentei Republicii Kosovo, si stabilirea de relatii diplomatice si politice bilaterale.
Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Deznodamant juridic

Anterior surse diplomatice din Bruxelles, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, declarau ca CIJ va emite opinia cu privire la legalitatea independentei Kosovo în luna noiembrie 2010.
La randul lor, oficialii de la Belgrad considera ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene. Secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug, a declarat ca ”noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Batalie legala

Avizul Curtii Internationale de Justitie de la Haga, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Companiile internationale, pregatite pentru exploatarea zacamintelor de gaz din Marea Neagra

Rezervele de gaze naturale existente în două blocuri dintr-un perimetru din Marea Neagră concesionat firmei Sterling au fost reevaluate, de la 6 miliarde de metri cubi la aproape 10 miliarde, relateaza surse oficiale de la Bucuresti, citate de mass-media. Melrose Resources, compania britanică care a cumpărat 35% din drepturile asupra perimetrelor deţinute de Sterling Resources în Marea Neagră, a reevaluat în creştere rezervele de gaz din două blocuri, Ana şi Doina, care fac parte din perimetrul Midia, concesionat de statul român companiei Sterling.
Compania a reprocesat şi a interpretat datele obţinute din explorarea seismică 2D şi a reanalizat datele furnizate de sonde. Un audit independent al rezultatelor a condus la o nouă estimare a rezervelor, de 345 de miliarde de picioare cubice, dintre care 247 de miliarde în blocul Ana şi 98 în Doina, se arată într-o ştire apărută pe site-ul Offshore. Cele 345 de miliarde de picioare cubice, existente doar în cele două blocuri, reprezintă 9,7 miliarde de metri cubi, cantitate echivalentă cu necesarul de import al României pe mai bine de un an şi jumătate. Estimarea este mult mai mare decât cea prezentată de Sterling acum un an-6 miliarde de metri cubi.
Melrose se aşteaptă ca, până la sfârşitul acestui an, să primească din partea autorităţilor române acordul pentru demararea investiţiilor în cele două blocuri. Investiţia se ridică la 400 de milioane de dolari. Compania britanică se aşteaptă să înceapă extracţia gazului în ultima parte a anului 2010, cu un nivel de 110 milioane de picioare cubice ), adică 3,1 milioane de metri cubi pe zi.
Dezvoltarea celor două blocuri presupune amplasarea a cel puţin două platforme, conectate la o instalaţie de prelucrare pe uscat printr-o conductă de 110 kilometri lungime.

Concesiuni vandute

Controversata firma Sterling Resources vrea sa-si vanda concesiunile de la Marea Neagra, a declarat recent, intr-o emisiune la The Money Channel, Cristian Petrescu, membru in Comisia de industrii din Camera Deputatilor, informatia fiind confirmata si de seful Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Patruti, relateaza mass-media de la Bucuresti. Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare si exploatare petroliera in perimetrele XIII Pelican si XV Midia, intre ANRM si Sterling Resources Ltd., are o durata de 30 ani contractuali calculati de la data intrarii in vigoare a ESPA (n.r. adica a Contractului de Explorare si Impartire a Productiei incheiat intre Rompetrol SA si Enterprise Oil Exploration Limited si Canadianoxy (Romania) Ltd., la 6 august 1992), cu dreptul de prelungire cu o perioada aditionala de pana la 15 ani, conform prevederilor art. 27 alin. (2) din Legea Petrolului, potrivit actului aditional.
Sterling Resources Ltd. este o companie canadiana cu sediul la Calgary, Provincia Alberta. Resources Ltd. este listat la bursa din Toronto TSX Venture Exchange, actiunile sale tranzactionandu-se sub simbolul “SLG”. Sterling Resources Ltd. desfasoara operatiuni petroliere in Marea Britanie (atat in Marea Nordului cat si pe uscat), in Franta si in Romania (atat pe uscat – Perimetrul Sud Craiova, cat si in Marea Neagra – Perimetrele Pelican si Midia).

Negocieri cu repetitie

Compania Sterling Resources nu este la prima incercare de vanzare a concesiunilor, E.ON Romania purtand anterior negocieri pentru a achizitiona gaze posibil extrase de aceasta companie din platforma continentala din Marea Neagra. “Purtam de cateva luni discutii cu cei de la Sterling Resources, pentru a achizitiona gaze pe care ei le-ar putea extrage din platforma continentala. Nu este probabil ca noi sa participam la licitatiile de concesiune pentru acele perimetre”, a precizat, citat de mass-media de la Bucuresti, directorul general al E.ON Romania, Frank Hajdinjak.
Reamintim ca pe platoul continental romanesc al Marii Negre sunt in productie cinci zacaminte (Lebada Est, Lebada Vest, Sinoe, Pescarus si Delta) de titei si gaze asociate, concesionate companiei Petrom. De asemenea, doua zacaminte de gaze libere descoperite de Sterling Resources, Doina si Ana, sunt in curs de evaluare urmand sa se faca lucrarile de dezvoltare. Grupul E.ON activeaza in sectorul electricitatii si al gazelor naturale, este prezent in 30 de tari, are un volum anual de vanzari de aproape 69 miliarde euro si are aproximativ 88.000 angajati.

Concesiune controversata

Sterling a primit dreptul de concesiune exlcusivă a perimetrelor Pelican şi Midia din Marea Neagră la sfârşitul anului 2008, printr-o decizie adoptată pe ultima sută de metri a guvernului Tăriceanu. Actul, care a fost urmat de un imens scandal presupunea modificarea acordului iniţial de împărţire a producţiei, prin care statul primea cotă-parte din ţiţeiul şi gazele extrase, într-o concesiune, din care statul primeşte doar redevenţe. O valoare exactă a rezervelor din cele două perimetre, care se întind pe mai mult de 4.000 de kilometri pătraţi, nu există. Toamna trecută, autorităţile române au estimat un volum de 50 de miliarde de metri cubi de gaze(importurile totale ale României pe opt ani) şi 278 de milioane de tone de ţiţei.
Anterior, preşedintele Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ANRM), Gelu Mărăcineanu, a declarat ca “in cele două perimetre petroliere au fost identificate 11 structuri gazeifere şi petrolifere. Pentru două dintre acestea, Doina şi Doina Sister, au fost săpate sonde de explorare geologică. Celelalte nouă structuri au fost explorate doar prin prospecţiune seismică. Cu o probabilitate de 50%, acestea prezintă resurse potenţiale de aproximativ 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 278 de milioane de tone de ţiţei”, a mai declarat, citat de The Money Channel, preşedintele ANRM, Gelu Mărăcineanu.
Referitor la disputa dintre compania Sterling Resources şi autorităţi, Mărăcineanu a spus că în paralel cu ancheta parlamentară şi cu cea a Corpului de Control al Premierului, ANRM desfăşoară propria anchetă în acest caz. “Sunt o serie de elemente pe care ANRM le-a transmis companiei Sterling. Nu am încercat niciodată să surprindem Sterling cu ceva, ci am încercat să cooperăm. Am solicitat să ni se pună la dispoziţie autorizaţiile de construcţie şi de mediu. Astfel, a reieşit faptul că Sterling nu a deţinut autorizaţie de construcţie şi de mediu pentru platforma din Marea Neagră, care este o platformă de explorare şi evaluare a producţiei, nu de prospecţiuni, deci era nevoie de autorizaţii. Inspecţia de Stat pentru Construcţii a confirmat: Sterling trebuia să aibă autorizaţie de construcţii. Conform legii petrolului, rezilierea contractului ar putea fi întemeiata pe nerespectarea autorizatiilor de de constructie si mediu.”

Decizie istorica

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a tranşat în luna februarie 2009 disputa româno-ucraineană legată de delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor, acordând României aproape 80% din zona disputată. România a obţinut astfel jurisdicţia suverană şi drepturile suverane, mai ales de exploatare, pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kilometri păraţi.
Corpul de control al Guvernului a început, pe 9 februarie, verificările cu privire la contractul încheiat între Sterling Resources şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Premierul Emil Boc declarase anterior că va fi analizată sub aspect legal modalitatea prin care contractul de explorare încheiat între Sterling Resources şi ANRM a fost transformat în acord petrolier şi de concesiune.
Premierul Boc a declarat în data de 5 februarie că, potrivit actului adiţional încheiat cu Sterling Resources, compania a avut înainte de decizia CIJ drept de explorare în Marea Neagră, iar după decizia Curţii contractul prevede şi dreptul de exploatare a resurselor. Primul-ministru, care a anunţat că a fost desecretizată anexa la contractul în cauză, a anunţat şi că a fost sesizat Corpul de control al Guvernlui.
Durata acordului petrolier pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia este de 30 de ani, calculaţi de la data intrării în vigoare a Contractului de explorare şi împărţire a producţiei, cu drept de prelungire pentru o perioadă de până la 15 ani. Contractul de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia a fost încheiat de Rompetrol S.A. la data de 6 august 1992, cu firmele Enterprise Oil şi Canadianoxi Ltd. şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.570/1992, înainte de intrarea în vigoare a Legii petrolului 134/1995, prin care s-a statuat că tipul de contract petrolier practicat în Romania este acordul petrolier de concesiune. În prezent, ANRM caută soluţii pentru a reveni la forma iniţială a contractului din 1992, prin care statul român primea 45% din cantitatea de gaze extrasă din platoul continental.

Fortele de securitate kosovare ameninta integritatea teritoriala a Serbiei

Preşedintele Republicii Kosovo, Fatmir Sejdiu, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat că cele cinci state membre ale Ununii Europene care nu au recunoscut până acum independenţa Kosovo se indreapta spre stabilirea unor relatii diplomatice bilaterale cu autoritatile de la Pristina. Există unele “mişcări pozitive” în ceea ce priveşte Grecia, a precizat Sejdiu într-un interviu acordat saptamana trecuta publicaţiei Euobserver. Sejdu a mai subliniat ca exista „semnale diplomatice” si din partea autoritatilor din Republica Cipru, România, Spania şi Slovacia. Mentionam ca periodic in mass-media kosovara apar speculatii privind posibila recunoastere de catre Bucuresti a independentei Kosovo.

Deznodamant juridic

Curtea Internaţională de Justiţie (CJI) de la Haga va emite opinia cu privire la legalitatea independenţei Kosovo spre finalul anului, relateaza mass-media sarba, citând surse diplomatice din Bruxelles. Sentinţa urmează să fie emisă în noiembrie 2010, au declarat sursele citate, precizand că membrii comunitatii internaţionale se aşteaptă ca Serbia să îl aresteze până la acea dată pe fostul comandant sârb bosniac Ratko Mladic. Audierile de la CJI, de la Haga, au inceput la sfarsitul anului trecut.
La randul lor, oficialii de la Belgrad considera ca problema Kosovo poate fi abordata de pe o pozitie de forta atunci cand Serbia va deveni membra a Uniunii Europene. Secretarul de stat din Ministerul pentru regiunea Kosovo-Metohia, Oliver Ivanovic, citat de agentia sarba Tanjug, a declarat ca ”noua atmosfera economica si politica ce se va crea in Serbia ca urmare a obtinerii statutului de membru UE va face posibila stabilirea unei intelegeri istorice intre cele doua parti”. “Daca ma intrebati pe mine, este singura cale de a atinge un model sustenabil pentru solutionarea problemei nationale a sarbilor si albanezilor”, a subliniat Ivanovic, precizand ca albanezii din Kosovo si Serbia nu vor putea ajunge prin propriile puteri la o intelegere pana in momentul cand statutul de membru al UE nu va constitui un viitor sigur.

Exemplu Ciprului

Doar dupa integrarea in UE, Ciprul a obtinut capacitatea de a-si rezolva problema teritoriala intr-un mod eficient, iar drepturile si obligatiile impuse de UE nu vor fi aplicate Kosovo pana cand statutul sau final nu va fi stabilit clar. “Numai acest lucru va schimba actuala pozitie extrem de radicala a albanezilor si totodata va determina Serbia sa ia in considerare o solutie foarte inventiva in ceea ce priveste statutul provinciei sale sudice”, a mai spus Ivanovic. Intrebat daca acest lucru inseamna ca locuitorii sa afle in scurt timp ca Serbia nu va intra in UE in conditiile in care provincia Kosovo are statut autonom, Ivanovic a declarat ca se impune ca oamenii sa fie informati cu privire la acest lucru.

Planuri kosovare

Reactia sarbilor vine pe fondul anuntului cum ca Executivul de la Pristina si reprezentanti internationali implementeaza un plan vizand integrarea nordului Kosovo, regiune cu populatie majoritar sarba, in institutiile kosovare, un proiect pe care Belgradul il respinge deja. ”Guvernul si Biroul civil international (ICO) condus de Pieter Feith elaboreaza un plan vizand integrarea nordului” Kosovo in restul Kosovo, a declarat ministrul kosovar al administratiei locale, Sadri Ferati. Nordul Kosovo, sustinut de Serbia, este populat aproape in exclusivitate de sarbi, care resping autoritatea Pristinei. “Planul are ca scop stabilirea unei prezente fizice a institutiilor Kosovo in nord si consolidarea administratiilor locale” in aceasta regiune, alipindu-le autoritatilor de la Pristina, a spus oficialul. Biroul civil international este o misiune care reprezinta principalele tari ce au recunoscut independenta Kosovo, proclamata in februarie 2008. Institutia este condusa de Feith, care este si reprezentant special al Uniunii Europene in Kosovo. Planul vizeaza “stabilirea statului de drept intr-o regiune supusa mult timp tensiunilor”, a declarat Ferati. “Cetatenii vor avea ocazia sa participe la luarea de decizii si nu vor trebui sa improvizeze institutii paralele”, a adaugat el, precizand ca acest plan prevede crearea unui fond care “va oferi mari perspective” pentru aceasta regiune. Ferati a facut aluzie la institutiile create de sarbii din nordul Kosovo si care nu vor sa se subordoneze decat Belgradului.

Retaliere sarbeasca

Odata cu raspandirea acestor informatii vizavi de planurile kosovare, autoritatile de la Belgrad au calificat acest lucru drept o “provocare periculoasa si inutila”. “Acest plan propus de ICO prevede activitati al caror scop este sa forteze majoritatea sarbilor in nordul Kosovo sa accepte proclamarea unilaterala a independentei”, a declarat presedintele sarb Boris Tadici in cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, consacrat Kosovo. Ministrul sarb de externe Vuk Jeremici a avertizat marti, la Bruxelles, in legatura cu orice “masura unilaterala” in ceea ce priveste Kosovo.

Propuneri austriaco-grecesti de extindere

Sefii diplomatiilor de la Viena si Atena au trimis anterior o scrisoare comuna sefului diplomatiei europene, Catherine Ashton, in care isi expun viziunea asupra a ceea ce Uniunea trebuie sa realizeze in cursul anului 2010 in ceea ce priveste Balcanii de Vest.UE ar trebui sa incheie negocierile de aderare cu Croatia, sa raspunda la solicitarea Serbiei de a adera la UE, sa demareze negocierile cu Macedonia si sa elimine vizele pentru albanezi si bosniaci, considera Dimistris Droutsas (Grecia) si Michael Spindelegger (Austria). “Progresele din Balcani nu se sustin inca. Mai mult chiar, in perioade dificile din punct de vedere economic, se ridica multe semne de intrebare in legatura cu perspectivele Balcanilor de Vest”, recunosc cei doi ministri de externe. Ei cer consolidarea relatiilor cu alte state candidate, precum Albania sau Muntenegru, si “progrese concrete in ceea ce priveste angajamentul UE fata de Kosovo, a carui independenta nu este inca recunoscuta de toate statele membre”. Cei doi oficiali ofera acest plan drept baza de discutii pentru intalnirea la nivel inalt a reprezentantilor UE cu liderii din Balcani, ce ar urma sa aiba loc in luna mai 2010 la Sarajevo.

Critici europene

Misiunea Uniunii Europene in Kosovo (EULEX) a reluat criticile la adresa autoritatilor sarbe pentru ca au continuat sa mentina in acest teritoriu un sistem judiciar paralel cu sistemul oficial al regimului de la Pristina, relateaza mass-media de la Belgrad, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Nicaieri in Europa nu avem doua sisteme judiciare, care functioneaza in acelasi timp si acelasi loc”, a declarat seful EULEX, Yves de Kermabon, citat de mass-media sarba. “Nu exista justitie cu doua sisteme de jurisdictie. Aceasta va provoca decizii care incalca drepturile populatiei. Nu putem avea decat un sistem judiciar in Kosovo”, a insistat acesta.
Oficialul european a facut aceste declaratii in timpul unei intalniri cu magistrati kosovari, absolventi ai cursurilor de perfectionare organizate de EULEX, comentand decizia Parlamentului sarb de a numi magistrati in tribunalele paralele sarbe din Republica Kosovo, situate in enclavele etnice sarbe controlate de Belgrad. “Decizia politica a Belgradului de a numi magistrati pentru tribunalele sarbe din Kosovo trebuie abordata de urgenta”, a declarat Kermabon. “Eulex nu recunoaste si nu ajuta structurile «paralele» din Kosovo”, a declarat Kermabon, adaugand ca mandatul misiunii sale este de a “ajuta institutiile kosovare, autoritatile judiciare si agentiile insarcinate cu respectarea legii”.
Reamintim ca liderii kosovari albanezi au proclamat in februarie 2008 independenta Kosovo, care a fost recunoscuta de 65 de state, printre care Statele Unite si majoritatea statelor membre UE si NATO. Serbia se opune ferm si continua sa considere Kosovo drept provincia sa meridionala. Belgradul sprijina si finanteaza sistemele administrativ, educativ si judiciar in regiunile din Kosovo cu populatie majoritara sarba.
EULEX, cea mai ampla misiune mobilizata de UE, a devenit functionala in decembrie, inlocuind treptat misiunea ONU, care a administrat Kosovo de la sfarsitul razboiului din 1998-1999. Periodic, EULEX aduce in prim planul relatiilor cu Belgradul problematica sprijinirii de care Serbia a unei structuri statale paralele pe teritoriul Republicii Kosovo.

Incident diplomatic

Recent premierul sarb, Mirko Cvetkovici, i-a convocat de urgenta pe ambasadorii Germaniei, Marii Britanii, Frantei, Italiei si Statelor Unite la Belgrad dupa ce ministrul sarb pentru Kosovo, Goran Bogdanovici, precum si alti oficiali sarbi, a fost impiedicat, de catre oficiali ai serviciilor de securitate kosovare, sa viziteze enclavele sarbesti din Kosovo. Biroul de presa al Guvernului sarb, citat de mass-media locala, a anuntat intr-un comunicat oficial ca Cvetkovici a protestat fata de aceasta situatie si le-a spus ambasadorilor ca este inacceptabil sa fie incalcate in acest fel drepturile omului si lidertatea de miscare in Kosovo.
Premierul le-a cerut tarilor reprezentate de acesti emisari sa sprijine condamnarea actiunilor misiunilor EULEX si KFOR si asigurarea unor conditii civilizate de trai in nordul Kosovo, potrivit comunicatului.
In Pristina, reprezentatul special al Uniunii Europene in Kosovo a afirmat ca Bogdanovici nu are dreptul sa ramana in Kosovo deoarece nu a respectat procedurile. “Acestea sunt principii si proceduri acceptate de Belgrad, UE si Pristina pentru vizitele oficiale, iar in acest caz, acestea nu au fost respectate”, a afirmat purtatoarea de cuvant a reprezentantului UE, Julia Reuter. Incidentul survine la cateva saptamani dupa vizita presedintelui sarb in Kosovo, vizita care a provocat noi tensiuni intre autoritatile de Belgrad si regimul de la Pristina.

Batalie judiciara

Vizitele periodice ale liderilor sarbi au loc la cateva luni dupa ce Curtea Internationala de Justitie a incheiat examinarea legalitatii declararii in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo, urmand sa emita un aviz consultativ, fiind sesizata in acest sens de Adunarea Generala a ONU la cererea Serbiei. Avizul, care nu are caracter de constrangere, va fi redactat in lunile urmatoare de catre cei 15 judecatori ai CIJ si va fi citi apoi in sedinta publica. Belgradul a afirmat la inceperea audierilor, la 1 decembrie, ca declaratia de independenta a Kosovo este “o provocare pentru ordinea juridica fondata pe principiul suveranitatii statelor”.
La randul sau, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat ca “independenta Kosovo este ireversibila si va ramane asa”. El a primit sprijinul neconditionat al SUA, care au rugat Curtea sa o declare “conforma cu dreptul international” si au prezentat-o ca un factor de stabilizare a Balcanilor.
Reamintim ca instanta de la Haga nu va da niciun verdict asupra independentei Republicii Kosovo. CIJ va trebui sa ia in considerare regula ca recunoasterea statelor este o chestiune de suveranitate a statelor care recunosc, a declarat si presedintele sloven Danilo Tirk intr-un interviu pentru publicatia sarba Politika. Curtea de Justitie poate analiza circumstantele in care a fost proclamata independenta, isi poate exprima opinia asupra acestor circumstante, insa nu poate norma politica de recunoastere a statelor. Este o chestiune de suveranitate a fiecarui stat in parte. De aceea nu trebuie sa asteptam multe de la opinia consultativa a Curtii cu sediul la Haga, a declarat presedintele sloven. Danilo Tirk considera ca avertismentul presedintelui CIJ Hisashi Owada este potrivit, subliniind ca toti cei care se asteapta ca instanta sa emita un verdict sub notiunea de opinie se insala. O opinie este doar o opinie, a spus el. Tirk, care este si profesor de drept international, a subliniat ca problema unei declaratii unilaterale de independenta este totdeauna disputabila si legata de tensiuni politice si ca, in acest sens, reprezinta o amenintare la pacea lumii.

Sprijin romanesc

Serbia a beneficiat de sustinerea neconditionata a Romaniei, o delegatie condusa de secretarul de stat din MAE de la Bucuresti, Bogdan Aurescu, pledand impotriva independentei Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie. Potrivit declaratiilor oficialului roman, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) din capitala olandeza trebuie sa decida daca un stat poate fi creat prin secesiune unilaterala. Anterior, si delegatia Regatului Spaniei a sustinut la CIJ ca, potrivit dreptului international, declararea in mod unilateral a independentei provinciei sarbe Kosovo in februarie 2008 este ilegala. La randul lor, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Croatia, Canada, precum si alte state occidentale si musulmane si-au manifestat sustinerea fata de independenta Republicii Kosovo.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu si directorul general pentru afaceri juridice Cosmin Dinescu au pledat in fata Curtii Internationale de Justitie, prezentand pozitia Romaniei in procesul Serbiei contra Kosovo cu privire la declararea unilaterala a independentei acestui teritoriu. Reamintim ca Romania este una dintre putinele tari membre ale Uniunii Europene (UE) si Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care nu recunosc independenta Republicii Kosovo, fosta regiune a statului sarb, populata majoritar de etnici albanezi.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 65 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 15 ianuarie 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.

Viktor Ianukovici, favoritul alegerilor prezidentiale

Premierul ucrainean Iulia Timosenko a declarat ca va organiza ample manifestatii de strada daca turul al doilea al alegerilor prezidentiale, care va avea loc duminica, 7 februarie 2010, va fi fraudat de contracandidatul sau, Viktor Ianukovici, relateaza mass-media locala, citata de agentiile de presa de la Bucuresti. „Daca Ianukovici vrea fraude, suntem capabili sa ii opunem o rezistenta cum nu a vazut niciodata, nici chiar in 2004”, a declarat Iulia Timosenko, in timpul unui miting electoral, facand referire la miscarea populara cunoscuta drept „revolutia portocalie”, care a dus la invalidarea victoriei anuntate initial a rivalului sau, in urma fraudarii scrutinului. „In eventualitatea in care nu vom reusi (…) sa garantam ca expresia vointei poporului si rezultatele acestei vointe sunt oneste, vom chema oamenii in strada”, a declarat Iulia Timosenko, insistand ca „nu exista nicio indoiala in legatura cu acest lucru”.
Reamintim ca Iulia Timosenko si Viktor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, se vor confrunta duminica in turul decisiv al alegerilor prezidentiale. In primul tur din 17 ianuarie, Ianukovici, sustinut in majoritate de populatia rusofona din Ucraina, a obtinut 35,32% din voturile exprimate, cu peste zece procente mai mult decat actualul premier, batalia urmand sa se dea pentru cele peste 37% din voturile revenite celorlalti 16 candidati.

Bomba romanesca

Candidata in turul doi al prezidentialelor de duminica din Ucraina, premierul Iulia Timosenko, a declarat ca va solicita schimbarea deciziei Curtii Internationale de Justitiei de la Haga in problema delimitarii platoului continental al Marii Negre, relateaza agentia de presa KARADENIZ-PRESS. “Platoul continental al Marii Negre este declaratia noastra de independenta economica si politica, este puterea si competitivitatea Statului. Ma voi ocupa de restaurarea justitiei in favoarea Ucrainei”, a declarat premierul Timosenko in cadrul unei reuniuni electorale in regiunea Ternopol din Ucraina occidentala, fieful electoral al extremei drepte ucrainene. Potrivit acesteia, punerea in valoare a platoului Marii Negre va permite Ucraine sa se aprovizioneze cu petrol si gaz pentru cateva sute de ani.
Reamintim ca Curtea Internationala de Justitie de la Haga s-a pronuntat in urma cu un an in cazul delimitarii maritime dintre Romania si Ucraina in jurul Insulei Serpilor. Judecatorii au decis ca linia granitei care delimiteaza platoul continental si zonele economice exclusive va urma arcul de 12 mile maritime, asa cum solicitase Romania. De asemenea, Curtea a decis ca Insula Serpilor nu influenteaza linia de demarcatie. Prin decizia Curtii de la Haga, Romaniei ii revine 79,34% din totalul suprafetei in disputa, ceea ce inseamna accesul la o mare parte din rezervele de petrol si gaze naturale aflate in mijlocul disputei.

Premierul ucrainean Timosenko sfideaza CIJ

Candidata in turul doi al prezidentialelor de duminica din Ucraina, premierul Iulia Timosenko, a declarat ca va solicita schimbarea deciziei Curtii Internationale de Justitiei de la Haga in problema delimitarii platoului continental al Marii Negre, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. “Platoul continental al Marii Negre este declaratia noastra de independenta economica si politica, este puterea si competitivitatea Statului. Ma voi ocupa de restaurarea justitiei in favoarea Ucrainei”, a declarat premierul Timosenko in cadrul unei reuniuni electorale in regiunea Ternopol din Ucraina occidentala, fieful electoral al extremei drepte ucrainene. Potrivit acesteia, punerea in valoare a platoului Marii Negre va permite Ucraine sa se aprovizioneze cu petrol si gaz pentru cateva sute de ani.
Reamintim ca Curtea Internationala de Justitie de la Haga s-a pronuntat in urma cu un an in cazul delimitarii maritime dintre Romania si Ucraina in jurul Insulei Serpilor. Judecatorii au decis ca linia granitei care delimiteaza platoul continental si zonele economice exclusive va urma arcul de 12 mile maritime, asa cum solicitase Romania. De asemenea, Curtea a decis ca Insula Serpilor nu influenteaza linia de demarcatie. Prin decizia Curtii de la Haga, Romaniei ii revine 79,34% din totalul suprafetei in disputa, ceea ce inseamna accesul la o mare parte din rezervele de petrol si gaze naturale aflate in mijlocul disputei.
In finala prezidentiala de duminica vor concura Victor Ianukovici si premierul Iulia Timosenko. In urma cu doua saptamani, diferenta dintre cei doi a fost de 10 procente in favoarea lui Ianukovici, care a obtinut 35% din voturi.

Presedintele muntenegrean Filip Vujanovic sprijina independenta Republicii Kosovo

Belgradul a decis rechemarea ambasadorului sau la Podgorica, ca masura de protest impotriva stabilirii de relatii diplomatice intre Muntenegru si Kosovo, a anuntat vineri, 15 ianuarie 2010, serviciul de presa al Ministerului sarb de Externe, citat de mass-media locala. “Ministrul de externe Vuk Jeremic a dispus chemarea imediata in tara a ambasadorului Serbiei la Podgorica pentru consultari”, a indicat ministerul intr-un comunicat de presa, citat de agentia KARADENIZ PRESS. Totodata, ambasadorul muntenegrean la Belgrad a fost convocat la sediul diplomatiei sarbe pentru a i se aduce la cunostinta protestul diplomatic al Serbiei dupa decizia Muntenegrului (n.r.- fost republica iugoslava, desprinsa in 2006 din Uniunea statala de tip federativ cu Serbia) de a stabili relatii diplomatice cu Kosovo, adauga comunicatul. Reamintim ca Republica  Kosovo si-a proclamat unilateral independenta in februarie 2008, aceasta fiind recunoscuta de catre SUA si de catre 22 din cele 27 de state ale Uniunii Europene. Rusia, Spania si China se opun aparitiei noului stat in Balcani, fiind principalii aliati ai Belgradului, care a contestat declaratia unilaterala de independenta a Kosovo in fata Curtii Internationale de Justitie.
Relatiile dintre Muntenegru si Serbia sunt puternic afectate de o serie de diferende privind delimitarea frontierei de stat, tratamentul minoritatii muntenegrene din Serbia, statul limbii sarbe in Muntenegru, precum si conflictul canonic si legal dintre Biserica Ortodoxa Sarba si alte structuri ortodoxe care activeaza pe teritoriul Muntenegrului.

Axa Pristina-Podgorica

Guvernul muntenegrean a anuntat anterior ca a stabilit relatii diplomatice cu Republica Kosovo, urmand ca in cel mai scurt timp cele doua state sa deschida ambasade si oficii consulare in cele doua capitale. “Muntenegru si Kosovo au stabilit astazi (n.r.-15 ianuarie 2010) relatii diplomatice, prin intermediul unui schimb de scrisori ale celor doi ministri de externe, Milan Rocen si Skender Hiseni”, a indicat guvernul muntenegrean intr-un comunicat, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse diplomatice de la Pristina, au declarat in exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, ca Pristina va recunoaste drept minoritate separata cele cateva mii de etnici muntenegreni care locuiesc in Kosovo, urmand ca acest statut sa le permita sa fie reprezentati in parlamentul de la Pristina, similar altor minoritati, precum si sa beneficieze de anumite drepturi culturale si in materie de educatie, inclusiv statutul de limba regionala pentru limba muntenegrina.
Recunoasterea proclamarii independentei Kosovo de catre Podgorica a condus la sfarsitul anului 2008 la declararea de catre Serbia a ambasadorului Muntenegrului la Belgrad “persona non grata”. Relatiile bilaterale s-au ameliorat mai tarziu, dupa sosirea noului ambasador muntenegrean la Belgrad in noiembrie 2009. Initiativele diplomatice si politice ale Muntenegrului fata de Republica Kosovo sunt cu atat mai sensibile pentru Serbia cu cat Belgradul si Podgorica au intretinut relatii economice si politice stranse, iar majoritatea absoluta a sarbilor considera Muntenegru ca parte integranta a spatiului etno-cultural sarb, negand existenta unui popor muntenegrean distinct sau o limba muntenegreana diferita de limba sarba.

Recunoastere partiala

Pana in acest moment, doar 65 de state membre ale ONU au recunoscut independenta Republicii Kosovo, inclusiv 22 din cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, si 24 din cele 28 de state ale ONU. Conform surselor diplomatice de la Pristina, citate in exclusivitate de agentia KARADENIZ-PRESS, pana in data de 15 ianuarie 2010, urmatoarele state au recunoscut independenta Republicii Kosovo: Afghanistan, Costa Rica, Albania, Franta, Turcia, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Senegal, Letonia, Germania, Estonia, Italia, Danemarca, Luxemburg, Peru, Belgia, Polonia, Elvetia, Austria, Irlanda, Suedia, Olanda, Islanda, Slovenia, Finlanda, Japonia, Canada, Principatul Monaco, Ungaria, Croatia, Bulgaria, Principatul Liechtenstein, Coreea de Sud, Norvegia, Insulele Marshall, Nauru, Burkina Faso, Lituania, San Marino, Cehia, Liberia, Sierra Leone, Columbia, Belize, Malta, Samoa, Portugalia, Muntenegru, Macedonia, Emiratele Arabe Unite, Malaezia, Statele Federate ale Microneziei, Panama, Maldive, Palau, Republica Gambia, Regatul Arabiei Saudite, Comore, Bahrain, Regatul Hasemit al Iordaniei, Republica Dominicana, Noua Zeelanda, Malawi si Republica Islamica a Mauritaniei. Totodata, si regimul separatist din insula Taiwan, care isi revendica independeta fata de China comunista, a recunoscut independenta Kosovo, Pristina refuzand insa orice contact oficial pentru a provoca reactia dura a Chinei, unul din cei mai importanti aliati ai Serbiei din cadrul Consiliului de Securitate al ONU.
Diplomatia sarba a criticat in termeni duri sprijinul primit de Pristina din partea SUA in procesul de legimizare a declaratiei de independenta, Belgradul acuzand in numeroase ocazii SUA ca ar exercita presiuni economice, politice si juridice pentru a obtine recunoasterea independentei Kosovo din partea unor state. Un caz larg dezbatut de mass-media sarba este cel al recunoasterii independentei Kosovo de catre Maldive, unde presedintele acestui stat majoritar musulman, Mohamed Nasheed, a solicitat investigarea acuzatiilor privind primirea de catre oficialii locali ai sumei de doua milioane de dolari USD din partea omului de afaceri kosovar Behgjet Pacolli (n.r. – considerat unul dintre cei mai bogati oameni din Kosovo), cu ample interese de afaceri in arhipeleagul cu o importanta industrie a turismului.