Islamistii radicali ameninta coexistenta religioasa din Balcani

Regatul Arabiei Saudite trimite sute de milioane de euro grupărilor islamiste din Balcani, unele dintre acestea promovând ura faţă de Occident şi recrutând luptători pentru războiul din Afganistan, relatează mass-media occidentala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit surselor oficiale macedonene, fundamentalismul islamic ameninţă să destabilizeze Balcanii, unde facţiunile wahabbite şi salafiste finanţate de organizaţii saudite intră în conflict cu comunităţile musulmane locale moderate. Fundamentaliştii au finanţat deja construirea a zeci de moschei şi centre comunitare şi, în unele cazuri, le oferă şi bani susţinătorilor lor, mai multe moschei fiind preluate de grupări radicale, noii imami susţinând că au fost instalaţi “spontan” de credincioşi.
Surse guvernamentale macedonene au afirmat că autorităţile monitorizează până la 50 de voluntari al-Qaida recrutaţi pentru a fi trimişi în Afganistan, iar conform unor documente clasificate obţinute de Sunday Times, anchetează şi câteva asociaţii de caritate islamice, care sunt active în Balcani şi sunt bănuite că propovăduiesc extremismul, fiind implicate în operaţiuni de spălare de bani în favoarea organizaţiile teroriste.
“Numai în ultimii zece ani, în Macedonia au intrat sute de milioane de euro şi majoritatea au venit din Arabia Saudită”, a declarat o sursă guvernamentală, adăugând că “principalul export al Arabiei Saudite pare să fie ideologia, nu petrolul”.

Vaticanul acuza

Populatia din Bosnia-Hertegovina este supusa unui proces agresiv de islamizare, a declarat cardinalul romano-catolic Franc Rode, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratia inaltului oficial al Bisericii Romano-Catolice vine la cateva luni dupa ce declaratii publice similare ale cardinalului au declansat un scandal diplomatic intre Sarajevo si Vatican. Acesta declarase intr-un interviu pentru Radio Vatican, la intoarcerea dintr-o calatorie in tara balcanica ca „Bosnia este in curs un proces de islamizare”. Reamintim ca Prefectul Congregatiei pentru Institutele de Viata Consacrata si Societatile de Viata Apostolica s-a aflat anterior in vizita in Arhidieceza de Sarajevo, la invitatia Cardinalului Vinko Puljic si in Dieceza de Banja Luka, invitat de Monseniorul Franjo Komarica, ambii etnici croati. Autoritatile de la Sarajevo au respins acuzatiile inaltului oficial al Vaticanului, in pofida avertismentelor repetate ale organizatiile pentru apararea drepturilor omului privind radicalizarea fara precedent a comunitatii musulmane din Republica Bosnia-Hertegovina.
Intrebat de Radio Vatican care este situatia catolicilor din Bosnia, cardinalul a spus ca „numarul lor s-a redus foarte mult. De exemplu, in Dieceza de Banja Luka, inainte de razboiul din anii‚ ‘91 – ’95, catolicii erau 150 de mii, in vreme ce azi ajung la 35 de mii. Majoritatea au plecat pentru ca locuintele le-au fost incendiate, dar si din cauza presiunilor si de frica sa nu isi piarda chiar viata. Multi catolici fugiti din Bosnia se afla in prezent in Croatia sau in tari mult mai indepartate, precum Australia, Canada, Noua Zeelanda.” Cardinalul Franc Rode a mai aratat ca aceeasi situatiei, s-a intamplat si la Sarajevo, unde mai sunt doar 17 mii de catolici. „Moscheile construite in acesti ultimi ani sunt mai mult de o suta, fiind ridicate chiar si in sate unde nu au mai existat vreodata pana acum. Exista asadar o vointa de islamizare a regiunii Sarajevo, cum de altfel exista o vointa de a face din Republica Sarba o tara ortodoxa, unde guvernul construieste biserici, dar exista o politica de identificare. Sarbii, chiar daca cei care se afla si acum la putere erau membri ai partidului comunist, azi, sunt linistiti si in mod deschis ortodocsi. Cardinalul a mai declarat ca principalele victime ale razboiului din aceasta tara au fost catolicii, care au pierdut multe biserici, multe manastiri, multi preoti fiind ucisi, la fel calugari si calugarite. „Trebuie sa spun insa ca atmosfera pe care am gasit-o la Banja Luka, in special la Sarajevo, nu este una pesimista sau de descurajare, ci mai ales una de vointa ferma de a ramane acolo si de a marturisi Evanghelia si de a oferi servicii pe care Biserica le pune la dispozitia tuturor, nu doar a catolicilor, dar si a crestinilor ortodocsi, a musulmanilor, mai ales in ceea ce priveste operele sociale, de educatie si de formare umana. De exemplu, la Banja Luka se proiecteaza pentru viitor chiar si o universitate catolica ale carei caracteristici sa fie tocmai dialogul interreligios. Sa speram ca aceasta mare idee a mons. Franjo Komarica sa se poata realiza”, a mai spus cardinalul Franc Rode. In final, acesta a declarat ca „Biserica pe care am gasit-o in Bosnia si Hertegovina, chiar daca redusa numeric, este o Biserica vie, activa, plina de speranta. O Biserica foarte motivata si, mai ales, care nu-i lipsita de vocatii preotesti si de viata monastica”.

Entitate musulmana

O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate, reprezentant populatia musulmana, este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina (BiH), a declarat anterior Sulejman Tihic, liderul formatiunii, citat de cotidianul SETimes.
Tihic a declarat pentru cotidianul bosniac de mare tiraj Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare. Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
Reamintim ca periodic, liderii populatiei musulmane solicita ca Srebrenica, locul unor controversate confruntari dintre populatia sarba si musulmana, sa primeasca statutul de district autonom in cadrul Bosniei-Hertegovina, si sa fie scoasa de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului.

Extremism musulman

Fundamentalistii sauditi Wahhabi, care militeaza pentru o interpretare radicala a Coranului si doctrinei musulmane, tind sa se infiltreze tot mai mult in structurile religioase musulmane din Bosnia-Hertegovina, se arata in raportul de activitate pentru 2008 al Obavještajno Sigurnosna Agencija (Agentia pentru Informatii si Securitate) de la Sarajevo, citat de KARADENIZ-PRESS. Conform surselor citate, mediile politice musulmane din fosta republica iugoslava sunt infiltrate de activisti wahabiti, care urmaresc abolirea statului secular si introducerea legii religioase islamice – “sharia” – in viata politica.
Din 1992 pana in 1995, Bosnia-Hertegovina (BiH) a fost grav afectata de un razboi care a opus cele trei comunitati etnice principale. Diferiti mai mult prin religie, decat prin etnie, sarbii ortodocsi, croatii catolici si bosniacii musulmani sunt in continuare divizati, coexistand sub administrare internationala in cadrul a doua entitati, Republica Srpska, cu populatie preponderent sarba, cealalta entitate fiind Federatia BiH. Avertismente privitoare la riscul de terorism provenit din rindul comunitatii islamice din Bosnia din federatie apar din ce in ce mai des, insa exista suspiciuni legate si de miscarea Wahhabi.
Multi dintre oficialii comunitatii de informatii din Bosnia au deplans atitudinea exagerat de agresiva a wahhabistilor la adresa celor care nu le impartasesc credinta, intretinuta de importantele donatii financiare primite din partea unor fundatii religioase din Arabia Saudita si alte state arabe. In plus, o parte a oficialilor religiosi cred ca aceasta miscare religioasa o contrazice chiar pe cea originara a Bosniei, promotoare a unui islamism moderat, de factura sunnita.
Nu exista informatii exacte despre numarul membrilor miscarii Wahhabi din Bosnia si Hertegovina, insa miscarea radicala musulmana a aparut aici la inceputul anilor ’90, odata cu izbucnirea razboiului in fosta Iugoslavie. Acum, inclusiv rapoartele serviciilor de informatii germane si britanice, citate de mass-media bosniaca subliniaza ca wahhabismul se extinde cu repeziciune in Bosnia, cat si in Kosovo.

Negare oficiala

Comunitatea Islamica, institutia oficiala a musulmanilor din Bosnia, neaga ipoteza potrivit careia Wahhabi ar reprezenta o amenintare, chiar daca mai multe conflicte violente recente au fost urmate de devastarea moscheilor locale de catre wahhabisti. Conform speculatiilor din mass-media locala, lipsa unei reactii rapide a Comunitatii Islamice fata de amenintarea curentului radical, este pusa pe seama dependentei de aceleasi surse financiare din Arabia Saudita si lumea araba, fara insa a exista proble concrete in acest sens. Surse din cadrul comunitaii musulmane locale au declarat ca unul din miscarea wahhabita a fost introdusa in statul balcanic prin intermediul asa-zisilor mujahedini, luptatori islamisti ce s-au alaturat unitatilor armate bosniace in timpul razboiului civil.
Un raport al Organizatiei Natiunilor Unite din 1993 mentioneaza pentru prima data activitatea unitatilor El Mujahid din timpul razboiului in centrul Bosniei. Conform sursei citate, cei mai multi dintre acestia erau mercenari sositi din Turcia, Cecenia sau statele arabe, multi dintre ei fiind veterani ai razboiului din Afghanistan impotriva fortelor sovietice.

Influenta saudita

Miscarea Wahhabi a ajuns in Bosnia si datorita sustinerii financiare din partea Arabiei Saudite, unde aceasta este religia oficiala. Toti adeptii bosniaci au invatat legile de baza ale miscarii dintr-o carte cu blazonul Inaltului Comitet Saudit, o organizatie umanitara din Arabia Saudita. Acest comitet a actionat in Bosnia de la inceputul razboiului pana acum cativa ani, sub auspiciile unui ministru saudit. Diverse stiri in presa locala anuntau ca afacerile oficiale ale acestuia in Bosnia erau legate de finantarea reconstructiei moscheilor si locuintelor, directionand, de asemenea, ajutoarele umanitare catre aceasta tara in timpul razboiului.
Husein Smajic, muftiul orasului Sarajevo, a declarat recent ca evolutia miscarii in Bosnia a fost in stransa legatura cu activitatile diverselor organizatii umanitare provenite din tari islamice. Dupa razboi, conflictele ce i-au implicat pe membrii miscarii Wahhabi s-au extins in Sarajevo. In 2002, sase barbati din Algeria cu cetatenie bosniaca, recunoscuti public drept adepti ai miscarii Wahhabi, au fost arestati si predati autoritatilor SUA, fiind acuzati de activitati teroriste.
Reamintim ca Inaltul Comitet Saudit, inregistrat ca asociatie cetateneasca locala dupa razboi, nu mai este acum activ in Bosnia. Dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, SFOR si fortele NATO de mentinere a pacii, au initiat o investigatie privitoare la aceasta organizatie. Au fost confiscate documente ce se presupune ca ar fi continut harti ale Washington-ului si materiale de falsificare a cartilor de identitate ale Departamentului de Stat.

Seful Comisie Europene, Jose Manuel Barroso, cheama la pace in Balcani

Liderii Uniunii Europene (UE) au facut apel la Serbia si Croatia pentru a ajuta la dezamorsarea tensiunilor in crestere din statul vecin Bosnia, care submineaza stabilitatea din aceasta tara, la 15 ani dupa razboiul civil in care si-au pierdut viata aproape 100.000 de persoane, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Interesul nostru comun este de a avea o Bosnie stabila”, a declarat presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, dupa intalnirea cu noul presedinte croat Ivo Josipovic. In acelasi timp, premierul sarb Mirko Cvetkovic a avut discutii la Bruxelles cu presedintele UE Herman van Rompuy, care a afirmat ca, pentru protejarea stabilitatii in Balcanii de Vest, cooperarea regionala este vitala.
Inalti oficiali ai UE si ai NATO si-au exprimat ingrijorarea fata de tensiunile in crestere din Bosnia-Hertegovina in urma esecului incercarii sustinute de Occident de revizuire a Constitutiei, in octombrie 2009.
Reamintim ca atat Croatia, cat si Serbia exercita o influenta politica considerabila asupra etnicilor croati, respectiv sarbi din Bosnia, care fac parte dintr-o confederatie, alaturi de majoritatea musulmana bosniaca. Etnicii sarbi au amenintat cu organizarea unui referendum pentru declararea independentei Republicii Srpska, daca vor fi fortati sa ia parte la o uniune politica, economica si militara mai stransa, proiect sustinut de celelalte doua comunitati din Bosnia-Hertegovina.

Premierul sarb bosniac Milorad Dodik ameninta cu secesiunea

Croatia si Turcia si-au exprimat recent sustinerea deplina pentru stabilitatea politica in Bosnia si pentru apropierea tarii de NATO si UE, la o intalnire care i-a reunit la Zegreb pe ministrii de externe din cele trei tari, relateaza mass-media internationala. “Am decis sa incepem o serie de reuniuni privind situatia din Europa de Sud-Est, despre cum putem contribui la stabilizarea, pacea si prosperitatea regiunii si in special sa vedem cum putem ajuta Bosnia-Hertegovina pe calea euroatlantica”, a declarat presei seful diplomatiei croate, Gordan Jandrokovici. “Salutam participarea Turciei la aceasta initiativa, deoarece avem o experienta comuna din anii ’90, cand am contribuit la calmarea situatiei din Bosnia”, in timpul razboiului  (1992-1995), a anuntat Jandrokovici. Noile initiative diplomatice vin pe fondul intensificarii presiunilor din partea formatiunilor politice sarbe de extrema-dreapta pentru organizarea unui referendum care sa aprobe unificarea Republicii Srpska cu Serbia.
Bosnia este, alaturi de Kosovo, una dintre tarile din Balcanii de Vest care nu a facut progrese in procesul de apropiere de NATO si Uniunea Europeana. Intarzierea inregistrata de Sarajevo este in special provocata de incapacitatea politicienilor locali de a adopta reformele necesare pentru o mai buna functionare a institutiilor tarii, adesea blocate din cauza divergentelor etnice. O ultima initiativa, lansata de Washington si Bruxelles, pentru a incerca sa scoata Bosnia din impas, s-a finalizat in noiembrie anul trecut cu un esec.
Reamintim ca de la sfarsitul razboiului, Bosnia este divizata in doua entitati, una sarba si cealalta croato-musulmana, care beneficiaza de o larga autonomie. “Stabilitatea Bosniei echivaleaza cu stabilitatea intregii regiuni  (…) Vrem sa vedem Bosnia obtinand MAP (planul de actiune in vederea aderarii la NATO) si ii vom acorda sustinerea deplina pentru aderarea cat mai rapida la NATO”, a declarat, la randul sau, ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu.

Entitate musulmana

O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate, reprezentant populatia musulmana, este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina (BiH), a declarat anterior Sulejman Tihic, liderul formatiunii, citat de cotidianul SETimes.
Tihic a declarat pentru cotidianul bosniac de mare tiraj Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare. Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
Reamintim ca periodic, liderii populatiei musulmane solicita ca Srebrenica, locul unor controversate confruntari dintre populatia sarba si musulmana, sa primeasca statutul de district autonom in cadrul Bosniei-Hertegovina, si sa fie scoasa de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului.

Acord fragil

Premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, a anuntat recent ca se retrage din negocierile privind reforma constitutionala conduse de SUA si UE, menite sa accelereze pasii Bosniei spre aderarea la UE si NATO, informeaza agentiile de presa.
Milorad Dodik a fost primul dintre liderii politici ai sarbilor, musulmanilor si croatilor din Bosnia-Hertegovina care a respins planul de reforma constitutionala propus in aceasta luna de UE si SUA, numindu-l „neconstitutional si partinitor impotriva sarbilor”. „Aceasta nu este infrangerea mea”, a spus liderul sarbilor din Bosnia. „Este infrangerea politicienilor din cadrul federatiei, care accepta sa se intalneasca numai in prezenta comunitatii internationale. Nu voi mai lua parte la nicio negociere mediata de comunitatea internationala”, a afirmat el, citat de mass-media de la Belgrad.
Republica Bosnia-Hertegovina, conform acordurilor de pace de la Dayton, care au pus capat razboiului din 1992-1995, este alcatuita din Republica Srpska si Federatia croato-musulmana. Tensiunile continue dintre cele doua parti au incetinit progresul tarii, iar unii se tem ca aceste neintelegri care persista ar putea intarzia procesul de integrare in UE pentru intreaga regiune.
Liderii partidelor parlamentare au oferit diverse motive pentru respingerea invitatiei la discutii a lui Dodik, unii dintre ei manifestandu-si dubiile in ceea ce priveste planul sau si insistand asupra prezentei internationale. „Am incercat doar sa ma asigur ca politicienii locali se aduna si incearca sa cada de acord asupra unor chestiuni care ar accelera drumul european”, a spus Dodik in cadrul unei conferinte de presa. „Aceasta este ceea ce comunitatea internationala a vrut sa facem”, a subliniat el.
Pachetul de reforme propus de SUA si UE include masuri care ar pune capat statutului Bosniei de protectorat international si schimbari constitutionale pentru a o face un candidat credibil la UE si NATO. Liderii principalelor partide parlamentare etnice si de opozitie au respins ulterior acest plan din diverse motive, iar negocierile privind viitorul Bosniei mediate de inalti oficiali europeni si americani s-au finalizat fara debloca impasul politic din tara.

Umbra razboiului

Presedintele sarb Boris Tadic a criticat dur saptamana trecuta amenintarea recenta a presedintelui croat la final de mandat, Stipe Mesic, la adresa sarbilor bosniaci in eventualitatea declararii independentei regiunii unde sunt majoritari, avertizand ca asemenea afirmatii din partea lui Mesic echivaleaza cu o adevarata ‘agitatie belicoasa’. Declaratia lui Stipe Mesic constituie ‘o agitatie belicoasa directa si o amenintare la adresa securitatii regionale’, a declarat presedintele Tadic, citat de televiziunea publica sarba RTS. ‘Este vorba despre o amenintare la securitatea tuturor popoarelor si a tuturor tarilor din regiune’, a adaugat Tadic, precizand ca va aduce in discutie declaratiile presedintelui croat vineri, in cadrul Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite.
Reamintim ca intr-o conversatie informala cu jurnalistii croati, reprodusa de jurnalul Novi List, Stipe Mesic a evocat o posibila operatiune militara daca sarbii din Bosnia-Hertegovina isi vor declara independenta de Sarajevo.
Milorad Dodik, seful guvernului Republicii Srpska (RS), entitate autonoma a sarbilor bosniaci, a enuntat de nenumarate ori eventualitatea convocarii unui referendum asupra independentei, in cazul in care autonomia entitatii pe care o conduce ar fi amenintata. ‘Daca as fi presedinte (croat), in momentul in care Milorad Dodik ar convoca referendumul asupra separarii (entitatii sarbilor bosniaci) de Bosnia, as taia cu armata culoarul bosniac Posavina’, a declarat Mesic.
Acest culoar traverseaza nordul Bosniei de-a lungul frontierei croato-bosniace. El constituie o importanta axa rutiera pentru RS, permitand comunicarea cu parti diferite ale autonomiei sarbe din Bosnia. Culoarul Posavina este si o legatura importanta intre Croatia si Bosnia-Hertegovina.

Somatie juridica

Bosnia risca sanctiuni internationale daca nu aplica o sentinta a Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) potrivit careia Constitutia tarii discrimineaza evreii si tiganii, care nu pot candida la anumite functii alese in stat, relateaza agentiile internationale de presa. Constitutia bosniaca rezerva accesul la Camera superioara a Parlamentului  si la presedintia tripartita a tarii doar cetatenilor proveniti din “poporul constitutiv” al tarii – sarbii, croatii si musulmanii.
“Este o chestiune urgenta (…) Este evident ca legea fundamentala a Bosniei violeaza drepturile fundamentale ale omului si sentinta trebuie aplicata”, a declarat ambasadorul Dimitris Kourkoulas, seful Delegatiei Comisiei Europene in aceasta tara. El a adaugat ca, daca decizia nu e aplicata, ar putea fi avuta in vedere suspendarea Acordului de stabilizare si asociere (ASA), semnat de Bosnia in iunie 2008 si care reprezinta un prim pas pe drumul integrarii europene.
Sesizata de doi bosniaci, unul evreu si altul rom, care au contestat faptul ca nu au putut candida la anumite functii alese din cauza originii lor, CEDO a decis in decembrie ca legea fundamentala bosniaca este discriminatorie in privinta celor doua comunitati. “Sentinta trebuie aplicata astfel incat efectele acestor modificari sa intre in vigoare inaintea alegerilor generale din octombrie”, a avertizat Kourkoulas. Sistemul institutional bosniac a fost pus la punct prin acordul de pace de la Dayton (Statele Unite), care a pus capat razboiului intern (1992-95).

Cardinalul romano-catolic Franc Rode condamna islamizarea Bosniei

Populatia din Bosnia-Hertegovina este supusa unui proces agresiv de islamizare, a declarat cardinalul romano-catolic Franc Rode, intr-un interviu acordat saptamana trecuta cotidianului bosniac Dnevni Avaz, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratia inaltului oficial al Bisericii Romano-Catolice vine la cateva luni dupa ce declaratii publice similare ale cardinalului au declansat un scandal diplomatic intre Sarajevo si Vatican. Acesta declarase intr-un interviu pentru Radio Vatican, la intoarcerea dintr-o calatorie in tara balcanica ca „Bosnia este in curs un proces de islamizare”. Reamintim ca Prefectul Congregatiei pentru Institutele de Viata Consacrata si Societatile de Viata Apostolica s-a aflat anterior in vizita in Arhidieceza de Sarajevo, la invitatia Cardinalului Vinko Puljic si in Dieceza de Banja Luka, invitat de Monseniorul Franjo Komarica, ambii etnici croati. Autoritatile de la Sarajevo au respins acuzatiile inaltului oficial al Vaticanului, in pofida avertismentelor repetate ale organizatiile pentru apararea drepturilor omului privind radicalizarea fara precedent a comunitatii musulmane din Republica Bosnia-Hertegovina.
Intrebat de Radio Vatican care este situatia catolicilor din Bosnia, cardinalul a spus ca „numarul lor s-a redus foarte mult. De exemplu, in Dieceza de Banja Luka, inainte de razboiul din anii‚ ‘91 – ’95, catolicii erau 150 de mii, in vreme ce azi ajung la 35 de mii. Majoritatea au plecat pentru ca locuintele le-au fost incendiate, dar si din cauza presiunilor si de frica sa nu isi piarda chiar viata. Multi catolici fugiti din Bosnia se afla in prezent in Croatia sau in tari mult mai indepartate, precum Australia, Canada, Noua Zeelanda.” Cardinalul Franc Rode a mai aratat ca aceeasi situatiei, s-a intamplat  si la Sarajevo, unde mai sunt doar 17 mii de catolici. „Moscheile construite in acesti ultimi ani sunt mai mult de o suta, fiind ridicate chiar si in sate unde nu au mai existat vreodata pana acum. Exista asadar o vointa de islamizare a regiunii Sarajevo, cum de altfel exista o vointa de a face din Republica Sarba o tara ortodoxa, unde guvernul construieste biserici, dar exista o politica de identificare. Sarbii, chiar daca cei care se afla si acum la putere erau membri ai partidului comunist, azi, sunt linistiti si in mod deschis ortodocsi. Cardinalul a mai declarat ca principalele victime ale razboiului din aceasta tara au fost catolicii, care au pierdut multe biserici, multe manastiri, multi preoti fiind ucisi, la fel calugari si calugarite. „Trebuie sa spun insa ca atmosfera pe care am gasit-o la Banja Luka, in special la Sarajevo, nu este una pesimista sau de descurajare, ci mai ales una de vointa ferma de a ramane acolo si de a marturisi Evanghelia si de a oferi servicii pe care Biserica le pune la dispozitia tuturor, nu doar a catolicilor, dar si a crestinilor ortodocsi, a musulmanilor, mai ales in ceea ce priveste operele sociale, de educatie si de formare umana. De exemplu, la Banja Luka se proiecteaza pentru viitor chiar si o universitate catolica ale carei caracteristici sa fie tocmai dialogul interreligios. Sa speram ca aceasta mare idee a mons. Franjo Komarica sa se poata realiza”, a mai spus cardinalul Franc Rode. In final, acesta a declarat ca „Biserica pe care am gasit-o in Bosnia si Hertegovina, chiar daca redusa numeric, este o Biserica vie, activa, plina de speranta. O Biserica foarte motivata si, mai ales, care nu-i lipsita de vocatii preotesti si de viata monastica”.

Entitate musulmana

O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate, reprezentant populatia musulmana, este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina (BiH), a declarat anterior Sulejman Tihic, liderul formatiunii, citat de cotidianul SETimes.
Tihic a declarat pentru cotidianul bosniac de mare tiraj Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare. Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
Reamintim ca periodic, liderii populatiei musulmane solicita ca Srebrenica, locul unor controversate confruntari dintre populatia sarba si musulmana, sa primeasca statutul de district autonom in cadrul Bosniei-Hertegovina, si sa fie scoasa de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului.

Extremism musulman

Fundamentalistii sauditi Wahhabi, care militeaza pentru o interpretare radicala a Coranului si doctrinei musulmane, tind sa se infiltreze tot mai mult in structurile religioase musulmane din Bosnia-Hertegovina, se arata in raportul de activitate pentru 2008 al Obavještajno Sigurnosna Agencija (Agentia pentru Informatii si Securitate) de la Sarajevo, citat de KARADENIZ-PRESS. Conform surselor citate, mediile politice musulmane din fosta republica iugoslava sunt infiltrate de activisti wahabiti, care urmaresc abolirea statului secular si introducerea legii religioase islamice – “sharia” – in viata politica.
Din 1992 pana in 1995, Bosnia-Hertegovina (BiH) a fost grav afectata de un razboi care a opus cele trei comunitati etnice principale. Diferiti mai mult prin religie, decat prin etnie, sarbii ortodocsi, croatii catolici si bosniacii musulmani sunt in continuare divizati, coexistand sub administrare internationala in cadrul a doua entitati, Republica Srpska, cu populatie preponderent sarba, cealalta entitate fiind Federatia BiH. Avertismente privitoare la riscul de terorism provenit din rindul comunitatii islamice din Bosnia din federatie apar din ce in ce mai des, insa exista suspiciuni legate si de miscarea Wahhabi.
Multi dintre oficialii comunitatii de informatii din Bosnia au deplans atitudinea exagerat de agresiva a wahhabistilor la adresa celor care nu le impartasesc credinta, intretinuta de importantele donatii financiare primite din partea unor fundatii religioase din Arabia Saudita si alte state arabe. In plus, o parte a oficialilor religiosi cred ca aceasta miscare religioasa o contrazice chiar pe cea originara a Bosniei, promotoare a unui islamism moderat, de factura sunnita.
Nu exista informatii exacte despre numarul membrilor miscarii Wahhabi din Bosnia si Hertegovina, insa miscarea radicala musulmana a aparut aici la inceputul anilor ’90, odata cu izbucnirea razboiului in fosta Iugoslavie. Acum, inclusiv rapoartele serviciilor de informatii germane si britanice, citate de mass-media bosniaca subliniaza ca wahhabismul se extinde cu repeziciune in Bosnia, cat si in Kosovo.

Negare oficiala

Comunitatea Islamica, institutia oficiala a musulmanilor din Bosnia, neaga ipoteza potrivit careia Wahhabi ar reprezenta o amenintare, chiar daca mai multe conflicte violente recente au fost urmate de devastarea moscheilor locale de catre wahhabisti. Conform speculatiilor din mass-media locala, lipsa unei reactii rapide a Comunitatii Islamice fata de amenintarea curentului radical, este pusa pe seama dependentei de aceleasi surse financiare din Arabia Saudita si lumea araba, fara insa a exista proble concrete in acest sens. Surse din cadrul comunitaii musulmane locale au declarat ca unul din miscarea wahhabita a fost introdusa in statul balcanic prin intermediul asa-zisilor mujahedini, luptatori islamisti ce s-au alaturat unitatilor armate bosniace in timpul razboiului civil.
Un raport al Organizatiei Natiunilor Unite din 1993 mentioneaza pentru prima data activitatea unitatilor El Mujahid din timpul razboiului in centrul Bosniei. Conform sursei citate, cei mai multi dintre acestia erau mercenari sositi din Turcia, Cecenia sau statele arabe, multi dintre ei fiind veterani ai razboiului din Afghanistan impotriva fortelor sovietice.

Influenta saudita

Miscarea Wahhabi a ajuns in Bosnia si datorita sustinerii financiare din partea Arabiei Saudite, unde aceasta este religia oficiala. Toti adeptii bosniaci au invatat legile de baza ale miscarii dintr-o carte cu blazonul Inaltului Comitet Saudit, o organizatie umanitara din Arabia Saudita. Acest comitet a actionat in Bosnia de la inceputul razboiului pana acum cativa ani, sub auspiciile unui ministru saudit. Diverse stiri in presa locala anuntau ca afacerile oficiale ale acestuia in Bosnia erau legate de finantarea reconstructiei moscheilor si locuintelor, directionand, de asemenea, ajutoarele umanitare catre aceasta tara in timpul razboiului.
Husein Smajic, muftiul orasului Sarajevo, a declarat recent ca evolutia miscarii in Bosnia a fost in stransa legatura cu activitatile diverselor organizatii umanitare provenite din tari islamice. Dupa razboi, conflictele ce i-au implicat pe membrii miscarii Wahhabi s-au extins in Sarajevo. In 2002, sase barbati din Algeria cu cetatenie bosniaca, recunoscuti public drept adepti ai miscarii Wahhabi, au fost arestati si predati autoritatilor SUA, fiind acuzati de activitati teroriste.
Reamintim ca Inaltul Comitet Saudit, inregistrat ca asociatie cetateneasca locala dupa razboi, nu mai este acum activ in Bosnia. Dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, SFOR si fortele NATO de mentinere a pacii, au initiat o investigatie privitoare la aceasta organizatie. Au fost confiscate documente ce se presupune ca ar fi continut harti ale Washington-ului si materiale de falsificare a cartilor de identitate ale Departamentului de Stat.

Premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, a anuntat recent ca se retrage din negocierile privind reforma constitutionala conduse de SUA si UE, menite sa accelereze pasii Bosniei spre aderarea la UE si NATO, informeaza agentiile de presa.
Milorad Dodik a fost primul dintre liderii politici ai sarbilor, musulmanilor si croatilor din Bosnia-Hertegovina care a respins planul de reforma constitutionala propus in aceasta luna de UE si SUA, numindu-l „neconstitutional si partinitor impotriva sarbilor”. Dodik i-a invitat apoi, fara succes, pe liderii rivali sa vina vineri la Banja Luka, un oras situat la 200 de kilometri nord-vest de Sarajevo, pentru a incepe negocierile fara mediere internationala. „Aceasta nu este infrangerea mea”, a spus liderul sarbilor din Bosnia. „Este infrangerea politicienilor din cadrul federatiei, care accepta sa se intalneasca numai in prezenta comunitatii internationale. Nu voi mai lua parte la nicio negociere mediata de comunitatea internationala”, a afirmat el, citat de mass-media de la Belgrad.

Acord fragil

Republica Bosnia-Hertegovina, conform acordurilor de pace de la Dayton, care au pus capat razboiului din 1992-1995, este alcatuita din Republica Srpska si Federatia croato-musulmana. Tensiunile continue dintre cele doua parti au incetinit progresul tarii, iar unii se tem ca aceste neintelegri care persista ar putea intarzia procesul de integrare in UE pentru intreaga regiune.
”Acesta este inceputul haosului politic in Bosnia-Hertegovina, unde liderii locali au devenit dezorientati, iar comunitatea internationala isi pierde rabdarea”, este de parere analistul bosniac Gojko Beric, citat de mass-media. Potrivit acestuia, este nevoie urgenta de un dialog la care sa participe liderii locali si comunitatea internationala pentru a sparge blocajul politic, insa certurile constante intre liderii rivali nu ofera multe motive de optimism.
Liderii partidelor parlamentare au oferit diverse motive pentru respingerea invitatiei la discutii a lui Dodik, unii dintre ei manifestandu-si dubiile in ceea ce priveste planul sau si insistand asupra prezentei internationale. „Am incercat doar sa ma asigur ca politicienii locali se aduna si incearca sa cada de acord asupra unor chestiuni care ar accelera drumul european”, a spus Dodik in cadrul unei conferinte de presa. „Aceasta este ceea ce comunitatea internationala a vrut sa facem”, a subliniat el.
Pachetul de reforme propus de SUA si UE include masuri care ar pune capat statutului Bosniei de protectorat international si schimbari constitutionale pentru a o face un candidat credibil la UE si NATO. Liderii principalelor partide parlamentare etnice si de opozitie au respins ulterior acest plan din diverse motive, iar negocierile privind viitorul Bosniei mediate de inalti oficiali europeni si americani s-au finalizat fara debloca impasul politic din tara

Demersuri esuate

O revizuire radicala a Constitutiei Bosniei-Hertegovina si masuri pentru scoaterea tarii din impasul politic actual au figurat pe agenda reuniunii la care au participat si liderii politici locali. „Am venit saptamana aceasta la Sarajevo pentru a incerca sa iesim din impasul politic care impiedica Bosnia sa aiba un viitor pasnic si prosper”, au informat anterior, intr-o scrisoare deschisa, ministrul suedez de Externe, Carl Bildt, a carui tara asigura presedintia UE, si subsecretarul de Stat american, Jim Steinberg. Conform sursei citate, pe ordinea de zi a reuniunii au figurat: „finalizarea obiectivelor privitoare la inchiderea biroului inaltului reprezentant al comunitatii internationale si tranzitia spre un birou al unui Reprezentant special al UE, precum si schimbarile constitutionale necesare pentru a ajunge la structuri guvernamentale functionale si eficiente”. Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, a declarat la sosirea la Sarajevo, ca aceasta reuniune este „o sansa pentru a se inregistra progrese reale in directia UE”.
Daca liderii bosniaci adopta masurile recomandate, o astfel de candidatura ar putea fi prezentata rapid, a spus comisarul european pentru Extindere. La modul general, liderii sarbi, musulmani si croati sunt de acord sa se avanseze pe calea reformelor cerute, pentru apropierea de UE si NATO, insa blocajul intervine cand este vorba despre revizuirea Constitutiei. Acordul de pace de la Dayton a consfintit impartirea Bosniei intr-o entitate sarba si una croato-musulmana, care dispun de pargii importante ale puterii, in detrimentul administratiei centrale. Organizarea tarii este un subiect de conflict intre sarbi, care vor sa-si pastreze autonomia, si musulmani, care vor un guvern central puternic.

Harta contestata

O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina, a declarat recent, Sulejman Tihic, liderul formatiunii, relateaza SETimes, citat de portalul Divers. Tihic a declarat pentru cotidianul Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare.
Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
La randul lor, un evreu bosniac si un etnic rrom au intentat proces Bosniei si Hertegovinei la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO), in incercarea de a anula o prevedere constitutionala care ii impiedica pe reprezentantii minoritatilor sa candideze pentru un loc in presedintia tripartita. Doar sirbii, musulmanii si croatii pot candida.
Cazul a fost intentat de Jakob Finci, seful comunitatii evreiesti din tara, si de Dervo Sejdic, un membru al Consiliului Rromilor din Bosnia. Acestia declara ca prevederea incalca Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si conventiile ONU si tratatele internationale referitoare la aceasta chestiune. CEDO urmeaza sa emita o sentinta in septembrie.

Recensamant controversat

Recensamintul este una dintre multiplele probleme care cauzeaza dezacorduri intre politicienii din Bosnia si Hertegovina, relateaza publicatia SETimes, preluata de mass-media de la Bucuresti. Dupa ultimul recensamint, realizat in 1991, a izbucnit razboiul si aproape 2,2 milioane de locuitori si-au parasit casele. Jumatate din acestia nu s-au mai intors niciodata – se estimeaza ca aproximativ 400.000 de persoane inca locuiesc in strainatate. Reprezentantii celor trei mari nationalitati din Bosnia – bosniaci, sirbi si croati – au convenit asupra organizarii unui recensamint pentru anul 2011, care sa corespunda normelor UE. Cu toate acestea, ei nu se pun de acord daca respondentii ar trebui sau nu sa ofere informatii legate de etnie, religie si limba nativa. Sirbii doresc includerea acestor intrebari in recensamint, in timp ce bosniacii si croatii se opun ideii, deoarece multi membri ai comunitatilor lor nu s-au mai intors acasa.
Parlamentul European si Consiliul Ministrilor UE au adoptat anul trecut o legislatie pentru realizarea de recensaminte atit in tarile membre, cit si in tarile candidate, dupa cum este si cazul Bosniei. Chestionarele propuse de UE nu includ intrebari legate de etnie sau nationalitate. „Ramine la latitudinea fiecarei tari sa decida adaugarea de intrebari. Cu toate acestea, un recensamint realizat intr-o singura entitate a Bosniei nu ar satisface UE, deoarece ne trebuie informatii legate de intregul stat”, a declarat delegatia CE la Sarajevo condusa de Dimitris Kourkoulas.

Avertismente comunitare

Comisia Europeana (CE) avertizeaza ca Bosnia nu va fi capabila sa duca tratativele de aderare daca esueaza in a organiza acest recensamint, cit mai curind. Politicile de dezvoltare regionala si deciziile bugetare ale UE depind de informatii socio-economice corecte, fara de care implementarea politicilor UE ar fi imposibila. „Pina in 2013, trebuie sa terminam evaluarea unitatilor administrative pentru politicile noastre regionale. De aceea Bosnia trebuie sa ofere informatii noi”, a declarat Pierre Mirel, directorul CE pentru Balcanii de Vest.
Dupa ani de certuri, ajungerea la un inteles intre liderii celor trei mari partide politice a readus speranta. Liderul Partidului Actiunii Democratice (SDA), Suleiman Tihic, liderul Aliantei Social-Democratilor Independenti (SNSD), Milorad Dodik si liderul Uniunii Democratice Croate (HDZ), Dragan Covic au convenit ca odata cu promulgarea legii recensamintului, chestionarul din 2011 va include si intrebari legate de etnie, religie si limba. De asemenea, ei au convenit ca recensamintul din 1991 sa determine reprezentarea nationalitatilor in toate institutiile statului pina in anul 2014. Cu toate acestea, lui Tihic si Covic le lipseste sustinerea parlamentara de a garanta promulgarea unei astfel de legislatii. Partenerii lor la nivel de coalitie in stat, Partidul pentru BiH (SBiH) si HDZ 1990, le-au condamnat propunerea. Liderii acestor ultime doua partide, Haris Silajdzic si respectiv Bozo Ljubic, considera ca un asemenea recensamint ar fi in interesul guvernului RS si in defavoarea nevoilor bosniacilor si croatilor. Simpatizantii propunerii spera sa atraga citiva membrii ai opozitiei din parlamentul de stat pentru votarea acesteia.

Semnale pozitive

Pe de alta parte, Consiliul Ministrilor UE a aplaudat acordul celor trei partide. Marele Reprezentant, Miroslav Lajcak a declarat ca a vazut „semnale pozitive”, ce au aparut imediat dupa ce liderii celor mai puternice trei partide din BiH au ajuns la un acord. „Acesta este un pas facut in directia corecta, iar acum ne asteptam la implementarea sa”, a adaugat el. Consiliul Ministrilor BiH a facut primul pas prin a cere Agentiei pentru Statistica sa inceapa pregatirile pentru un recensamint in 2011 si sa numeasca membrii diferitelor grupe ce vor concepe proiectul de lege. De asemenea, consiliul a cerut diferitelor ministere relevante sa pregateasca un program pentru cei ce urmeaza sa se intoarca intre 2009 si 2014. Expertii estimeaza ca intreaga operatiune va costa aproximativ 20 de milioane de euro, sau 5 euro de cetatean.
Acum, dupa 17 ani in care nu s-a tinut nicio evidenta, expertii nu se pot pune de acord referitor la numarul de locuitori ai Bosnia. In 1991, existau 4.377.033 de rezidenti. Guvernul considera ca numarul a scazut la 3,8 milioane. Cu toate acestea, Agentia Centrala de Informatii (CIA) din SUA a estimat in iulie populatia la 4.590.310 — 48% bosniaci, 37,1% sirbi, 14,3% croati si 0,6% alte nationalitati. Recensamintele din Bosnia dateaza din 1879, din perioada austro-ungara. Intre 1879 si 1991 s-au realizat 12 astfel de recensaminte. In toate chestionarele li s-a cerut respondentilor sa isi prezinte si afilierea religioasa. De asemenea, recensamintele iugoslave cereau si declararea nationalitatii. Daca reuseste sa finalizeze proiectul, Bosnia ar trebui sa poata sa isi compare rezultatele cu cele ale statelor vecine. Toate au descoperit semne ale dislocarilor legate de razboi. Recensamintul din 2001 din Croatia a aratat ca populatia a scazut cu 2,6%. Populatia etnica sirbeasca a coborit drastic cu doua treimi de la 12,2% la 4,5%. Recensamintul din 2002 din Serbia a demonstrat ca pentru prima data din istoria sa, cetatenii virstnici ai tarii (peste 65 de ani) depaseau cu mult numarul de copii (sub 18 ani). Minoritatea sirbeasca din Muntenegru a crescut de la 9% in 1991 la aproape 32% in 2003.  Republica Kosovo intentioneaza sa desfasoare un recensamant general in 2009, pentru prima data in 28 de ani.

Istorie dureroasa

Epurarea etnica a schimbat harta demografica a Bosniei si Hertegovina de mai multe ori in istoria tarii. Cum Bosnia nu a mai efectuat un recensamint national din 1991, dinaintea conflictului care a devastat tara, lipsa statisticilor actualizate referitoare la populatie se dovedeste a fi inca o chestiune generatoare de disensiuni. Politicienii bosniaci declara ca sint impotriva unui nou recensamint care ar legitima epurarea etnica si izgonirea musulmanilor din Republica Srpska (RS), relateaza publicatia online South East Times. Potrivit lui Sefik Dzaferovic, parlamentar care reprezinta Partidul Actiunii Democrate, este important ca „agresiunile Serbiei, Croatiei si Muntenegrului impotriva Bosniei” sa nu primeasca recunoastere legala.
Pe de alta parte, omologii lor sirbi bosniaci se opun unui recensamint care nu include intrebari legate de identitatea etnica si religioasa. O asemenea actiune, argumenteaza ei, ar sustine o identitate nationala „bosniaca” in detrimentul sirbilor. „Am fi singura tara din Europa care numara oamenii si caii in acelasi fel”, a declarat presedintele Consiliului de Ministri al Bosniei, Nikola Spiric, de etnie sirba, intr-un interviu recent. Dezbaterea readuce in memorie nu doar conflictul inter-etnic din anii 1992-1995, ci si climatul general de violenta care a afectat periodic istoria Bosniei, relateaza portalul Divers.
Desi atrocitatile din anii 1990 au introdus termenul de „epurare etnica” in vocabularul mondial, atunci nu a fost pentru prima data cind expulzarile si exterminarile au alterat demografia tarii. Trebuie doar sa intrebati doua comunitati aproape complet disparute din Bosnia si Hertegovina: germanii si evreii. In secolele trecute, mozaicul vietii bosniace includea 12.000 de evrei bosniaci si 23.000 de vorbitori de limba germana. Evreii erau atit de numerosi la Sarajevo – circa 10.500 – incit acestia dadusera capitalei numele de Micul Ierusalim. Evreii in general urbani erau activi in comert, in timp ce germanii mai mult rurali excelau in minerit si prelucrarea metalelor.
Evreii au venit pe aceste meleaguri dupa expulzarea lor de catre Inchizitia spaniola din Peninsula Iberica, in timp ce germanii s-au stabilit aici in vremurile medievale pentru a servi domnitorii si familiile nobile din Bosnia. O alta comunitate mare, musulmanii, s-a mutat in Turcia atunci cind Imperiul Austro-ungar a izgonit trupele Imperiului Otoman din Bosnia, in anul 1878. Ocupatia nazista din cel de-al doilea razboi mondial a distrus pentru totdeauna acest amestec de populatii vechi de citeva secole. Doar 1.237 de evrei din Sarajevo au supravietuit Holocaustului. Germanii, pusi in aceeasi oala cu cei care au servit in SS si Gestapo, au suferit reprimari dure dupa razboi. Doar citiva din ei au ramas in tara. Altii au fugit, temindu-se de perspectiva aruncarii in inchisoare sau executarii.
Intrucit epoca comunista a pus accentul asupra asimilarii, comunitatile de germani si evrei ramase s-au redus si mai mult prin casatorii mixte sau emigrare. Desi aceste minoritati sint acum doar o amintire istorica, acestea traiesc in muzica bosniaca. Localnicii din Sarajevo si-au insusit un vechi cintec sefard, „Cind am plecat la Bembasa” („Kad ja podjoh na Bembasu”). Un alt cintec, „Ea arata un pic ciudat” („Izgledala je malo cudno”), este rock and roll bosniac. Cu toate acestea, Davor Ebner, solistul formatiei care cinta in prezent acest cintec, afirma ca abia acum se simte liber sa isi recunoasca originea austriaca.

Dezacorduri etnice

Reamintim ca parlamentarii croati si musulmani din Bosnia au respins un proiect pentru organizarea unui recensamant in 2011, cerut de UE, pentru ca scrutinul includea intrebari privitoare la etnie, limba si religie. Dintre cei 12 parlamentari prezenti, cinci croati si patru musulmani au votat impotriva, iar trei sarbi au votat pentru organizarea referendumului, potrivit unei surse parlamentare, arata AFP. Camera Superioara a Parlamentului este formata din 15 membri, cinci pentru fiecare dintre cele trei comunitati.
Musulmanii si croatii se tem ca recensamantul care ar include astfel de intrebari ar aproba consecintele epurarii etnice care a avut loc in timpul razboiului din Bosnia (1992-1995). Ultimul recensamant in Bosnia a fost facut in 1991, cand sarbii, croatii si musulmanii traiau raspanditi in diferite regiuni ale tarii. in prezent ei locuiesc in zonele in care comunitatea lor este majoritara.
Bosnia are 3,8 milioane de locuitori, dintre care 40% musulmani, 31% sarbi si 10% croati. Acordurile de la Dayton (1995) au pus capat razboiului din Bosnia, consacrand diviziunea tarii in doua entitati, una sarba si cealalta croato-musulmana. UE cere Bosniei sa organizeze pana in 2011 un recensamant, pentru a furniza informatii clare cu privire la situatia tarii, care a semnat in luna iunie un Acord de Stabilizare si Asociere, o prima etapa pe calea aderarii la UE.

Separatism sarbesc

Inaltul Reprezentant Miroslav Lajcak a respins recent sugestiile de desfiintare a Republicii Srpska (RS) sau permiterea secesiunii acesteia de BiH. Ambele idei sint “imposibile”, a afirmat acesta. “Politicienii de pe o parte spun ca vor desfiinta RS, iar politicienii de pe cealalta parte cocheteaza cu ideea separarii de BiH. Acest lucru este profund imoral, iar comunitatea internationala nu o va permite niciodata”, a declarat oficialul reporterilor din Sarajevo.
Prim-ministrul Republicii Srpska (RS), Milorad Dodik, a avertizat anterior ca entitatea se va separa de BiH daca el va fi demis din functie. Intr-un interviu acordat televiziunii RS din Banja Luka, Dodik a declarat ca are un plan in cazul in care Inaltul Reprezentant Miroslav Lajcak il va demite. Daca acest lucru se va intimpla, “voi conduce RS catre independenta”, a afirmat Dodik.
Portivit revistei germane Der Spiegel, presedintele Croatiei, Stipe Mesic, a afirmat ca comunitatea internationala trebuie sa puna capat amenintarilor lui Dodik cu privire la secesiune. RS este un butoi cu pulbere care poate exploda in orice moment, a avertizat acesta. Daca entitatea se separa de BiH, croatii bosniaci vor face acelasi lucru, a declarat Mesic. Lajcak a avertizat politicienii din BiH sa inceteze cu amenintarile unilaterale impotriva Acordului de Pace de la Dayton si sa se concentreze asupra prioritatilor europene ale tarii.
Reamintim ca aproximativ 2.500 de sirbi bosniaci au manifestat ieri la Bankja Luka (nord), capitala Republicii Srpska, pentru a cere independenta entitatii lor din Bosnia si a protesta fata de cea a Republicii Kosovo.
„Sa separam Republica Srpska (RS) de o Bosnie care ne-a fost impusa”, a declarat in fata multimii Dane Cankovici, presedintele unei miscari nationaliste locale, „Izbor Je Nas” („Noi alegem”), organizatorul mitingului. „Sa spunem lumii ca poporul sirb este nemultumit de statutul sau”, a adaugat el, aclamat de un public format in special din pensionari si studenti. „Am trai mai bine independenti, RS ar fi mai stabila din punct de vedere politic. Este o conditie pentru a face progrese”, a mai spus acesta.
La finalul conflictului interetnic din 1992-1995, Bosnia a fost divizata in doua entitati, RS si Federatia Croato-Musulmana, unite de institutii centrale slabe. Manifestantii au afisat portrete ale premierului rus Vladimir Putin si drapele ale RS, iar pe pancarte se putea citi „Dau Bosnia pentru Srpska” sau „Kosovo, cel mai pretios cuvint sirb”.

Doleante prezidentiale

Liderul sarb bosniac Milorad Dodik este favorabil divizarii Bosniei dupa modelul cehoslovac si aderarii individuale a noilor state rezultate la Uniunea Europeana. “Propunem ca Bosnia sa fie transformata intr-o federatie in cadrul careia unitatile federale se vor bucura de dreptul la autodeterminare”, a declarat el intr-un interviu publicat sambata de cotidianul croat Jutarnji List, informeaza AFP, citata de portalul Divers.
“De ce sa nu facem ca Cehoslovacia, pentru a ne regasi ulterior toti in UE?”, a adaugat el. In 1993, Cehoslovacia s-a divizat amiabil in Republica Cehia si Slovacia, iar cele doua tari au aderat la UE in 2004. “Ne putem pune de acord pentru a nu recurge la aceasta posibilitate (de autodeterminare) timp de cinci sau zece ani. Dar daca in acest timp nu reusim sa construim nimic, ce este mai logic? Un nou razboi? Eu nu voi face acest lucru”, a spus premierul sarb bosniac.
Acordul de pace de la Dayton, Statele Unite, care a pus capat razboiului din Bosnia, nu permite entitatilor, care dispun de o ampla autonomie, sa faca secesiune. La mai bine de 13 ani de la conflictul soldat cu circa 100.000 de morti, Bosnia nu a reusit sa isi consolideze institutiile centrale, care raman in continuare fragile.

Identitate amenintata

Etnicii sirbi din Republica Srpska cer ca reformele parlamentare impuse de Inaltul reprezentant al comunitatii internationale in Bosnia sa mentina cotele etnice, pentru a contracara o eventuala dominatie a comunitatii musulmane. In mai multe orase ale Republicii Sirbe Bosniace (Republica Srpska), mii de sirbi bosniaci au iesit ieri in strada, in semn de protest fata de reformele institutionale propuse de comunitatea internationala pentru ca Bosnia sa ajunga mai rapid membru al Uniunii Europene. Oficialii internationali care detin in continuare puteri extinse vor sa intareasca rolul institutiilor centrale ale statului, in dauna celor doua grupari etnice divizate.
Acordul de pace de la Dayton din 2005, care a pus capat razboiului din Bosnia-Hertegovina, a divizat tara in doua entitati: Republica Sirba Bosniaca Srpska si Federatia Musulmana Croata. Ambele au primit dreptul de a avea politie, parlament si armata proprii. Institutiile statului au fost construite in ani de zile insa ritmul reformelor a fost incetinit de un sistem de luare a deciziilor proiectat sa asigure echilibrul etnic.
Trimisul international in Bosnia, Miroslav Lajcak, a declarat ca simplificarea modului de luare a deciziilor este importanta pentru ca Bosnia sa avanseze rapid pina la momentul in care sa adere la Uniunea Europeana. Regulile propuse de Miroslav Lajcak au ca scop sa intareasca puterea parlamentului central si de a elimina posibilitatea ca luarea deciziilor in legislativ sa fie blocata de parlamentari prin simpla absenta. Lajcak, ale carui puteri deriva din prevederile acordului de la Dayton, a declarat ca va impune el insusi aceste modificari daca parlamentul nu le va adopta pina la inceputul lui decembrie.
Insa sirbii bosniaci spun ca planurile de reforma le ameninta entitatea statala.  Milorad Dodik, premierul sirb bosniac, doreste in continuare promisiuni ferme ca reformele parlamentare impuse nu vor elimina cotele etnice, pe care sirbii le considera o masura de precautie impotriva dominatiei de catre bosniacii musulmani. Politicienii sirbi bosniaci au amenintat chiar ca se vor retrage din institutiile statului daca planul de reforma nu va fi oprit, o actiune care ar pune statul in fata unei crize politice.
Dodik i-a cerut inaltului reprezentant al comunitatii internationale in Bosnia, Miroslav Lajcak, “sa ofere explicatii oficiale” in cadrul unui decret de lege aditional. “Incercam sa gasim o cale de a iesi din aceasta situatie”, a declarat Gordon Milosevici, un consilier al lui Dodik.
Dar in cadrul intilnirilor multilaterale de marti ale Comisiei pentru Implementarea Pacii, Lajcak va putea opta pentru progres in statul divizat pe criterii etnice. Liderii sirbi si croati din Bosnia au acceptat duminica sa reia in termen de 30 de zile dialogurile pe tema reformei constitutionale, in timp ce denunta detaliile referitoare la dificultatile in reformarea fortelor de politie pina la aceasta data. Inaltul reprezentant al comunitatii internationale, Miroslav Lajcak, detine puteri discretionare, intre care si cea de a impune legi. Acesta a ordonat la 19 octombrie Guvernului central sa simplifice regulile de vot, masura respinsa si de Parlamentul sirb din RS. Modificarile impuse de Lajcak ar permite membrilor musulmani si croati ai Guvernului central sa adopte anumite decizii, mai ales proiecte de lege, fara acordul ministrilor sarbi.

Proteste sustinute

Organizatii din sapte municipalitati din Birca si Srednje Podrinje, din Republica Srpska (RS, entitate din cadrul Bosniei-Hertegovina), au convocat o manifestare de protest, care va avea loc in centrul orasului Zvornik si cu prilejul careia populatia isi va manifesta dezacordul fata de presiunea la care organismele internationale au supus institutiile RS si de preconizatul transfer de autoritate catre autoritatile centrale ale Bosnia-Hertegovina, informeaza agentia Tanjug, citata de Rompres.
Manifestele distribuite pe strazile din Zvornik mentioneaza ca trebuie stopata disolutia Republicii Srpska, ale carei armata, serviciu vamal si de frontiera, ca de altfel si imnul de stat sau drapelul, au fost deja abolite. De asemenea, se face apel la populatie sa protesteze impotriva presiunii comunitatii internationale ca politia din RS, singura institutie a statului care inca mai functioneaza, sa fie si ea obligata sa-si inceteze activitatea. Manifestele acuza si decizia grabita si ilegala a Inaltului reprezentant international pentru Bosnia-Hertegovina, Miroslav Lajcak, in privinta confiscarii documentelor inaintea declansarii anchetelor si a suspendarii dreptului de munca in cazul tuturor celor implicati in evenimentele din Srebrenica, din iulie 1995.

Autonomie musulmana

Mii de musulmani care au supravietuit masacrului din vara anului 1995 de la Srebrenica s-au adunat luni 11 iunie, la Sarajevo, pentru a cere autonomie pentru respectiva zona, locul producerii celei mai grave atrocitati din Europa de dupa cel de-al doilea razboi mondial, transmite SETimes. Protestatarii doresc ca Srebrenica sa primeasca statut de district autonom si scoaterea de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului. Demonstrantii insista ca cererea lor de separare sa fie indeplinita pina la implinirea a 12 ani de la masacru, in 11 iulie.
Totodata, tribunalul ONU pentru crime de razboi a anuntat recent ca a transferat al zecelea caz catre curtea speciala pentru crime de razboi din Sarajevo. Milorad Trbic va fi judecat in propria tara in baza acuzatiilor de genocid, crime impotriva umanitatii si incalcarea legilor si principiilor razboiului pentru presupusul rol in masacrul de la Srebrenica. El a fost comandant adjunct de securitate al Brigazii Zvornik si a comandat o companie a politiei militare.

Insemne etnice contestate

Parlamentul Republicii Srpska din Bosnia a aprobat saptamina trevuta un nou imn national si o noua stema, in pofida obiectiilor parlamentarilor musulmani bosniaci, care sustin ca simbolurile sint nationaliste si discriminatorii, relateaza Reuters. In urma tratatului de pace de la Dayton, care a pus capat razboiului din 1992-1995, Bosnia a fost impartita in doua entitati autonome, Republica Srpska si Federatia Croato-Musulmana. Fiecare regiune avea propriul imn national si stema pina in 2006, cind o decizie a Curtii Constitutionale a cerut ca acestea sa fie schimbate pentru a reprezenta, in mod egal, grupurile etnice sirbe, croate si musulmane.
In noul imn, intitulat „Republica mea”, Republica Srpska este definita ca fiind „tara soarelui stralucitor, unde traiesc oameni onorabili si buni”. Versurile nu fac nici o referire la Bosnia. Parlamentarii musulmani au precizat ca versurile reprezinta Republica Srpska drept un stat de sine statator, adaugind ca vor inainta o somatie in Parlament si in justitie. Reamintim ca Federatia Croato-Musulmana nu a adoptat inca un nou imn national si o noua stema, ci continua sa foloseasca, ca solutie proviziorie, simbolurile statului central.