Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate Catherine Ashton se va deplasa săptămâna viitoare în Israel şi în teritoriile palestiniene.
Obiectivul acestei călătorii, care va dura de marţi până joi, este de a convinge părţile să revină la masa negocierilor, a precizat purtătorul de cuvânt. Vizita survine într-un climat tensionat între UE şi Israel, adaugă AFP. Mai multe rapoarte interne recente ale unor diplomaţi europeni aflaţi la post în această ţară, obţinute de agenţia de presă, au criticat politica statului evreu şi au provocat nemulţumirea autorităţilor israeliene.
Mişcarea Hamas au anunţat joi că preşedintele Parlamentului palestinian, Abdel Aziz Duaik, a fost arestat de soldaţi israelieni, transmit agenţiile de presă internationale. Directorul de cabinet al preşedintelui Parlamentului palestinian a declarat pentru AFP că acesta a fost arestat joi lângă Ramallah, la un baraj al armatei israeliene.
Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a confirmat că Aziz Duaik a fost arestat întrucât este ’suspectat de implicare în activitatea unei grupări teroriste’, transmite Agerpres. Parlamentul palestinian este blocat din anul 2007, când mişcarea Hamas a preluat controlul Fâşiei Gaza de la rivalul său, partidul palestinian Fatah. De atunci, Cisiordania este condusă de Fatah şi Fâşia Gaza de Hamas. Cele două grupări s-au angajat într-un proces de reconciliere ce are ca obiectiv şi reactivarea Parlamentului.
Israelul, SUA, Uniunea Europeană şi alte state consideră că Hamas este o grupare teroristă, ea fiind responsabilă de atentate sinucigaşe şi alte atacuri asupra civililor israelieni. Aziz Duaik a mai fost arestat împreună cu alţi oficiali Hamas în anul 2006, după ce militanţi ai acestei organizaţii au răpit un soldat israelian.

Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, a lansat luni seară un apel la dialog deschis şi constructiv între partidele parlamentare din Republica Moldova care să permită alegerea preşedintelui.
“Republica Moldova a făcut paşi importanţi în ultimii ani pentru consolidarea democraţiei şi continuarea reformelor. În această privinţă, salut faptul că Parlamentul a încercat să aleagă Preşedintele Republicii. Este regretabil că partidele politice parlamentare au ratat încă o dată şansa de a oferi ţării mai multă stabilitate politică”, susţine Ashton.
“Aştept cu interes al doilea tur electoral din ianuarie 2012 şi cer tuturor forţelor politice reprezentate în Parlament să se angajeze într-un dialog deschis şi constructiv astfel încât să permită alegerea Preşedintelui. Pentru a răspunde aspiraţiilor sale sociale şi economice, Republica Moldova are nevoie de instituţii deplin funcţionale care pot lucra împreună. De aceea, cer Parlamentului să îşi asume responsabilitatea şi să depăşească actualul blocaj instituţional”, declară Catherine Ashton.
Şefa diplomaţiei europene reafirmă că UE rămâne angajată faţă de consolidarea relaţiilor cu Republica Moldova şi susţine punerea în practică a ambiţiosului program de reforme şi de apropiere de Uniunea Europeană. Parlamentul de la Chişinău a eşuat vineri, pentru a şasea oară în mai puţin de trei ani, în tentativa de alegere a preşedintelui. Alegerile repetate urmează să fie organizate până la 15 ianuarie 2012, iar, în caz de eşec, Parlamentul de la Chisinau va fi dizolvat şi vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate.

Politicile externa, de securitate si aparare ale UE au nevoie de o noua foaie de parcurs, sustine Parlamentul European in trei rezolutii nelegislative. O pozitie UE unita si mai puternica in ceea ce priveste miscarile arabe a fost solicitarea cheie a deputatilor apartinand grupurilor politice PPE si S&D, in cadrul dezbaterii de miercuri cu seful UE pentru politica externa, Catherine Ashton. Grupurile politice ALDE, ECR si Verzii au criticat pozitia UE fata de Siria, considerand-o neechilibrata si au solicitat ca presedintele Bassar Al-Assad sa fie inclus pe lista oficialilor sirieni sanctionati de UE. Situatia din Siria este “un mare dezastru” si devine un “Tiananmen arab”, a declarat liderul grupului ALDE Guy Verhoftsadt (BE) in cadrul dezbaterii. Acest grup impreuna cu ECR si Verzii au solicitat ca presedintele Bassar Al-Assad sa fie inclus “cat mai rapid” pe lista oficialilor sirieni sanctionati de UE. Consiliul a decis vineri 6 mai impunerea unor restrictii de calatorie si inghetarea activelor in cazul a 13 inalti oficiali sirieni, dar nu si impotriva presedintelui Bashar Al-Assad. Impunerea de catre statele membre UE a unui embargo privind armele, impotriva Siriei, Bahrain-ului si Yemen-ului si solicitarea unui moratoriu impotriva executiilor a patru protestatari din Bahrain au fost principalele solicitari ale primelor doua rezolutii elaborate de Gabriele Albertini (PPE, IT) si Roberto Gualtieri (S&D, IT). Parlamentul a solicitat in mod expres ca Uniunea Europeana sa suspende negocierile pentru Acordul de Asociere cu Siria.

Problema libiana

In timpul dezbaterii, Parlamentul a aplaudat anuntul facut de Cathrine Ashton privind deschiderea unui birou UE in Benghazi pentru “a acorda asistenta poporului si Consiliului National Interim de Tranzitie”. Mandatul rezolutiei ONU de protejare a populatiei libiene nu trebuie depasit in sensul folosirii disproportionate a fortei, au avertizat deputatii europeni in cadrul acestor rezolutii, care i-au solicitat IR Ashton sa colaboreze indeaproape cu fortele de opozitie libiene – Consiliul National Interimar de Tranzitie, si “sa joace un rol puternic in promovarea initiativelor politice” care sa asigure incetarea rapida a focului in interiorul tarii si sa opreasca varsarea de sange. Obiectivul urmarit trebuie sa fie demiterea lui Gaddafi si acordarea imediata de ajutor umanitar in Misrata si in alte regiuni din Libia.

Loc permanent pentru UE la ONU

Alte mesaje, sustinute de deputati in cadrul dezbaterilor, au subliniat necesitatea anchetarii uciderii disidentilor iranieni din Ashraf in Irak si realizarea de progrese in rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu. In timp ce cea mai mare parte a grupurilor au solicitat ca impozitele palestiniene sa fie returnate de Israel teritoriilor palestiniene, grupurile ECR si ALE au fost impotriva mentinerii relatiilor UE cu Hamas, in ciuda recentei reconcilieri cu Fatah. “Pozitia noastra referitoare la Hamas nu s-a schimbat”, a declarat C. Ashton, “desi nu consider ca flotila este raspunsul corect la situatia umanitara din Gaza”. Acesta a fost raspunsul la initiativa grupului GUE de a include doi deputati europeni in cadrul flotilei programate pentru 13 iunie. Printre solicitarile adresate de deputatii europeni in aceste rezolutii se mai numara si intensificarea presiunilor pentru eliberarea prizonierilor politici din Belarus si investigarea presupusului trafic de organe din Kosovo. Intr-un sens mai larg, Parlamentul a subliniat faptul ca Uniunea Europeana ar trebui sa invete din experientele trecute si anume respectarea drepturilor omului trebuie sa ocupe un loc prioritar in cadrul relatiilor cu tari terte si in acordurile internationale, cum sunt cele negociate momentan cu Rusia si India. Pentru a intari importanta UE in cadrul organizatiilor multilaterale importante, o a treia rezolutie intocmita de María Muñiz de Urquiza (S&D, ES) solicita reformarea Natiunilor Unite, pentru a permite Uniunii sa beneficieze de un loc permanent in Consiliul de Securitate. Adunarea Generala a ONU a votat pe 3 mai acordarea Uniunii Europene statutului de observator in cadrul sistemului ONU.

Nicolas Sarkozy si Mahmoud Jibril (foto elysee.fr)

Franta a devenit joi, 10 martie, prima tara care a recunoscut Consiliul National de Tranzitie din Libia, ca unic reprezentant “legitim” al poporului libian, si va trimite, in curand, la Benghazi, un ambasador, a informat presedintia franceza, potrivit presei internationale. Aceasta recunoastere a fost anuntata dupa reuniunea la care au participat presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, si responsabilii pe probleme internationale ai CNT, Mahmud Jibril si Ali Essaui, care au declarat ca acest consiliu va trimite un ambasador la Paris. Jibril si Essaui au explicat ca Sarkozy le-a spus ca va prezenta la Bruxelles un “plan global” pentru a “ajuta poporul libian” si a-l “salva de la masacru”. La sfarsitul reuniunii, Nicolas Sarkozy a strans mana oaspetilor sai in fata camerelor de luat vederi, dar a evitat sa faca declaratii. La Berlin, secretarul de stat in Ministerul german al Afacerilor Externe, Werner Hoyer, si-a exprimat joi reticenta fata de recunoasterea Consiliului National de Tranzitie, format de opozitia libiana, ca singura autoritate legitima din Libia. “Consider ca situatia este inca prea confuza ca sa putem decide cum sa procedam”, a declarat Werner Hoyer. La randul sau, premierul italian Silvio Berlusconi a declarat ca este de preferat sa se astepte pozitia Uniunii Europene pe tema recunoasterii CNT. Tot joi, ministrul francez al afacerilor externe, Alain Juppe, a afirmat – inainte de inceperea unei reuniuni la Bruxelles – ca Parisul si Berlinul doresc ca europenii sa angajeze dialogul cu “noii responsabili libieni”, reafirmand ca Muammar Gaddafi, “discreditat”, trebuie sa plece. Alaturi de Alain Juppe, ministrul german al afacerilor externe Guido Westerwelle a spus ca “dictatorul” Gaddafi trebuie sa plece. Seful diplomatiei portugheze Luis Amado a afirmat la randul sau ca i-a spus unui emisar al Tripoli, primit miercuri la Lisabona, ca regimul colonelului Muammar Gaddafi este “terminat” in ochii comunitatii internationale.

NATO a inceput supravegherea spatiului aerian

NATO a inceput supravegherea spatiului aerian al Libiei 24 din 24 de ore, in timp ce avioane ale guvernului libian au lansat raiduri asupra pozitiilor rebelilor in cadrul unui efort de infrangere a revoltei impotriva liderului libian Muammar Gaddafi. Avioanele NATO vor monitoriza spatiul aerian al Libiei pentru a colecta mai multe informatii de pe teren in vederea luarii de decizii, a afirmat joi secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen, in timp ce ministrii apararii din cadrul Aliantei s-au reunit pentru a analiza optiunile pentru Libia. “Am extins supravegherea deasupra Mediteranei. Monitorizarea de catre avioanele noastre a situatiei ne va furniza o imagine mai buna despre ceea ce se intampla si, desigur, aceasta va ameliora imaginea si este o preconditie pentru evaluarea situatiei cu acuratete”, a precizat Anders Fogh Rasmussen. Avioane NATO trebuie sa intre in spatiul aerian al Libiei pentru a observa situatia, avand in vedere raza radarului. NATO are 17 avioane E-3S, cateva dintre care actioneaza in prezent deasupra Afganistanului. Alianta Nord-Atlantica a decis luni instituirea supravegherii aeriene asupra Libiei.

Rusia, de acord cu sanctiunile ONU

Presedintele rus Dmitri Medvedev a semnat un decret privind “Masurile pentru indeplinirea rezolutiei Consiliului de Securitate al ONU 1970 din 26 februarie 2011″, vizind sanctiuni impotriva Libiei. Decretul interzice livrarea de arme, munitii si echipamente militare statului nord-african. Consiliul de Securitate al ONU a adoptat la sfirsitul lunii februarie, in unanimitate, o rezolutie prin care impune sanctiuni severe colonelului Muammar Gaddafi, familiei sale si apropiatilor regimului libian. Printre sanctiunile adoptate de cele 15 state membre se numara in special un embargo asupra vinzarii catre Libia de arme si materiale conexe si interdictia de a calatori pe teritoriul tarilor membre pentru 16 persoane, printre care Muammar Gaddafi, sapte fii si fiica sa si persoane puternic legate de regim, cum ar fi seful securitatii personale a lui Gaddafi, ministrul apararii sau directorul serviciului secret al armatei. Prin aceasta rezolutie, membrii Consiliului de Securitate considera ca “atacurile sistematice” actuale impotriva populatiei civile din Libia “pot fi asimilate crimelor impotriva umanitatii”.

Parlamentul European cere recunoasterea CNT din Libia

Deputati europeni solicita Inaltului Reprezentant Catherine Ashton sa initieze recunoasterea Consiliului national de tranzitie. Rezolutia solicita statelor membre sa fie pregatite pentru posibilitatea unei zone cu interdictie de survol pentru a stopa violentele si criza umanitara din Libia. Rezolutia semnata de toate grupurile politice solicita Uniunii Europene recunoasterea Consiliului National interimar drept autoritatea oficiala care reprezinta opozitia libiana. Statele membre ar trebuie “sa fie pregatite pentru o eventuala decizie a CS al ONU privind masuri suplimentare, inclusiv posibilitatea instituirii unei zone de excluziune aeriana pentru preintampina astfel un atac impotriva populatiei civile”, in conformitate cu un mandat al ONU si in coordonare cu Liga Araba si Uniunea Africana, au subliniat deputatii intr-o rezolutie adoptata cu 584 voturi pentru, 18 impotriva si 18 de abtineri. In cadrul dezbaterii, doar grupul GUE/NGL s-a exprimat impotriva acestei idei. Cu scopul de a sprijini reprezentantii societatii libiene si de a le da o anumita credibilitate internationala, deputatii solicita Uniunii sa stabileasca relatii cu reprezentantii Consiliului national de tranzitie si sa inceapa procesul de a le oficializa. Parlamentul European a condamnat cu cea mai mare determinare cazurile sistematice de incalcare a drepturilor omului in Libia de catre regim, solicitand lui Muammar Gaddafi sa renunte la putere.

Asistenta umanitara

Preocupati de criza umanitara alarmanta – se estimeaza ca in jur de 200 000 de persoane au parasit Libia – deputatii europeni solicita statelor membre “sa furnizeze avioane si ambarcatiuni pentru repatrierea sau reamplasarea migrantilor, solicitantilor de azil sau a refugiatilor libieni si sa acorde sprijin financiar, la solicitarea comuna a UNHRC-OIM (Organizatia Internationala pentru Migratie). La solicitarea deputatilor italieni si maltezi si in ciuda anumitor rezerve initiale exprimate de anumite delegatii nationale, in rezolutie se face referire la principiul solidaritatii in ceea ce priveste responsabilitatea comuna: Comisia trebuie sa asigure ca toate masurile necesare, inclusiv de natura financiara, umana sau tehnica, sunt luate pentru a garanta o reactie adecvata a UE in caz de fluxuri masive de imigranti. Recenta decizie unanima a Adunarii Generale ONU de a suspenda Libia din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (UN HRC), care se reuneste in prezent la Geneva pana la 25 martie, a fost salutata de catre deputati. Condamnand incalcarile grave ale drepturilor omului in aceasta tara, deputatii atrag atentia ca unele dintre acestea ar putea fi considerate chiar crime impotriva umanitatii si solicita “trimiterea unei comisii internationale independente de ancheta in Libia pentru a investiga toate cazurile presupuse de incalcare a dreptului international in materie de drepturile omului”, in rezolutia privind cea de-a 15 sesiune a UN HRC.

Sugestii pentru guvernele Uniunii Europene

La aceste recomandari, se adauga si cateva sugestii guvernelor UE, in contextul viitoarei reuniuni extraordinare a Consiliului. In primul rand este vorba despre inghetarea activelor trebuie sa le includa si pe cele gestionate de Autoritatea Libiana de Investitii, precum si veniturile din vanzarile de gaze naturale si de petrol. De asemenea trebuie sa se asigure restituirea viitoare a activelor inghetate catre poporul libian. In al doilea rand, este vorba despre dezvoltarea unei politici UE de vecinatate mai ambitioase si eficiente, care sa includa printre prioritati sale independenta justitiei, lupta impotriva coruptiei, libertatea presei si respectarea drepturilor fundamentale.

Uniunea Europeana are un nou presedinte in persoana premierul belgian Herman Van Rompuy care a fost numit joi seara in aceasta calitate. Cei 27 de sefi de Guvern ai UE au mai desemnat in functia de Inalt reprezentant pentru Politica Externa si Politica de Securitate pe baroneasa britanica Catherine Ashton, fost comisae pentru Comert. Expertii de la Bruxelles opineaza ca deciza alegerii lui Van Rompuy a fost determinata in mare parte de retragerea sprijinului fostului premier laburist Tony Blair de catre actualul prim ministru al Marii Britanii, Gordon Brown. Herman Van Rompuy, in varsta de 62 de ani, nu este un personaj cunoscut in afara Beneluxului si a beneficiat de un sprijin masiv din partea Frantei si a Germanie. Argumentele au fost ca acesta este membru al familiei politice de dreapta din UE (PPE), provine dintre tara mica si o veche membra a Uniunii si de asemenea este un om politic reconciliant si deschis compromisului. Pentru functia de presedinte al Consiliului European, care va avea un mandat de 2 ani si jumatate ce poate fi innoit o singura data, s-au mai aflat pe lista, printre altii, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, fostul presedinte leton Vaira Vike-Freiberga si premierul olandez Jan Peter Balkenende. Cei doi vor intra in atributiunile functiilor in care au fost numiti incepand cu 1 decembrie, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona

Promisiuni politice

Herman Van Rompuy a promis ca in noua sa calitate ca va pleda pentru respectarea diversitatii europene, pentru ca altfel nu se poate promova “unitatea” la nivelul UE. “Fiecare tara membra are specificul ei. Fara respectarea diversitatii, nu putem aduce unitatea necesara actiunilor noastre. Au fost multe dezbateri asupra profilului celui care va ocupa aceasta functie, dar singurul profil trebuie sa fie cel definit de dialog, unitate si actiune”, a declarat Herman Van Rompuy. Premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, presedintele in exercitiu al UE, a declarat ca prin desemnarea presedintelui Consiliului European – structura institutionalizata prin Tratatul de la Lisabona, ce va intra in vigoare la 1 decembrie – va exista o continuitate si mai mare la nivelul activitatii Consiliului. De asemenea, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat decizia luata de liderii Celor 27 si a apreciat ca desemnarea lui Herman Van Rompuy ca presedinte al Consiliului European reprezinta si un tribut adus Belgiei – stat fondator al UE si tara in care se afla sediul majoritatii institutiilor europene – pentru sprijinul constant in promovarea valorilor si a constructiei europene. La randul sau, baroneasa Catherine Ashton s-a declarat onorata de increderea acordata de liderii Celor 27 si a remarcat ca este prima femeie si prima britanica ce ocupa functia de Inalt Reprezentant al UE.
“Cred ca prin desemnarea mea s-a demonstrat ca femeile pot face fata la fel de bine ca barbatii in functii europene importante. Voi face tot ce imi sta in puteri pentru binele Europei”, a afirmat Ashton. Ea a tinut sa raspunda comentariilor care au criticat lipsa experientei sale in plan diplomatic. “Prefer sa fiu evaluata pe baza faptelor mele. Judecati-ma pe baza a ceea ce voi face si sunt sigura ca veti fi m=ndri si multumiti de mine”, a incheiat Ashton.

Franta isi ia partea

Cea de a treia functie importanta decisa joi seara a fost cea de secretar general al Consiliului european, un post-cheie in functionarea UE. Aceasta functia a fost oferita diplomatului francez, Pierre de Boissieu. “Am decis sa-l desemnam pe Pierre de Boissieu secretar general al Consiliului”, organ care reprezinta statele în institutiile europene, a declarat premierul suedez Fredrik Reinfeldt într-o conferinta de presa sustinuta la încheierea reuniunii extraordinare a sefilor de stat si de guvern din UE.

SUA bucuroase, Rusia in expectativa

Administratia prezidentiala americana a salutat decizia de numire a lui Van Rompuy si Aston in cele doua functii importante ale UE si a amintit ca SUA isi doreste un parteneriat solid cu Uniunea. Cu toate aceastea, jurnalistii de la Financial Times aduc aminte de celebra intrebare a lui Henry Kissinger (fost sef al diplomatiei americane – n.red.) – “La cine sa sun daca vreau sa vorbesc cu Europa?, aceasta intrebare ramanand inca fara raspuns. Pe de alta parte, Rusia spera ca Uniunea Europeana “va vorbi pe o singura voce” dupa desemnarea primului presedinte al UE, a declarat vineri ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de RIA Novosti. “Dorim ca Uniunea Europeana sa actioneze mai rapid în privinta problemelor internationale si sa vorbeasca pe o singura voce”, a declarat Lavrov, in Cadre ueni conferinte de presa sustine in compania omologului sau german, Guido Westerwelle. Moscova a mai afirmat prin vocea lui Lavrov ca isi doreste ca Uniunea Europeana sa fie “mai puternica, mai eficienta”. Presedintele Traian Basescu a declarat, joi seara, la Bruxelles, in urma reuniunii sefilor de stat si de guverne din tarile UE, ca Europa, care functioneaza dupa noile reguli – Tratatul de la Lisabona -, a inceput cu dreptul, in conditiile in care s-a ajuns la un rezultat rapid privind noua structura de conducere la nivel executiv a Consiliului European. “Cred ca un rezultat rapid ne era necesar tuturor, pentru ca este primul pas si esential in implementarea Tratatului de la Lisabona. (…) A fost un Consiliu extraordinar care a avut ca obiectiv sa stabileasca, in conformitate cu Tratatul de la Lisabona, noua structura de conducere la nivel executiv, adica alegerea presedintelui Consiliului European, alegerea inaltului reprezentant pentru actiune externa si politica de securitate si desemnarea secretarului general al Consiliului”, a spus seful statului roman.