Câteva mii de persoane au protestat duminică la Chişinău împotriva anexării Basarabiei la Imperiul Ţarist de la 1812. O contra-manifestaţie, la care au participat câteva zeci de persoane, a fost organizată de filoruşi.
Manifestaţia a fost organizată de Consiliul Unirii şi Acţiunea 2012, precum şi de alte organizaţii şi partide politice. Potrivit organizatorilor, împlinirea a 200 de ani de la raptul Basarabiei prin pacea ruso-turcă de la Bucureşti a scos în stradă circa 7.000 de persoane la Chişinău. Manifestanţi de toate vârstele au cerut reunirea teritoriului pruto-nistrean la România şi plecarea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
Cu drapele tricolore şi pancarte, participanţii au scandat lozinci şi au interpretat cântece patriotice şi pro-unioniste. Acţiunea a început în Piaţa Marii Adunări Naţionale din centrul Chişinăului şi a continuat cu un marş de protest la Ambasada Rusiei, unde au fost scandate lozinci antiruseşti, dar şi la Ambasada Turciei de la Chişinău, pe un traseu de aproape zece kilometri.
Anexarea Basarabiei a fost un act împotriva voinţei poporului şi a istoriei, de aceea, această greşeală trebuie reparată, a declarat preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, publicistul Nicolae Dabija. “Pentru noi, Războiul din 1812 nu s-a încheiat, aşa cum nu s-a încheiat nici cel din 1939-1945. Abia după ce Basarabia va reveni acasă vom putea vorbi şi noi despre pace, şi acest lucru este realizabil. Problema basarabeană este una internă a celor două state româneşti care trebuie să devină unul, aşa cum este în hărţile lui Dumnezeu din ceruri”, a declarat el.
În paralel cu manifestaţia de comemorare a anexării Basarabiei la Imperiul Ţarist, câteva sute de persoane, adepţi ai unor organizaţii pro-moldoveniste şi filoruse au organizat o contra-manifestaţie. “Şi pentru noi este o zi de doliu, deoarece în urma Tratatului de la Bucureşti, Rusia s-a oprit la Prut şi nu a ajuns la Siret, la hotarul istoric al Moldovei Mari”, a declarat Mihail Garbuz, unul dintre organizatorii acţiunii.
Poliţia a luat măsuri sporite de protecţie, după ce o acţiune similară de la sfârşitul lunii martie a condus la altercaţii între cele două tabere. Sute de poliţişti au format cordoane între cele două manifestaţii, dar chiar şi aşa unele provocări, înjurături reciproce şi gesturi obscene nu au putut fi evitate. Şi Ambasada Rusiei a fost înconjurată cu cordoane de poliţişti, inclusiv cu echipamente speciale.

Consiliul Unirii, organizaţie recent înfiinţată, care promovează unirea Republicii Moldova cu România, va propune guvernului de la Chişinău să declare data de 16 mai, atunci când Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus, drept zi de doliu “în semn de profundă compasiune pentru victimele ocupaţiei Ţării Moldovei de către Imperiul Rus în 1812″.
Consiliul Unirii propune ca în această zi drapelul să fie coborât în bernă, iar în toate bisericile să se desfăşoare servicii divine pentru pomenirea victimelor ocupaţiei ţariste. Guvernul de la Chişinău nu a comentat deocamdată această iniţiativă.
O iniţiatvă similară a a vut, la în ceputulu lunii aprilie şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova. „Românii din Basarabia, fiind parte componentă a poporului român, au dreptul să se afle împreună cu întreaga naţiune de la care au fost smulşi cu forţa armelor acum două secole”, se spune în declaraţia Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, citată de Radio Chişinău.
Prin Tratatul de pace de la Bucureşti din 16 (28) mai 1812, încheiat între Imperiul Otoman şi Imperiul Rus, partea de răsărit a Principatului Moldovei a fost anexată de către Rusia ţaristă, încălcându-se atât angajamentele părţii suzerane, cât şi a celei protectoare. Acest rapt a întrerupt procesul de dezvoltare firească în cadrul etnic şi cultural românesc a populaţiei din stânga Prutului, prin impunerea unui model străin de dezvoltare.
Timp de peste un secol, autorităţile ţariste au promovat între Prut şi Nistru o politică de izolare etnică şi culturală, de deznaţionalizare şi rusificare, ceea ce a împiedicat participarea plenară a Basarabiei la procesul de modernizare şi dezvoltare naţională pe care l-a traversat poporul român alături de celelalte popoare din Europa.
Ca urmare a dezmembrării Imperiului ţarist şi în baza dreptului istoric şi de neam, precum şi a dreptului popoarelor la autodeterminare, Basarabia s-a desprins de Imperiul Rus, prin crearea, la 2 decembrie 1917, a Republicii Democratice Moldoveneşti, prin proclamarea Independenţei la 24 ianuarie 1918 şi, prin votul Sfatului Ţării din 27 martie 1918, s-a unit cu România.

Activistii din Romania militeaza pentru unirea cu tara vecina, Republica Moldova, pana anul viitor, spunand ca astfel restabilesc dreptatea, avand in vedere ca cele doua tari au o istorie comuna. Dar ideea lor nu este impartasita de toti cetatenii din Republica Moldova. Ideea de unificare este sustinuta prin tot felul de actiuni, de la expozitii de fotografie la mitinguri zgomotoase in Bucuresti si Chisinau. Din anul 2009 au tot avut loc miscari pentru a recastiga ceea ce ei considera ca fiind pamantul lor, comenteaza Russia Today. Incepand din aprilie, este imposibil sa nu gasesti afise colorate in orasele din Romania, in care se spune ca “Basarabia este Romania”. Cei din spatele acestei miscari cred ca terenul pe care este acum Republica Moldova trebuie sa fie din nou sub controlul Bucurestiului, asa cum a fost, de altfel, pana in secolul XIX, transmite TV7.md. Odata cu prabusirea URSS-ului, Republica Moldova si-a declarat insa independenta, devenind membru al ONU, Consiliului Europei si OMC. Acum, grupul Actiunea-2012, o alianta care reuneste mai mult de 30 de ONG-uri din Romania, spune ca aceste realizari ale Moldovei ar trebui sacrificate in numele reunificarii. “Prin reintregire ma refer la poporul roman de pe ambele parti ale frontierei, care trebuie sa traiasca intr-un singur stat. Dupa pactul Ribbentrop-Molotov am fost separati in mod nedrept si vrem sa se repare acest adevar istoric”, spune activistul George Simion, seful gruparii.

Extinderea granitelor

Potrivit postului rus de televiziune, pozitia Bucurestiului este aceea ca reunificarea celor doua natiuni se poate intampla numai in cazul in care Moldova, tara post-sovietica, devine membru al UE. Dar politicienii din Republica Moldova si-au exprimat ingrijorarea ca presedintele Traian Basescu nu va astepta acest moment si ca, la un moment dat, in viitor, va extinde granitele tarii sale si va absorbi Moldova. “Cu cateva luni in urma, presedintele roman a spus clar ca in termen de 25 ani Moldova se va reuni cu Romania sub egida integrarii europene. Romania, prin actiunile sale, discrediteaza insa intregul concept de integrare europeana, deoarece, pentru majoritatea oamenilor din Republica Moldova, integrarea europeana nu presupune unirea cu Romania”, considera Iurie Muntean, un membru al Partidului Comunist din Republica Moldova. Analistii din capitala Moldovei spun ca ultimii ani au servit ca o dovada clara a acestei intentii. “Dupa schimbarea puterii, in 2009, mass-media romaneasca s-a mutat in Republica Moldova. Este vorba de mai multe statii mari de televiziune si ziare. Noi credem ca misiunea lor principala este de romanizare a Moldovei si deconstructie a identitatii Republicii Moldova”, sustine analistul politic moldovean Bogdan Tardea. In anul urmator, care marcheaza 200 de ani de cand Bucurestiul a pierdut Chisinaul pentru prima data, gruparea Actiunea-2012 planifica o ofensiva masiva de informare cu privire la unificare, mai comenteaza publicatia ruseasca. Gruparea spune ca nu este finantata si nici nu beneficiaza de sprijin public de la Bucuresti si ca misiunea sa este una pasnica, aceea de a informa oamenii despre necesitatea restabilirii Romaniei Mari. “In cazul in care oamenii din Romania si Republica Moldova decid ca doresc sa se reuneasca, atunci acest lucru este tehnic posibil”, a explicat George Simion.

Astazi se implinesc 62 de ani de la valul de deportari din Basarabia, din anul 1949. Deportarea de la 6-7 iulie 1949 – operatiune denumita conspirativ “IUG” (Sud) – s-a facut in urma Hotararii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949. Intre 1930 si 1951, in Moldova au existat mai multe valuri de deportari, pe diferite categorii:

-in 1930 au fost deportati 1.832 de „culaci” din RASSM;

-in noaptea din 12 spre 13 iunie 1941 – 19.109 persoane (4.862 familii) din randurile „elementelor social-periculoase” din RSSM;

-in 1945 au fost deportati 1.207 (529 familii) de „nemti”;

-intre 1946-1949 au fost deportati cei care au facut serviciul militar in armata germana, „vlasovtii”, politistii, jandarmii si „alti complici ai regimului antisovietic”, in total 2.482 de persoane (dosarele acestora se pastreaza la locul deportarii, in regiunea Irkutsk);

-in noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 au fost incarcate in trenuri 12.167 de familii de „culaci, mosieri, negustori si sectanti activi”;

-la 1 aprilie 1951 au fost deportati 2.617 de „sectanti” (723 familii) din raioanele de nord ale RM (iehovisti, baptisti etc.).

In noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, din Basarabia, au fost deportate in Siberia si Kazakhstan zeci de mii de persoane. Acesta a fost primul val de deportari, urmat de altele care au despartit mii de familii si au distrus destinele multor romania basarabeni. Cea de a doua deportare, de la 6-7 iulie 1949 (operatiune denumita conspirativ “IUG” ), s-a facut in urma Hotararii Biroului Politic al CC al PC al URSS Nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949. Era vorba despre peste 11.000 de familii de romani basarabeni transportate in vagoane pentru vite, in cele mai indepartate colturi ale Uniunii Sovietice. “Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldoveneasca a chiaburilor, fostilor mosieri, marilor comercianti, complicilor ocupantilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele politiei germane si romanesti, a membrilor partidelor politice, a gardistilor albi, membrilor sectelor ilegale, cat si a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotararea, care prevedea “deportarea in Kazahstan, Asia Centrala si Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era insotita de un act aditional in care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca “deportarea categoriilor mentionate sa se faca pe vecie”, operatiunea sa inceapa pe 6 iulie 1949, ora 02,00, si sa se incheie pe 7 iulie 1949, ora 20,00. Documente de arhiva indica participarea la desfasurarea acestei operatiuni a 4.496 de “lucratori operativi” ai Ministerului Securitatii de Stat al URSS, inclusiv adusi din alte republici, 13.774 ofiteri si soldati si a 4.705 activisti de partid din Moldova. Au fost mobilizate 4069 autovehicule pentru asigurarea transportului intern a celor ce au fost ridicati si au fost pregatite 30 de esaloane, respectiv, 1573 de vagoane de vite in care romanii basarabeni deportati au fost transportati in Siberia (tinutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumeni si Tomsk) si RSS Kazaha (regiunile Aktubinsk, Kazahstanul de Sud si Jambul). 7620 de familii au fost considerate “chiaburi”, iar celelalte acuzate de “colaborare cu fascistii”, de “apartenenta la partidele burgheze romanesti sau la secte religioase ilegale”. De notat ca acestor “deportati pe vecie” li s-au confiscat averile si li s-a interzis sa-si ia cu ei bunuri materiale, scria Vasile Soare, ambasadorul Romaniei in Kazahstan pe siteul romaniidinkazahstan.info.

În acest an se împlinesc 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă din Republica Moldova. În anii 1941 şi 1949 au fost deportate 14760 familii (57698 persoane). 12360 de persoane au fost deportate din Basarabia în noaptea de 12-13 iunie 1941. Potrivit statisticilor oficiale, numărul total al represaţilor perioadei staliniste este de 22648 de basarabeni. Victimele deportărilor susţin, însă, că cifrele sunt mai mari. Ei motivează prin faptul că statisticile s-au făcut reieşind dintr-o componenta de 3 persoane a unei familii deportate. Oficialii de la Chişinău vor depune flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. La eveniment vor participa preşedintele interimar, Marian Lupu, şi prim-ministrul Vlad Filat, transmite Jurnal.md. Potrivit datelor de arhivă, din Basarabia şi nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29839 de persoane, dintre care 5479 au fost arestate (“membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare şi alte elemente antisovietice”) şi 24360 au fost deportate. Din acest total, doar din RSS Moldovenească au fost ridicate 18392 de persoane – 4507 “capi de familie” arestaţi (4342 din considerente politice şi 165 cu dosare penale) şi 13885 de persoane deportate. În gările de unde au fost transportaţi, cei arestaţi au fost separaţi de familii şi încărcaţi în eşaloane speciale. Ulterior, ajunşi în lagăre, aceştia au fost supuşi unor represiuni dure, mulţi fiind condamnaţi la pedeapsa capitală pentru “activitate antisovietică”. De asemeena, la Chişinău, a avut loc Conferinţa Naţională „70 de ani de la primul val al deportărilor în masă”. Pentru Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, această zi este cea mai sângeroasă din viaţa basarabenilor. Primul val de deportări a cuprins primari, deputaţi, profesori, preoţi, menţionează Valentina Sturza, citat de Vocea Basarabiei. În gulag au fost utilizate diferite metode de tortură, spune, la rândul său, doctorul în istorie Elena Negru. Prima instituţie care a fost luată în vizorul expansiunii sovietice şi care a avut cel mai mult de suferit a fost biserica ortodoxă din Basarabia, a precizat Vicarul Administrativ al Mitropoliei Basarabiei şi Exarhatul Plaiurilor, Ioan Cosoi. Cu ocazia Conferinţei Naţionale dedicată deportărilor, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, a fost vernisată o expoziţie de documente care au fost scoase pentru prima dată din depozitele Arhivei Naţionale, a anunţat Directorul Arhivei, Petru Vicol. Profesorul Grigore Ciobanu, care s-a referit la deportările din satele Vasilcău şi Trifăuţi din jud. Soroca, spune că, în acelaşi timp, a fost rechiziţionată populaţie pentru muncă la minele de cărbune din Dombas. Cifra de circa 60.000 de oameni deportaţi este una statistică, spune directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Cojocaru. Conferinţa Naţională „70 de ani de la primul val al deportărilor în masă” a fost organizat cu susţinerea financiară a Guvernului R. Moldova.

Marturii ale represiunilor sovietice

Mărturii ale represiunilor sovietice au fost expuse, vineri, în scuarul monumentului lui Ştefan cel Mare. Peste 25 de fotografii şi documente reprezintă copii rămaşi fără părinţi în urma deportărilor, bărbaţi şi femei care muncesc în Siberia şi sute de oameni încărcaţi în vagoane pentru a fi ulterior aruncaţi în râul Volga, transmite Info-Prim Neo. „Timp de 15 ani nu s-a făcut nicio expoziţie care ar fi vizat persoanele represate pe timpul regimului sovietic. Erau amintiri, erau probe verbale, dar lipseau cele scrise. Fotografiile şi documentele expuse vin să demonstreze, o dată în plus, că deportaţilor regimul sovietic li s-a furat copilăria, adolescenţa, tinereţea, dar şi bătrâneţea liniştită. A fost de datoria noastră să oferim tinerilor dovada vie a represaliilor sovietice”, a menţionat preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, Valentina Sturza. Expoziţia are genericul: „Au rezistat, au luptat şi au învins Teroarea roşie”. Fotografiile şi documentele au fost colectate de la foştii deportaţi şi de la familiile acestora. „Îmi amintesc cum de dimineaţă mama ne-a trezit şi l-am văzut pe tata desculţ şi plângând. Nu i-au dat voie să ne spună o vorbă nici nouă, nici mamei. L-au luat în maşină şi dus a fost. Nici nu a reuşit să îşi ia nimic, a plecat desculţ, cu mâinile la cap ridicate şi cu doi ofiţeri care îl însoţeau. Mă uit la aceste fotografii şi mă gândesc că a murit pe pământ străin, că nu a avut cine îi cinstească memoria, să îl plângă la mormânt”, spune Eudochia Profil, al cărui tată a fost deportat în 1941. Vicedirectorul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie Naturală, Elena Postică, a menţionat că într-o singură noapte au fost ridicaţi cei mai buni gospodari de la sate, oameni de cultură, medici, profesori. Toată inteligenţa Moldovei a fost deportată, dusă spre perzanie în Siberia şi Kazahstan. „Deşi s-au scurs 7 decenii, ecoul suferinţelor mai este viu şi astăzi. Nu au găsit îndurare din partea călăilor nici bocetele femeilor, nici ţipele de groază ale copiilor. Expoziţia este un omagiu adus victimelor guvernării comuniste pentru că anume deportaţii au trecut prin cele mai negre momente din istoria Republicii Moldova”, a mai spus Elena Postică. Expoziţia „Au rezistat, au luptat şi au învins Teroarea roşie” va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii iunie.

Filat s-a intalnit cu fosti deportati si detinuti politici

Prim-ministrul Vlad Filat a avut sambata o întrevedere cu un grup de foşti deportaţi şi deţinuţi politici. În cadrul întrevederii, Prim-ministrul a menţionat că, deşi cifrele prezentate de savanţi diferă, ele ne permit să constatăm amploarea dramei, a tragediei celor 2 valuri masive de deportări. “Nu cred că în Republica Moldova este o familie care să nu fi fost afectată de acel calvar. Din păcate, mulţi cetăţeni moldoveni nu s-au mai întors din gulag, iar noi sîntem datori să nu-i dăm uitării,” a spus Vlad Filat. Premierul a mai menţionat că toată lumea trebuie să ştie ce s-a întîmplat cu adevărat în acea perioadă, pe care unii încă o mai consideră de glorie şi bunăstare.”Calvarul deportărilor nu trebuie uitat. Despre el trebuie să discutăm şi să scriem. Este de datoria noastră ca tinerii să cunoască încă din şcoală adevărul despre consecinţele deportărilor criminale”, a spus Vlad Filat. Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, a menţionat că, de doi ani de cînd s-a schimbat puterea în ţara noastră, s-a schimbat şi atitudinea faţă de foştii deportaţi şi deţinuţi politici. În aces an pentru prima dată deportaţii au primit o alocaţie din partea statului în valoare de 500 de lei şi insigne comemorative. “Insigna comemorativă “Deportat. Deţinut politic” va rămîne ca amintire copiilor şi nepoţilor noştri ca o dovadă că am fost deportaţi, dar am avut puterea să supravieţuim şi să ne întoarcem acasă”, a spus Valentina Sturza. De asemenea, o marcă poştală în memoria victimelor deportărilor în masă ale basarabenilor moldovenilor, primul val al cărora a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, a fost pusă în circulaţie de către “Poşta Moldovei”. Vera Tănase, şef al serviciului editorial-filatelic al întreprinderii nominalizate, a menţionat pentru Moldpres că timbrul poştal cu valoarea nominală de 1,20 lei reprezintă o cale ferată alegorică cu lumînări aprinse, care semnifică calea durerii, a suferinţei şi a morţii. Tirajul mărcii este de 100 mii de exemplare. În context, Guvernul a alocat anterior, din fondul său de rezervă, peste 248 de mii de lei pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea manifestărilor de comemorare a 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă ce ţin de confecţionarea insignelor şi a banerelor, desfăşurarea expoziţiei de fotografii dedicate evenimentului şi a meselor de comemorare etc.

Nu cu mult timp in urma, mai exact miercuri, presedintele Traian Basescu a transmis un mesaj de o foarte mare importanta ambasadorilor acreditati la Bucuresti, cu prilej intalnirii anuale cu acestia. “Romanii traiesc pe ambele maluri ale Prutului, iar aceasta realitate face din sustinerea aspiratiilor europene ale Republicii Moldova proiectul meu de suflet”, declara atunci Basescu. Sigur, mult analisti au opinat ca liniile mari de politica externa ale Romaniei prezentate de Basescu erau predictibile si nimic nu s-a schimbat. Cu toate acestea, introducerea cu cuvantului “suflet” in cadrul unui discurs politic transcede declaratiile facute anterior spre o noua dimensiune, peste pragmatismul si cliseele cu care am fost obisnuiti. Pe de o parte, multi au afirmat ca aceasta declaratie este o reactie normala de afectiune fata de fratii de peste Prut iar pe de cealalta parte au existat la fel de multe critici vizavi de modul in care astfel de declaratii se vor transforma in munitie politica pentru unii vecini rasariteni ai Romaniei care nu se vor da in laturi de a comenta “imperialismul” si “expasionismul” Bucurestilor. Basescu a spus ca Basarabia este proiectul sau de suflet si a vorbit ca Romania va incerca prin toate parghiile pe care le are la dispozitie sa deschida ochii Europei cum ca zona tampon de pana acum a UE cu Rusia, in speta Republica Moldova, trebuie sa primeasca in viitorul apropiat o noua calitate si anume cea de membru al blocului comunitar. Pana in prezent, simbioza politica pe relatia Bucuresti-Chisinau a fost una extrem de profitabila. Noua guvernare de pe celalalt mal al Prutului a dat semne vizibile ca dezideratul principal este aderarea la UE. Vizitele tot mai dese la Bruxelles a varfurilor Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), precum si prima runda de negocieri intre Republica Moldova si UE in vederea semnarii Tratului de asociere, sunt cateva semne evidente ale dorintei Chisinaului de a se alinia celorlalte 27 de capitale europene reunite sub aceeasi cupola de securitate politico-economica. De asemenea, “sufletul” basarabenilor este la fel de viu ca a celor de la Bucuresti. Sa nu uitam ca de 1 decembrie 2009, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a afirmat ca este “roman” si ca in curand va scoate din Constitutia acestei tari sintagma comunistoida de “limba moldoveneasca”, un element de presiune si santaj clocit inca din 1924 de bolsevicii kominternisti in scopul deznationalizarii romanilor de peste Prut. Din pacate, o politica sovietica foarte eficienta care pe alocuri a produs pagube irecuperabile in Basarabia. Asociind “sufletul” lui Basescu si “romanul” lui Ghimpu, ar trebui sa rezulte sintagma “suflet romanesc”. Daca asocierea celor doua cuvinte va da roade si in plan politic, exista toate sansele ca profetia academicianului Florin Constantiniu, rostita pe 23 august 2009 cu prilejul “comemorarii”. “Pactului Hitler –Stalin” sa devina realitate, fie sub umbrela UE, fie ca unire de sine statatoare. “Poate ca nu eu, poate ca nu multi dintre noi, dar unirea Romaniei cu Basarabia tot se face. Istoria isi are legile ei precise. Basarabia va fi in frontierele ei romanesti!”, rostea atunci profesorul Constantiniu. Toata lumea cere un ton pragmatic. Toti cer sa fim cu “mintea rece si inima calda”. Cu toate acestea, politica externa a Romaniei trebuie sa se ghideze si in scopul unor reparatii de ordin moral si sufletesc si de ce nu, si teritorial. Si nu ma refer aici la forta armelor si expansionism, ci mai degraba la un model de civilizatie si trai mai bun pentru toti romanii, de pe ambele maluri ale Prutului. Poate se implinesc anul acesta 700 de ani de la urcarea pe tron a lui Basarab I, cel care a dat si denumirea tinutului de peste Prut, dar la fel de importanti sunt si cei 70 de ani care se implinesc anul acesta de rapturile teritoriale din 28 iunie 1940, cand Basarabia, Bucovina si Tinutul Hertei au fost smulse Romaniei de catre sovietici. Si ca sa termin acest editorial intr-o nota optimista, nu putem trece cu vederea un aspect, zic eu, destul de fericit, cum ca recenta promulgare de catre presedintele Basescu a Acordului de mic trafic la frontiera dintre Romania si Republica Moldova ar putea fi echivalenta cu Mica Unire pe care o infaptuia, in urma cu 151 de ani, la 24 ianuarie 1859, domnitorul Moldovei si Tarii Romanesti, Alexandru Ioan Cuza.

sursa: http://www.madalinecsutu.blogspot.com/

Ziua de 1 decembrie va ramane in istorie ca data intrarii in vigoare a noii Constitutii a Uniunii Europene cunoscuta oficial sub denumirea de Tratatul de la Lisabona dar si cea de-a 91-a aniversare a Zilei Nationale a Romaniei. Dupa mai bine de 10 de negocieri si modificari asupra textului acestui document, statele UE vor functiona dupa acest nou regulament de ordine interna, a tinut sa precizeze, marti, seful Legislativului European, Jerzy Buzek.

Noua Constitutie va spori semnificativ competentele Parlamentului European, ale carui puteri practic se vor dubla, prin extinderea domenilor in care va fi necesar mecanismul codeciziei (decizie comuna a Consiliului European si a Parlamentului European – n.red.). Printre noile domenii in care PE va avea un cuvant mai greu de spus este Politica Agricola Comuna. Eurodeputatii vor putea sa isi exprime pentru prima oara parer vizavi de cheltuielile agricole, functie exercitata pana acum aproape excluisv de catre ministrii agriculturii din statele membre (Consiliul UE). PE va fi plasat pe o pozitie de egalitate cu Consiliul pentru orientarea fondurilor structurale de la bugetul UE si a creditelor aferente. Pe de alta parte, Tratatul va permite Parlamentului European sa-si demonstreze puterea in dosare precum imigratia, comertul international si politica in domeniul pescuitului.  “Cetatenii pot influenta intr-o mai mare masura decziile luate in Uniunea Europeana,”, a mai declarat Buzek despre Tratat.  De exemplu, este instituit un drept de initiativa din partea cetatenilor europeni, in virtutea caruia un milion de cetateni, rezidenti ai unui numar semnificativ de state membre, pot cere Comisiei Europene sa prezinte o initiativa legislativa intr-unul dintre domeniile ce intra in aria de competente ale Uniunii. “Parlamentul European aproba deplin Carta (fundamentala  a drepturilor omului – n.red.)  insa va respecta, bineinteles, derogarile obtinute de Polonia, Republica Ceha si Marea Britanie”, adauga presedintele PE. Potrivit acestuia, prin intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeana va dispune de o serie de reguli “democratice si eficiente ce permit sa se raspunda asteptarilor celor aproape de 500 de milioane de persoane ce traiesc in cele 27 de state membre”.

Ziua nationala sarbatorita cu fast

Romanii sarbatoresc astazi 91 de ani de la Marea Unirea, cand, pe 1 decembrie 1918 Adunarea Nationala de la Alba Iulia cei 1228 de delegati si cei peste 100.000 de oameni stransi la acest eveniment au adoptat o Rezolutie prin care romanii din Transilvania si Banat au intrat cu ceilalti frati ai lor sub un singur nume si o singura tara – Romania. La 1 decembrie 1918, academicianul si omul politic Vasile Goldis a dat citire Rezolutiei Unirii: “Adunarea nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba Iulia in ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania. Adunarea proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul, cuprins intre Mures, Tisa si Dunare.”
La 91 de ani de la aceasta proclamatie, Romania este cuprinsa de doua crize: una economica si alta politica. Momentul zilei nationale a picat in acest scrutin exact intre cele doua turuei de scrutin in care se intrec actualul presedinte, Traian Basescu si candidatul social-democratilor, Mircea Geoana. Cu toate acestea, peste 1.300 de militari provenind din randurile Ministerului Apararii, Internelor, Serviciului de Informatii si celui de Paza si Protectie au defilat astazi pe sub Arcul de Triumf in Bucuresti in fata a catorva sute de mii de romani. Dispozitivul de defilare a fost constituit din blocuri de parada, organizate pe detasamente, cu trupe si tehnica ale institutiilor amintite, comandantul paradei fiind generalul-maior dr. Ion Palsoiu, loctiitorul sefului Statului Major al Fortelor Terestre. El a fost primul comandant al “Scorpionilor Rosii”, militarii Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, unitate pe care a infiintat-o si careia i-a deschis drumul spre recunoasterea internationala.
De asemenea, au mai defilat si unitati militare de invatamant superior, respectiv Academia Tehnica Militara, Academia Fortelor Terestre “Nicolae Balcescu”, Academia Fortelor Aeriene “Henri Coanda”, Academia Navala “Mircea cel Batran”.Pe sub Arcul de Triumf a defilat si un detasament format din elevi ai Colegiului Militar Liceal “Dimitrie Cantemir”, comandat de capitanul Constantin Marius Ciuhurianu, absolvent al Institutului Militar de Infanterie si Chimie “Nicolae Balcescu” din Sibiu, promotia 1996.
Fortele Aeriene au defilat cu un detasament condus de colonelul Claudiu Hermeniuc si este format din militari apartinand Brigazii 1 Rachete Sol-Aer “gen.Nicolae Dascalescu”.

Sarbatoare confiscata politic

Anul acesta a marcat de asemenea 20 de ani de la caderea comunismului in Romania, momentul fiind speculat de coalitia care il va spirijini pe social-democratul Mircea Geoana. Astfel, primarul municipiului Timisoara, Gheorghe Ciuhandu, presedintele PSD Mircea Geoana, candidatul Aliantei politice PSD-PC la Presedintie, primarul municipiului Sibiu, Klaus Iohannis – agreat pentru functia de prim-ministru al Romaniei, si presedintele PNL Crin Antonescu au semnat, marti, Parteneriatul pentru Timisoara.   “Astazi, 1 Decembrie 2009, la Timisoara, constatam ca la 20 de ani de la momentul in care aici a izbucnit Revolutia care ne-a adus libertatea, sperantele si aspiratiile celor mai multi dintre timisoreni au fost risipite intr-o tranzitie fara sfarsit. Astazi, la 20 de ani de la inceputul Revolutiei, Romania este o tara fara un guvern legitim, macinata de conflicte artificiale, o tara in prag de colaps economic.  Incompetenta, reavointa si jocurile de interese ale celor care detin in acest moment puterea politica in Romania se reflecta si in plan local. Timisoara, considerata pe buna dreptate un model din punct de vedere administrativ, economic, social si cultural pentru orasele Romaniei, recunoscuta ca pol national de crestere in documentele oficiale ale statului roman, este vitregita in favoarea unor comunitati conduse de personaje obediente puterii centrale, membre ale grupurilor de interese care graviteaza in jurul presedintelui Traian Basescu si al guvernului PD-L. La 20 de ani de la inceputul Revolutiei, timisorenii constata ca orasul lor este mereu pe ultimul loc in ceea ce priveste interesul puterii centrale, alocarea de resurse pentru proiecte majore si sustinerea proiectelor de interes municipal.
De aceea, noi, semnatarii prezentului Parteneriat, impreuna cu formatiunile politice pe care le reprezentam, ne asumam obligatia de a implini aspiratiile timisorenilor, readucand Timisoara acolo unde ii este locul castigat prin sacrificiu, prin munca, printr-o administratie corecta si eficienta, dedicata interesului public”, se arata in documentul respectiv.

Principiile si obiectivele care stau la baza Parteneriatului pentru Timisoara:

1. Descentralizarea economica si financiara
2. Depolitizarea administratiei publice
3. Sustinerea tuturor proiectelor de importanta majora ale municipiului Timisoara

Pentru indeplinirea obiectivelor din Parteneriatului pentru Timisoara semnatarii hotarasc urmatoarele:

1. Sustinerea lui Mircea Geoana in turul II al alegerilor prezidentiale
2. Crearea unei majoritati stabile pentru sustinerea unui guvern condus de Klaus Iohannis”.
Solidaritate peste Prut

Pentru prima data dupa multi ani, capitala provinciei istorice Basarabia, Chisinau, s-a alaturat Bucurstilor pentru sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei. Mai multe personalitati de prim rang de peste Prut au tinut sa participe la evenimentele organizate cu acest prilej la Chisinau dar si in intreaga Republica Moldova. Evenimentele consacrate acestei zile au inceput marti dimineata in fata Monumentului din centrul Chisinaului al lui §tefan cel Mare si Sfant, la care, alaturi de reprezentanti ai Ambasadei Romaniei, au participat presedintele interimar, Mihai Ghimpu, primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, mai multi deputati ai Partidului Liberal, dar si presedintele Comisiei de politica externa din Senatul Romaniei, Titus Corlatean. “Eu sunt roman. Politica este arta posibilitatilor, iar sangele sange ramane. Am expediat si un mesaj lui Traian Basescu, in care am felicitat poporul roman si spun ca fratii raman frati”, a declarat, pentru Stirea Zilei, Mihai Ghimpu. Manifestatiile de la Chisinau au continuat marti cu Hora Unirii, un mars cu genericul “Fratii vor fi in veci frati” si alte actiuni culturale. Potrivit lui Alexandru Muresan, insarcinat cu afaceri la Ambasada Romaniei de la Chisinau, 1 Decembrie este sarbatoarea tuturor romanilor de pretutindeni. El a urat multa bucurie, prosperitate, libertate si implinirea dorintelor tuturor romanilor din Republica Moldova. La aceasta manifestare au participat si simpli cetateni, in special tineri, cu drapele ale Romaniei si panglici tricolore, precum si un grup de copii de 8-10 ani, imbracati in costume nationale. Un sobor de preoti de la Mitropolia Basarabiei a cantat “Multi Ani Traiasca!” Romaniei, urmand sa fie organizat si un Te Deum.

Reforma istorica de 1 decembrie

Presedintele Parlamentului si seful interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a decretat marti reforma Constitutiei prin intermediul unei revizuiri a legii supreme. In acest scop, Ghimpu a decis insfiintarea unei comisii care sa identifice si sa revizuiasca hibele documentului. in plus, ar urma, intr-o prima etapa, sa fie modificata procedura de alegere a sefului statului, astfel incat Parlamentul actual sa poata alege presedintele cu 50% plus un deputat si presedintele PD-ului, Marian Lupu, sa fie ales presedinte, astfel fiind indeplinite toate intelegerile convenite in interiorul Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE). “Intuesc ca Marian Lupu va fi ales la 7 decembrie, iar daca nu, va veti convinge ca am mare dreptate cu emiterea acestui decret. Reforma Constitutionala presupune adoptarea unei Costitutii noi si daca cineva din membrii Comisiei va incerca sa-si retraga aceasta pozitie eu mai am un as in maneca”, a subliniat Ghimpu, refuzand insa sa specifice care va fi acesta. Ghimpu mai a declarat ca personal opteaza pentru elaborarea unui nou text al Constitutiei, care sa fie adoptat printr-un referendum national. Astfel, noua Constitutie va prevedea alegerea directa a presedintelui, dar va reveni si la denumirea limbii de stat vorbite in Republica Moldova. Mihai Ghimpu a cerut presei si clasei politice moldovene sa depaseasca aceasta problema creata artificial si sa mentioneze clar ca limba vorbita in Republica Moldova este limba romana. “Trebuie sa spalam aceasta rusine de pe noi – pana si copiii stiu ce limba vorbim noi, moldovenii – romana”, a afirmat liberalul Ghimpu.

Cercurile conducatoare de la Moscova au pus la cale o strategie de schimbare a imaginii Rusiei in lume pentru a reda mapamondului o Federatie Rusa noua, intinerita, cu perspective si aspiratii de tara careia i se cuvine un loc la masa marilor puteri globale. Nu zic ca nu ar fi si un sambure de dreptate si adevar in aceste deziderate, dar maniera in care acestei idei se doresc a fi implementare risca sa angreneze o si mai mare reticenta si retaliere a opiniei publice occidentale, si nu numai, vizavi de aceste intentii ale Moscovei.

Semnalul a fost transmis intr-un mod evident tocmai de catre conducatorul de facto al Rusiei, premierul si ex-presedintele Vladimir Putin, care a declarat inainte de a merge in Polonia, la comemorarea a 70 de ani de la inceputul celui de-al doilea razboi mondial, la 1 septembrie 1939, ca vizita sa la Varsovia se doreste a fi o actiune “de a se opune, in contextul international, tentativelor de revizuire a istoriei celui de-al Doilea Razboi Mondial“, a declarat atunci consilierul sau diplomatic, Iuri Usakov. De altfel, numerosi istorici rusi incearca sa arunce vina declansarii acestui razboi pe umerii Poloniei care ar fi partizat in anii ’30 cu Germania nazista a lui Adolf Hitler. In acest sens, Putin a ordonat SVR-ului (Serviciului rus de Informatii Externe) sa scoata din arhiva “documente inedite” referitoare la politica Poloniei intre 1935-1945. Zis si facut. Acest lucru s-a intamplat chiar a doua zi, pe 2 septembrie, cand SVR-ul a scos 400 de pagini care ar fi demonstrat, spun rusii, ca Polonia uneltea cu Germania impotriva lor. Practic, asta a fost motivul pentru care rusii au atacat la randul lor dinspre Est, pe polonezi, si nu ca urmare ca intelegerii Hitler-Stalin semnata la 23 august 1939, cu o saptamana inainte, de catre ministrii de Externe ai celor doua tari. In aceste circumstante, de ce ar si-ar fi atacat Germania un aliat important? De ce nu ar fi facut Germania din Polonia un avanpost, o zona tampon, al campaniei sale catre Est? Eventual, de ce nu a iesit nimic din aceasta presupusa alianta planificata intre Berlin si Varsovia? De ce le-au trebuit rusilor 70 de ani sa scoata aceste documente pentru condamnarea acestor “mistificari istorice”?  … si intrebarile care incep cu “de ce”, ar putea sa mai ocupe cate randuri bune! Revenind in prezent, campania Rusiei de reimprospatare a imaginii incepe sa capate amploare. Moscova a inceput demersurile pentru a desfasura in toate capitalele Uniunii Europene o campanie de imagine ce vizeaza justificarea ambitiilor de mare putere ale Rusiei si sa reabiliteze in paralel imaginea fostului lider al URSS, Iosif Stalin. Presa rusa a anuntat ca aceasta campanie va fi coordonata de catre Agentia Nationala de presa cu spijinul firmei de consultanta RJI Companies. Pe langa aceste actiuni de imagine, Moscova isi pregateste terenul si pentru a se erija in natiunea dominata in zona Arcticii care ascunde in subsol rezerve inestimabile de gaze, petrol sau diamante. Misiunea de convingere a lumii nu se limiteaza doar la Europa, ci va fi extinsa de asemenea si in Orientul Mijlociu si Asia, informeaza portalul EUObserver, care citeaza agentia de stiri RIA Novosti. Presa internationala vorbeste de asemenea si de un al doilea contract de imagine care are  scopul de a prezenta Rusia drept o mare putere, pozitiva, care are dreptul de a negocia cu SUA, China sau Uniunea Europeana in privinta dosarelor de securitate globala sau energie. Campania cuprinde si o componenta in cadrul careia actiunile Uniunii Sovietice din timpul celui de-al doilea razboi mondial se justifica prin dorinta fauririi unei Rusii moderne. In plan intern, Rusia se ocupa de mistificarea istoriei inca de pe bancile scolii. Cotidianul rus Vremei Novostei a scris luni ca noua programa scolara din Rusia va cuprinde un manual de istorie nou care neaga totalitarismul in URSS inca in stadiu de conceptie. Principala teza a autorilor acestui manual, Aleksandr Danilov si Aleksandr Filippov, este “statul cu orice pret”, deoarece toate procesele care au zguduit secolul XX sunt justificate prin ratiuni ce tin de constructia statului socialist. Bineinteles, ca pentru atingerea acestui deziderat, pretul a fost unul pe masura – milioane si milioane de vieti. Manualul dezminte foametea planificata in URSS, prezentand explicatii “rationale” a represiunilor lui Stalin, acestea fiind catalogate drept un “instrument pragmatic pentru rezolvarea obiectivelor economice”. In opinia autorilor, in URSS nu au fost intalnite caracteristicile unei societati conduse de intr-un mod totalitar. In loc de teroare, autorii manualului folosesc in mod frecvent sintagma “politica de mobilizare”, care include si teroarea politica, dar care, in opinia lor, este justificata “prin rezolvarea unor obiective vitale pentru stat”. Scopul justifica mijloacele, iar istoricii, cand e nevoie, justifica scopul, concluzioneaza Vremea Novostei. Nu inteleg de ce Rusia nu doreste sa iasa din sub aceasta tara psihica si sa incerce sa se erijeze intr-o putere regionala de tip cultural, stiintific, cu o economie in crestere? Mereu se agata de un orgoliu ranit si o imagine muribunda a unei Armate Rosii vazuta de majoritatea tarilor est si central europene ca pe una mai degraba de ocupatie, decat una de eliberare de sub jugul nazist. Istoria are un simt ciudat, ca un cerc inchis, de a se repeta. Oare conducatorii contemporani de la Moscova sunt atat de orbiti de a scapa de acest complex de a nu mai fi o mare putere mondiala incat sunt capabili sa minta o lume intreaga si sa prezinte din unghiuri care mai de care mai obtuze o realitate atat de deformata, fara a-si insusi unele greseli? Cu riscul de a face un exercitiu de retorica … se pare ca da!