Dupa lungi dezbateri si tatonari, Legislativul de la Paris a adoptat luni seara propunerea de lege care incrimineaza penal negarea genocidului armean din 1915 in urma unui ultim vot in Senat, cu riscul amplificarii crizei dintre Paris si Ankara, un partener economic si strategic major. Senatul a ratificat cu 127 de voturi la 86 acest text, deja adoptat de Adunarea Nationala pe 22 decembrie. Astfel, textul este adoptat definitiv de catre Parlament. Doar 237 de senatori din totalul de 347 au luat parte la vot. Respingerea la inceputul serii de luni a unei motiuni de respingere sugera un vot final in favoarea proiectului de lege, un text sustinut de presedintele Nicolas Sarkozy. Luni seara, presa turca scria ca premierul Recep Tayyip Erdogan a urmarit indeaproape, alaturi de colaboratorii sai, dezbaterile din Senatul francez, finalizand riposta prevazuta de Guvernul sau in caz de adoptare. Imediat dupa votul Senatului, ministrul turc al Justitiei Sadullah Ergin a criticat dur votul parlamentarilor francezi, apreciind ca reflecta “o lipsa totala de respect” si o “mare nedreptate” fata de Turcia. Ministrul a adaugat, pentru CNN Turk, ca, pentru Turcia, aceasta lege este “nula si neavenita”. in plus, Ankara a reiterat amenintarile cu represalii “permanente” impotriva Frantei, in cazul in care legea care prevede pedepse penale pentru negarea genocidului armean adoptata de Senat va fi promulgata in zilele urmatoare. “Daca legea este promulgata de catre Guvern, consecintele vor fi permanente. Franta este pe cale sa piarda un partener strategic”, a declarat pentru AFP purtatorul de cuvant al Ambasadei Turciei la Paris, Engin Solakoglu. Armenia a apreciat, din contra, prin intermediul ministrului sau de Externe Edouard Nalbandian, ca votul parlamentarilor francezi constituie o “initativa istorica ce va contribui la prevenirea altor crime impotriva umanitatii”.

Pedepse legiferate

“Aceasta zi va fi scrisa cu litere de aur nu doar in istoria prieteniei intre popoarele armean si francez, dar si in analele apararii drepturilor omului in intreaga lume”, a subliniat ministrul, citat intr-un comunicat. Luni, vicepremierul turc Bulent Arinc a avertizat ca Turcia s-ar putea adresa Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), in vederea unei condamnari a Frantei, in cazul in care legea este adoptata. De asemenea, televiziunea turca TRT a amenintat ca va pune capat participarii sale la Euronews, cel mai important post international de televiziune de stiri din Europa, cu sediul in Franta, in cadrul careia este actionar cu o cota de 15,5%. Proiectul prevede pedepsirea cu un an de inchisoare si o amenda in valoare de 45.000 de euro a negarii genocidelor recunoscute de catre legea franceza, inclusiv genocidul armean. Parisul a recunoscut in 2001 existenta unui genocid al armenilor in Anatolia, intre 1915 si 1917. Armenii afirma ca este vorba despre 1,5 milioane de morti. Pana in prezent, Franta recunoaste existenta a doua genocide, si anume cel impotriva evreilor, in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, si cel al armenilor, dar pedepseste doar negarea genocidului impotriva evreilor.

Armenia saluta decizia

Condamnarea genocidului armean este o “initativa istorica ce va contribui la prevenirea altor crime impotriva umanitatii”, a declarat marti Edouard Nalbandian, ministrul armean de Externe, potrivit AFP. “Aceasta zi va fi scrisa cu litere de aur nu doar in istoria prieteniei intre popoarele armean si francez, dar si in analele apararii drepturilor omului in intreaga lume”, a subliniat ministrul, citat intr-un comunicat. Acest vot “va consolida, in plus, mecanismele existente de prevenire a crimelor impotriva umanitatii”, se mai arata in comunicat.

Turcia se pregateste pentru riposta

Turcia, care refuza utilizarea termenului “genocid”, in pofida faptului ca recunoaste existenta unor masacre soldate cu moartea a aproximativ 500.000 de armeni, a incercat sa exercite presiuni asupra Parlamentului francez pana in ultimul moment, pentru a-l determina sa renunte. “Am stabilit in prealabil masurile pe care prevedem sa le adoptam daca acest text este adoptat. Nimeni nu trebuie sa se indoiasca de acest lucru”, a amenintat luni ministrul turc de Externe Ahmet Davutoglu, care a anulat o vizita la Bruxelles, unde urma sa asiste la o reuniune a ministrilor europeni ai Afacerilor Externe. Adoptarea textului de catre deputati pe 22 decembrie a antrenat chemarea, timp de cateva saptamani, a ambasadorului Turciei in Franta. Dar, mai ales, Turcia, tara membra NATO, a inghetat cooperarea sa politica si militara cu Parisul, care considera Ankara un partener esential in vederea solutionarii crizei din Siria, in care Franta incearca sa fie foarte activa. De aceasta data, Turcia ar putea sa isi recheme sine die reprezentantul la Paris si sa adopte masuri de represalii in domeniul comercial si economic, potrivit unor surse de la Ankara.

Seful diplomatiei de la Bucuresti, Teodor Baconschi, a avut astazi miercuri o intrevedere cu reprezentantul special al UE pentru Caucazul de Sud si criza din Georgia, ambasadorul Philippe Lefort, ministrul roman subliniind interesul si implicarea activa a Romaniei in regiune. Convorbirile au prilejuit un schimb de vederi privind evolutiile din Caucazul de Sud, din perspectiva dialogului in cadrul Parteneriatului Estic si a angajamentului UE in sprijinul asigurarii securitatii regionale, informeaza MAE. Ministrul Baconschi a evidentiat interesul si implicarea activa a Romaniei in regiune, tara noastra fiind un sustinator permanent al consolidarii relatiilor tarilor sud-caucaziene cu UE si cresterii profilului Uniunii in zona, inclusiv in reglementarea conflictelor prelungite din regiune. Reprezentantul Special al UE si-a prezentat viziunea asupra mandatului sau si a trecut in revista principalele evolutii regionale, cu accent asupra rolului UE in promovarea unui climat de securitate, stabilitate si democratie in regiune. in incheierea discutiilor, seful diplomatiei romane a exprimat increderea privind continuarea dialogului asupra unor teme de interes comun intre MAE roman si Reprezentantul Special al UE pentru Caucazul de Sud si Criza din Georgia. Programul vizitei ambasadorului Philippe Lefort la Bucuresti a mai cuprins, pe langa primirea la ministrul Afacerilor Externe, si convorbiri cu secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu si alti reprezentanti MAE. In cadrul acestor discutii, a fost examinat in principal stadiul conflictelor prelungite din regiune, precum si modalitatile prin care UE poate contribui la procesul de solutionare. in context, Reprezentantul Special al UE a exprimat aprecierea sa pentru aportul consistent al Romaniei la Misiunea UE de Monitorizare in Georgia (EUMM), la care participa 29 de experti romani (a doua contributie ca numar de experti din cadrul misiunii, dupa cea a Germaniei).

Criza economica dar si realitatile politice din Rusia dominata de partidului Rusia Unita a lui Vladimir Putin au ajutat la cresterea unui sentiment xenofob in randul rusilor. Un raport recent al unui institut de sondaje independent si o organizatie neguvernamentala specializata arata ca cenofobia a crescut in Rusia, in special fata de locuitorii din zona Caucazului. Un procent de 44 % dintre persoanele chestionate in august au atribuit cresterea nationalismului in tara “comportamentului arogant al minoritatilor etnice”, fata de 25 la suta in 2002, potrivit acestui studiu realizat la sfarsitul lui august pe un esantion format din 1.600 de persoane din 45 de regiuni ale Rusiei. Majoritatea persoanelor intervievate (52%) cred ca “numarul rusilor inspirati de idei rasiste a crescut”, potrivit aceluiasi sondaj. Majoritatea (29 la suta) se opun mai ales imigrantilor din Caucaz, a declarat el pentru publicatia lunara Moskovskie Novosti, in timp ce 6 la suta sunt impotriva cetatenilor din fostele republici sovietice din Asia Centrala. Potrivit expertului Aleksandr Verhovski de la organizatia neguvernamentala specializata Sova, peste o treime – 35 la suta dintre rusi – “manifesta sentimente negative fata de imigranti”. “Putinele slogane care atrag majoritatea populatiei sunt cele ale marsului rusesc”, o manifestatie anuala ultranationalista, informeaza Kommersant. Aceasta manifestatie, la care sunt asteptate, potrivit organizatorilor, “cel putin 20.000 de persoane” in acest an la Moscova, celebreaza la fiecare 4 noiembrie eliberarea capitalei rusesti de ocupatia poloneza in 1612. Rasismul si xenofobia castiga teren in Rusia de la destramarea URSS. Sute de mii de persoane originare din Caucazul rusesc si din Asia Centrala locuiesc si muncesc in marile orase rusesti pentru a scapa de saracia din regiunile de origine. in decembrie 2010, moartea unui tanar suporter de fotbal in timpul unei dispute cu imigranti din Caucaz, a declansat un val de xenofobie in tara, cu ciocniri violente la Moscova intre manifestanti si fortele de ordine. in aprilie, procurorul general Iuri Ceaika a semnalat o crestere cu aproape 20 la suta a infractiunilor cu caracter rasist in 2010. La inceputul acestui an, presedintele Dmitri Medvedev a afirmat ca renuntarea la multiculturalism in Rusia ar presupune o “simplificare semnificativa”, sustinand ca toti locuitorii tarii sale trebuie sa cunoasca limba rusa, dar ca este necesara pastrarea diversitatii diferitelor etnii si culturi, nota Vedomosti. De asemenea, Medvedev intentioneaza sa trimita Dumei de stat, camera inferioara a parlamentului rus, un proiect de lege privind interzicerea activitatii pedagogice persoanelor care au provocat ciocniri interetnice.

In conditiile in care mai multe proiecte asa-zise complementare se tot ivesc in zona Marii Caspice, Nabucco capata din ce in ce mai putina importanta iar construirea incepe sa se situeze intr-o zona gri. Seful departamentului de comunicare al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, Christian Dolezal, a anuntat miercuri ca realizarea viitorului gazoduct depinde de disponibilitatea surselor de gaze naturale, iar constructia va demara in anul 2013, astfel conducta urmand a fi functionala abia in 2018. “Asa cum am mai declarat, calendarul Nabucco este dependent de disponibilitatea surselor de gaze naturale. in momentul de fata asteptam decizia consortiului Shah Deniz II inainte de a reevalua acest calendar. Demararea constructiei este in continuare planificata pentru 2013 si momentan nu estimam intarzieri. Dorim sa finalizam constructia pana la sfarsitul lui 2017 astfel incat totul sa fie gata pentru exportul de gaze naturale”, a spus Christian Dolezal. Nabucco Gas Pipeline International GmbH (NIC) a fost infiintata in 24 iunie 2004 pentru a dezvolta, a construi si a opera conducta Nabucco. Cu sediul la Viena, compania activeaza pe segmentul midstream, este organizata conform principiilor de unbundling si se supune legislatiei Uniunii Europene. NIC este detinuta de actionarii Nabucco si este responsabila de dezvoltarea, constructia, operarea, negocierea si alocarea capacitatii conductei Nabucco. NIC va fi singura companie in contact direct cu transportatorii, va oferi o solutie de tipul one-stop-shop si va opera ca o entitate comerciala independenta pe piata, actionand independent de companiile-mama. Sistemul de conducte va fi construit de companiile nationale Nabucco (NNC-urile), care sunt subsidiare ale NIC in fiecare tara de tranzit. Nabucco reprezinta o noua cale de transport a gazelor naturale din Asia spre Europa. Nabucco va conecta direct cele mai bogate regiuni ale lumii in resurse de gaze naturale – Regiunea Caspica si Orientul Mijlociu – cu pietele din Europa. Conducta va face legatura intre granita de est a Turciei si Baumgarten, Austria – unul dintre cele ma importante terminale de gaze naturale din Europa Centrala – via Bulgaria, Romania si Ungaria.

Nevoia de gaz si surse alternative de energie pentru a contrabalansa monopolul rusesc au determinat UE sa se implice mai activ ca niciodata in materializarea acestei politici prin oferte si acorduri. Politicile UE par sa acorde tot mai mult interes zonei de securitate energetica, motiv pentru care UE a demarat o adevarata ofensiva in plan diplomatico-economic pentru a intari legaturi cu statele caucaziene si cele din Asia centrala pentru a-si asigura sursele de energie de la Marea Caspica. Uniunea Europeana a invitat Kazahstanul sa participe la proiectul de gazoduct transcaspic, a anuntat marti comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, relateaza RIA Novosti. in septembrie, Consiliul UE a aprobat mandatul transmis Comisiei Europene de negociere a unui acord pentru cadrul legal al gazoductului transcaspic cu Azerbaidjan si Turkmenistan. Conducta ar trebui sa lege tarmurile Turkmenistanului si Azerbaidjanului de la Marea Caspica pentru exportarea de gaz prin Azerbaidjan catre Europa. Capacitatea anuala a rutei Tengiz (Kazakhstan) Turkmenbashi (Turkmenistan) Baku (Azerbaidjan) Tbilisi (Georgia) Erzurum (Turcia) ar ajunge la 20-30 de miliarde de metri cubi de gaz. Costul proiectului este estimat la 7,9 miliarde de euro. „Conducta va deveni un contribuitor foarte important la dezvoltarea coridorului sudic. Nu multi stiu ca este prima data cand UE sugereaza semnarea unui contract international pentru sustinerea unui proiect de infrastructura. Acest lucru arata cat de importante sunt proiectul si cooperarea in regiune pentru UE si toti cei 27 de membri. Am salutat participarea Kazahstanului la coridorul sudic„, a spus comisarul. Ministerul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat ca orice tentativa externa de ingerinta in afacerile de la Marea Caspica ar putea complica situatia din regiune si ar avea un impact negativ asupra actualelor negocieri asupra noului statut legal al Marii Caspice.

Oferta pentru azeri

Totodata, Nabucco Gas Pipeline International a inaintat sambata consortiului sah Deniz II o oferta pentru exportul gazelor naturale din Azerbaidjan prin conducta care va face legatura intre Turcia si Austria tranzitand Bulgaria, Romania si Ungaria. „Suntem increzatori ca Nabucco ofera cea mai buna ruta pentru exportul gazelor naturale din Azerbaijan si alte surse. Nabucco este proiectul european emblematic in coridorul de gaze naturale din Europa de Sud-Est. Este viabil din punct de vedere comercial si competitiv. Sprijinul politic si stabilitatea au fost acordate prin intermediul unui tratat valabil 50 de ani, semnat de catre toate cele cinci tari de tranzit, precum si prin acordurile bilaterale de sprijin ale proiectului. Nabucco ofera beneficii atat pentru furnizori, cat si pentru transportatori„, a declarat, intr-un comunicat, Reinhard Mitschek, managing director Nabucco Gas Pipeline International. Principalii actionari ai consortiului sah Deniz sunt BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%). Startul lucrarilor de constructie a gazoductului, cu o capacitate de 31 miliarde de metri cubi pe an, a fost amanat cu un an, pentru 2013, iar primele livrari de gaze au fost intarziate cu doi ani, pana in 2017. Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeana., iar investitia totala este evaluata la opt miliarde de euro.

Noi companii cer afilierea la Nabucco

Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.

Partneriatul energetic estic

De asemenea, instrumentul politic al UE denumit Parteneriatul Estic care face referire la sase republici ex-sovietice doreste sa dezvolte si latura energetica a acestui proiect. Presedintele Traian Basescu a declarat, joia trecuta, la plecarea spre Varsovia, unde a participta la summit-ul Parteneriatului Estic, ca la eveniment se va discuta despre cooperare energetica, mobilitate si despre proiectele Nabucco, AGRI si gazoductul transcaspic. „Este vorba de un gazoduct care sa lege, pe sub Marea Caspica, infrastructurile din Turkmenistan cu cele din Azerbaidjean si de aici mai departe catre Nabucco sau catre infrastructurile existente. Cu aceasta ocazie voi avea si o serie de intalniri bilaterale„, a conchis Basescu.

Liderul cecen Ramzan Kadarov a interzis sarbatorirea zilei sale de nastere in republica rusa si a avertizat ca va demite orice oficial care incearca sa ii faca vreun cadou. Kadirov implineste 35 de ani in 5 octombrie, data ce coincide cu Ziua orasului Groznii, iar republica din Caucaz va organiza evenimente de amploare cu aceasta ocazie. “Nu vor exista festivitati dedicate zilei mele de nastere. Interzic clar sa fie dedicata vreo festivitate zilei mele de nastere, indiferent unde ar avea loc. De asemenea, avertizez pe oricine va incerca sa imi dea un cadou in acea zi ca va fi demis imediat”, a afirmat Kadarov. “Vom avea o sarbatoare importanta in 5 octombrie, vom sarbatori Ziua orasului Groznii si vom inaugura centrul de afaceri Groznii City”, a spus liderul cecen.

Dmitri Pavliucenkov, fostul locontenet colonel de politie suspectat ca a organizat asasinatul jurnalistei de opozitiei Anna Politkovskaia, pledeaza nevinovat, a anuntat joi avocata sa, Tamara Kucima. “Clientul meu refuza categoric sa pledeze vinovat si respinge orice implicare in aceasta crima”, a anuntat Kucima, citata de RIA Novosti. Ziarista de investigatii Anna Politkovskaia a scris materiale foarte critice la adresa Kremlinului si a denuntat abuzurile comise de armata rusa in Cecenia. In 7 octombrie 2006, de ziua lui Vladimir Putin, ea a fost impuscata in fata blocului sau. Potrivit anchetatorilor, la sfârsitul lui iulie 2006, Pavliucenkov a primit comanda crimei si a incredintat executia unui grup de persoane, dintre care unii erau subordonatii sai. El ar fi pus la punct personal scenariul asasinatului si ar fi stabilit rolurile fiecaruia dintre complicii sai.

Nu mai putin de douazeci si una de persoane au fost ranite de doua explozii la un supermarket din Daghestan, o republica instabila din Caucazul rusesc, vecina cu Cecenia, a anuntat luni Ministerul rus de Interne, preluat de RIA Novosti. “Un necunoscut a detonat un dispozitiv artizanal in interiorul supermarketului, cu ajutorul unui telefon mobil, la ora 18.10 GMT (21.10, ora Romaniei), ranind o vanzatoare”, precizeaza comunicatul. Deflagratiile s-au produs duminica seara, la Mahacikala, capitala Daghestanului. Un al doilea dispozitiv detonabil, cu o putere echivalenta cu o cantitate de 300-350 de grame de TNT, a explodat langa supermarket, o jumatate de ora mai tarziu, in momentul sosirii politiei. Explozia ranit 20 de persoane, inclusiv sase politisti si trei copii, potrivit aceleiasi surse. Atentatele, exploziile si atacurile impotriva oficialilor din cadrul fortelor de ordine sunt foarte frecvente in aceasta republica din Caucaz. Dupa primul razboi din Cecenia (1994-1996) intre fortele ruse si separatisti, rebeliunea s-a islamizat in mod progresiv. Aceasta s-a extins tot mai mult dincolo de frontierele cecene, devenind, la mijlocul anilor 2000, o miscare islamista armata activa in tot Caucazul de Nord. Combatanti rebeli ataca in special reprezentanti ai autoritatilor si fortele de ordine.

Moscova vrea sa continue politica de inarmare la Marea Neagra. Desi cele mai multe planuri desprinse din doctrina militara a Rusiei pentru 2020 au ramas doar la nivel de intentie, Moscova cauta sa contrabalanseze influenta SUA la Marea Neagra care doreste instalarea de elemente ale scutului antiracheta, fapt ce ar putea costa Rusia schimbarea denumirii de „lac rusesc” a Marii Negre. Astfel, sase submarine diesel vor completa flota rusa de la Marea Neagra in urmatorii ani, a declarat vineri pentru RIA Novosti comandanul fortelor navale ruse, amiralul Vladimir Visotki. Este vorba despre submarine din clasa 636 (cod NATO, Kilo), care vor fi construite special pentru flota rusa de la Marea Neagra. Aceasta nu dispune in prezent decat de un submarin, Alrossa, din clasa 877, care in prezent se afla la reparatii la Kaliningrad, in Marea Baltica. Amiralul declarase cu alta ocazie ca 15 fregate si submarine nenucleare vor fi construite pentru flota rusa de la Marea Neagra pana in 2020. Potrivit lui Visotki, zona de actiune a flotei nu se limiteaza la Marea Neagra, ci se extinde si la intreaga regiune mediteraneana. În plus, marina rusa, inclusiv flota de la Marea Neagra, este angajata si in lupta impotriva pirateriei, in largul Cornului Africii. Amiralul a reamintit ca numai fregatele dotate cu armament universal sunt in masura sa indeplineasca misiuni in largul marii.

Moscova, „garantul securitatii”

Despre remilitarizarea Marii Negre, Rusia isi aroga acelasi meritat de jandarm al acestei zone. „Prezenta flotei ruse la Sevastopol este in avantajul Rusiei, dar si al Ucrainei si Europei, pentru ca se mentine echilibrul riscurilor. Din punctul meu de vedere, acesta este motivul principal al mentinerii bazei de la Sevastopol si al prelungirii acordului pana in 2042″, a declarat Medvedev la finalul lunii mai a acestui an. Presedintele Rusiei a reamintit ca  disparitia Pactului de la Varsovia a rupt echilibrul de forte la inceputul anilor 1990. Acest eveniment a antrenat “schimbari tectonice pe harta politica a Europei”, sursa a numeroase conflicte armate. Schimbarile in sistemul de securitate sunt intotdeauna ingrijoratoare. De aceea, nu salutam extinderea NATO. Nu suntem impotriva NATO, avem relatii de parteneriat cu Alianta, dar este un bloc militar din care Rusia nu face parte. In plus, cu cat NATO se apropie mai mult de frontierele noastre, cu atat mai mult ne deranjeaza acest lucru”, a mai declarat seful statului rus.  Rusia doreste mentinerea bazei in Crimeea, “ceea ce constituie un element al sistemului de securitate. Din punctul meu de vedere, baza nu deranjeaza pe nimeni, ci permite mentinerea starii de fapt actuale in zona Marii Negre”, mai adauga Medvedev. De altfel, presedintele Rusiei a dat asigurari ca Rusia nu intentioneaza sa foloseasca baza navala din Crimeea pentru lansarea de atacuri impotriva altor tari, in pofida unei strategii similare in timpul razboiului cu Georgia

Investitii infrastructurale la Sevastopol

Federatia Rusa are planuri mari de investitii in dezvoltarea infrastructurii militare si sociale a portului Sevastopol, unde se afla dislocata Flota Marii Negre, a declarat recent ambasadorul rus in Ucraina, Mihail Zurabov, citat de mass-media. “Trebuie sa investim in infrastructura sociala a Flotei Marii Negre. Cred ca este de asemenea necesar sa dezvoltam infrastructura in zona de coasta si sa investim in modernizarea tehnicii militare de aici”, a mai spus ambasadorul. Reamintim ca presedintele rus Dmitri Medvedev a cerut Ministerului rus al Apararii sa pregateasca, in urmatoarea luna, un plan de dezvoltare a bazei din Crimeea, care are un rol cheie in garantarea prezentei fortelor ruse in Marea Neagra si Mediterana. Aceasta dupa ce parlamentele celor doua tari au votat prelungirea cu inca 25 de ani a stationarii Flotei ruse la Sevastopol. Opozitia ucraineana, aflata la putere pana la inceputul acestui an, ceruse Moscovei sa pregateasca parasirea bazei in 2017, considerand prezenta Flotei ruse in Crimeea ca o amenintare la suveranitatea si integritatea Ucrainei, aminteste agentia RIA Novosti.

Amenintari rusesti

Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a vorbea la inceputul anului trecut pe Twitter despre un avertisment catre “SUA si aliatii lor”, promitand ca ursul rus “le va da un sut in fund” daca incearca sa il incolteasca, referire la sistemul american antiracheta. “Americanii si aliatii lor vor din nou sa incolteasca ursul rus?”, scrie diplomatul rus, intr-un prim mesaj, citat de agentiile de presa. “De cate ori trebuie sa le amintim ca este periculos? Ursul va iesi si le va da un sut in fund acestor vanatori mizerabili”, scrie intr-un al doilea mesaj Rogozin.
Reamintim ca declaratiile oficialului rus vin pe fondul deciziei Bucurestiului de a gazdui elemente ale sistemului american antiracheta pe care SUA vor sa il amplaseze in Europa.

Situatia de ocupatie a trupelor ruse din Caucaz nu mai poate continua. Asa a decis senatul Statelor Unite care a adoptat in unanimitate, vineri, o rezolutie prin care cere Rusiei sa respecte integritatea teritoriala a Georgiei si sa-si retraga trupele din Osetia de Sud si Abhazia, relateaza RIA Novosti. Relatiile dintre Rusia si Georgia s-au inrautatit in 2008, cand trupele ruse au intrat pe teritoriul Georgiei pentru a apara “cetatenii rusi” din Osetia de Sud, teritoriu separatist prorus, unde fortele georgiene incercau sa preia din nou controlul. Dupa razboiul ruso-georgian de cinci zile, incheiat prin mediere internationala, Rusia a recunoscut independenta Osetiei de Sud, dar si a celuilalt teritoriu separatist georgian, Abhazia. Moscova a incheiat acorduri cu cele doua entitati pentru a instala baze militare pe teritoriile lor.

Respectarea angajamentelor ruse

Rezolutia Senatului american “cere Guvernului Rusiei sa indeplineasca toti termenii si conditiile acordului de incetare a focului intre Georgia si Rusia, incheiat in 2008, inclusiv in ceea ce priveste intoarcerea fortelor militare la pozitiile de dinainte de razboi, si sa permita accesul ajutorului umanitar international catre toti cei afectati de conflict”. Documentul american recunoaste Abhazia si Osetia de Sud ca regiuni ale Georgiei “ocupate de Federatia Rusa”. Georgia a salutat sambata rezolutia americana spunand ca documentul creeaza “o baza serioasa pentru viitoare actiuni”. Dupa toate probabililitatile, Rusia nu va raspunde apelului lansat de senatorii americani, intrucat considera pretentiile teritoriale ale Georgiei nelegitime, si va continua sa-si consolideze legaturile cu ambele republici.