Preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat că semnarea acordului de asociere UE – Ucraina depinde de “circumstanţe politice”, în special de cazul Iulia Timoşenko.
Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici i-a primit luni, la Kiev, pe liderii Uniunii Europene, la un summit umbrit de condamnarea opozantei Iuliei Timoşenko la şapte ani de închisoare, care a tensionat relaţiile dintre Kiev şi Bruxelles. Şeful statului a primit la palatul prezidenţial delegaţia europeană condusă de preşedinţii UE Herman Van Rompuy şi al Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso.
“Dorim să mergem înainte pentru semnarea şi ratificarea Acordului de asociere cât mai curând posibil, dar acest lucru depinde de circumstanţe politice”, a declarat Van Rompuy înainte de începerea summitului. “Principalele noastre preocupări sunt legate de riscurile unui sistem judiciar influenţat politic, exemplul cel mai clar fiind cel al procesului Timoşenko”, adaugă el.
Condamnarea în octombrie a fostului premier Iulia Timoşenko a provocat furia Uniunii Europene. Lidera opoziţiei ucrainene a făcut apel la decizia de condamnare la şapte ani de închisoare, iar procesul este în curs de desfăşurare.
Înainte de sosirea delegaţiei europene, câteva sute de simpatizanţi ai lui Timoşenko au participat la un miting în apropiere de sediul preşedinţiei, agitând pancarte pe care se putea citi, în engleză, “Libertate pentru Timoşenko” şi “Stop represiunilor politice”.
Într-o ultimă încercare menită să convingă Kievul să adopte o poziţie mai flexibilă în privinţa lui Timoşenko, comisarul european pentru Extindere Stefan Fule a avut luni o întâlnire privată de peste trei ore cu Ianukovici, în capitala ucraineană. Însă preşedintele, care a negat întotdeauna implicarea sa în acest caz, invocând libertatea justiţiei, nu a dat niciun semn că şi-ar schimba poziţia.
Fule s-a întâlnit şi cu Timoşenko în închisoare, la Kiev. Aceasta suferă de dureri puternice la nivelul spatelui şi nu poate merge, potrivit apropiaţilor. Opozanta a făcut apel împotriva condamnării, iar procedura este în curs, dar avocaţii sunt pesimişti, cu atât mai mult cu cât Timoşenko este vizată de o serie de alte anchete judiciare.

Fostul comisar european Mario Monti a primit duminică seară din partea preşedintelui Italiei, Giorgio Napolitano, mandatul de a forma un nou guvern care să îi succeadă celui condus de Silvio Berlusconi. Numirea are loc la finalul unei zile de intense consultări politice ce au avut loc la palatul prezidenţial, menite să asigure consensul şi o majoritate parlamentară pentru Monti. Fostul comisar european, în vârstă de 68 de ani, s-a declarat convins că Italia “poate învinge” criza datoriei pe baza unui “efort colectiv”. “Îi mulţumesc preşedintelui Giorgio Napolitano pentru încrederea acordată (…) într-un moment deosebit de dificil pentru Italia”, a afirmat Monti în cursul unei scurte declaraţii făcute în faţa reprezentanţilor presei după ce a primit mandatul din partea şefului statului. “Ţara trebuie să redevină un element de forţă, şi nu de slăbiciune, într-o Uniune Europeană printre ai cărei fondatori ne aflăm”, a adăugat el. “Italia poate învinge criza” economică pe baza unui “efort colectiv”, a subliniat el, înainte de a fi aplaudat de mulţimea aflată la porţile Palatului Quirinale, transmite Agerpres. Uniunea Europeană a salutat, duminică, desemnarea fostului comisar european Mario Monti pentru a forma un nou guvern în Italia şi a subliniat că va continua să supravegheze procesul de reforme din această ţară. Numirea lui Mario Monti de către preşedintele Giorgio Napolitano “trimite un mesaj încurajator ce demonstrează voinţa autorităţilor italiene de a depăşi criza”, au subliniat într-un comunicat comun preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, şi cel al UE, Herman Van Rompuy. “Comisia va continua să supravegheze punerea în aplicare a măsurilor adoptate de Italia pentru a continua politicile de promovare a creşterii economice şi ocupării forţei de muncă”, au mai menţionat cei doi lideri europeni.

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat joi, la Cannes, că aşteaptă din partea Greciei fapte mai mult decât vorbe. Ea a făcut referire la declaraţiile premierului grec Georgios Papandreou care a evocat o posibilă abandonare a referendumului controversat asupra planului european de salvare aprobat săptămâna trecută la Bruxelles, scriu agenţiile de presă internaţionale.’Pentru noi, faptele contează’, a afirmat Angela Merkel pentru presă, pe marginea summitului G20. ‘Important este, să existe rapid un ‘da’ pentru deciziile din 27 octombrie’, când zona euro a adoptat un plan de salvare a Greciei, a adăugat cancelarul german, transmite Agerpres. Atena a provocat emoţie luni seara anunţând că intenţionează să organizeze un referendum asupra planului de salvare european. Însă, Georgios Papandreou, sub presiune internaţională, a declarat joi că referendumul nu este ‘un scop în sine’, sugerând că ar putea renunţa la organizarea acestuia în cazul în care opoziţia susţine planul aprobat la Bruxelles.

Sprijin din parte lui Barroso si Rompuy

Zona euro este gata să continue să ajute Grecia, dar aceasta trebuie să respecte la rândul său deciziile luate în 26-27 octombrie şi în special să continue punerea în aplicare a programului de asistenţă cu Uniunea Europeană şi FMI, au declarat joi seară preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi cel al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, la finalul primei zile a Summitului G20 de la Cannes. ”Acest lucru trebuie să fie foarte limpede. Vrem ca Grecia să rămână în zona euro. Dată fiind situaţia politică şi socială internă dramatică, unitatea politică şi naţională din Grecia este esenţială, astfel încât poporului grec să i se poată oferi speranţe pentru un viitor mai bun. Avem încredere în simţul său de responsabilitate. Implementarea deplină a pachetului de măsuri din 26-27 octombrie şi sprijinul G20 ne vor permite să depăşim actualele turbulenţe”, au menţionat Van Rompuy şi Barroso. Ei au amintit de măsurile adoptate săptămâna trecută de liderii europeni pentru asigurarea stabilităţii financiare, astfel încât UE să joace un rol major în redresarea economică globală. De asemenea, potrivit acestora, măsurile de încurajare a creşterii economice sunt un element esenţial al strategiei UE, în contextul în care doar o creştere economică durabilă poate duce la recâştigarea încrederii în economie, la crearea de locuri de muncă şi la absorbirea datoriilor.

Maşina directorului unei televiziuni bulgare a explodat miercuri seară în faţa locuinţei acestuia, incidentul coincizând cu o vizită la Sofia a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a anunţat poliţia din Sofia. “Explozibilul a fost plasat sub maşină; nimeni nu a fost rănit în urma deflagraţiei”, a declarat comandantul poliţiei din Sofia, Valeri Iordanov. Sacho Dikov, proprietarul şi directorul postului de televiziune privat Canal 3, este unul dintre criticii constanţi ai puterii. Incidentul a coincis cu o scurtă vizită la Sofia a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, care participă, împreună cu alţi trei comisari europeni, la o reuniune a Partidului Popular European (PPE). Pe 7 octombrie, O cantitate importantă de trinitrotoluen (TNT), o substanţă explozivă periculoasă, a fost descoperită în faţa blocului în care locuieşte parlamentarul de stânga Penko Atanasov, din cadrul Partidului Socialist Bulgar de opoziţie, transmite Mediafax. Atanasov a observat joi un pachet suspect în faţa blocului de apartamente din Sofia în care locuieşte şi a contactat poliţia. Poliţiştii au descoperit mai multe pachete care conţineau în total opt kilograme de TNT, o cantitate suficientă pentru o explozie de amploare, informează postul de radio local Darik. Echipele de intervenţie nu au descoperit însă şi bombe la faţa locului.În dimineaţa zilei de 19 iulie, mai multe bombe au explodat în faţa sediului partidului conservator de opoziţie Lege, Ordine şi Justiţie (RZS), în centrul Sofiei, precum şi în faţa unui sediu al partidului fostului premier Ivan Kostov, Democraţii pentru o Bulgarie Puternică (DSB, de dreapta). Cu puţin înaintea exploziilor, RZS şi Coaliţia Albastră, din care face parte şi DSB, au anunţat că vor vota moţiunea de cenzură depusă de opoziţie pentru eşecul guvernului în domeniul afacerilor interne. Exploziile au avut loc înaintea publicării raportului anual al Comisiei privind progresele realizate de Bulgaria în lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii. În februarie, o explozie produsă în faţa unui ziar de opoziţie a coincis cu vizita a patru comisari europeni la Sofia. Bulgaria este criticată cu regularitate de Comisia Europeană pentru ineficienţa justiţiei în faţa criminalităţii şi a corupţiei.

Restabilirea temporara a controalelor la frontierele nationale in situatii exceptionale, ceruta de Franta si Italia, “reprezinta o posilibitate intre altele”, pentru consolidarea normelor Schengen, a anuntat intr-o scrisoare presedintele Comisiei Europene. Intr-o scrisoare adresata la 29 aprilie presedintelui fracez Nicolas Sarkozy si premierului italian Silvio Berlusconi, Jose Manuel Barroso declara ca “restabilirea temporara a frontierelor este o posibilitate intre altele care, cu conditia ca aceasta sa fie supusa unor criterii specifice si bine stabilite, ar putea constitui un element pentru consolidarea guvernantei acordului Schengen” privind libera circulatie a persoanelor in Europa. Cu toate acestea, Aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen a primit luni unda verde din partea Comisiei Parlamentului European pentru Libertati civile. In fata afluxului actual de imigranti veniti din Africa de Nord, Sarkozy si Berlusconi au pledat, intr-o scrisoare adresata la 26 aprilie lui Barroso pentru o reformare a Schengen. In raspunsul sau, al carui text a fost comunicat de serviciile sale de presa, Barroso subliniaza, de asemenea, ca o “consolidare a aplicarii normelor de guvernanta ale acordului Schengen reprezinta un domeniu pe care Comisia este pe cale sa il examineze”. Comisia Europeana va prezenta miercuri o serie de actiuni de lupta impotriva imigratiei, inclusiv propuneri pentru adaptarea normelor Schengen. “Am convingerea ca impartasim aceleasi obiective, respectiv o mai buna gestionare a politicii privind imigratia la nivelul UE”, scrie Barroso, avertizand asupra unei “viziuni prea concentrate pe securitate”. Saptamana trecuta Franta si Italia s-au pronuntat in favoarea unor modificari la Tratatul Schengen, in actualele “conditii exceptionale”, a declarat, marti, premierul italian, Silvio Berlusconi, in cursul unei intalniri cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, transmite Mediafax. “In circumstante exceptionale, credem amandoi ca trebuie sa existe modificari la Tratatul Schengen si am decis sa lucram impreuna la acestea”, a spus Berlusconi. El a afirmat ca Franta si Italia au trimis o scrisoare comuna presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cerand “o mai buna colaborare” a tarilor europene cu statele aflate la sud de granita UE. Aceste state “nu trebuie lasate singure”, a declarat Berlusconi. Italia subliniaza ca tarile de la Mediterana se confrunta cu provocarea imigratiei din nordul Africii, ca urmare a razboiului din Libia si a situatiei instabile din Egipt si Tunisia.

Romania si Bulgaria, unda verde din partea Comisiei pentru Liberati civile

Aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen a primit luni unda verde din partea Comisiei Parlamentului European pentru Libertati civile. In baza rapoartelor de evaluare, ambele tari intrunesc conditiile necesare, considera deputatii europeni. Parlamentul insa trebuie sa fie in continuare informat despre masurile suplimentare ce urmeaza a fi luate in zonele de frontiera intre Bulgaria, Turcia si Grecia in lumina unui potential influx migrationist, adauga acestia. Votul in plen este programat pentru luna iunie, decizia finala urmand a fi luata de catre Consiliu. Potrivit regulilor actuale, conditia majora pentru aderarea la spatiul Schengen este posibilitatea de a asigura securitatea frontierelor externe ale Uniunii.Verificarea indeplinirii tuturor cerintelor acquis-ului Schengen – controlul frontierelor terestre, aeriene si maritime, eliberarea vizelor de calatorie, cooperarea politieneasca, conectarea la Sistemul Informational Schengen si protectia datelor – este o preconditie pentru un aviz favorabil din partea Consiliului, dupa ce Parlamentul a fost consultat, aviz care permite eliminarea controalelor de frontiera intre Statele Membre. In urma evaluarii progreselor inregistrate de catre cele doua State Membre si a rapoartelor in urma vizitelor efectuate de experti, Comisia PE pentru Libertati civile a concluzionat ca, in pofida unor chestiuni care mai necesita in viitor o raportare in mod regulat, acestea nu constituie un obstacol pentru calitatea de membre al spatiului Schengen a celor doua tari. “Sunt cele doua state pregatite pentru a adera la Schengen? Raspunsul meu este un DA ferm si acest fapt reiese in mod clar din rapoartele de evaluare. In unele domenii, cele doua tari sunt chiar mai bine pregatite decat alte state membre care fac parte din Schengen”, a declarat raportorul PE Carlo Coehlo (PPE, PT). “Aceasta se datoreaza in primul rand investitiilor recent efectuate, Romania si Bulgaria dispunand de echipamente mai moderne si mai eficiente, dar, nu in ultimul rand, datorita investitiei politice: ambele tari au investit politic pentru a demonstra ca indeplinesc criteriile Schengen”, a mai adaugat raportorul PE. Opinia cu privire la aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen urmeaza a fi adoptata in plen in perioada 6-9 iunie, inaintea reuniunii Consiliului pentru afaceri interne care va avea loc intre 9 si 10 iunie. Decizia cu privire la aderarea la Schengen este luata de catre Consiliu, printr-o decizie unanima a guvernelor statelor membre Schengen. Presedintia ungara a Consiliului de Ministri a declarat ca va continua sa lucreze pentru a ajunge la o solutie acceptabila pentru toate partile, avand in vedere temerile exprimate de anumite State Membre. Comisia PE considera ca, inainte de sfarsitul lui 2011, UE va trebui sa fixeze o data pentru aplicarea acquis-ului Schengen de catre Romania si Bulgaria. Opinia cu privire la aderarea Romaniei si a Bulgariei la spatiul Schengen urmeaza a fi adoptata in plen in perioada 6-9 iunie, inaintea reuniunii Consiliului pentru afaceri interne care va avea loc intre 9 si 10 iunie. Decizia cu privire la aderarea la Schengen este luata de catre Consiliu, printr-o decizie unanima a guvernelor statelor membre Schengen. Presedintia ungara a Consiliului de Ministri a declarat ca va continua sa lucreze pentru a ajunge la o solutie acceptabila pentru toate partile, avand in vedere temerile exprimate de anumite State Membre.

Frontiera dintre Bulgaria – Turcia – Grecia

Raportorul Coelho a recunoscut de asemenea importanta recunoasterii faptului ca imigratia clandestina face din spatiul de frontiera Bulgaria-Turcia-Grecia una din zonele cele mai sensibile ale granitei externe ale UE. Aceasta inseamna ca Bulgaria trebuie sa ia masuri suplimentare, inclusiv un plan de actiune special care va trebui aplicat in momentul in care va adera la spatiul Schengen si va trebui sa aiba o abordare comuna cu Grecia si Turcia pentru a face fata unei posibile cresteri a presiunii migratoare. Comisia a inserat un amendament prin care solicita statelor membre vizate sa informeze Parlamentul European si Consiliul in scris, in cursul unei perioade de 6 luni de la intrarea in vigoare a deciziei de aderare, cu privire la problemele si implementarea acestor masuri suplimentare. “Este esential sa avem in vedere ca eliminarea controalelor la frontierele interne cere un inalt grad de incredere reciproca intre statele membre in ceea ce priveste controalele la frontierele externe, deoarece securitatea spatiului Schengen depinde de rigoarea si eficacitatea cu care fiecare stat membru efectueaza controalele la granitele sale externe”, a explicat raportorul PE.

Comisia Europeana va oferi Ucrainei suma de 140 de milioane de dolari pentru proiectele de la Cernobal, a anuntat presa agentia ucraineana. Michael Karnitschnig, reprezentant al Comisiei Europene, a declarat ca presedintele comisiei, Jose Manuel Barroso, a decis alocarea de fonduri europene in scopul finalizarii sarcofagului de la Cernobal pina in 2015. Sarcofagul de beton construit deasupra reactorului care a explodat in aprilie 1985 s-a fisurat, iar in 2007 un consortiu a cistigat licitatia de construire a unui nou sarcofag. Proiectul va beneficia de sprijin financiar international in valoare de peste 140 de milioane de dolari. Karnitschnig a apreciat ca UE se numara printre principalii sustinatori financiari ai Ucrainei, suma investita pina acum in proiectele de la Cernobal ridicindu-se la 596 de milioane de dolari. Ministrul ucrainean pentru situatii de urgenta, Viktor Baloga, a declarat ca Ucraina intentioneaza sa stringa 1.05 miliarde de dolari la o conferinta a donatorilor, ce va avea loc la 19 aprilie, pentru proiectele de la Cernobal.

Proteste la Kiev

Aproximativ 2.000 de veterani ai operatiunii de curatare a radioactivitatii de la Cernobal s-au reunit duminica, in capitala Ucrainei, Kiev, pentru a protesta impotriva reducerii beneficiilor si pensiilor. Protestul de la Kiev survine cu cateva zile inainte de marcarea a 25 de ani de la explozia de la centrala nucleara de la Cernobal, in contextul in care atentia internationala este din nou focalizata pe dezastrul care a trimis nori de radiatii peste o mare parte a Europei. Protestatarii si-au exprimat furia fata de guvern, in urma reducerii drastice a pensiilor si cresterii costurilor de ingrijire a sanatatii, in conditiile in care urmeaza sa aiba loc si mai multe reduceri. Guvernul presedintelui Viktor Ianukovici spune ca pur si simplu nu are banii necesari pentru a indeplini promisiunile facute unui numar de zeci de mii de muncitori care au fost trimisi sa curate locul radioactiv dupa exploziile nucleare de la 26 aprilie 1986.

Barroso merge in Ucraina

Presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, si reprezentanti din 50 de tari se intalnesc marti, la Kiev, pentru o conferinta si un summit prin care se marcheaza implinirea a 25 de ani de la catastrofa nucleara de la Cernobal. “Reprezentanti din 50 de tari, printre care presedinti si premieri, vor participa la aceste intruniri de la Kiev”, a declarat sambata un purtator de cuvant al diplomatiei ucrainene. Premierul francez François Fillon va coprezida conferinta donatorilor pentru strangerea a 740 de milioane de euro, suma de care mai este nevoie pentru realizarea unui nou sarcofag de beton care sa izoleze reactorul distrus al centralei de la Cernobal. In cursul aceleiasi zile, presedintele CE va deschide lucrarile unui summit cu privire la folosirea energiei nucleare in scopuri civile. Centrala nucleara de la Cernobal, situata la aproximativ 100 de kilometri nord de Kiev, a fost teatrul celei mai grave catastrofe nucleare din istorie, dupa ce reactorul sau cu numarul 4 a explodat la 26 aprilie 1986, contaminand radioactiv o mare parte a Europei. Reactorul distrus de explozie a fost acoperit in 1986 cu un sarcofag de beton, insa acesta a inceput sa prezinte fisuri.

Uniunea Europeana are un nou presedinte in persoana premierul belgian Herman Van Rompuy care a fost numit joi seara in aceasta calitate. Cei 27 de sefi de Guvern ai UE au mai desemnat in functia de Inalt reprezentant pentru Politica Externa si Politica de Securitate pe baroneasa britanica Catherine Ashton, fost comisae pentru Comert. Expertii de la Bruxelles opineaza ca deciza alegerii lui Van Rompuy a fost determinata in mare parte de retragerea sprijinului fostului premier laburist Tony Blair de catre actualul prim ministru al Marii Britanii, Gordon Brown. Herman Van Rompuy, in varsta de 62 de ani, nu este un personaj cunoscut in afara Beneluxului si a beneficiat de un sprijin masiv din partea Frantei si a Germanie. Argumentele au fost ca acesta este membru al familiei politice de dreapta din UE (PPE), provine dintre tara mica si o veche membra a Uniunii si de asemenea este un om politic reconciliant si deschis compromisului. Pentru functia de presedinte al Consiliului European, care va avea un mandat de 2 ani si jumatate ce poate fi innoit o singura data, s-au mai aflat pe lista, printre altii, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, fostul presedinte leton Vaira Vike-Freiberga si premierul olandez Jan Peter Balkenende. Cei doi vor intra in atributiunile functiilor in care au fost numiti incepand cu 1 decembrie, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona

Promisiuni politice

Herman Van Rompuy a promis ca in noua sa calitate ca va pleda pentru respectarea diversitatii europene, pentru ca altfel nu se poate promova “unitatea” la nivelul UE. “Fiecare tara membra are specificul ei. Fara respectarea diversitatii, nu putem aduce unitatea necesara actiunilor noastre. Au fost multe dezbateri asupra profilului celui care va ocupa aceasta functie, dar singurul profil trebuie sa fie cel definit de dialog, unitate si actiune”, a declarat Herman Van Rompuy. Premierul suedez, Fredrik Reinfeldt, presedintele in exercitiu al UE, a declarat ca prin desemnarea presedintelui Consiliului European – structura institutionalizata prin Tratatul de la Lisabona, ce va intra in vigoare la 1 decembrie – va exista o continuitate si mai mare la nivelul activitatii Consiliului. De asemenea, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a salutat decizia luata de liderii Celor 27 si a apreciat ca desemnarea lui Herman Van Rompuy ca presedinte al Consiliului European reprezinta si un tribut adus Belgiei – stat fondator al UE si tara in care se afla sediul majoritatii institutiilor europene – pentru sprijinul constant in promovarea valorilor si a constructiei europene. La randul sau, baroneasa Catherine Ashton s-a declarat onorata de increderea acordata de liderii Celor 27 si a remarcat ca este prima femeie si prima britanica ce ocupa functia de Inalt Reprezentant al UE.
“Cred ca prin desemnarea mea s-a demonstrat ca femeile pot face fata la fel de bine ca barbatii in functii europene importante. Voi face tot ce imi sta in puteri pentru binele Europei”, a afirmat Ashton. Ea a tinut sa raspunda comentariilor care au criticat lipsa experientei sale in plan diplomatic. “Prefer sa fiu evaluata pe baza faptelor mele. Judecati-ma pe baza a ceea ce voi face si sunt sigura ca veti fi m=ndri si multumiti de mine”, a incheiat Ashton.

Franta isi ia partea

Cea de a treia functie importanta decisa joi seara a fost cea de secretar general al Consiliului european, un post-cheie in functionarea UE. Aceasta functia a fost oferita diplomatului francez, Pierre de Boissieu. “Am decis sa-l desemnam pe Pierre de Boissieu secretar general al Consiliului”, organ care reprezinta statele în institutiile europene, a declarat premierul suedez Fredrik Reinfeldt într-o conferinta de presa sustinuta la încheierea reuniunii extraordinare a sefilor de stat si de guvern din UE.

SUA bucuroase, Rusia in expectativa

Administratia prezidentiala americana a salutat decizia de numire a lui Van Rompuy si Aston in cele doua functii importante ale UE si a amintit ca SUA isi doreste un parteneriat solid cu Uniunea. Cu toate aceastea, jurnalistii de la Financial Times aduc aminte de celebra intrebare a lui Henry Kissinger (fost sef al diplomatiei americane – n.red.) – “La cine sa sun daca vreau sa vorbesc cu Europa?, aceasta intrebare ramanand inca fara raspuns. Pe de alta parte, Rusia spera ca Uniunea Europeana “va vorbi pe o singura voce” dupa desemnarea primului presedinte al UE, a declarat vineri ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de RIA Novosti. “Dorim ca Uniunea Europeana sa actioneze mai rapid în privinta problemelor internationale si sa vorbeasca pe o singura voce”, a declarat Lavrov, in Cadre ueni conferinte de presa sustine in compania omologului sau german, Guido Westerwelle. Moscova a mai afirmat prin vocea lui Lavrov ca isi doreste ca Uniunea Europeana sa fie “mai puternica, mai eficienta”. Presedintele Traian Basescu a declarat, joi seara, la Bruxelles, in urma reuniunii sefilor de stat si de guverne din tarile UE, ca Europa, care functioneaza dupa noile reguli – Tratatul de la Lisabona -, a inceput cu dreptul, in conditiile in care s-a ajuns la un rezultat rapid privind noua structura de conducere la nivel executiv a Consiliului European. “Cred ca un rezultat rapid ne era necesar tuturor, pentru ca este primul pas si esential in implementarea Tratatului de la Lisabona. (…) A fost un Consiliu extraordinar care a avut ca obiectiv sa stabileasca, in conformitate cu Tratatul de la Lisabona, noua structura de conducere la nivel executiv, adica alegerea presedintelui Consiliului European, alegerea inaltului reprezentant pentru actiune externa si politica de securitate si desemnarea secretarului general al Consiliului”, a spus seful statului roman.