Actualul lider al Taiwanului, Ma Ying-jeou, din Partidul Nationalist, a obtinut al doilea mandat la conducerea insulei, in alegerile de sambata. Acesta a obtinut 51,6% din voturi, in fata candidatei opozitiei, Tsai Ing-wen, care a primit 45,7%, dupa numararea a 99% din voturi.A fost prima data in istoria Taiwanului cand o femeie a candidat la presedintie. Al treilea candidat, James Soong, a obtinut 2,7%. Rezultatul reprezinta o sustinere clara acordata de electoratul Taiwanului politicii de apropiere a lui Ma cu China, politica pe care vrea sa o continue in al doilea mandat.  Sustinatorii lui Ma s-au strans la cartierul general din Taipei. “Victoria reprezinta continuarea caii catre pace si prosperitate”, a subliniat el. Ma a promis sa faca mai multe pentru saraci si someri si sa protejeze mediul. Sustinatorii lui Tsai erau in lacrimi. Tsai si-a recunoscut infrangerea si a demisionat de la conducera Partidului Democratic Progresist. Chestiunile-cheie din alegeri au fost relatiile cu China, care considera Taiwanul drept provincia sa, si economia, Ma, care are relatii bune cu China, a spus ca un vot pentru el este un vot pentru pace. Abordarea sa prietenoasa fata de China a dus la stabilirea de curse aeriene directe regulate si legaturi maritime, precum si la acorduri economice majore. insa unii alegatori sunt ingrijorati ca politicile lui Ma vor pava calea catre unificare. Tsai a avertizat in campanie ca el se misca prea repede si ca poporul este cel care trebuie sa decida ce fel de relatie vrea cu China, inainte de a se semna acorduri. Partidul ei favorizeaza independenta formala a Taiwanului de China. Ea a spus insa ca nu este impotriva negocierilor cu China pe chestiuni economice, atat timp cat nu este afectata suveranitatea Taiwanului. China este suspicioasa in privinta lui Tsai si a partidului ei, iar, in timp ce Washingtonul nu si-a exprimat public sustinerea pentru Ma, observatorii spun ca este un secret cunoscut ca SUA prefera abordarea sa pe China. China intra si ea intr-un an de tranzitie politica, in conditiile in care presedintele Hu Jintao si alti responsabili se vor retrage. Hu probabil va preda puterea vicepresedintelui Xi Jinping.

Autoritatile de la Beijing au avertizat SUA, vineri, prin intermediul presei centrale „sa nu-si incordeze muschii” in zona. Reactia chineza vine dupa ce presedintele Barack Obama a anuntat joi noua strategie de aparare a SUA, care prevede, printre altele, intarirea prezentei militare americane in regiunea Asia-Pacific, potrivit BBC. Obama a prezentat “Defense Strategic Review” in cadrul unei declaratii de presa facute la Pentagon, in prezenta secretarului Apararii, Leon Panetta. Agentia de stat Xinhua scrie intr-un editorial ca decizia lui Obama de a creste prezenta SUA in regiune poate fi perceputa ca un stimulent binevenit pentru stabilitate si prosperitate, insa a adaugat ca orice militarism din partea Statelor Unite ar putea sa creeze ostilitate si “sa ameninte pacea”. Joi, intr-o declaratie facuta la Pentagon, Obama a afirmat: “Ne vom intari prezenta in Asia-Pacific, iar reducerile de buget nu vor afecta aceasta regiune critica”. Xinhua sustine ca rolul SUA poate fi bun pentru China daca ajuta la sustinerea unui “mediu pasnic” de care are nevoie pentru a-si continua cresterea economica. Xinhua precizeaza insa: “In timp ce-si intareste prezenta militara in Asia-Pacific, Statele Unite trebuie sa se abtina la a-si incorda muschii, deoarece acest lucru nu va ajuta la rezolvarea disputelor regionale”. “In cazul in care Statele Unite aplica in mod imprudent militarismul in regiune, va fi ca un taur intr-un magazin de portelanuri, punand in pericol pacea in loc sa consolideze stabilitatea regionala”, afirma Xinhua. Ziarul “Global Times”, ce apartine Partidului Comunist din China, a afirmat ca America nu se poate opune ascensiunii Chinei, cerand ca Beijingul sa dezvolte mai multe arme cu raza lunga de actiune pentru a descuraja Marina americana.

Liderul de la Varsovia, Bronislaw Komorowski, aflat in vizita la Beijing, a semnat, marti, Declaratia unui parteneriat strategic intre tara sa si China, relateaza Radio Polonia. “Dupa semnarea declaratiei de azi cu presedintele Hu Jintao, Polonia s-a alaturat unui grup de sapte tari UE care au relatii cu China duse la nivelul unui parteneriat strategic”, a declarat presedintele Komorowski la o conferinta de presa. “Este semnificativ, in sensul ca noi suntem perceputi ca o tara importanta in Uniunea Europeana, care, la randul ei, are o relatie speciala cu China”, a adaugat Komorowski. Presedintele polonez a mentionat ca “parteneriatul strategic” este un termen pe care partea chineza il foloseste pentru a indica “un nivel mai inalt al relatiilor atat in ceea ce priveste contactele politice, cat si ansamblul relatiilor interstatale” si va fi “foarte important” ca cele doua tari vor putea elabora acum un “continut concret” al acordului. Adjunctul ministrului de externe, Jerzy Pomianowski, a semnat, marti, la randul sau, un memorandum comun referitor la deschiderea unor centre culturale in cele doua tari. Presedintele polonez le-a spus jurnalistilor ca a discutat cu omologul chinez si despre situatia din Coreea de Nord, dupa moartea lui Kim Jong Il, la 17 decembrie. “China a subliniat relatia ei speciala cu Phenianul si a exprimat convingerea ca toate lucrurile vor merge in directia cea buna”, a spus Komorowski.

Statele Unite ale Americii intenţionează să staţioneze mai multe vase de război în Singapore şi să-şi majoreze efectivele din Filipine şi Thailanda.
Declaraţia a fost făcută de un ofiţer din cadrul Marinei americane, pe fundalul îngrijorării manifestate de ţările din regiune în faţa ambiţiilor Chinei. Washingtonul rămâne foarte ataşat de libertatea de circulaţie în Marea Chinei de Sud, teatru al tensiunilor dintre Beijing şi ţările Asiei de Sud-Est. “Vom staţiona mai multe fregate noi de război” la Singapore, a declarat şeful de stat-major al US Navy, amiralul Jonathan Greenert, într-un articol referitor la viitorul Marinei în anul 2025, apărut în luna decembrie în revista de specialitate US Naval Institute’s Proceedings.
Armata americană dispune deja în Singapore de infrastructură pentru necesităţi logistice şi de antrenament. Pentagonul a atras atenţia anul acesta asupra bugetului repartizat de China marinei sale, în special pentru achiziţionarea de armament sofisticat. La sfârşitul lui noiembrie, primul portavion chinez, încarnarea ambiţiilor navale ale Beijingului, a efectuat a doua sa ieşire, în timp ce J-20, primul “avion invizbil” construit de China, a decolat la începutul lui 2011.
China si-a trimis, săptămâna trecută, cel mai mare vas de patrulare al său în Marea Chinei de Est cu scopul respectării drepturilor teritoriale chineze în regiune, teatru al unor intense dispute privind suveranitatea cu insula Taiwan şi cu Japonia.
Nava Haijian50, care efectuează prima sa misiune în largul mării, va supraveghea în special zăcămintele petrolifere şi de gaze naturale extrateritoriale. Nava de 3.000 de tone, construită în China, este dotată cu tehnică de vârf şi poate transporta elicoptere.
În Marea Chinei de Est se află insule disputate de cele trei părţi. Toamna trecută, insulele denumite Diaoyu de China, Senskaku de japonezi, s-au aflat în centrul celei mai grave crize diplomatice care a opus în ultimii patru ani Beijing şi Tokyo, în urma scufundării unui pescador chinez şi arestarea căpitanului vasului de paza de coastă niponă.

Premierul Vlad Filat şi ambasadorul Republicii Populare Chineze în Republica Moldova, Fang Li, au semnat joi un Acord de cooperarea economică şi tehnică între guvernele celor două state.
“Acordul privind cooperarea economică şi tehnică între Guvernul Republicii Populare Chineză şi Guvernul Republicii Moldova, pe care l-am semnat astăzi (n.red. – joi), prevede alocarea unui ajutor nerambursabil în valoare de 60 de milioane de yuani (aproximativ 9,5 milioane de dolari SUA). Acest ajutor este destinat pentru realizarea proiectelor de cooperare economico-tehnică. Proiectele concrete urmează a fi identificate de către Guvernul Republicii Moldova şi convenite ulterior cu partenerii noştri chinezi”, a spus Vlad Filat.
De asemenea, prim-ministrul moldovean a mulţumit părţii chineze pentru sprijinul privind proiectele aflate în derulare şi care ţin de dotarea cu echipamente medicale a spitalelor din R. Moldova, instalarea sistemelor de supraveghere a traficului rutier în Chişinău, dotarea cu calculatoare şi conectarea la reţeaua Internet a căminelor studenţeşti.
La rândul său, ambasadorul chinez a precizat că ajutorul nerambursabil este oferit Republicii Moldova cu ocazia a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice moldo-chineze, precum şi ca o confirmare a relaţiilor bune dintre cele două ţări. Fang Li a specificat că 60 de milioane de yuani reprezintă cea mai mare sumă de ajutor nerambursabil acordat Republicii Moldova de către China, ceea ce înseamnă 3 dolari USA pentru fiecare cetăţean moldovean.

Tensiunile bilaterale care se adancesc intre SUA si China duc la o suspiciune reciproca tot mai mare intre cele doua superputeri. Inalti responsabili militari chinezi si americani au inceput o serie de convorbiri miercuri la Beijing, la cateva ore dupa ce Pentagonul a cerut Chinei sa actioneze in deplina „transparenta” in ceea ce priveste modernizarea fortelor armate, potrivit Xinhua. Adjunctul ministrului american al apararii, Michele Flournoy, numarul 3 in Pentagon, a fost primit la Ministerul chinez al Apararii de adjunctul sefului Statului Major Ma Xiaotian, a anuntat ambasada SUA. Aceasta este cea de-a 12-a sesiune a acestor „discutii cu titlul consultativ„, a precizat cancelaria americana. Presedintele chinez Hu Jintao a cerut marti marinei Armatei Populare de Eliberare (APL) sa fie pregatita de lupta si sa continue modernizarea pentru a apara securitatea nationala a Chinei. China are „dreptul” sa-si consolideze capacitatile militare, dar trebuie sa actioneze cu „transparenta”, a declarat purtatorul de cuvant al Pentagonului. Armata Populara de Eliberare a R.P. Chineza – cea mai mare din lume – cultiva un mare secret privind programele sale militare. Printre programele militare emblematice ale Beijingului se afla bombardierul de vanatoare J-20, considerat ca fiind replica chineza la avionul F-22A Raptor al US Air Force, si primul portavion, care a fost lansat pe mare la 10 august.

Înalţi responsabili militari chinezi şi americani au început o serie de convorbiri miercuri la Beijing, la câteva ore după ce Pentagonul a cerut Chinei să acţioneze în deplină ‘transparenţă’ în ceea ce priveşte modernizarea forţelor armate. Marţi, preşedintele chinez a cerut marinei să se pregătească de război. Adjunctul ministrului american al apărării, Michele Flournoy, numărul 3 în Pentagon, a fost primit la Ministerul chinez al Apărării de adjunctul şefului Statului Major Ma Xiaotian, a anunţat ambasada SUA. Aceasta este cea de-a 12-a sesiune a acestor ‘discuţii cu titlul consultativ’, a precizat cancelaria americană.
Armata Populară de Eliberare a R.P. Chineză – cea mai mare din lume – cultivă un mare secret privind programele sale militare, transmite Mediafax. Printre programele militare emblematice ale Beijingului se află bombardierul de vânătoare J-20, considerat ca fiind replica chineză la avionul F-22A Raptor al US Air Force, şi primul portavion, care a fost lansat pe mare la 10 august.
Preşedintele chinez, Hu Jintao, a îndemnat marţi Forţele Navale să fie pregătite de confruntări armate şi să continue modernizarea pentru a garanta securitatea naţională a Chinei, informează Xinhua. Preşedintele Hu a îndemnat Forţele Navale să “accelereze modernizarea” şi să “înceapă pregătiri intensive pentru confruntarea militară”, pentru a ” garanta securitatea naţională şi pacea mondială”, raportează agenţia oficială, în timp ce ambiţiile maritime ale Chinei stârnesc preocuparea Statelor Unite.
Hu Jintao a făcut aceste declaraţii în faţa membrilor Comisiei Militare Centrale, pe care o conduce, şi în prezenţa potenţialului succesor la conducerea ţării, vicepreşedintele Xi Jinping. Armata chineză anunţase că va efectua la sfârşitul lunii noiembrie manevre navale în “vestul Oceanului Pacific”, într-un context de tensiuni accentuate din cauza disputelor teritoriale cu vecinii.

Pe fondul tensiunilor sino-americane, Beijing-ul a inceput sa isi sporeasca actiunile militare. Armata chineza a anuntat ca va organiza la sfarsitul lui noiembrie manevre navale in “vestul Oceanului Pacific”, intr-un context de tensiuni sporite privind teritoriile disputate cu vecinii sai. „Marina Armatei populare de eliberare va realiza exercitii in vestul Oceanului Pacific la sfarsitul lui noiembrie”, a anuntat miercuri, intr-un comunicat, Ministerul chinez al Apararii. Marina chineza realizeaza in mod regulat astfel de manevre, dupa cum procedeaza si alte tari. “Este vorba despre un antrenament de rutina prevazut in calendarul nostru anual si care nu vizeaza nici o tara anume si nici o tinta specifica”, a precizat ministerul. Aceste manevre intervin imediat dupa o calatorie in Asia-Pacific a presedintelui american Barack Obama, in cursul careia a anuntat ca Statele Unite isi vor consolida prezenta militara in Australia. Subiectul ambitiilor Beijingului in regiunile maritime din vestul Pacificului a fost abordat la summitul anual al Asociatiei statelor din Asia de Sud-Est (ASEAN), precum si la summitul Asiei Orientale, care s-au desfasurat saptamana trecuta in Bali (Indonezia). Manevrele chineze sunt adesea considerate un raspuns la exercitiile aeronavale comune SUA-Japonia, SUA-Filipine sau SUA-Coreea de Sud, care sunt interpretate drept avertismente adresate Beijingului si Phenianului. Vietnam, Filipine si Taiwan se confrunta cu China in ceea ce priveste suveranitatea asupra insulelor din Marea Chinei Meridionale, bogata in hidrocarburi, in special a insulelor Spratleys, pe care Beijingul le considera ale sale.

China, cel mai mare consumator mondial, ar putea beneficia de rezerve uriase de hidrocarburi, informeaza agentia de presa economica Bloomberg. Jurnalistii agentiei opineaza ca depozitele petroliere din Marea Chinei de Sud sunt estimate la 213 miliarde de barili de petrol. Aceasta cifra reprezinta in jur de 80% din rezervele Arabiei Saudite, potrivit Agentiei Americane pentru Informatii Energetice. China, cea de-a doua a lumii revendica „suveranitate indiscutabila” asupra unei parti majore a marii, titreaza Bloomberg. Disputele teritoriale intre China si alte state asiatice care pretind ca au drept de proprietate asupra unor regiuni din Mare impiedica exploatarea depozitelor si ameninta stabilitatea maritima a regiunii. Divergentele teritoriale asupra suveranitatii au afectat legaturile Chinei cu vecinii sai. La tensionarea relatiilor a contribuit si acuzatia Vietnamului potrivit careia vasele sub pavilion vietnamez sunt hartuite de ambarcatiuni chinezesti. Frictiunile dintre tari ameninta stabilitatea maritima a zonei. Suveranitatea asupra Marii Chinei de Sud va fi unul dintre punctele importante de pe agendele de discutii a doua summituri asiatice ce vor avea loc in Indonezia saptamana viitoare, scrie Reuters. Desi presata de eforturile comune ale tarilor asiatice de a-i limita revendicarile teritoriale, probabilitatea ca aceasta sa faca concesii in ceea ce priveste controlul asupra vastelor zone disputate este foarte mica.

Dispute teritoriale

China pretinde ca detine parti importante din Marea Chinei de Sud, in care sunt inclusi si atoli nelocuiti din apropierea coastei insulei Borneo. Vietnam, Filipine, Taiwan, Malaezia si Brunei isi revendica, de asemenea, parti din mare. Tarile asiatice, sprijinite de SUA si Japonia, incearca sa puna presiuni asupra administratiei de la Beijing pentru a avansa in chestiunea spinoasa a suveranitatii. Potrivit analistilor, China, care se bucura de o pozitie militara si economica favorabila, nu va ceda. „Este destul de proeminenta si destul de puternica acum, asa ca de ce sa dea inapoi? Ar fi ciudat sa o faca, daca luam in calcul care ii sunt nevoile strategice, nevoile energetice, si potentialul pe care teritoriile disputate il au in a raspunde acestor nevoi”, a explicat Kerry Brown, directorul Programului Asiatic al institutului londonez de politici externe Chatham House. Statele asiatice incearca sa detensioneze relatiile pe care le au cu China dupa o serie de dispute din acest an. China si Vietnam au semnat luna trecuta o intelegere cu privire la aceasta situatie, insa acordul nu a adus prea multe elemente noi fata de compromisurile negociate anterior. Guvernul de la Beijing este ingrijorat ca pozitia ii va fi amenintata de o posibila cresterea a prezentei fortelor navale americane in Marea Chinei de Sud, chiar daca administratia de la Washinton sustine ca trupele sunt necesare pentru a proteja libertatea navigatiei. China insista ca disputa poate fi rezolvata doar prin discutii bilaterale intre partile direct interesate astfel incat a reactionat negativ la incercarile Statelor Unite sau ale Japoniei de a se implica. China a devenit cel mai mare consumator de energie din lume, peste Statele Unite, depăşind 2,4 miliarde de tone de petrol consumate anul trecut. Comertul cu produse minerale din China a crescut, in 2010, cu 42,9%, comparativ cu perioada similara a anului precedent. 54,8% din cantitatea de petrol si 53,6% din cea de minereuri de fier sunt de import, se arata intr-un raport publicat de Ministerul Fondului Funciar si al Resurselor. Productia principalelor energii si a produselor minerale si neminerale a inregistrat, in 2010, o crestere evidentă. Consumul de petrol a fost de 380 milioane de tone, in timp ce productia din tara a fost doar 203 milioane de tone, ceea ce inseamna ca o cantitate esentiala de titei a trebuit să fie importata.

Rusia este pregătită să construiască noi reactoare nucleare civile în Iran, a anunţat directorul Agenţiei ruse pentru Energie Atomică, în timp ce ţările occidentale fac apel la adoptarea de noi sancţiuni împotriva Teheranului, din cauza programului său nuclear controversat. “Studiem, avem ordine, deci studiem această propunere” a Iranului, a decarat Serghei Kirienko, directrul Rosatom, citat de agenţiile ruse. Construirea de reactoare nucleare “nu este legată de subiecte sensibile, deci este întru totul posibilă”, a insistat el. Aceste declaraţii survin după publicarea unui raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), în care aceasta exprimă “îngrijorări grave” cu privire la programul nuclear iranian. Mai multe ţări occidentale au pledat pentru adoptarea de noi sancţiuni împotriva regimului de la Teheran, care, deşi a respins în mod repetat acest lucru, este suspectat că vrea să se doteze cu arma atomică, sub acoperirea programului său nuclear civil. Rusia a avertizat, miercuri, că nu va susţine asemenea măsuri. De altfel, Rusia a construit prima centrală nucleară iraniană, la Bushehr, în sudul ţării. Aceasta a fost inaugurată în august 2010, dar reactorul centralei a intrat în funcţiune abia în mai 2011. Centrala de la Bushehr urmează să ajungă la capacitate deplină în 2012. De asemenea, Rusia şi China, membre permanente cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, au convenit că Iranul nu trebuie supus unor noi sancţiuni din cauza programului său nuclear, se anunţă într-un comunicat emis joi de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Cu ocazia unei întîlniri avute la Moscova, diplomaţii ruşi şi chinezi şi-au exprimat convingerea că instituirea unor sancţiuni suplimentare împotriva Iranului nu va conduce la rezultatele scontate, precizează comunicatul.