Rusia va insista ca Bulgaria sa-si respecte cu rigurozitate toate obligatiile, a declarat joi ministrul rus al energiei, Serghei smatko, la o zi dupa ce Sofia a anuntat ca renunta la proiectul bulgaro-rus vizand centrala nucleara de la Belene. “in timpul negocierilor, vom insista sa fie respectate cu rigurozitate toate normele, regulile si obligatiile partilor”, a declarat Serghei Smatko, precizand ca omologul sau bulgar, Delian Dobrev, va discuta vineri cu responsabili din guvernul rus. Dobrev s-a deplasat joi la Moscova “pentru a identifica o cale amicala de solutionare a problemei”, fara a apela la justitie. Premierul bulgar Boiko Borisov a anuntat miecuri decizia executivului de la Sofia de a renunta la proiectul centralei nucleare de la Belene. El a spus ca Bulgaria va plati Rusiei primul reactor produs pentru centrala de la Belene, dar acesta va fi instalat la Kozlodui.  Decizia de a construi o centrala nucleara la Belene, oras situat pe malul Dunarii, a fost luata in anul 1981. Constructia efectiva a inceput in anul 1987, dar proiectul a fost inghetat la inceputul anilor „90 din cauza lipsei de resurse si a riscurilor seismice din zona, pentru a fi reluat in anul 2003. Centrala urma sa fie dotata cu doua reactoare de 1.000 MW fiecare si sa fie construita de compania rusa Atomstroyexport. Planurile initiale prevedeau ca statul bulgar, prin Compania Nationala de Electricitate NEK, sa detina 51% in viitoarea centrala. Restul de 49% urma sa fie vandut companiei germane RWE. Realizarea proiectului a ajuns insa in impas dupa ce in octombrie 2009 grupul RWE s-a retras din proiect. Semnarea unui acord final cu privire la constructia centralei de la Belene a fost amanata de mai multe ori in ultimii doi ani, principalul punct de disputa intre cele doua parti fiind pretul, precum si lipsa de interes din partea unor investitori din vestul Europei.

Bulgaria a renuntat la planurile pentru centrala nucleara de la Belene, cu o capacitate de 2.000 de MW, si va construi in schimb o centrala pe gaze naturale, a declarat, miercuri, la un post de radio local, un secretar de stat din Ministerul de Finante, potrivit Reuters. Proiectul Belene nu a reusit sa atraga suficient interes din partea investitorilor privati in ultimii trei ani, dupa ce grupul german RWE s-a retras in 2009 din cauza temerilor legate de finantare. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a afirmat in numeroase randuri ca proiectul nu va continua daca nu va reusi sa atraga investitori occidentali. “Centrala nucleara de la Belene nu va fi construita, iar in loc va fi construita o centrala pe gaze naturale”, a spus secretarul de stat din Ministerul de Finante Vladislav Goranov la postul national de radio. Bulgaria va plati reactorul de 1.000 de MW construit deja si va incerca sa-l instaleze la centrala nucleara operationala de la Kozlodui. Bulgaria a cheltuit 1,4 miliarde de leva (circa 700 milioane de euro) cu proiectul Belene, pentru care precedentul guvern de la Sofia a contractat compania rusa Atomstroyexport. Goranov a afirmat ca Bulgaria va trebui sa mai cheltuiasca in urma proiectului inca 100 de milioane de euro. Decizia renuntarii este conforma cu pozitia autoritatilor bulgare incepand din 2009, cand au inceput o analiza a marilor proiecte energetice si au avertizat ca le vor abandona pe cele care nu se dovedesc viabile economic si nu sunt in concordanta cu interesul national. Ministrul Economiei, Delian Dobrev, va merge joi la Moscova, dupa ce luni premierul Borisov a discutat cu seful executivului rus, Vladimir Putin, a adaugat secretarul de stat. UE si SUA si-au exprimit de multe ori ingrijorarea ca o noua centrala nucleara construita in Bulgaria de o companie din Rusia va creste depedenta tarii de Moscova, care s-ar putea folosi de atuurile energetice pentru a obtine influenta politica. Bulgaria importa peste 95% din gazele naturale de la Gazprom, iar singura rafinarie din tara este detinuita de grupul LUKOIL, de asemenea din Rusia.

Aproximativ 100 de persoane, simpatizanţi ai Ataka, s-au adunat, duminică, în faţa ambasadei României din Sofia pentru a denunţa presupusele pretenţii teritoriale ale României faţă de Bulgaria.
Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat marţi că “există o zonă în litigiu în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială” dintre România şi Bulgaria, el explicând că este vorba de 17 kilometri pătraţi şi că vor avea avea loc discuţii cu experţi bulgari.
În Bulgaria, declaraţiile au fost interpretate ca fiind “pretenţii teritoriale” ale României. Mitingul din faţa ambasadei României din Sofia a fost organizat de liderul Ataka, Volen Siderov, informează presa de la sud de Dunăre. Siderov a criticat în termeni duri atitudinea Cabinetului Boiko Borisov în acest caz.
Ambasadorul României la Sofia, Anton Păcureţu, a declarat joi, în cadrul unei întâlniri cu ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Bulgariei, Dimităr Ţancev, că România nu are pretenţii teritoriale faţă de Bulgaria. Întâlnirea a avut loc la invitaţia ministrului adjunct al afacerilor externe al Bulgariei, Dimităr Ţancev. În cadrul întâlnirii, partea bulgară şi-a exprimat nedumerirea faţă de declaraţiile ministrului român Cristian Diaconescu referitor la negocierile de delimitare a zonele din Marea Neagră. Interpretarea că ar fi putut să existe pretenţii teritoriale între cele două ţări este periculoasă şi nu corespunde principiilor apartenenţei noastre la UE, a subliniat Ţancev.

Vecini buni

De asemenea, preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, şi-a exprimat încrederea că disputa privind frontiera maritimă dintre Bulgaria şi România va fi soluţionată până la 15 aprilie, “într-o manieră rezonabilă, europeană”. Plevneliev a amintit că Bulgaria şi România au semnat documente privind lipsa oricărei dispute teritoriale între cele două ţări, înainte de aderarea lor la Uniunea Europeană în 200.
“România caută, evident, o soluţie rapidă la o problemă care nu este pe masă ca o pretenţie teritorială. Ministrul român de Externe vorbeşte despre o problemă nerezolvată, nu despre o problemă teritorială”, a declarat Plevneliev într-un interviu acordat joi. “Probleme de acest fel, care există de 20 de ani, nu sunt pretenţii teritoriale şi nu pot fi rezolvate prin interviuri. Există un format specific, există o comisie interguvernamentală şi cu siguranţă îşi va face treaba”, a continuat preşedintele bulgar. El a lăudat Ministerul bulgar de Externe pentru reacţia sa imediată la această problemă. “Suntem vecini buni cu România şi acest lucru se va confirma prin acţiunile asupra problemelor de această natură care apar”, a precizat Plevneliev.

Porţiunea de platoul continental din Marea Neagră aflată în dispută între România şi Bulgaria este situată într-o zonă prin care este proiectată trecerea conductei Southstream.
Proiectul Southstream vizează construirea unei conducte de transport de gaze naturale din Rusia către Bulgaria, prin Marea Neagră, şi, mai departe către Grecia, Italia şi Austria. De asemenea, în cazul soluţionării favorabile României a litigiului, s-ar asigura peste 50 de metri lineari comuni cu platoul continental al Turciei, ceea ce ar constitui un avantaj prin crearea unei conexiuni directe cu Turcia în cazul în care proiectul Nabucco ar fi finalizat, au declarat pentru Mediafax, surse diplomatice. Potrivit aceloraşi surse, Bulgaria ar fi început deja discuţii cu Exxon referitoare la zona în litigiu.
Sursele citate au mai declarat că porţiunea respectivă, care de fapt ar avea aproximativ 300 de kilometri pătraţi, nu este singura chestiune legată de frontiera cu Bulgaria, în opinia Bucureştiului. Astfel, România ia în calcul deschiderea de discuţii cu Bulgaria pentru recalcularea frontierei de pe Dunăre, care conform regulilor, este trasată pe mijlocul firului de apă. Rediscutarea ei ar fi necesară, susţin sursele citate, în contextul erodării naturale a malului bulgăresc. Avantajul ar fi, în acest caz, faptul că pe porţiunea românească ar intra mai multe insule de pe fluviu.

Reacţia Bulgariei

Delimitarea zonelor maritime nu este o problemă în relaţiile dintre Bulgaria şi România, se precizează într-o luare poziţie transmisă de purtătorul de cuvânt al Ministerului bulgar al Afacerilor Externe, Vesela Cerneva. Bulgaria şi România poartă negocieri pentru delimitarea zonelor din Marea Neagră de mai bine de 20 ani. Ultima rundă de negocieri (cea de a 17-a) a avut loc la Sofia în decembrie 2011, iar următoarea va avea loc la Bucureşti în acest an, notează dna Cerneva, citată de Agerpres. Negocierile au loc într-o atmosferă de prietenie şi în contextul voinţei celor două ţări, astfel încât diferendul să fie rezolvat prin semnarea unui acord bilateral. Subiectul nu reprezintă nicio problemă în relaţiile bilaterale, care sunt de parteneriat, de bună vecinătate şi în spiritul apartenenţei noastre la Uniunea Europeană, subliniază oficialul.
Ministrul român al afacerilor externe, Cristian Diaconescu, a declarat marţi seara, într-o emisiune la Digi 24, că “există o zonă în litigiu” între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat. “Există o zonă în litigiu (cu Bulgaria – n.r.) în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre cele două state. Este drept, este vorba de 17 km pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interese comune pe foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate”, a spus Cristian Diaconescu. El a susţinut că acest subiect există de mult timp şi a subliniat că România nu a intrat “într-o etapă revendicativă”.

Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a declarat marţi seara, într-o emisiune televizată, că “există o zonă în litigiu” între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat şi că trebuie purtate discuţii în ceea ce ptriveşte minoritatea română.
“În legătură cu această comunitate (comunitatea de români din Bulgaria – n.r.) va trebui să avem o discuţie politică de fond, ca de altfel şi în ceea ce priveşte unele aspecte privind, poate o să vă mire, delimitarea platoului continental şi a mării teritoriale, cu Bulgaria”, a declarat Diaconescu
“Există o zonă în litigiu cu Bulgaria în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre cele două state. Este drept, este vorba de 17 km pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interese comune pe foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate”, a spus Cristian Diaconescu.

Teme nesoluţionate

El a susţinut că acest subiect există de mult timp şi a subliniat că România nu a intrat “într-o etapă revendicativă”. “Cu Bulgaria, da. Aşa cum am avut negocieri cu Ucraina, şi cu Bulgaria sunt câteva aspecte nesoluţionate pe care o să le punem în discuţie – vă spun cât se poate de formal dacă vreţi – cu partenerii noştri. Vreau să vă spun că nu am intrat noi, România, într-o etapă revendicativă oarecum de neînţeles. Pur şi simplu sunt teme care au rămas nesoluţionate de foarte mult timp, marea lor majoritate de natură politico – juridică, pe care dorim să le rezolvăm în baza raporturilor de bună vecinătate cu toate aceste state”, a afirmat Diaconescu.
“Nu trebuie nimeni să se supere, nu trebuie nimeni să se enerveze pentru că sunt domenii de interes naţional pentru ambele state şi care la un moment dat ar trebui totuşi să fie rezolvate pentru că iată apar, să spunem, probleme de exploatare, de concesiune”, a afirmat ministrul de Externe.
Diaconescu a precizat că astfel de probleme trebuie rezolvate şi a arătat că vor fi purtate discuţii la nivel de experţi cu partea bulgară, într-un cadru care va fi agreat la nivel bilateral. “Într-o Europă civilizată, problemele lăsate din punct de vedere juridic, mai ales când se referă la minorităţi, teritorii, aspecte de frontieră, nu fac onoare statelor respective şi mi se pare normal să le rezolvăm”, a spus ministrul, care a menţionat că trebuie discutată şi situaţia minorităţii române din Bulgaria.

Bulgaria şi Turcia vor accelera interconectarea sistemelor de transport de gaze ale celor două ţări, după ce o declaraţie în acest sens a fost semnată marţi seară la Ankara în prezenţa premierilor celor două ţări, Recep Tayyip Erdogan şi Boiko Borisov.
În cadrul unei conferinţe de presă comune, premierul bulgar i-a mulţumit omologului său turc pentru angajamentul personal în vederea construirii conductei de interconectare. Se aşteaptă ca luicrările la gazoductul care va avea o capacitate de între 1 şi 3 miliarde de metri cubi de gaze pe an să înceapă până la sfârşitul anului în curs.
Conducta va ajuta Bulgaria în cazul unor probleme cu livrările de gaze din Rusia via Ucraina de care depinde aproape în întregime. Interconexiunea între Turcia şi Bulgaria ar putea fi folosită şi pentru transportul de gaze din Azerbaidjan, scrie presa regională. Bulgaria a semnat în urma cu doi ani un acord cu această ţară pentru livrarea unui miliard de metri cubi de gaze azere pe an, principala problemă fiind lipsa de conducte. În acelaşi timp, directorul companiei Bulgargaz a declarat marţi că în luna mai va începe construirea interconexiunii de gaze între Bulgaria şi România. Conducta trebuie să devină practicabilă în anul 2013. La anul va începe şi interconectarea sistemelor de gaze ale Bulgariei şi Greciei.

Şedinţă comună

Boiko Borisov este însoţit la Ankara de cinci miniştri din cabinetul său. Miniştrii bulgari şi turci s-au reunit într-o şedinţă comună în cadrul căreia au fost semnate 16 documente bilaterale pentru colaborarea în domeniile transporturilor, energiei, mediului, reacţiilor în situaţii de criză, culturii şi altele. Printre acordurile semante a fost şi cel pentru înfiinţarea unui consiliu de colaborare la nivel înalt.
În capitala turcă, Borisov a fost primit şi de preşedintele ţării, Abdullah Gul. Potrivit biroului de presă al guvernului bulgar, cei doi au constatat că musulmanii bulgari niciodată până acum nu au trăit într-un mediu mai tolerant. Premierul bulgar a adus aminte faptul că guvernul şi partidul GERB au condamnat anumite manifestări violente a partidului naţionalist Ataka, demonstrând în acest fel că pacea interetnică este o prioritate absolută.

Seful companiei Gazprom Aleksei Miller si directorul executiv al Bulgargaz Dimitar Gogov au discutat, luni, la Moscova despre construirea tronsonului bulgar al gazoductului South Stream. Cele doua parti au subliniat ca pe 23 martie se va incheia licitatia si selectarea antreprenorului pentru executarea lucrarilor de planificare teritoriala, evaluare a influentelor asupra mediului si de elaborare a documentelor vizand construirea segmentului South Stream prin Bulgaria. De asemenea, Miller si Gogov si-au confirmat intentia de a adopta o decizie finala cu privire la investitiile in tronsonul bulgaresc al South Stream pana in luna noiembrie a acestui an. Gazprom mentioneaza ca exporta gaz in Bulgaria din anul 1974. in 2011, nivelul exportului a atins 2,81 miliarde de metri cubi. in scopul diversificarii tranzitului (pentru a evita teritoriul Ucrainei – n.r.), Gazprom realizeaza proiectul South Stream, ce va trece pe sub Marea Neagra, transportand gaz rusesc catre statele din Europa centrala si de sud. Rusia a semnat deja acorduri interguvernamentale pentru derularea partii terestre a proiectului cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croatia si Austria. in iulie 2010, Rusia si Bulgaria au semnat “Foaia de parcurs” pentru elaborarea studiului de fezabilitate a tronsonului bulgar al South Stream. in noiembrie 2010, Gazprom si holdingul energetic bulgar au semnat un acord al actionarilor si statutul unui joint-venture South Stream Bulgaria AD, creat pe baze paritare pentru realizarea conductei pe teritoriul Bulgariei.

Fonduri de investitii din Qatarul ar putea finanta construirea unei autostrazi care sa lege cele doua principale orase de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre, scrie miercuri cotidianul bulgar Dnevnik. Autostrada care poarta numele „Marea Neaga” nu face parte din reteaua coridoarelor europene de transport si nu putea fi construita cu fonduri europene. De aceea Bulgaria incearca sa convinga Qatarul sa investeasca in proiect. Premierul bulgar Boiko Borisov, care a sosit marti intr-o vizita oficiala in acest emirat, s-a intalnit in capitala Doha cu omologul sau Sheikh Hamad bin Jassim bin Jaber bin Muhammad Al Thani. Premierul Boiko Borisov i-a invitat pe oamenii de afaceri din Qatar sa investeasca si in alte proiecte de infrastructura, cum ar fi renovarea aeroportului de la Balcic. Multumesc guvernului Qatarului ca este gata sa investeasca in Bulgaria in conditiile unei crize financiare mondiale. intre Bulgaria si Qatar exista acord si in plan extern, cele doua tari au o pozitie comuna referitor la situatia din Siria, a spus Borisov. „Nu putem accepta sa fie ucisi oameni si insistam sa se puna capat masacrelor cat mai repede”. Investitiile qatariote in Bulgaria vor fi in trei domenii: turism, infrastructura si agricultura, informeaza Sega. Investitorii arabi sunt interesati de proiectele mari de infrastructura, cum ar fi autostrazile sau aeroporturile, dar si de agricultura bulgara, precum si de turismul balnear. Discutiile pe care le am purtat astazi sunt foarte importante pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale in viitor, a spus premierul Qatarului, Sheikh Hamad bin Jassim bin Jaber bin Muhammad Al Thani. Acesta a declarat ca va vizita Sofia in urmatoarele trei luni. Vizita lui Boiko Borisov in Qatar continua si miercuri. Din delegatia condusa de el fac parte aproape jumatate dintre ministrii de guvernul bulgar, precum si reprezentanti ai 103 companii bulgaresti care vor participa la un forum de afaceri bulgaro-qatariot in capitala emiratului .

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, s-a pronunţat duminică pentru o revizuire a acordurilor Schengen. Iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă de fapt “un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, au apreciat diplomaţi europeni.
Sarkozy a ameninţat că, în caz contrar, va “suspenda participarea” Franţei la acestea, dacă, în următoarele 12 luni, nu se va instala “un guvern politic Schengen”. “Acordurile Schengen nu mai permit răspunsuri potrivite la gravitatea situaţiei. Trebuie să fie revizuite. Pentru Schengen trebuie pusă în aplicare o reformă la fel de structurală ca cea pe care am instituit-o pentru euro”, a spus preşedintele, care candidează pentru un nou mandat în fruntea statului francez. El consideră că “nu trebuie lăsată gestiunea fluxurilor de migraţie numai pe seama tehnocraţilor şi a tribunalelor”.
“În actuala situaţie economică şi socială, dacă Europa nu controlează intrările pe teritoriul său, nu îi va mai putea primi cu demnitate pe cei care sosesc, nu va mai putea răspunde la cererea de integrare a celor care-şi găsesc atât de greu locul în societate, nu-şi va mai putea finanţa protecţia socială”, a avertizat Nicolas Sarkozy. “Trebuie să putem sancţiona, suspenda sau exclude din Schengen un stat slab, ca şi un stat din zona euro care nu-şi îndeplineşte obligaţiile”, a adăugat preşedintele francez.
El a pledat pentru “instrumente de gestionare a crizelor care să permită acordarea de asistenţă ţărilor ce se confruntă cu împrejurări excepţionale şi un front comun în lupta împotriva imigraţiei clandestine”. “Ca şi pentru economie, este necesară o convergenţă mai puternică în domeniul drepturilor străinilor şi dreptului de azil”, a subliniat Nicolas Sarkozy, adăugând că “este urgent, pentru că nu trebuie să suferim din cauza carenţelor din controalele la graniţele externe ale Europei”. “Dacă voi constata că, în următoarele 12 luni, nu se înregistrează niciun progres serios în această direcţie, Franţa îşi va suspenda participarea la acordurile Schengen, până când negocierile se vor finaliza cu succes”, a avertizat preşedintele Sarkozy.

România, Bulgaria şi Grecia sunt vizate

Reforma acordurilor Schengen cerută de Nicolas Sarkozy este în realitate deja lansată la Bruxelles, iar ameninţările preşedintelui francez reprezintă de fapt “un mesaj de avertisment adresat în special Greciei, Bulgariei şi României”, au apreciat diplomaţi europeni. Această reformă este realizată în tăcere la nivel european, după ce a fost angajată la cererea mai multor ţări, în principal Franţa, Italia şi Germania, în primăvara lui 2011, din cauza afluxului de imigranţi clandestini cu ocazia Primăverii Arabe, în particular tunisieni care veneau în Franţa via Italia.
De atunci, acest dosar complex a fost preluat de Guverne, în detrimentul Comisiei Europene, ale cărei prerogative erau deja limitate în acest domeniu. Reforma în curs a acestui imens spaţiu de circulaţie fără paşaport – care include 22 dintre statele UE (cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Bulgariei, României şi Ciprului), plus patru ţări asociate, între care Elveţia – conţine două propunei legislative.

Daca in Romania, Consiliul Concurentei nu a putut dovedi cardasia companiilor care vand combustibili pe piata autohtona, nu acelasi lucru se intampla la sud de Dunare, acolo unde autoritatile de la Sofia au gasit dovezi ale colaborarii acestora in privinta fixarii unui pret neconcurential. Autoritatea antitrust din Bulgaria a decis sa amendeze patru mari retaileri de carburanti – Lukoil Bulgaria, Naftex Petrol, Rompetrol si OMV – pentru formarea unui cartel in vederea cresterii preturilor, informeaza Novinite. Comisia pentru Protectie si Concurenta a lansat in vara anului trecut ancheta, care cuprinde Lukoil Bulgaria, Naftex Petrol, Rompetrol si OMV, potrivit unui document al autoritatii de reglementare, obtinut de coatidianul 24 Ore. In plus, comisia analizeaza si daca Lukoil Bulgaria, controlata de grupul rus Lukoil, a abuzat de pozitia dominanta de pe piata carburantilor. Sute de soferi au organizat in Bulgaria proteste impotriva preturilor la combustibil, scrie Novinite. Potrivit legislatiei privind concurenta, amenzile pentru constituirea unui cartel sunt de pana la 10% din cifra de afaceri din anul anterior a companiilor implicate. in Romania, Consiliului Concurentei a sanctionat in ianuarie companiile OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI Romania, MOL Romania Petroleum Products si Lukoil Romania cu amenzi ce cumuleaza 880,5 milioane lei (205 milioane de euro), reprezentand aproximativ 3% din cifrele de afaceri realizate in anul 2010, in cadrul unei investigatii pe piata carburantilor. Consiliului Concurentei a constatat ca exista dovezi ca respectivele companii s-au inteles in perioada 2007-2008 sa retraga de pe piata sortimentul de benzina ECO Premium care le genera sub 20% din vanzari si reprezenta mai putin de 5% din cifra de afaceri.