Luni si marti, oficiali din tarile riverane Dunarii se intalnesc la Bucuresti pentru a discuta despre punerea in aplicare a „Strategiei Dunarii”, instrument al UE care se refera la dezvoltarea zonele de pe cursul Dunarii, de la izvor pana la varsare. Vicecancelarul austriac Michael Spindelegger a apreciat luni ca Bucurestiul a devenit o adevarata capitala a Dunarii, iar reprezentantii Comisiei Europene au dat asigurari in privinta sprijinului pentru Strategia Dunarii, cu ocazia unei reuniuni informale gazduite de Romania. Vicecancelarul si ministrul federal de externe al Austriei, Michael Spindelegger, i-a multumit lui Teodor Baconschi “pentru implicarea sa directa in sprijinirea Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii”, subliniind faptul ca “Bucurestiul a devenit o adevarata capitala a Dunarii”, arata un comunicat al MAE. intrebat cum se va proceda in ceea ce priveste colaborarea cu autoritatile locale, in contextul in care acestea au diferite culori politice, el a mai spus ca “se intelege ca implementarea proiectelor incluse in Strategia UE pentru bazinul danubian nu trebuie sa aiba culoare politica”. “Este vorba de fonduri europene sau de bani de la BEI sau de la BERD sau din parteneriate public-privat care sunt menite sa scoata din subdezvoltare, sa interconecteze malurile Dunarii, pe tot parcursul, si comunitatile locale pe tot firul apei. si Guvernul roman, atunci cand va selectiona proiectele, de la cele soft, de traseu cultural, turistic, pana la cele legate de introducerea internetului broadband in comunitatile riverane sau proiectele de infrasctructura si de modernizare a porturilor sau cele legate de ameliorarea conditiilor de navigabilitate… toate acestea sunt bunuri commune si sunt evindent fixate ca obiective si proiecte prioritare dincolo de orice logica partizana”, a adaugat seful diplomatiei romanesti. Ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, a deschis luni, alaturi de vicecancelarul si ministrul federal de externe al Austriei, Michael Spindelegger, lucrarile reuniunii informale a ministrilor de externe din statele riverane Dunarii, eveniment organizat la Bucuresti, sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei. “Trebuie sa utilizam toate instrumentele noastre, pentru a revitaliza economia europeana si calitatea vietii cetatenilor nostri. Strategia UE pentru Regiunea Dunarii reprezinta un instrument important, o oportunitate pentru macroregiune”, a declarat, in deschidere, ministrul Teodor Baconschi, referindu-se la obligatiile ce revin partenerilor implicati in implementarea proiectului dunarean.Comisia Europeana, prin consilierul directorului general DG Regio, Kadri Uustal, a dat asigurari celor prezenti cu privire la sprijinul si implicarea Comisiei Europene in procesul de management al Strategiei. Sesiunea dedicata sefilor diplomatiilor din regiunea dunareana va fi urmata marti de un Forum Economic la care participa reprezentanti ai societatii civile, mediului de afaceri si academic din statele riverane Dunarii, care vor continua dezbaterile privind dezvoltarea durabila in spatiul dunarean.

Plan de bataie

Cu acest prilej, reprezentantii celor 16 delegatii prezente la eveniment, au abordat o serie de aspecte privind semnificatia Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii in actualul context european, managementul si modalitatile de finantare a proiectelor, precum si strategia de comunicare a SUERD. Ministrul bulgar al afacerilor externe, Nikolai Mladenov, a evocat sprijinul Bulgariei pentru propunerea Romaniei de a organiza in fiecare an o reuniune a ministrilor de externe din regiunea Dunarii, astfel incat sa existe un sprijin politic constant si sustinut pentru Strategie. Participantii la reuniune au convenit asupra faptului ca SUERD a devenit un instrument crucial pentru imbunatatirea competitivitatii companiilor din macroregiune, in contextul actualei crize financiare. Programele si instrumentele financiare europene joaca un rol important in dezvoltarea economica a regiunii. in marja reuniunii, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a avut o intalnire cu omologul austriac, Michael Spindelegger, in contextul in care Romania si Austria sunt initiatoare ale proiectului. Cei doi ministri au trecut in revista stadiul excelent al relatiilor bilaterale si au avut un schimb de opinii cu privire la dosare de actualitate de pe agenda europeana, respectiv: guvernanta economica in zona euro, extinderea UE si evolutiile recente din cadrul Parteneriatului Estic, cu accent pe relatia UE – Republica Moldova.

Sprijin pentru Republica Moldova

In ceea ce priveste SUERD, cei doi oficiali au convenit ca accentul sa fie pus in continuare pe proiecte concrete, realiste, si au apreciat ca reuniunea de luni a identificat deja o serie de directii de actiune, care sa permita valorificarea potentialului economic si social al regiunii dunarene. De asemenea, ministrul Teodor Baconschi a avut o intrevedere cu viceprim-ministrul si ministru al afacerilor externe si integrarii europene al Republicii Moldova, Iurie Leanca. Cei doi ministri au analizat stadiul proiectelor de cooperare bilaterala si au apreciat progresele inregistrate pana in prezent. Cu acest prilej, ministrul roman a reiterat sprijinul Romaniei pentru o perspectiva europeana clara pentru Republica Moldova si a transmis un mesaj de incurajare pentru intensificarea ritmului reformelor asumate de guvernarea pro-europeana. sefii celor doua diplomatii au agreat continuarea dialogului in cadrul celei de-a V-a Reuniuni a Grupului pentru Actiunea Europeana a Republicii Moldova, care va fi gazduita de Romania, alaturi de Franta, in marja reuniunii CAE din 14 noiembrie 2011. Reuniunea informala de la Bucuresti reprezinta o continuare fireasca a intalnirilor la nivel inalt a reprezentantilor statelor riverane Dunarii, care a debutat odata cu Reuniunea de la Ulm (2009) si marcheaza un an de la Summit-ul de la Bucuresti din 8 noiembrie 2010, in cadrul caruia au trasate orientarile majore ale structurii Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD), precizeaza MAE. Evenimentul de la Bucuresti reuneste delegatii reprezentand statele riverane Dunarii, Comisia Europeana, presedintia Consiliului UE si UNESCO. Agenda se va axa pe cooperarea macro-regionala, semnificativa pentru aplicarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii (SUERD) in faza decisiva a implementarii proiectelor.

Raportul anual al Executivului UE despre tarile care vor oferi Turciei o alternativa la negocierile de aderare blocate iar Serbiei si Muntenegrulu va oferi vesti bune. CE va recomanda deschiderea negocierilor de aderare cu Muntenegru – succes remarcabil pentru tara cu 650.000 de locuitori, care s-a despartit de Serbia in urma cu doar cinci ani, potrivit DPA. „Suntem de parere ca Muntenegru a reusit” a spus o sursa, avertizand insa ca negocierile vor plasa sub o examinare atenta eforturile de combatere a coruptiei. Serbia – considerata un jucator cheie in regiune – urmeaza sa fie anuntata ca poate primi statutul de candidat la UE, cu conditia reluarii discutiilor cu Kosovo mediate de Uniune, pe care le-a suspendat la sfarsitul lunii septembrie. Executivul UE urmeaza sa afirme si ca urmatorul pas pentru Serbia – inceperea negocierilor de aderare la UE – ar trebui sa intervina dupa ce tara va obtine patru sau cinci rezultate concrete privind normalizarea relatiilor cu Pristina. Începerea negocierilor de aderare pune o tara pe calea catre includerea in UE, ce poate interveni dupa circa noua ani, dupa cum arata cazul Croatiei, ce ar urma sa adere in 2013. Guverne UE – care par din ce in ce mai putin entuziaste sa permita altora sa se alature blocului – vor trebui sa se pronunte in decembrie asupra recomandarilor Comisiei in privinta Serbiei si Muntenegrului. Eforturile Turciei de aderare – afectate de accentuarea conflictului cu Cipru si de opozitia franco-germana – reprezinta cel mai delicat subiect, in conditiile in care Ankara nu a inregistrat progrese in discutiile cu UE de peste un an de zile. Potrivit asteptarilor, Comisia ar urma sa propuna o cale de iesire din impas, prin dezvoltarea de relatii „informale” UE-Turcia in domeniile economic, al comertului si migratiei, au spus surse. Dar surse au respins sugestiile ca aceste masuri vor deschide drumul catre un „parteneriat privilegiat” – solutie preferata de Franta si Germania ca alternativa la aderare.

Turcia refuza gazul rusesc

Ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz, a anuntat duminica la CNN-Turk ca tara sa a decis sa nu mai prelungeasca acordul sau cu Rusia, incheiat in urma cu 25 de ani, privind importul de gaz rusesc, relateaza RIA Novosti. Ankara s-a alaturat joia trecuta unui grup de companii europene care cer Gazprom sa reduca pretul gazelor naturale, sporind presiunile asupra unui model de afaceri care sustine exporturile rusesti de hidrocarburi, transmite Reuters. ”Este un contract pentru 6 miliarde de metri cubi de gaze care se apropie de sfarsit. Vom incheia acest contract, daca nu vom avea o scaderea suficienta a pretului”, a spus el. Turcia, care este al doilea mare importator de gaz rusesc, a precizat ca nu va mai prelungi acordul ruso-turc, incheiat in 1986 si care va expira in decembrie a.c., daca gigantul Gazprom refuza sa reduca preturile la gaze. in baza acordului, Rusia furnizeaza Turciei circa sase miliarde de metri cubi de gaze naturale anual via Ucraina, Romania si Bulgaria.Rusia furnizeaza, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagra. in 2010, Rusia i-a furnizat Ankarei 18 miliarde de metri cubi de gaz, respectiv 60 % din consumul intern de gaz al Turciei.

Presiuni ale CE

Comisia Europeana a efectuat in aceasta saptamana inspectii la subsidiarele Gazprom din Europa, in cadrul unei investigatii antitrust de amploare in sectorul gazelor din zece state UE din Europa Centrala si de Est, in care au mai fost perchezitionate companii precum OMV si RWE. ”Credem ca presiunile in crestere asupra Gazprom sunt un factor negativ, atat in privinta pietei cat si a perspectivelor”, potrivit unei note a bancii rusesti de stat VTB Capital. Un oficial al Comisiei Europene a declarat miercuri ca inspectiile fac parte din eforturile de reducere a dependentei continentului de gazele rusesti. Comentariile Turciei la adresa Gazprom au avut loc in conditiile in care grupul a intensificat demersurile de constructie a gazoductului South Stream. Trei mari companii energetice europene, Eni din Italia, EDF din Franta si BASF din Germania, s-au alaturat oficial in urma cu doua saptamani grupului rus Gasprom ca actionari ai proiectului gazoductului South Stream. UE promoveaza constructia gazoductului Nabucco, care este sustinuta si de compania turca Botas. Turcia a refuzat sa permita Rusiei sa construiasca South Stream in apele sale teritoriale. in plus, concurenta Rusiei si Uniunii Europene pentru resursele de hidrocarburi din regiunea caspica se intensifica. Rusia furnizeaza, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagra.

Gigantul rus Gazprom se afla in mijlocul unui nou scandal energetic. Companiile E.ON si RWE din Germania, OMV din Austria, PGNiG (Polonia), SPP (Slovacia), dar si unele companii energetice bulgare – toate facand afaceri cu Gazprom – se numara printre firmele care fac obiectul unor investigatii ale Comisiei Europene pentru posibila incalcare a legilor antitrust. Investigatiile au inceput marti, iar Comisia Europeana este interesata cu precadere de contractele acestor companii cu Gazprom. Gazprom Export a confirmat miercuri ca executivul european a initiat investigatii antitrust la unele birouri ale sale din tari europene. Presa internationala scrie ca ar fi vorba despre subisidiarele Gazprom din zece state europene suspectate de practici anticoncurentiale. “Oficialii Comisiei au desfasurat inspectii neanuntate la oficiile unor companii care activeaza in furnizarea, tranzitul si stocarea gazului natural in cateva state membre”, a recunoscut miercuri un purtator de cuvant al Comisiei Europene, precizand ca este vorba de verificari in virtutea legislatiei privind concurenta. “Comisia are unele ingrijorari ca respectivele companii s-ar putea sa se fi lansat in practici anticoncurentiale, incalcand reglementarile UE in domeniu, sau ca ar fi in posesia unor informatii referitoare la asemenea practici”, a mai spus Comisia.

Companiile germane sunt implicate

Un purtator de cuvant al Gazprom Germania a declarat ca oficialii CE au intreprins investigatii la sediul companiei de la Berlin. Potrivit saptamanalului Wirtschaftswoche, compania este suspectata de politici neadecvate in stabilirea preturilor. Si birourile companiei Vemex sro din Cehia, membra a grupului Gazprom, au fost perchezitionate. Raidurile CE au mai vizat birourile Lietuvos Dujos, principalul furnizor de gaz al Lituaniei, la care Gazprom detine 37% din actiuni, suspiciunile fiind de incalcarea reglementarilor antimonopol, a declarat miercuri un purtator de cuvant fara a da alte detalii. In Bulgaria, inspectorii CE au vizitat compania privata Overgas Inc, care a fost de acord sa coopereze si i-a intampinat pe oamenii Comisiei furnizandu-le toate datele cerute, se arata intr-un comunicat al firmei, citat de Sofia News Agency. Gazprom detine 50% din actiuni la Overgas. Compania arata ca si Bulgargaz EAD, singura companie cu acces la reteaua de tranzit pentru gazul bulgar, este suspectata de presupus abuz de pozitie dominanta pe piata bulgara.

Rusia reactioneaza violent

Potrivit RIA Novosti, ministrul rus al energiei, Dmitri Klokov, a reactionat la aceste actiuni spunand ca spera ca CE nu va incalca drepturile Gazprom. “Partea rusa spera ca drepturile investitorului rus si ale furnizorului de gaz vor fi respectate in timpul acestor verificari si al procedurilor relevante. Interesele si drepturile sunt asigurate de acordurile internationale de protectie si incurajare a investitiilor valabile in sfera cooperarii energetice, pe baza carora furnizam gaz pe termen lung catorva state europene”, a spus ministrul rus. Gazprom a precizat ca nu a fost informata despre aceste verificari, dar este gata sa ofere sprijin. “Gazprom este mereu deschisa pentru dialog cu autoritatile statelor membre UE si cu CE, dar compania nu a fost informata despre niciun fel de plangeri, asa incat sa ofere cooperarea necesara pentru rezolvarea tuturor problemelor”, a anuntat monopolul rus intr-un comunicat. Regulile UE antimonopol interzic abuzul de pozitie dominanta si practicile restrictive in domeniul afacerilor. Inspectiile neanuntate sunt o procedura normala si constituie un pas preliminar in cazul suspiciunilor de practici anticoncurentiale. Nu exista un termen legal pentru incheierea acestui gen de investigatii antitrust. CE a explicat ca anchetele sale vizeaza nivelul superior al lantului de aprovizionare, unde concurenta poate fi restrictionata unilateral sau prin diverse intelegeri, dar nu a dat detalii despre motivatia acestor raiduri. Companiile de gaz investigate sunt suspectate, potrivit unor surse, de practici exclusiviste, cum ar fi impartirea pietei, obstacole puse accesului la retele, bariere in calea diversificarii livrarilor, precum si stabilirea unor preturi excesive. Potrivit observatorilor, ar putea fi vorba despre unele clauze din contractele de furnizare de gaz, care opresc importatorii sa revanda gazul altor tari. Companiile care incalca legislatia UE in domeniul concurentei pot fi amendate cu pana la 10% din vanzarile anuale.

Purtarea nedemocratica a Ucrainei care a blocat studenti si jurnalisti in vama de la Reni, samabata, in timp ce acestia se deplasau la sfintirea unui biserici din satul Hagi-Curda, nu a fost trecuta cu vederea nici la Bruxelles. Gestul xenofob a fost imediat taxat in inima Europei. Eurodeputatul PSD Corina Cretu a reclamat Ucraina la CE pentru incidentele recente de la punctul de trecere a granitei si cere autoritatilor europene sa conditioneze parteneriatul cu autoritatile de la Kiev de aplicarea Conventiei-cadru cu privire la respectarea drepturilor minoritatilor nationale. Europarlamentarul Corina Cretu, vicepresedinte PSD, a sesizat Comisia Europeana cu privire la incidentele de la frontierea romano-ucraineana, prin care autoritatile din Ucraina au incercat sa impiedice intrarea in aceasta tara a unor cetateni romani ce doreau sa participe la sfintirea unei biserici ortodoxe dintr-o zona cu populatie majoritar romaneasca, informeaza un comunicat de presa. ”Autoritatile ucrainene au incalcat dreptul la libera circulatie al cetatenilor romani ce au dorit sa participe la slujba de sfintire a bisericii ortodoxe din satul Camasovca. Doar interventia Consulatului Romaniei la Odessa a facut posibila trecerea frontierei de catre circa 130 de reprezentanti ai societatii civile si presei. Doi jurnalisti, insa, nu au primit dreptul de acces, sub pretextul unei interdictii emise in anul 1999, perioada in care au relatat despre incalcarile drepturilor romanilor din Ucraina”, se arata in sesizarea Corinei Cretu.

Apel la diplomatia romana

Europarlamentarul roman critica totodata, in interpelarea adresata Comisiei, nerespectarea de catre autoritatilor ucrainene a standardelor internationale in materie de drepturi ale minoritatilor nationale. In acest context, Corina Cretu lanseaza un apel catre diplomatia romana sa fie mai activa in apararea drepturilor cetatenilor romani si ale conationalilor nostri din afara granitelor. Eurodeputata solicita Comisiei Europene sa conditioneze, intr-o maniera ferma, aprofundarea parteneriatului UE-Ucraina de aplicarea Conventiei-cadru cu privire la respectarea drepturilor minoritatilor nationale, semnata si ratificata de Ucraina. ”Solicit pentru minoritatea romana din Ucraina un tratament similar celui pe care il au ucrainenii in Romania. Deznationalizarea, sicanarea reprezentantilor romanilor, descurajarea formelor asociative si a presei in limba romana, nerespectarea dreptului la educatie si servicii religioase in limba materna sunt realitati specifice altor epoci si altor zone, nu Europei secolului 21. Daca Ucraina doreste sa fie respectata, trebuie sa-si respecte, in primul rand, toti cetatenii in mod egal, indiferent de nationalitate, nu sa continue abuzurile tipic staliniste”, a mai declarat europarlamentarul roman.

Abuzuri impotriva romanilor

Corina Cretu a precizat ca va continua sa sesizeze forurile europene cu privire la abuzurile comise impotriva romanilor din afara granitelor tarii. ”Exista, de asemenea, probleme grave in Ungaria si Serbia si este datoria noastra, inclusiv a autoritatilor deocamdata incremenite de la Bucuresti, sa actionam pentru apararea identitatii si drepturilor romanilor supusi discriminarilor si deznationalizarii”, mentioneaza vicepresedintele PSD. Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei face demersuri pentru clarificarea situatiei create, dupa ce autoritatile ucrainene nu au permis sambata accesul pe teritoriul ucrainean a doi ziaristi romani, invocand o interdictie de acces in Ucraina emisa anterior. Consulatului General al Romaniei de la Odessa i s-a solicitat sambata sprijinul pentru facilitarea intrarii in Ucraina a unor cetateni romani care doreau sa participe sambata la sfintirea bisericii ortodoxe din localitatea ucraineana Kamisovka. Reprezentantul Consulatului s-a deplasat de la primele ore ale diminetii la punctul de trecere a frontierei Reni, acordand asistenta consulara de specialitate cetatenilor romani in efectuarea formalitatilor, arata MAE intr-un comunicat. Potrivit datelor transmise de Consulatul General al Romaniei la Odesa, incepand cu ora 10.00, in urma demersurilor efectuate, au trecut frontiera aproximativ 130 de cetateni romani,  reprezentanti ai societatii civile si ai mass-media.

Incident inacceptabil

In cazul a doi jurnalisti romani, autoritatile ucrainene nu au permis accesul pe teritoriul ucrainean invocand interdictia de acces in Ucraina, emisa anterior. Mai multe autocare care se deplasau in localitatea Hagi-Curda, pentru sfintirea acestei prime biserici romanesti din sudul Basarabiei, au fost oprit sambata mai multe ore la vama de catre autoritatile ucrainene. Unul dintre autocare, in care se aflau si jurnalisti de la diverse publicatii si televiziuni din Chisinau, enoriasi si studenti, a fost retinut mai bine de cinci ore. Potrivit unora dintre participanti, amanarea si amenintarea cu diverse controale de catre vamesi a fost un gest intentionat, pentru a-i convinge pe participanti sa renunte la deplasare. Relatiile dintre Ucraina si Romania au fost tensionate in ultimii ani din mai multe motive, una dintre teme de divergenta fiind si situatia drepturilor minoritatilor. O vizita a ministrului ucrainean de externe in Romania, care a avut loc in primavara, a parut sa aduca un inceput de dezghet al relatiilor. Mai mult, ministrul roman de externe Teodor Baconschi a anuntat joi ca va face in toamna o vizita de raspuns in Ucraina.

Sprijinul si interesul Uniunii Europene pentru Republica Moldova a cunoscut, joi, un nou episod atunci cand Executivul de la Bruxelles a decis acordarea Chisinaului sumei de 50 de milioane de euro pentru sustinerea reformelor in justitie si afaceri interne, 10 milioane urmand sa fie alocati pana la sfarsitul anului, a anuntat comisarul european pentru Extindere Stefan Fule, care s-a intalnit la Bruxelles cu premierul Vlad Filat. Fule a felicitat Chisinaului pentru reformele ambitioase si agenda europeana intensa si a aratat ca reformele implementate de Chisinau trebuie sa fie durabile si sustenabile, potrivit un comunicat al Guvernului de peste Prut.  Vlad Filat si comisarul european pentru extindere au discutat, de asemenea, despre situatia politica din Moldova. In contextul in care clasa politica de la Chisinau nu a ajuns la consens pentru alegerea presedintelui R. Moldova, comisarul Stefan Fule s-a aratat increzut ca Moldova va reusi sa depaseasca situatia politica existenta. Fule a anuntat, totodata, ca CE va acorda pentru sustinerea reformelor in domeniul justitiei si afacerilor interne 50 milioane euro, 10 milioane urmand sa fie alocati pana la sfarsitul anului. In ceea ce priveste lansarea procesului de revizuire strategica a Politicii Europene de Vecinatate, premierul Filat a spus ca eficienta acestei politici ar creste daca UE ar pune la baza relatiei sale cu partenerii estici principiul “meritocratei”.

Transnistria, rediscutata

Referitor la problematica transnistreana, premierul R. Moldova si-a exprimat certitudinea ca exista premise pentru relansarea negocierilor oficiale in formatul “5+2”. In cadrul discutiei s-au abordat si aspecte ce tin de alegerile locale din R. Moldova, care vor avea loc in luna iunie a anului curent. Premierul Vlad Filat a spus ca vor fi depuse toate eforturile pentru ca scrutinul sa se desfasoare liber si corect, in conformitate cu standardele europene. Premierul Vlad Filat s-a aflat joi intr-o vizita oficiala la Bruxelles, unde a avut intrevederi cu comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, comisarul pentru comert, Karel de Gucht, si alti oficiali europeni.

Executivul european de la Bruxelles a cazut in capcana segregationista intinsa de Serbia si spune ca nu este la curent cu probleme legate de drepturile romanilor din aceasta tara, ci doar cu cele ale vlahilor. Comisia Europeana spune ca nu stie de plangeri adresate de romanii din Serbia in legatura cu hartuiri inaintea alegerilor pentru Consiliul National al minoritatilor, spunand ca este informata doar despre plangeri ale vlahilor. Potrivit unui comunicat al biroul de presa al PPE, eurodeputatul roman Cristian Preda a adresat in sedinta Comisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European o intrebare despre desfasurarea alegerilor pentru Consiliul National al minoritatilor din Serbia. Europarlamentarul roman a evocat plangerile comunitatilor romane din Timoc si Voivodina referitoare la hartuirea care a avut loc inaintea scrutinului si la neregulile din ziua alegerilor, desfasurate la 6 iunie.

Romanii, ca vlahi sau moldoveni

In replica, cei de la Comisia Europeana au dovedit inca o data ca nu inteleg adevaratele probleme ale minoritatilor laudand Serbia pentru adoptarea legii privind Consiliile minoritatilor nationale. CE  a mai raspuns ca nu este la curent cu plangeri adresate de romanii din Serbia, ci doar cu cele ale vlahilor. Comisia a subliniat, de asemenea, faptul ca va continua dialogul despre minoritati cu autoritatile sarbe. La randul sau, eurodeputatul Cristian Preda a tinut sa sublinieze distinctia artificiala facuta de autoritatile sarbe intre romani si vlahi, comparand-o cu diferenta facuta de fostii lideri comunisti de la Chisinau intre moldoveni si romani, ulterior preluata de Ucraina, pentru a diviza comunitatea romana din aceasta tara. “Desi Romania sustine aderarea Serbiei la Uniunea Europeana, o buna punere in practica a legilor menite sa protejeze minoritatile nationale este necesara pentru ca aceasta tara sa isi demonstreze apartenenta la familia europeana”, a precizat Preda.

Baconschi atrage atentia Belgradului

Agentia KARADENIZ-PRESS scria la 17 iunie ca ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, a atentionat Serbia sa respecte drepturile tuturor romanilor de pe teritoriul sau in concordanta cu valorile Uniunii Europe. Subiectul central al vizitei lui Baconschi la Belgrad a fost cel legat de diviziunea artificiala dintre romani si asa –numitii “vlahi”. Baconschi a facut apel urgent la autoritatile sarbe sa acorde si acestei comunitati de romani din Valea Timocului (estul Serbiei –  circa 250.000) acealeasi drepturi de care se bucura comunitatea romanilor din regiunea Voivodina (nord) pentru ca acestia sa beneficieze cu totii de drepturilor fundamentale – educatie, cultura, serviciu religios – in limba romana. “Ii rugam pe prietenii sarbi sa-si faciliteze parcursul european, prin usurarea dialogului intre statul sarb si minoritatile nationale”, a declarat Baconschi la Varset. Cei mai multi romani dintre cei circa 300.000 de pe teritoriul Serbiei locuiesc in Valea Timocului, in estul Serbiei, si Voivodina, in nordul tarii. Spre deosebire de romanii din Voivodina, care au fost recunoscuti oficial inca din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodata de drepturi specifice minoritatilor nationale. in Voivodina, romanii beneficiaza de invatamant public, emisiuni de televizune si posturi de radio in limba romana, iar in 2001 a fost infiintata si o episcopie ortodoxa romana, care a fost recunoscuta de Ministerul Cultelor din Serbia in aprilie 2009 si care are sub jurisdictia sa doar parohiile romanesti din Voivodina. Numiti “vlahi”, romanii din Timoc nu au fost insa niciodata recunoscuti ca minoritate nationala si, in consecinta, au fost privati de invatamant sau activitati culturale si religioase in limba materna. inaintea alegerilor pentru Consiliul national al minoritatilor, reprezentanti ai romanilor din Timoc au denuntat presiunile autoritatilor sarbe, acuzand verificarile listelor electorale si mutarea sectiilor de vot, precum si interogarea de catre politie a unor membri ai comunitatii din diferite localitati.

Executivul european a avertizat, miercuri, Romania in legatura aplicarea defectuoasa a legislatiei europene privind protectia mediului in cazul proiectului de dezvoltarea a unor facilitati turistice pe plaja de la Marea Neagra a orasului Sulina. Aceasta zona face parte din reteaua Natura 2000 si intra sub incidenta directivelor UE referitoare la protectia pasarilor si habitatului. Pe plaja din Sulina, ar urma sa fie dezvoltata o zona de recreere, construindu-se un centru de sanatate si un drum de acces. Conform comunicatului difuzat la Bruxelles, CE a identificat in studiul de impact asupra mediului o serie de deficiente ale proiectului, cu posibile efecte negative asupra pasarilor si habitatului. Tot miercuri, forul european a remis Ungariei un ultim avertisment, atat pentru neprotejarea padurii Sajolad din estul tarii, cat si pentru o serie de probleme cu implementarea Natura 2000 in legislatia nationala. Totodata, Portugalia a primit un al doilea avertisment pentru ca a evaluat in mod eronat impactul asupra mediului in cazul dezvoltarii unei statiuni turistice din sudul tarii.

Lucrari in toi

In privinta proiectului demarat la Sulina, la inceputul acestei saptamani, vicepresedintele Consiliului Judetean (CJ) Tulcea, Ioan Boieru, declara ca lucrarile de reamenajare a plajei sunt aproape de final, pe ultima suta de metri, lucrandu-se la elemente de detaliu, precum si la racordarea la reteaua de energie electrica, la sistemul de furnizare a apei potabile si la pasarela. Lucrarile de amenajare a plajei Sulina au inceput in octombrie 2009, acestea fiind realizate de societatile Deltacons SA si Filconstruct SRL. Conform contractului incheiat cu CJ, lucrarile in valoarea de 8.761.820 de lei ar trebui incheiate in 24 de luni, insa conducerea CJ a dat asigurari ca acestea se vor finaliza pana la inceputul noului sezon turistic. Totodata, lucrarile de amenajare a miniportului din localitatea Sfantu Gheorghe au inceput in septembrie 2009, proiectul intocmit de CJ inca din 2006 avand o valoare totala de 27.333.443 de lei. In ceea ce priveste o alta investitie in domeniul infrastructurii, respectiv miniportul din localitatea Enisala, vicepresedintele CJ a precizat ca pentru aceasta inca nu s-au identificat resursele financiare necesare. In urma cu trei ani, CJ Tulcea a aprobat studiile de fezabilitate pentru realizarea mai multor proiecte in vederea dezvoltarii infrastructurii turistice din Delta Dunarii, proiectele care vizeaza amenajarea plajei Sulina, realizarea unor miniporturi turistice in Sfantu Gheorghe, Murighiol si Sarichioi, a unor centre de informare turistica in Tulcea, Murighiol si Sarichioi, marcarea obiectivelor turistice in Delta, precum si infiintarea a 10 foisoare de observare in cinci localitati din Delta, fiind in valoare totala de 33 de milioane de euro, conform presedintelui CJ, Victor Tarhon.