Masacrele anti-musulmane de la Srebrenica, pedepsite cu greu de justitia sarba

Calaii sarbi ai genocidului anti-musulman de la Srebrenita din 1995 asupra populatiei bosniace musulmane par in sfarsit sa inceapa sa plateasca pentru aceste crime. Condamnarile tot mai des vin pe fondul cererilor UE ca acesti criminali de razboi sa fie condamnati de catre statul sarb. Doi fosti ofiteri ai fortelor sarbe din Bosnia au fost condamnati luni de justitia sarba la pedepse de 19 si, respectiv, 16 ani de inchisoare, fiind gasiti vinovati de participare la genocidul din Srebrenita, din 1995. Momir Pelemis si Slavko Perici “au ajutat alte (persoane) la executarea unor grupuri de prizonieri si au contribuit la exterminarea partiala a unui grup etnic, comitand astfel infractiunea de genocid”, a declarat judecatorul Ljubomir Kitici. Fosti oficiali de rang inalt in Brigada Zvornik a fortelor sarbe din Bosnia la vremea respectiva, Momir Pelemis si Slavko Perici au fost condamnati la 16 ani si, respectiv, 19 ani de inchisoare, a afirmat judecatorul. Unitatea lor a acordat sprijin logistic persoanelor care au executat peste 1.000 de prizonieri musulmani arestati de fortele sarbe in zona localitatii Srebrenita, in timpul asedierii acestei enclave musulmane, la 11 iulie 1995, potrivit judecatorului.

Executii cu sange rece

Acesti prizonieri au fost ucisi intre 14 si 17 iulie la o ferma din Branjevo, la 70 de kilometri nord de Srebrenita, si la o casa de cultura din Pilita, tot in regiunea Srebrenita, unde fusesera detinuti. “Ei nu au fost organizatorii crimei si nu au jucat un rol crucial (in executii-n.r.), dar ajutorul pe care l-au furnizat a contribuit in mod semnificativ la comiterea acestor crime”, a explicat judecatorul Kitici. Aproximativ 500 de prizonieri au fost executati la ferma din Branjevo de membri ai Statului Major al armatei sarbe din Bosnia, iar 500-600 la Pilita, potrivit aceleiasi surse. Pelemis si Perici au fost aerstati in noiembrie 2008. Procesul lor s-a derulat timp de aproape trei ani, in fata Tribunalului bosniac pentru crime de razboi. Aproximativ 8.000 de barbati si adolescenti musulmani au fost masacrati in iulie 1995, in cateva zile, de fortele sarbe din Bosnia, in enclava Srebrenita, pe care ONU a declarat-o “zona de securitate”. In noiembrie 2009, fostul lider sarb Radovan Karadzic spunea ca unicul regret sau regret este ca unii musulmani bosniaci au reusit sa scape din masacrul de la Srebrenica, primul caz de genocid inregistrat in Europa postbelica.

Novi Pazar, "capitala" terorismului islamic din Serbia

Zeci de persoane, cetateni sarbi, bosniaci si muntenegreni, au fost arestate, pe parcursul ultimelor zile, în cursul unor operaţiuni ale serviciilor secrete şi poliţiei sarbe, care a întreprins raiduri la zeci adrese din Novi Pazar, Sjenica şi Tutin în legatura cu atacul din ajun asupra Ambasadei americane din Sarajevo comis de un musulman radical sarb, relateaza mass-media belgradeana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Totodata, Ministerul sarb de Interne a intensificat securitatea în faţa ambasadei americane de la Belgrad.
Melvid Iaşarevici, un wahhabit din Serbia care venise în vizita în Bosnia vecina, a tras vineri în ambasada americana din Sarajevo timp de jumatate de ora, cu un Kalaşnikov, înainte de a fi ranit şi arestat de forţele de ordine.
Vineri seara, Ministerul sarb de Interne a confirmat identitatea atacatorului, iar domiciliul acestuia din Serbia a fost percheziţionat vineri noaptea. Poliţia sarba a arestat sambata 12 persoane din Novi Pazar, oraşul cu o puternica prezenţa musulmana de unde provenea autorul atacului din Bosnia. Alte doua persoane au fost arestate la Tutin şi Sjenica, iar o alta persoana arestata este cetaţean bosniac. Poliţia a confiscat 18 computere şi laptopuri, aproape 1.800 de CD-uri, 30 de casete audio şi 50 de carduri SIM în timpul percheziţiilor. De asemenea, a confiscat o camera video cu 17 casete, cinci uniforme militare, trei cuţite mari, o sabie, cateva bate de baseball, precum şi material care descria şi promova ideologia radicala a mişcarii wahhabite, una dintre cele mai radicale ramuri ale islamismului.

Croatia, avertizata juridic de Comisia Europeana

Comisia Europeana si-a exprimat îngrijorarea în legatura cu un proiect de lege croat, care declara nule procedurile declansate de justitia sarba împotriva cetatenilor croati banuiti de comiterea de crime de razboi în timpul razboiului din 1991 – 1995, relateaza mass-media regionala. “Ne-am exprimat îngrijorarea si am formulat o serie de întrebari” cu privire la proiectul de lege sustinut de guvern, a declarat seful delegatiei UE în Croatia, Paul Vandoren, citat de postul de radio national croat.
Proiectul de lege, care mai trebuie aprobat si de Parlament, declara “nul si neavenit orice act juridic” al fostei Iugoslavii si Serbiei care vizeaza cetateni croati “banuiti, inculpati sau condamnati” pentru crime de razboi comise în Croatia în timpul conflictului.
Reamintim ca cele doua tari au adoptat recent o serie de masuri pentru îmbunatatirea cooperarii, în principal în acest domeniu.

Critici prezidenţiale

Presedintele croat, Ivo Iosipovici, si avocatul statului, Mladen Bajici, au criticat deja proiectul de lege. Bajici a afirmat ca aceasta nu va face decat “sa-i ajute pe criminalii de razboi” si sa blocheze practic cooperarea între Croatia si Serbia în dosarele privind crimele de razboi.
Initiativa guvernului croat a fost anuntata la scurt timp dupa ce justitia sarba a transmis mai multor oficiali si fosti oficiali politici si veterani croati acte de acuzare pentru genocid si revolta armata.
Proclamarea independentei Croatiei în 1991 a fost urmata de un razboi între fortele autoritatilor de la Zagreb si secesionistii sarbi sustinuti de Belgrad, soldat cu cel putin 20.000 de victime. Relatiile dintre Croatia si Serbia s-au îmbunatatit treptat dupa încheierea conflictului.
Croatia a încheiat deja negocierile de aderare la UE si urmeaza sa devina membru cu drepturi depline în iulie 2013, printre conditiile-cheie aflandu-se cooperarea cu Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie si gestionarea eficienta a dosarelor de crime de razboi.

Tratat de iarna

Tratatul de aderare a Croaţiei la Uniunea Europeană va fi semnat la 19 decembrie la Varşovia, a semnalat joi purtătorul de cuvânt al preşedinţiei poloneze a UE, Konrad Niklewicz. ‘Trimitem ţărilor şi instituţiilor UE invitaţii la ceremonia semnării tratatului, la 19 decembrie, la Varşovia’, a declarat Konrad Niklewicz, pentru mass-media regionala. La 17 septembrie, premierul polonez Donald Tusk, a cărui ţară exercită preşedinţia semestrială prin rotaţie a UE, i-a remis omologului său croat, Jadranka Kosor, proiectul Tratatului de aderare a Croaţiei la blocul european. Croaţia a încheiat la 30 iunie negocierile de aderare începute în 2005 şi urmează să devină membru al Uniunii la 1 iulie 2013, fiind a doua fostă republică iugoslavă care se integrează în UE, după Slovenia, membru al UE din 2004. Înainte de semnare, textul tratatului de aderare mai trebuie să fie aprobat de Parlamentul European. La mijlocul lunii septembrie, premierul croat, Jadranka Kosor, a primit din partea omologului polonez, Donald Tusk, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene, proiectul tratatului de aderare a Croaţiei la blocul comunitar european. ‘Astăzi, când mulţi oameni politici pun la îndoială viitorul UE, intrarea Croaţiei este o adevărată injecţie de optimism menită să redea încrederea în acest viitor’, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă la Zagreb. ‘Uniunea Europeană are sens’, a ţinut să adauge Tusk. El a dat totodată asigurări că ‘marile eforturi desfăşurate de guvernul croat vor da roade în viitor’. ‘Vă spun acest lucru ca polonez care a avut de câştigat de-a lungul anilor, la fel ca toţi compatrioţii mei, din faptul că Polonia a devenit membră a Europei unite’, a menţionat şeful guvernului polonez. ‘Este un moment istoric şi de bucurie’, a afirmat la rândul său Jadranka Kosor, subliniind că ţara sa ‘a făcut sâmbătă un pas uriaş spre UE’. ‘Încheierea negocierilor de aderare demonstrează că s-au făcut reforme şi că ele au dat rezultate. Ne-am îndeplinit obiectivul strategic’ – a declarat premierul croat. Croaţia a încheiat la 30 iunie negocierile de aderare începute în 2005 şi se prevede să devină membră de la 1 iulie 2013, fiind a doua fostă republică iugoslavă care se integrează în UE, după Slovenia, în 2004. Textul tratatului este redactat în engleză şi urmează să fie tradus înainte de semnare în croată şi în celelalte limbi oficiale ale UE. Înainte să fie semnat, mai trebuie aprobat de Parlamentul European, ceea ce este de aşteptat să se întâmple la începutul lui decembrie.

Armistitiu juridic

Anterior, preşedintele croat, Ivo Josipovici, a declarat ca este de acord cu abandonarea plangerii pentru genocid depusa de tara sa impotriva Serbiei la Curtea Internationala de Justitie (CIJ), daca Belgradul raspunde tuturor solicitarilor croate. “Daca ma veti  intreba astazi despre o (posibila) retragere a plangerii, raspunsul meu va fi nu. Dar daca obiectivele pe care le-am propus ar putea fi realizate intr-o alta modalitate, nu vad de ce am continua sa ne urmarim in justitie”, a declarat Josipovici intr-o conferinta de presa. El a precizat, insa, ca hotararea asupra unei eventuale retrageri a plangerii croate poate fi luata doar de Guvernul de la Zagreb. El a laudat progresele pe care Belgradul le-a facut de la data depunerii plangerii, in special in ceea ce priveşte urmarirea in justitia sarba a persoanelor acuzate de crime de razboi, dar şi de cooperare in materie cautare a persoanelor disparute in timpul conflictului.
Presedinte a subliniat insa ca  exista o “mare problema” in cooperarea Serbiei cu Tribunalul Penal International (TPI) pentru fosta Iugoslavie. Serbia “trebuie sa rezolve problema lui (Ratko) Mladici şi (Goran) Hadzici”, foşti lideri ai sarbilor din Bosnia şi, respectiv, din Croatia, ultimii doi inculpati cautati de TPI, a subliniat el. Totodata CIJ, cea mai inalta instanta judiciara din cadrul ONU, a statuat in noiembrie 2008 ca  este competenta pentru a analiza plangerea depusa in 1999 de Zagreb pentru genocid şi epurare etnica impotriva Belgradului şi pentru rolul jucat de Serbia in razboiul de independenta din Croatia, care s-a soldat cu aproximativ 20.000 de morti.

Genocidul, arma judiciara

Surse diplomatice din cadrul Ministerului de Externe de la Belgrad au declarat in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca reprezentantul legal al Serbiei, Sasa Obradovici, a depus pe 4 ianuarie 2010 o plangere la Curtea Internationala de Justitie de la Haga impotriva Croatiei, intr-o tentativa de recunoastere a actiunilor de genocid impotriva etnicilor sarbi din teritoriul croat in timpul razboaielor de independenta, care au marcat destramarea fostei Iugoslavii in perioada 1991-1995. Documentele prezentate de Belgradul contin multiple dovezi de crime de razboi impotriva populatiei sarbe din orasele croate Gospic, Sisak, Karlovac, Osijek, relateaza sursa citata. Autoritatile sarbe sustin ca genocidul impotriva sarbilor a fost comis in timpul operatiunilor „Buzunarul Medak”, „Furtuna” si „Fulger”, care au marcat sfarsitul entitatii politice etnice sarbe din Croatia. Violente impotriva civililor sarbi au fost comise si dupa incheierea ostilitatilor, inclusiv impotriva refugiatilor civili sarbi care au revenit dupa conflict la casele lor din teritoriul croat, sustin oficialii sarbi. Actiunea a fost salutata de majoritatea clasei politice de la Belgrad si de reprezentantii organizatiilor refugiatilor sarbi din Slovenia, Bosnia-Hertegovina, Croatia si Kosovo. Numai in timpul operatiunii „Furtuna”, in urma careia a fost practic eliminata ca entitate politica Republica Sarba Krajina, de aici au fost expulzati, potrivit diferitor estimari, intre 150.000 si 250.000 de etnici sarbi. Conform unor date, peste 6000 de civili au fost ucisi in timpul operatiunii si inca 3000 dupa aceea, majoritatea de grupari paramilitare etnice croate, originare din zona croata a Republicii Bosnia-Hertegovina.

Istorie dureroasa

Reamintim ca in anul 1999, la scurt timp dupa bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei, o actiune impotriva Belgradului a fost intentata la Curtea Internationala de Justitie de catre Zagreb, care atribuia Belgradului responsabilitatea pentru incalcarea Conventiei referitoare la genocid in timp de razboi civil si cerea plata unor compensatii pentru prejudiciul adus poporului croat. Ostilitatile au inceput in Croatia in 1991, dupa ce Zagrebul si-a declarat independenta fata de Belgrad. In lupte au cazut de ambele parti circa 256.000 de persoane. Presa belgradeana sustine ca dupa razboi etnicii sarbi de pe teritoriul Croatiei au ajuns cetateni de ‘mana a doua’. Potrivit acesteia, etnicii sarbi din Croatia nu au dreptul sa candideze pentru functii in organele puterii de stat si nici sa activeze in institutiile statului croat.

Suspect arestat

Oficiali sarbi din cadrul serviciilor de informatii de la Belgrad, citati de mass-media locala, au declarat ca politia sarba a arestat un suspect acuzat de crime de razboi, cautat in legatura cu uciderea a cel putin 19 civili in timpul conflictului din Balcani din anii ‘90. Procurorii l-au identificat pe suspect in persoana lui Darko Jankovic. Ei sustin ca crimele au avut loc in 1992 langa orasul Zvornik, in estul Bosniei si Hertegovinei. Oficialii sarbi nu au dat alte detalii publicitatii. La inceputul razboiului din 1992-1995, Zvornik, localizat la granita cu Serbia, a fost o zona de asasinate, tortura si deportari, conform mass-media internationala. Conflictul a luat aproximativ 100.000 de vieti omenesti si a fortat aproximativ 2 milioane de oameni sa-si paraseasca locuintele.

Secrete declasificate

O noua lege referitoare la confidentialitatea datelor a intrat in vigoare in Serbia de la 1 ianuarie 2010, act legislativ ce a permis declasificarea unor dosare si documente ascunse publicului timp de decenii. Legea prevede ca toate institutiile statului vor trebui sa faca o analiza a documentelor aflate in posesie, pentru a decide care dintre acestea vor ramane confidentiale si pentru ce perioada, care poate varia intre 2 si 30 de ani, a declarat secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Slobodan Homen. Potrivit evaluarii preliminare a Ministerului, circa 80% dintre documentele secrete vor pierde acest statut. Toate secretele de stat mai vechi de 1 ianuarie 1980 vor fi declasificate, cu exceptia acelora despre care autoritatile vor decide sa ramana confidentiale. „Confidentialitatea a fost sursa a numeroase abuzuri, mai ales in ce priveste achizitiile publice”, a subliniat secretarul de stat, care a explicat ca „documentele au fost declarate secrete atunci cand era ceva de ascuns publicului”. Conform unor oficiali sarbi, noile documente vor arunca o noua lumina asupra implicarii unor oameni politici, de afaceri si oficiali militari din statele fostei Iugoslavii in razboaiele civile din perioada 1991-1995.

Intelegere controversata

Primul presedinte al Republicii Srpska, entitate politica sarba din Bosnia, Radovan Karadzic, a sustinut ca sunt de netagaduit atat existenta unei intelegeri intre el si diplomatul american Richard Holbrooke, care in numele Statelor Unite ale Americii i-a acordat imunitate fata de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI) in schimbul retragerii sale din politica, cat si faptul ca Holbrooke nu si-a tinut promisiunea, informeaza mass-media sarba, citata de presa de la Bucuresti. Intr-un recent interviu pentru cotidianul sarb „Vecernje Novosti”, primul acordat unei institutii media sarbe dupa o pauza de 13 ani si dupa un an si jumatate petrecut in arestul TPI in asteptarea procesului, Karadzic s-a aratat sigur ca Holbrooke si-ar fi dus la indeplinire obligatia asumata daca ar fi avut posibilitatea, dar ca nu ar admite niciodata acest lucru. „El a negociat cu seriozitate cu noi toate problemele pendinte si a purtat un dialog plin de respect… Holbrooke era in primul rand pragmatic, hotarat si violent si era de asemenea constient de adevarata natura a conflictului. El era complet constient ca noi nu suntem criminali de razboi, caci altfel nu ar fi negociat cu noi”, a declarat Karadzic, care a fost unul din cei mai cautati fugari ai TPI. Reamintim ca Radovan Karadzic este invinuit, printre altele, de crime de razboi si de genocid, acuzatii respinse de acesta.

Retorica balcanica

Fostul presedinte croat Stepan Mesici a declarat recent ca Belgradul nu ar mai trebui sa marseze pe “visuri nerealiste” de realipire a Kosovo si sa incurajeze minoritatea sarba din acest nou creat stat sa boicoteze conducerea de la Pristina, potrivit paginii electronice a agentiei croate Javno, preluata de KARADENIZ PRESS. “Ar fi bine sa se inceteze sa se sugereze (de catre Serbia – n.red.) cetatenilor de nationalitate sarba din Kosovo sa se refuze cooperarea si participarea in institutiiile noului stat (Kosovo –n.red.), boicotarea alegerilor si renuntarea la dreptul lor de a-si alege modul de viata”, a declarat Mesici. Adresandu-se in fata Parlamentului kosovar, Mesici a adaugat ca “ar fi bine sa se renunte la impulsionarea visurilor nerealitice care nu s-a terminat inca”. Mesici, care va cobori din fotoliul de presedinte pe 18 februarie 2010, dupa doua mandate consecutive de cinci ani, a dorit sa efectueze o vizita in Kosovo la terminarea activitatii sale in functia de presedinte al Croatiei. Biroul sau de presa a anuntat ca el se duce in Kosovo pentru a examina “relatiile bilaterale si situatia din regiune”. “Este dificil pentru Serbia sa recunoasca Kosovo”, a admis Mesici. “Serbia nu este obligata sa faca acest lucru, dar, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa stabileasca un fel de modus vivendi cu Kosovo”, a subliniat el. Vizita sa, prima a unui presedinte croat de la proclamarea independentei Kosovo, din februarie 2008, ar putea ameninta relatiile Zagreb-Belgrad, deja delicate din cauza razboiului din 1991-1995. Presedintele Boris Tadici a condamnat vineri vizita lui Mesici in Kosovo, spunand ca ea “submineaza relatiile cu Serbia, lasandu-i o povara inutila succesorului sau”. Parlamentul kosovar a declarat independenta acestui stat fata de Serbia in data de 17 februarie 2008. Croatia a recunoscut atunci acesta nou tara o luna mai tarziu. Pana in prezent, 64 de tari, inclusiv SUA si numeroase state membre UE au recunoscut nou proclamatul stat Kosovo. Romania, alaturi de Spania, sunt doua exceptii dintre cele 27 de state al UE care nu au recunoscut pana in prezent independenta Kosovo, desi autoritatile romane recunosc, in practica, pasapoartele kosovare.

Razboi total Nabucco-South-Stream in Balcani

Un alt punct important im relatiile dintre Zagreb si Bruxelles este reprezentat de pozitia autoritatilor statului balcanic fata de proiectul Nabucco. Anterior, mass-media regionala relata ca Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia ar putea fi aprovizionate cu gaz de Nabucco printr-o serie de conducte de conectare ieftine sau prin formarea unui sistem de conducte cu flux reversibil. Chiar dacă Macedonia nu este conectată la gazoductul Nabucco – ce ar urma să plece din Turcia şi să traverseze Bulgaria, România şi Ungaria, până în Austria – livrările de gaz ar putea include ţări precum Macedonia, Croaţia, Serbia şi Slovacia. Aceste ţări ar putea fi integrate într-o reţea de distribuţie printr-o serie de conectori ieftini sau prin formarea unor inele de gazoducte cu segmente independente reversibile, care ar putea transfera gazul în ambele direcţii.
Proiectul Nabucco este susţinut de companii din şase state – Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Austria şi Germania – şi vizează transportarea gazului din Azerbaidjan în Europa pentru a reduce dependenţa europenilor de gazul rusesc.

Gazoduct intre Croatia si Ungaria

Croaţia a importat in luna august 2011 primele cantităţi de gaze naturale printr-un nou gazoduct care face legătura între Croaţia şi Ungaria, a anunţat anterior operatorul croat pentru transportul gazelor naturale, Plinacro. “Este vorba de un moment istoric pentru viitorul energetic al ţării noastre, deoarece după ce am importat gaze naturale timp de 33 de ani printr-o singură legătură, cu Slovenia, avem o nouă cale de aprovizionare a pieţei”, a subliniat Plinacro, transmite Moldpres. În plus, noul gazoduct va permite la rîndul său Croaţiei să şi exporte gaze naturale spre Europa Centrală. Unul din proiectele strategice ale Croaţiei este construirea unui terminal de gaz natural lichefiat în apropiere de oraşul Krk. Noul gazoduct are o lungime de aproximativ 290 de kilometri, dintre care 80 de km pe teritoriul Croaţiei şi 210 km pe teritoriul Ungariei, şi face legătura între oraşele Slobodnica şi Varosfold. Aprobat în 2009, proiectul a costat 395 milioane de euro, dintre care 75 milioane de euro din partea Croaţiei. Gazoductul are o capacitate de 6,5 miliarde de meri cubi pe an, adică dublu faţă de consumul mediu anual al Croaţiei în ultimii ani.

Croatia se inhama la South Stream

Reamintim ca anterior, Croatia a semnat un acord cu Federatia Rusa referitor la trecerea gazoductului South Stream prin teritoriul croat, in cursul unei intalniri oficiale dintre premierii celor doua tari la Moscova. Acordul privitor la trecerea si exploatarea gazoductului prin teritoriul croat a fost semnat de ministrul rus al energiei Serghei Smatko si de omologul sau croat, Djuro Popijac, in prezenta premierilor Vladimir Putin si Jadranka Kosor. “Asa cum stiti, proiectul beneficiaza de o ampla sustinere internationala, Bulgaria, Ungaria, Serbia si Slovenia s-au alaturat deja realizarii sale”, a spus Putin. “Avantajul pentru toti participantii la acest proces, printre care Croatia, este evident. In primul rand, este vorba despre stabilitatea livrarilor energetice in Europa si de avantaje economice pentru toti participantii”, a mai subliniat fostul presedinte rus.

Razboiul alfabetelor zguduie Croatia

Oficialii de la Bruxelles au reprosat in permanenta autoritatilor croate incalcarea drepturilor minoritatilor etnice din fosta republica iugolsava. Astfel, acestea au respins demersul Consiliul Municipalitatilor (ZVO), una din cele mai importante organizatii ale minoritatii etnice sarbe din Croatia, a solicitat folosirea alfabetului chirilic in administratia publica din districtele Vukovar-Srem si Osjek-Baranja, in localitatile cu populatie majoritar sarba. Conform solicitarii ZVO, acest drept este garantat de Constitutia croata, precum si de legislatia internationala si nationala croata privind protectia minoritatilor etnice si a limbilor minoritare.
ZVO mai subliniaza ca membrii altor minoritati etnice din Croatia, precum italienii, maghiarii, rutenii si cehi beneficiaza de acest drept de cativa ani, liderii sarbi dorind extinderea acestor drepturi si pentru minoritatea sarba.
Reamintim ca ZVO a fost infiintata in 1998 pentru apararea drepturilor lingvistice, politice, religioase si etnice ale minoritatii sarbe din Croatia, pe fondul deteriorarii relatiilor dintre majoritatea croata si minoritatea sarba.

Istro-romanii, punct de legatuta intre Romania si Croatia

În ziua de 27 septembrie a avut loc în  Zagreb un eveniment important în viaţa Istroromânilor, relateaza surse locale pentru RGNpress. La „Casa Europei” – „Evropski Dom” – a avut loc un spectacol în dialect istroromân, prezentat de elevii de la Şcoala elementară din Şuşnieviţa şi de la şcoala medie din Cepici, întitulat „Cum creşte poparu’” – „Cum creşte piperul”. Spectacolul elevilor s-a desfasurat în prezenta a înalti oaspeti, a vicepremierului croat si a ministrului de externe român Teodor Baconschi, transmite Romanian Global News.
Conform discursului rostit de vicepremierul croat, citat de RGNpress, „asa cum în România traiesc Croati, în Croatia sunt Români, în localitatile Susnievita si Jeian”. Declaratia acestuia vine la scurt timp dupa „Declaratia comuna româno-croata” din 28 ianuarie 2011, cand, cu ocazia vizitei premierului croat Jadranka Kosor în România, când pentru prima data în istorie, un prim ministru român, Emil Boc, i-a mentionat pe istroromâni într-o declaratie oficiala internationala, subliniind importanta lor pentru limba si poporul român si precizând ca „sprijinul din partea autoritatilor croate pentru conservarea acestui bun comun va fi extrem de apreciat în România”. Anterior, partea croată a recunoscut în august 2007 limba si cultura Vlahilor din Istria, drept bun nematerial al Croatiei, care trebuie ocrotit, mai relateaza sursele citate.

Romani, aromâni, istroromâni, vlahi

In deschiderea Forumului Romanilor de Pretutindeni care s-a desfasurat, la sfarsitul lunii septembrie 2011, la Bucuresti, premierul roman Emil Boc a declarat facand referire la romanii  autohtoni din vecinatate si Balcani ca “etnicii romani din afara granitelor nu se bucura de drepturile de care se bucura minoritatile din Romania. Romanii din afara au dreptul sa fie recunoscuti ca romani, indiferent ca se numesc romani sau ca poarta denumiri istorice romanesti ca moldoveni, aromani, istroromani sau vlahi”. “Am venit in intampinarea dorintei romanilor din Basarabia si am incheiat Acordul pentru micul trafic de frontiera”, a mai declarat Emil Boc.
La randul sau ministru roman de Externe Teodor Baconschi a declarat facand referire la aceeasi romani din jurul frontierelor si Balcani  ca “Romanii din preajma Romaniei sunt cei mai chinuiti in relatia cu autoritatile statelor in care locuiesc”. Baconschi a precizat ca MAE va fi extrem de atent la modul cum se realizeaza recensamintele in aceste state.

Avertisment romanesc

Romania a anuntat anterior ca este interesata de respectarea drepturilor comunitatii de istroromani din Croatia. Mesajul a fost transmis de catre secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu care a primit-o, luni, in audienta pe Andrea Gustovic Ercegovac, cu ocazia prezentarii copiilor scrisorilor de acreditare in calitate de Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Croatia in Romania, informeaza MAE. In cadrul intalnirii, interlocutorii au trecut in revista stadiul cooperarii bilaterale si au fost de acord ca relatiile dintre cele doua tari pot fi aprofundate. A fost apreciata vizita Primului Ministru Jadranka Kosor la Bucuresti din 28 ianuarie 2011 si necesitatea ca aceste vizite la nivel inalt sa fie urmate de actiuni concrete menite a diversifica relatiile bilaterale. Pe durata intrevederii, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reiterat interesul partii romane privind comunitatea de istroromani din Croatia si dorinta protejarii in comun cu partea croata a acestui grup etno-lingvistic ca o contributie la diversitatea culturala a Europei. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a reafirmat pozitia Romaniei cu privire la continuarea sustinerii parcursului european al Croatiei si aderarea acestei tari la UE. Reamintim ca aceasta comunitate a istroromanilor numara astazi circa 3.000 de oameni desi in ultimul secol existau cel putin 10.000 de romani. Pericolul asimilarii acestora cu populatia locala este foarte crescut.

Cine sunt istroromanii?

Istroromanii sunt concentrati in special in opt localitati din partea croata a peninsulei Istria si in doua localitati din partea slovena a peninsulei. in Croatia este vorba de satul Zejane/Jeiani (cel mai mare dintre ele, situat la nord de Muntele Mare sau Maggiore/Učka) din plasa Mune, judetul (zupanija) Primorsko-goranski, precum si de satul Susnjevica/susnevita sau Val d’Arsa si catunele Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostračani/Costerceani, Letaj/Letai si Zankovci din plasa Krsan/Crisan, judetul (zupanija) Istria, iar in Slovenia este vorba de localitatile Golac si Polijane. Multe surse vorbesc si despre alte localitati din peninsula Istria, cum ar fi Dolinscina, Draga, Drazina, Gradinje, Grobnik, Jelavici, Miheli, Trkovci, Perasi, in care exista astazi vorbitori ai dialectului istro-roman. Se mai cunoaste ca acum sapte decenii existau vorbitori ai acestui dialect si in alte sate sau catune din peninsula, cum ar fi: Munc, Liubici, Brig, Banascra, Mune Mare, Negri, Schilazzo, Santa Lucia, Ceravizzo, Carbune, Carnita, Stara Guna, Corte Alba, Vlasca, Vlahi, Faragun, Catun, Cepici, Litul, Runchi, Tuplite, Cuculeani, Rumeri, Romania, Vale, Vlahobreg, Vodite si altele. Toponimia peninsulei ne demonstreaza insa o prezenta masiva a istro-romanilor in evul mediu: doua asezari cu denumirea Romania, altele unsprezece cu denumirea Catun, apoi Vlasici, Vlascova, Volosca, Vlahova, Rumeni, Spinei, Murari, Sugari, Ciobani, Ciubanici, Ierbuliste, Bolobani, Bolovani, Buzet, Sarman, Floricici. in 1896, Teodor T. Burada publica o lista de 114 localitati sau catune istriote populate altadata de romani si care isi pierdusera in secolul XIX limba materna, dar mai pastrau un sir de caracteristici etnice romanesti. Istroromana este o limba distincta apartinand subgrupului de est al limbilor romanice, la fel ca romana, aromana si meglenoromana. Alti specialisti considera ca istroromana este un dialect al limbii romane.

Masacrul de la Srebrenica, unul din misterele nerezolvate ale razboaielor iugoslave

Avocaţii lui Ratko Mladici, inculpat de Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii, vor cere procuraturii TPI numele tuturor victimelor masacrului de la Srebreniţa, relatează mass-media sarba, preluata de presa de la Bucuresti. Totodată, consilierii jurdici ai fostului lider militar al sârbilor din Bosnia vor ca procurorii să detalieze acuzaţiile din actul de inculpare, potrivit cărora a fost comis un genocid împotriva a peste 7.000 de musulmani la Srebreniţa. “În obiecţiile noastre faţă de actul de acuzare vom cere numele tuturor victimelor, cine au fost acele persoane şi de unde erau, pentru că acestea sunt nişte informaţii care sunt ţinute ascunse. Vom solicita, de asemenea, analize ADN asupra tuturor cadavrelor exhumate”, a declarat avocatul Branko Lukici pentru cotidianul Politika. El a spus că apărarea “are informaţia că rapoartele de autopsie au fost falsificate, lucru pe care l-a recunoscut un doctor din California, care a lucrat la ele” şi a apreciat că “actul de acuzare este vag dacă nu conţine numele tuturor victimelor”. Totodata, Branko Lukici a mai subliniat că avocaţii apărării au mai cerut aceste informaţii în cadrul procesului foştilor generali bosniaci Ljubisa Beara şi Vujadin Popovici, dar că cererea nu a fost niciodată luată în considerare. Aceeaşi cerere a fost formulată şi în cazul împotriva lui Radovan Karadzici şi se aşteaptă hotărârea Curţii.

Aparare mass-media

Între timp, TPI a cerut o copie a unui interviu pe care Mladici l-a acordat postului rus Russia Today la 13 august 1995, difuzat recent. Mladici declara în acest interviu că evenimentele tragice de la Srebreniţa au fost un răspuns la acţiunile ONU în enclavă. În interviu, Mladici acuza ONU că în loc să dezarmeze “formaţiunile musulmane” din Srebreniţa, potrivit unui “acord din aprilie sau mai 1993″, a transformat zona în “bază pentru terorişti şi fundamentalişti” din care erau lansate atacuri asupra oraşelor sârbe. El mai acuza Iranul că a trimis oameni care să se alăture forţelor musulmane bosniace, iar trupele ONU de menţinere a păcii că “uneori utilizau elicoptere pentru transportul de arme şi alte echipamente din Iran”.

ONU, acuzat de standarde duble

Strutocamila ONU, Bosnia&Hertegovina, cu capul pasaresc infipt în nisipurile din Sandjak si cocoasa secatuita de orice strop de apa vie, sta sa moara din celeasi cauze din care s-a nascut – talmes-balmesul etnic, pe de o parte, si neintelegerile dintre bogatii pan-europeni (in special Austria, ca principal investitor si „prieten”)  asupra impartirii colivei mortului viu, pe de alta parte. Astfel, relatiile dintre cele doua entitati politice, Republika Srpska si Federatia Croato-Musulmana, oricum incordate, s-au deteriorat si mai abitir in ultima vreme, in special din pricina cazului Jovan Divijak, fostul general al Armatei Bosniace – musulman – acuzat de crime de razboi. Premierul Republicii Srpska, Milorad Dodik, a declarat intr-un interviu acordat Tanjug, ca este convins, o data in plus, ca Bosnia va sfarsi prin a fi redusa la unica institutie functionala din Federatie, si anume Republika Srpska, care „nu doreste secesiunea, insa este clar ca Bosnia se destrama si se va dizolva la fel cum s-a intamplat si cu Yugoslavija. Aceasta va deveni o realitate politica. Ceea ce intentioneaza sa spuna Milorad Dodik este ca relatiile din cadrul Bosniei nu mai pot fi organizate ca in momentul actual, in care conducerea musulmano-croata de la Sarajevo trateaza Republika Srpska cu lispa de consideratie si cu aroganta. Dodik este, in opinia conducerii federate, o sursa continua de probleme in cadrul Federatiei largite. In replica, premierul ortodox admite ca el este o problema, intr-adevar, pentru oricine doreste o Bosnie centralizata.

Escaladare periculoasa

Evenimentele recente din jurul arestarii lui Jovan Divijak au contribuit in mare masura la escaladarea starii de tensiune dintre Sarajevo si Banja Luka. Arestarea lui Divijak s-a produs datorita acuzelor ce i se aduc acestuia, acelea ca, in 1992, a atacat un convoi al JNA – Armata Populara a Jugoslaviei, in vreme ce acesta parasea Sarajevo in mod pasnic, ca urmare a unui acord de incetare a focului si a unei intelegeri cu sefii de atunci ai Bosniei, condusi de musulmanul comunistoid Alia Izetbegovici. Autoritatilor de la Banja Luka, premierului Dodik, in special, nu le convine dubla masura cu care sunt priviti criminalii din razboiul jugoslav. Daca, pe de o parte, Ratko Mladici este inca vanat de oficialii de la Belgrad, iar sotiei sale i se aduc acuze fabricate, daca Radovan Karadjici se afla in arest la Scheveningen si, nu in ultimul rand, Slobodan Milosevici a murit in arest, toti pentru crime de razboi indreptate impotriva etnicilor croati si musulmani din fosta Jugoslavie, cand vine vorba despre lideri care sunt acuzati de crime impotriva etnicilor sarbi, situatia se schimba radical. Premierul Dodik aduce pe tapet ideea ca „este rau ca media centralizata, endorsata de inaltii reprezentanti internationali straini sa inceapa sa apere suspectii de crime de razboi deindata ce asupra lor s-a deschis o ancheta, acest lucru arata clar ca, in fapt, nu  Divjak este cel aparat, ci insesi crimele de razboi.

Acuzatii dure

Principalul acuzat de catre Dodik este Valentin Inzko, inaltul reprezentant international. Inzko, in clasicul stil de la Bruxelles, a gasit de cuviinta sa raspunda la acuzatiile care i se aduc printr-o ditiramba in care incearca sa spunca ca premierul Dodik, ridicand astfel de probleme, nu face decat sa destabilizeze situatia din Bosnia. Si ca insasi punerea in discutie a divizarii federatiei Bosnia-Hertegovina reprezinta o victorie postuma a lui Slobodan Milošević. De asemenea, inaltul reprezentant austriac de origine slovena sustine ca destramarea Bosniei-Hertegovina este „inaaceptabila” pentru comunitatea internationala, crearea unui nou stat [o republica sarbeasca independenta] in regiune ar reprezenta un triumf al eforturilor lui Radovan Karadžić. Ar fi trebuit ca cineva, daca nu de la Bruxelles, macar de la Sarajevo, Banja Luka sau chiar Belgrad, sa-i reaminteasca slovenului ascuns sub blana de austriac cine a deschis focul intru destramarea vechiului stat din regiune, Jugoslavija, inainte de a i se fi permis atitudinea fascistoida, de unitate prin forta.

Ratko Mladic a fost arestat, a declarat joi presedintele Serbiei, Boris Tadic, intr-o conferinta de presa extraordinara, informeaza agentiile internationale preluate de Karadeniz Press. “Ratko Mladic a fost arestat azi (joi) dimineata”, a anuntat presedintele sarb. Tadic a precizat ca liderul militar al sarbilor bosniaci a fost retinut “pe teritoriul Serbiei”, fara a indica locul exact. Totusi, agentia EFE noteaza ca Mladic a fost arestat sub numele fals de “Milorad Komadic”, intr-un sat din apropierea orasului Zrenjanin, in nordul Serbiei. “Procesul de extradare este in desfasurare”, a adaugat Tadic. Mladic urmeaza sa fie extradat Tribunalului Penal International (TPI) pentru fosta Iugoslavie, cu sediul la Haga, care l-a inculpat de genocid pentru rolul jucat in timpul razboiului din Bosnia (1992-1995). Potrivit presedintelui sarb, arestarea reprezinta “rezultatul unei depline cooperari a Serbiei cu Tribunalul de la Haga”. “Astazi, incheiem un capitol al istoriei regiunii noastre care ne va conduce spre o reconciliere (regionala) deplina”, a adaugat el. Arestarea fostului lider militar al sarbilor din Bosnia este o “usurare” pentru familiile victimelor masacrului de la Srebrenica, unde circa 8.000 de musulmani au fost omorati in iulie 1995, a declarat presedinta unei asociatii locale.

Crime de razboi

Fostul general Ratko Mladic a fost comandantul sef al armatei Republicii Srpska in timpul razboiului din Bosnia intre 1992-1995. Este acuzat de catre Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie de genocid, complicitate la genocid, crime contra umanitatii si violarea cutumelor de razboi. S-a nascut la 12 martie 1942 la Bozinovici (in prezent Bosnia si Hertegovina), localitate situata in acea perioada in Statul Independent Croat, stat satelit al celui de al treilea Reich creat dupa dezmembrarea in 1941 a Regatului Iugoslaviei. Tatal sau a fost partizan al lui Tito si a fost ucis de ustasii croati in primavara anului 1945, cu putin timp inainte de incheierea celui de Al Doilea Razboi Mondial. in copilarie, Ratko voia sa devina invatator, iar apoi chirurg, insa a ales cariera militara in cadrul Armatei Populare Iugoslave (JNA). In 1961, Ratko Mladic este admis la scoala militaro-industriala din Zemun, dupa care urmeaza Academia militara, pe care o absolva in 1965 cu calificativul “remarcabil”. Ofiter dotat, a avut o ascensiune rapida. Conduce, in calitate de sublocotenent, o unitate in Skopje (Macedonia), se dovedeste un ofiter capabil, ulterior primind comanda unui batalion, respectiv unei brigazi. in 1989 este numit sef al Serviciului Pregatire militara a celei de a 3-a regiuni militare a Iugoslaviei. In iunie 1991, Mladic a fost numit la Knin comandantul celui de-al 9-lea corp de armata in conflictul dintre JNA si fortele croate. La 4 octombrie 1991 este avansat general de brigada. La 24 aprilie 1992 este promovat general de divizie, iar in 25 aprilie este numit sef de stat major adjunct al cartierului general al celui de-al 2-lea district militar al JNA de la Sarajevo. Oficiali musulmani si croati care au facut parte din fosta armata iugoslava impreuna cu Mladic dau asigurari ca acesta s-a transformat dintr-un comunist iugoslav convins intr-un nationalist sarb.

Masacrul de la Srebrenica

La 12 mai Adunarea Parlamentara a sarbilor bosniaci voteaza infiintarea Armatei Republicii Srpska (VRS), iar Mladic devine comandantul ei pana la 22 decembrie 1996. Dupa recunoasterea in 6 aprilie 1992 de catre comunitatea internationala a independentei Bosniei si Hertegovinei, la Sarajevo izbucnesc lupte. In mai, orasul este supus asediului si bombardat de catre VRS, sub comanda lui Mladic. Asediul ar fi provocat peste 12.000 de victime. Apoi, desi prin rezolutia 819 a Consiliului de Securitate al ONU din 16 aprilie 1993 enclavele Zepa si Srebrenica din estul Republicii Srpska fusesera declarate “zone de securitate”, care nu pot fi tinte militare, VRS le ataca intre 2 si 11 iulie 1995. Peste 8.000 de barbati si adolescenti musulmani bosniaci sunt masacrati intre 13 si 19 iulie. Mladic este casatorit cu Bosa si are un fiu, Darko, a carui locuinta din Belgrad a fost perchezitionata de mai multe ori in cautare de piste care sa duca autoritatile la tatal Ratko. Fostul general a mai avut o fiica, Ana, care s-a sinucis in timpul razboiului civil bosniac chiar cu o arma a tatalui sau. Apropiatii lui Mladic spun ca sinuciderea fetei sale l-a inrait si mai tare. in 2010, familia sa a inceput un proces pentru ca Ratko Mladic sa fie declarat oficial mort, dat fiind ca nu mai fusese vazut in ultimii sapte ani si pe motiv ca era foarte bolnav.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat o noua strategie balcanica a Ankarei

In politica sa de “zero probleme cu vecinii”, Ankara apeleaza, ori de cate ori identifica oportunitatea, la formula consultarilor, de preferinta periodice, chiar institutionalizate, in cadru bilateral, trilateral sau multilateral, iar atunci cand situatia o solicita, recurge la demersuri de conciliere sau mediere. Exemplu concret este, pentru zona Balcanilor, mai precis spatiul ex-iugoslav, dialogul tripartit Turcia-Serbia-Bosnia-Hertegovina, initiat prin reuniunea la varf in acest format desfasurata la Istanbul in aprilie 2010.

In aprilie 2011, cele trei state au avut o noua reuniune la cel mai inalt nivel, la Karagerogevo, in apropiere de granita sarbo-croata. Turica doreste sa contribuie la transformarea regiunii Balcanilor, devastata de razboaie, intr-o regiune a cooperarii in paradigma unui viitor comun in Uniunea Europeana si NATO, a explicat, cu acest prilej, intentiile Turciei, presedintele Abdullah Gul. “Este dorinta noastra ca intreaga regiune sa se gaseasca reunita sub umbrela extinsa a UE si NATO”, a continuat el, pentru a incheia patetic: “Credem ca Balcanii nu sunt capatul Europei, ci inima Europei”.

Initiativa Turciei in spatiul Balcanilor ilustreaza preocuparea ei de a-si reinnoi influenta intr-o zona in care a fost prezenta multe secole, in timpul Imperiului Otoman, si unde are legaturi stranse cu populatiile musulmane din regiune – relata corespondentul agentiei Associated Press la reuniunea tripartita.

Nazuinta regasirii celor trei state intr-un spatiu comun european si euroatlantic se confrunta insa cu probleme specific, in relatiile cu NATO in ce priveste Serbia, in relatiile cu UE in ce priveste Bosnia-Hertegovina si Turcia. In Serbia, momentul dramatic al bombardamentelor aviatiei NATO asupra Belgradului in 1999 are in continuare un impact intens negativ la nivel popular, Turcia are o lunga experienta dezolanta in eforturile sale de integrare europeana, iar Bosnia-Hertegovina este grav depunctata, in demersurile sale similare, de incapacitatea de a gasi o formula de guvern centralizat.

Intr-o lume ce se reaseaza cu febrilitate si intr-un spatiu specific, cel al Europei de sud-est, in care un nou echilibru de forte intre marile puteri este departe de a se fi stabilit, poltica proactiva a Turciei, statul cel mai puternic, mai numeros si cu economia cea mai viguroasa, genereaza reactii dintre cele mai diferite. Diplomatul Hajrudin Soman din Bosnia –Hertegovina le rezuma astfel: suspiciune in Rusia, nervozitate in Uniunea Europeana, consternare in Statele Unite.

Dupa ce venirea lui Obama la putere in SUA anunta un interes mai scazut al acestei puteri mondiale pentru zona Balcanilor, Washigtonul pare sa isi fi reorientat agenda intereselor si se va implica mai mult in aceasta regiune macinata de conflicte interetnice. Sefa diplomatiei americane Hillary Clinton incepe, luni, un turneu de trei zile in Balcani, in cursul caruia va exercita presiuni asupra Bosniei sa adopte reforme constitutionale si asupra Serbiei si Kosovo sa se intoarca la masa negocierilor, relateaza presa de peste Ocean, preluata de KARADENIZ-PRESS. La Sarajevo, Belgrad si Pristina, secretarul american de Stat va “sublinia sprijinul acordat de Statele Unite” pentru evolutia tarilor “care vor un loc legitim de membru al comunitatii europene si euro-atlantice”, a declarat Philip Gordon, care se ocupa de Europa la Departamentul de Stat. Momentul ales pentru vizita din Bosnia, dupa alegerile de saptamana trecuta, este considerat favorabil pentru a depasi impasul in care se afla musulmanii, sabii si croatii. In randul majoritatii musulmane, politicianul dogmatic Haris Siladjzici a fost inlocuit prin scrutin de moderatul Bakir Izetbegovici. Pe de alta parte, liderul sarb Milorad Dodik a fost reales in functie si promoveaza in continuare independenta Republicii Srpska.

Reforma bosniaca

In ultimii ani, Statele Unite si Uniunea Europeana au lansat fara succes mai multe tentative de a ajuta Bosnia sa ramana un stat functional, printr-o reforma constitutionala. Prin aceasta reforma, statul central, format din guvern, politie si sistem judiciar, ar urma sa fie consolidat. Dar masura este respinsa de etnicii sarbi. In aceste conditii, la Belgrad, Clinton urmeaza sa participe la o discutie cu usile inchise, in cursul careia va cere Serbiei sa exercite presiuni asupra Republicii Srpska,pentru ca aceasta sa isi schimbe pozitia si sa aprobe schimbarile constitutionale. Dar succesul sau nu este asigurat, in conditiile in care si vicepresedintele Joe Biden a esuat in acest dosar in timpul vizitei sale la Sarajevo si Belgrad, in mai 2009. Potrivit analistului Sanel Huskic, vizita lui Clinton in Bosnia anticipeaza o “intensa activitate americana timp de un an sau doi” in acest stat aflat in cautarea unitatii.

Ramura de maslin pentru Belgrad si Pristina

Pe langa acest subiect, principalul punct de pe agenda sefei diplomatiei americane in timpul vizitelor la Belgrad si in Kosovo va fi reluarea negocierilor dintre cele doua parti. Statele Unite si UE spera ca discutiile vor fi lansate anul acesta, cu chestiunile de ordin practic, precum securizarea granitelor, furnizarea de energie, recunoasterea diplomelor sau combaterea infractionalitatii transfrontaliere. Insa Serbia va insista asupra statului legal al fostei sale provincii, care si-a declarat unilateral independenta in februarie 2008, o decizie pe care Belgradul nu o recunoaste. Pentru UE si SUA, dosarul independente Kosovo este inchis. La randul sau, Kosovo vrea sa amane discutiile cu Serbia, in conditiile in care se apropie alegeri parlamentare si prezidentiale. Statele Unite fac parte dintre cele 70 de state – dintre care 25 de membri ai UE – care au recunoscut Kosovo. Diplomatia americana spera ca si alte tari vor face acest pas in urma avizului Curtii Internationale de Justitie (CIJ). Sesizata de Serbia, care considera Kosovo ca fiind provincia sa meridionala, CIJ a apreciat, in iulie, ca declaratia de independenta a kosovarilor nu incalca dreptul international.

Autoritatile sarbe au efectuat cinci perchezitii in cadrul unor eforturi vizand descoperirea retelei care-i acorda sprijin financiar lui Ratko Mladic, fostul comandantul sef al armatei Republicii Srpska in timpul razboiului din Bosnia intre 1992 – 1995, informeaza AFP. Acesta se ascunde de ani de zile si este inculpat de justitia international pentru genocid. Sediile unei intreprinderi si apartamentele a patru persoane, intre care cel al lui Branislav Puhalo, fostul sef al securitatii lui Ratko Mladic, au fost perchezitionate vineri, a precizat o sursa apropiata anchetei, fara a da alte detalii privind rezultatele cautarilor. Branislav Puhalo si alti 10 inculpati au comparut in fata justitiei pentru ca l-au ajutat si adapostit pe Ratko Mladic, fost lider al sarbilor din Bosnia, stiind ca acesta este cautat pentru crime de razboi. Toti inculpatii au respins acuzatiile ce li se aduc si procesele lor ar urma sa fie reluate marti.

Criminal de razboi

Ratko Mladic a fost inculpat pentru genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii de catre Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI, cu sediul la Haga) ca urmare a rolului avut in timpul razboiului din Bosnia (1992-1995) si in special in masacrul de la Srebrenica, in iulie 1995, cand aproximativ 8.000 de adulti si adolescenti musulmani au fost ucisi de fortele sarbe bosniace. Autoritatile sarbe si-au axat in ultimii ani eforturile pe desfiintarea retelei de ajutoare ale fostului general, in special militarii care l-ar fi asistat in fuga sa. Un alt tribunal din Belgrad a respins saptamana trecuta o cerere a familiei lui Ratko Mladic de a-l declara oficial mort pe fostul militar. Familia a asigurat ca nu exista dovada decisiva din februarie 2003 ca Ratko Mladic s-ar afla in viata. Potrivit legii sarbe, o persoana disparuta poate fi declarata moarta daca are varsta peste 70 de ani si daca nu a mai fost vazuta de cel putin cinci ani. Potrivit sursei citate, Ratko Mladic are in prezent 68 de ani. Principalul argument avansat de apropiatii lui Mladic a fost ca starea sanatatii acestuia nu i-ar permite sa supravietuiasca atat de mult timp. Serbia a dat asigurari ca depune toate eforturile pentru a-l gasi pe fostul lider al sarbilor din Bosnia.

Islamistii radicali ameninta coexistenta religioasa din Balcani

Regatul Arabiei Saudite trimite sute de milioane de euro grupărilor islamiste din Balcani, unele dintre acestea promovând ura faţă de Occident şi recrutând luptători pentru războiul din Afganistan, relatează mass-media occidentala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit surselor oficiale macedonene, fundamentalismul islamic ameninţă să destabilizeze Balcanii, unde facţiunile wahabbite şi salafiste finanţate de organizaţii saudite intră în conflict cu comunităţile musulmane locale moderate. Fundamentaliştii au finanţat deja construirea a zeci de moschei şi centre comunitare şi, în unele cazuri, le oferă şi bani susţinătorilor lor, mai multe moschei fiind preluate de grupări radicale, noii imami susţinând că au fost instalaţi “spontan” de credincioşi.
Surse guvernamentale macedonene au afirmat că autorităţile monitorizează până la 50 de voluntari al-Qaida recrutaţi pentru a fi trimişi în Afganistan, iar conform unor documente clasificate obţinute de Sunday Times, anchetează şi câteva asociaţii de caritate islamice, care sunt active în Balcani şi sunt bănuite că propovăduiesc extremismul, fiind implicate în operaţiuni de spălare de bani în favoarea organizaţiile teroriste.
“Numai în ultimii zece ani, în Macedonia au intrat sute de milioane de euro şi majoritatea au venit din Arabia Saudită”, a declarat o sursă guvernamentală, adăugând că “principalul export al Arabiei Saudite pare să fie ideologia, nu petrolul”.

Vaticanul acuza

Populatia din Bosnia-Hertegovina este supusa unui proces agresiv de islamizare, a declarat cardinalul romano-catolic Franc Rode, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratia inaltului oficial al Bisericii Romano-Catolice vine la cateva luni dupa ce declaratii publice similare ale cardinalului au declansat un scandal diplomatic intre Sarajevo si Vatican. Acesta declarase intr-un interviu pentru Radio Vatican, la intoarcerea dintr-o calatorie in tara balcanica ca „Bosnia este in curs un proces de islamizare”. Reamintim ca Prefectul Congregatiei pentru Institutele de Viata Consacrata si Societatile de Viata Apostolica s-a aflat anterior in vizita in Arhidieceza de Sarajevo, la invitatia Cardinalului Vinko Puljic si in Dieceza de Banja Luka, invitat de Monseniorul Franjo Komarica, ambii etnici croati. Autoritatile de la Sarajevo au respins acuzatiile inaltului oficial al Vaticanului, in pofida avertismentelor repetate ale organizatiile pentru apararea drepturilor omului privind radicalizarea fara precedent a comunitatii musulmane din Republica Bosnia-Hertegovina.
Intrebat de Radio Vatican care este situatia catolicilor din Bosnia, cardinalul a spus ca „numarul lor s-a redus foarte mult. De exemplu, in Dieceza de Banja Luka, inainte de razboiul din anii‚ ‘91 – ’95, catolicii erau 150 de mii, in vreme ce azi ajung la 35 de mii. Majoritatea au plecat pentru ca locuintele le-au fost incendiate, dar si din cauza presiunilor si de frica sa nu isi piarda chiar viata. Multi catolici fugiti din Bosnia se afla in prezent in Croatia sau in tari mult mai indepartate, precum Australia, Canada, Noua Zeelanda.” Cardinalul Franc Rode a mai aratat ca aceeasi situatiei, s-a intamplat si la Sarajevo, unde mai sunt doar 17 mii de catolici. „Moscheile construite in acesti ultimi ani sunt mai mult de o suta, fiind ridicate chiar si in sate unde nu au mai existat vreodata pana acum. Exista asadar o vointa de islamizare a regiunii Sarajevo, cum de altfel exista o vointa de a face din Republica Sarba o tara ortodoxa, unde guvernul construieste biserici, dar exista o politica de identificare. Sarbii, chiar daca cei care se afla si acum la putere erau membri ai partidului comunist, azi, sunt linistiti si in mod deschis ortodocsi. Cardinalul a mai declarat ca principalele victime ale razboiului din aceasta tara au fost catolicii, care au pierdut multe biserici, multe manastiri, multi preoti fiind ucisi, la fel calugari si calugarite. „Trebuie sa spun insa ca atmosfera pe care am gasit-o la Banja Luka, in special la Sarajevo, nu este una pesimista sau de descurajare, ci mai ales una de vointa ferma de a ramane acolo si de a marturisi Evanghelia si de a oferi servicii pe care Biserica le pune la dispozitia tuturor, nu doar a catolicilor, dar si a crestinilor ortodocsi, a musulmanilor, mai ales in ceea ce priveste operele sociale, de educatie si de formare umana. De exemplu, la Banja Luka se proiecteaza pentru viitor chiar si o universitate catolica ale carei caracteristici sa fie tocmai dialogul interreligios. Sa speram ca aceasta mare idee a mons. Franjo Komarica sa se poata realiza”, a mai spus cardinalul Franc Rode. In final, acesta a declarat ca „Biserica pe care am gasit-o in Bosnia si Hertegovina, chiar daca redusa numeric, este o Biserica vie, activa, plina de speranta. O Biserica foarte motivata si, mai ales, care nu-i lipsita de vocatii preotesti si de viata monastica”.

Entitate musulmana

O comisie de experti din cadrul Partidului bosniac al Actiunii Democrate, reprezentant populatia musulmana, este pregatita sa traseze o harta cu patru unitati teritoriale in Bosnia si Hertzegovina (BiH), a declarat anterior Sulejman Tihic, liderul formatiunii, citat de cotidianul SETimes.
Tihic a declarat pentru cotidianul bosniac de mare tiraj Dnevni Avaz ca aceasta comisie si liderii partidului vor elabora harta in cadrul reformelor constitutionale propuse pe baza unui acord incheiat intre el, Dragan Covic, liderul Uniunii Democrate Croate din BiH, si prim-ministrul Republicii Sprska (RS), Milorad Dodik, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti. Astfel, reformele prevad un stat format din patru entitati, cu trei niveluri de guvernare. Cu toate acestea, liderul Uniunii Social Democratilor Independenti refuza sa participe la efort. Acesta a declarat publicatiei Dnevni Avaz ca „singura harta BiH pe care o recunosc este cea cu RS, cu capacitatea teritoriala si politica detinuta de aceasta. Orice altceva este speculatie. Noi, cei din Bania Luka, nu elaboram nici o harta”.
Reamintim ca periodic, liderii populatiei musulmane solicita ca Srebrenica, locul unor controversate confruntari dintre populatia sarba si musulmana, sa primeasca statutul de district autonom in cadrul Bosniei-Hertegovina, si sa fie scoasa de sub jurisdictia Republicii Srpska, considerata de acestia produsul genocidului.

Extremism musulman

Fundamentalistii sauditi Wahhabi, care militeaza pentru o interpretare radicala a Coranului si doctrinei musulmane, tind sa se infiltreze tot mai mult in structurile religioase musulmane din Bosnia-Hertegovina, se arata in raportul de activitate pentru 2008 al Obavještajno Sigurnosna Agencija (Agentia pentru Informatii si Securitate) de la Sarajevo, citat de KARADENIZ-PRESS. Conform surselor citate, mediile politice musulmane din fosta republica iugoslava sunt infiltrate de activisti wahabiti, care urmaresc abolirea statului secular si introducerea legii religioase islamice – “sharia” – in viata politica.
Din 1992 pana in 1995, Bosnia-Hertegovina (BiH) a fost grav afectata de un razboi care a opus cele trei comunitati etnice principale. Diferiti mai mult prin religie, decat prin etnie, sarbii ortodocsi, croatii catolici si bosniacii musulmani sunt in continuare divizati, coexistand sub administrare internationala in cadrul a doua entitati, Republica Srpska, cu populatie preponderent sarba, cealalta entitate fiind Federatia BiH. Avertismente privitoare la riscul de terorism provenit din rindul comunitatii islamice din Bosnia din federatie apar din ce in ce mai des, insa exista suspiciuni legate si de miscarea Wahhabi.
Multi dintre oficialii comunitatii de informatii din Bosnia au deplans atitudinea exagerat de agresiva a wahhabistilor la adresa celor care nu le impartasesc credinta, intretinuta de importantele donatii financiare primite din partea unor fundatii religioase din Arabia Saudita si alte state arabe. In plus, o parte a oficialilor religiosi cred ca aceasta miscare religioasa o contrazice chiar pe cea originara a Bosniei, promotoare a unui islamism moderat, de factura sunnita.
Nu exista informatii exacte despre numarul membrilor miscarii Wahhabi din Bosnia si Hertegovina, insa miscarea radicala musulmana a aparut aici la inceputul anilor ’90, odata cu izbucnirea razboiului in fosta Iugoslavie. Acum, inclusiv rapoartele serviciilor de informatii germane si britanice, citate de mass-media bosniaca subliniaza ca wahhabismul se extinde cu repeziciune in Bosnia, cat si in Kosovo.

Negare oficiala

Comunitatea Islamica, institutia oficiala a musulmanilor din Bosnia, neaga ipoteza potrivit careia Wahhabi ar reprezenta o amenintare, chiar daca mai multe conflicte violente recente au fost urmate de devastarea moscheilor locale de catre wahhabisti. Conform speculatiilor din mass-media locala, lipsa unei reactii rapide a Comunitatii Islamice fata de amenintarea curentului radical, este pusa pe seama dependentei de aceleasi surse financiare din Arabia Saudita si lumea araba, fara insa a exista proble concrete in acest sens. Surse din cadrul comunitaii musulmane locale au declarat ca unul din miscarea wahhabita a fost introdusa in statul balcanic prin intermediul asa-zisilor mujahedini, luptatori islamisti ce s-au alaturat unitatilor armate bosniace in timpul razboiului civil.
Un raport al Organizatiei Natiunilor Unite din 1993 mentioneaza pentru prima data activitatea unitatilor El Mujahid din timpul razboiului in centrul Bosniei. Conform sursei citate, cei mai multi dintre acestia erau mercenari sositi din Turcia, Cecenia sau statele arabe, multi dintre ei fiind veterani ai razboiului din Afghanistan impotriva fortelor sovietice.

Influenta saudita

Miscarea Wahhabi a ajuns in Bosnia si datorita sustinerii financiare din partea Arabiei Saudite, unde aceasta este religia oficiala. Toti adeptii bosniaci au invatat legile de baza ale miscarii dintr-o carte cu blazonul Inaltului Comitet Saudit, o organizatie umanitara din Arabia Saudita. Acest comitet a actionat in Bosnia de la inceputul razboiului pana acum cativa ani, sub auspiciile unui ministru saudit. Diverse stiri in presa locala anuntau ca afacerile oficiale ale acestuia in Bosnia erau legate de finantarea reconstructiei moscheilor si locuintelor, directionand, de asemenea, ajutoarele umanitare catre aceasta tara in timpul razboiului.
Husein Smajic, muftiul orasului Sarajevo, a declarat recent ca evolutia miscarii in Bosnia a fost in stransa legatura cu activitatile diverselor organizatii umanitare provenite din tari islamice. Dupa razboi, conflictele ce i-au implicat pe membrii miscarii Wahhabi s-au extins in Sarajevo. In 2002, sase barbati din Algeria cu cetatenie bosniaca, recunoscuti public drept adepti ai miscarii Wahhabi, au fost arestati si predati autoritatilor SUA, fiind acuzati de activitati teroriste.
Reamintim ca Inaltul Comitet Saudit, inregistrat ca asociatie cetateneasca locala dupa razboi, nu mai este acum activ in Bosnia. Dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, SFOR si fortele NATO de mentinere a pacii, au initiat o investigatie privitoare la aceasta organizatie. Au fost confiscate documente ce se presupune ca ar fi continut harti ale Washington-ului si materiale de falsificare a cartilor de identitate ale Departamentului de Stat.