Politia a dispersat luni o incercare a unor opozanti de organizare a unei reuniuni la Baku, in Azerbaidjan, unde in perioada 22-26 mai urmeaza sa se desfasoare editia din acest an concursului Eurovision, procedand la peste zece arestari, a declarat un lider al opozitiei. Zeci de militanti din cadrul unei coalitii de partide de opozitie au scandat “Libertate”, in timp ce incercau sa se reuneasca in centrul orasului. “Potrivit primelor informatii pe care le avem, peste zece persoane au fost arestate”, a declarat liderul partidului de opozitie Musavat, Isa Gambar. “Solicitarile noastre sunt eliberarea detinutilor politici si libertatea de intrunire, in conformitate cu Constitutia”. Cu aproape o saptamana inaintea consursului Eurovision, care urmeaza sa fie urmarit de peste 100 de milioane de telespectatori, organizatii de apararea drepturilor omului si opozitia spera ca evenimentul va face sa se vorbeasca despre carentele democratice din aceasta fosta republica sovietica, bogata in hidrocarburi. Organizatia nonguvernamentala (ONG) Human Rights Watch a subliniat recent ca “incalcarile drepturilor omului (sunt) frecvente in Azerbaidjan”. Potrivit lui Ghiorghi Goguia de la HRW, 70 de persoane, inclusiv sapte jurnalisti, se afla, in prezent, la inchisoare, din motive politice.

Tancurile Federatiei Ruse, pregatite sa intre in Caucaz

Armata Federaţiei Ruse anticipează ca pana in vara anului 2012, va avea loc un atac occidental asupra Republicii Islamice Iran, motiv pentru care a fost eleborat un plan de detaşare a trupelor ruse în Armenia, fosta republică sovietică aflată în aria de influenţă a Moscovei şi care are graniţă comună cu Iranul. Mass-media rusa, citata de presa regionala, relata recent ca situaţia din Siria şi Iran “face ca Rusia să îşi îmbunătăţească prezenţa militară în Caucazul de Sud, zona caspică şi mediteraneană şi în cea a Mării Negre”. Sursele citate de publicaţii apropiate Kremlinului spun că pregătirile au început în urmă cu doi ani, când baza militară 102 din Armenia a fost modernizată. Familiile militarilor de la baza Gyumri din Armenia au fost evacuate, atragand dupa sine un mini-exod al cetatenilor rusi din regiune.

Punct strategic

“Baza militară 102 este un punct cheie în Caucazul de Sud. Ocupă o poziţie geopolitică importantă, dar Kremlinul se teme că va pierde acest avantaj”, spun surse militare ruse. Sursele citate mai mentioneaza ca „Baza 102” este aprovizionată pe calea aerului, deoerece căile terestre trec prin Georgia, aliat al SUA, şi sunt blocate. Militarii ruşi iau în calcul că Georgia va ameninţa şi securitatea rutelor aeriene de aprovizionare, în cazul unui conflict, mai ales că SUA au reluat procesul de înarmare a Georgiei, oprit dupa războiul din 2008.
“Este posibil să folosim mijloace militare pentru a sparge blocada georgiană şi să stabilim coridoarele de transport care duc spre Armenia, spune Iuri Netkacev, fost comandant adjunct al forţelor din Transcaucazia.
La randul sau, seful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Viktor Ozerov, declara că a pregătit un plan în cazul unui atac occidental şi israelian asupra Iranului, relatează mai multe publicaţii vestice. “Iranul este vecinul nostru. Dacă Iranul este implicat într-o actiune militară, aceasta este o ameninţare directă la adresa securităţii noastre”, a declarat şi fostul ambasador rus la NATO, Dmitri Rogozin, acum vicepremier însărcinat cu complexul militaro-industrial şi reprezentant al Moscovei în negocierile privind Transnistria.

Consecinţe impredictibile

Surse din Ministerul rus al Apărării precizează că Israelul nu are o forţă militară suficientă pentru a se angaja într-un război în Iran şi că va avea nevoie de sprijinul SUA. Aceleaşi surse arată că un asemenearazboi poate avea “consecinţe impredictibile” şi că Rusia poate lua parte la conflict, deoarece acesta îi ameninţă intersele vitale în regiune.
În acest context, Rusia va organiza exerciţiul militar Kavkaz 2012 şi a detaşat în regiune echipamente de comunicaţii care folosesc sistemul GLONASS, omologul rusesc al GPS. “Forţele aeriene din Districtul Militar Sud au fost înarmatae în proportie de 100% cu avioane de luptă şi elicoptere noi”, spune Pavel Felgenhauer, expert la Jamestown Foundation din Washington. Totodată, ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdyukov, a declarat că în Stavropol şi Kislovodsk au fost detaşate trupele de elită ale spionajului militar (GRU)-Spetznaz.

Azerbaidjan, posibila tinta pentru Moscova

Nu doar Georgia, ţară care urmăreşte intens să primească Planul de Acţiune pentru Aderarea la NATO, ci şi Azerbaidjanul este un motiv de îngrijorare pentru Rusia. Azerbaidjanul are relaţii tot mai apropiate cu Israelul, iar potrivit telegramelor publicate de WikiLeaks, preşeditele Ilham Aliev a declarat că relaţia cu Tel Avivul este caun iceberg-90% din ea nu se observă. Statul Israel a ajuns să obţină chiar dreptul de a folosi baze aeriene azere în cazul unur misiuni de salvare a piloţilor israelieni în Iran, spun surse militare americane citate de The Washington Post. Israeul a decis să vândă echipamente militare în valoare de 1,6 miliarde de dolari Azerbaidjanului.
“Forţelor din Transcaucazia li se poate da ordin să lovească la sud şi să prevină astfel instalarea unor baze militare SUA înTurkmenistan. Astfel s-ar realiza legătura cu trupele din Armenia şi s-ar prelua controlul asupra coridorului energetic sudic prin care gazele din Azerbaidjan şi Turkmenistan ajung în Europa”, explica Felgenhauer. “Printr-o singură acţiune militară rapidă, Rusia îşi poate asigura controlul asupra Caucazului şi al bazinului caspic, punândVestul în faţa faptului împlinit, iar Occidentul, mult prea preocupat cu Iranul nu va riposta. Totodată, un asemenea conflict încununat de o victorie poate ralia populaţia Rusiei în jurul Kremlinului, permiţând şi zdrobirea mişcarilor prodemocraţie. În cele din urmă, o asemenea manevră va duce, probabil, la distrugerea regimului Saakaşvili din Georgia” a mai adaugat acesta.

Azerbaidjanul, unul dintre partanerii strategici ai României, a devenit, de la 1 mai, preşedintele Consiliului de Securitate al ONU.
Deja a fost fixată agenda de lucru pentru următoarea lună: reglementarea crizei politice din Siria, situaţia din Orientul Mijlociu şi lupta împotriva proliferării armelor nucleare. După cum precizează reprezentantul permanent al Azerbaidjanului pe lângă ONU, Agşin Mehtiev, programul pe luna mai al Consiliului de Securitate al ONU nu a fost încă pus de acord şi ar putea fi completat.
De asemenea, Mehtiev a subliniat că, indiferent de situaţie, Azerbaidjanul nu intenţionează să-şi revizuiască problemele de politică externă. “Dacă într-un anumit moment opinia noastră va coincide cu cea a altor ţări – va fi extraordinar. Dacă nu – ţara noastră are principiile sale, la care nu intenţionează să renunţe”, a spus Mehtiev.
Priorităţile părţii azere vor fi, potrivit lui Mehtiev, problemele de securitate şi discutarea situaţiei din Bosnia şi Kosovo, dar şi din Africa de Vest. O atenţie specială Baku planifică să acorde luptei cu terorismul. Este programat ca la 4 mai să aibă loc o reuniune cu uşile deschise exclusiv pe acest subiect. Nu este exclusă participarea personală a preşedintelui azer Ilham Aliev.
Se precizează că situaţia din jurul Irakului “nu figurează în principiu” pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate. Pentru a doua jumătate a lunii mai este planificată o vizită a reprezentanţilor Consiliului de Securitate al ONU în Africa de Vest. O invitaţie de a desfăşura un seminar special, în afara sediului său, i-a transmis Consiliului de Securitate statul turc.
Mehtiev şi-a exprimat speranţa că organizaţia va reuşi să soluţioneze problema legată de Sudan şi Sudanul de Sud, care sprijină grupări rebele în regiune. Azerbaidjanul este primul stat situat în spaţiul postsovietic care a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, la 24 octombrie 2011. Ţara se va afla în cadrul organizaţiei timp de doi ani. În ceea ce priveşte preşedinţia azeră în Consiliul de Securitate al ONU, aceasta va dura fix o lună, până la începutul lui iunie.

România şi Azerbaidjan, parteneri strategici

România şi Azerbaidjan sunt “parteneri strategici” şi cele două ţări cooperează foarte bine atât în domeniul energetic, cât şi în alte domenii ale economiei, a declarat săptămâna tercută preşedintele grupului de prietenie cu România din cadrul Parlamentului Republicii Azerbaidjan, Azay Guliyev. În opinia oaspetelui azer, proiecte precum “Nabucco” nu pot fi desfăşurate fără participarea celor două state.
“România este importantă pentru noi fiindcă face parte din NATO şi în acelaşi timp este ţara coordonator pentru Azerbaidjan în cadrul NATO. Apreciem şi activitatea României din cadrul UE. România este o ţară democratică şi a respectat de nenumărate ori dreptul internaţional şi poziţia Azerbadjanului din organizaţiile internaţionale. Suntem mulţumiţi de relaţiile bilaterale dintre cele două ţări”, a spus Azay Guliyev. În ceea ce priveşte conflictul din Caucazul de Sud, oaspetele azer consideră că acesta va trebui rezolvat respectând principiile de drept internaţional, integritatea şi suveranitatea Azerbaidjanului.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu s-a întâlnit, marţea trecută, cu delegaţia azeră a Grupului de prietenie cu România, condusă de Azay Guliyev, context în care a susţinut aprofundarea cooperării cu Azerbaidjan în domeniul energetic, prin implementarea proiectului AGRI. Secretarul de stat a pledat pentru aprofundarea cooperării în plan energetic, cu precădere prin implementarea proiectului comun al Interconectorului Azerbaidjan – Georgia – România (AGRI). Ambele părţi au reconfirmat susţinerea pentru realizarea proiectelor energetice NABUCCO, AGRI şi a gazoductului transcaspic.
Bogdan Aurescu a subliniat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-azer, care a imprimat actualul caracter de Parteneriat Strategic relaţiei bilaterale şi a evidenţiat importanţa dialogului inter-parlamentar pentru dezvoltarea, în continuare, într-un registru cuprinzător, a cooperării între cele două state.
De asemenea, el a evocat valoarea instrumentală a organizării unei calendar susţinut de contacte de lucru pe teme de interes pentru cele două părţi. Aurescu a accentuat importanţa implementării Planului Comun de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic, semnat în aprilie 2011, cu ocazia vizitei oficiale în Azerbaidjan a preşedintelui României, Traian Băsescu, cu accent pe domeniile economic şi energetic.

Azerbaidjan investeşte în România

Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan SOCAR va investi în România peste 50 de milioane de euro până la finalul anului 2012 în extinderea reţelei de staţii de distribuţie şi estimează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012 şi 2013, a declarat recent directorul executiv al companiei, Hamza Karimov.
“Compania SOCAR România dedică anul 2012 investiţiilor care privesc extinderea reţelei de staţii de distribuţie. Ţinta companiei, cuprinsă în planul etapizat de extindere, este ca până la finele anului în curs să lărgim reţeaua şi să bifăm deschiderea a încă 25 de benzinării la nivel naţional, inclusiv în Capitală. Vorbim în fapt despre o investiţie de peste 50 de milioane de euro prevăzută pentru acest an în extinderea reţelei de staţii de distribuţie”, a afirmat Hamza Karimov.
SOCAR România deţine în judeţele Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani un număr de 15 benzinării. Compania azeră intenţionează, de asemenea, să crească volumul de carburant distribuit la 300.000 de tone, până în anul 2013.
“Totodată, aceleaşi planuri sunt de creştere a volumelor de carburant distribuite de la 20.000 de tone înregistrate în cursul anului trecut la circa 300.000 de tone până în anul 2013″, a adăugat acesta. Odată cu extinderea reţelei de staţii de distribuţie, SOCAR România previzionează şi o redimensionare a volumelor de carburant distribuite. “Estimările noastre vizează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012, 2013, în ani fiscali”, a precizat oficialul SOCAR România.

Rusia ar putea să renunţe la staţia sa de radiolocaţie din Azerbaidjan şi să o mute în Armenia, mai aproape de graniţele cu ţări membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi de noul sistem de radiolocaţie amplasat cu o lună în urmă în munţii Taurus din Turcia.
Pentru Armenia, noul sistem de radiolocaţie al Armatei ruse ar fi un lucru bun din punct de vedere al securităţii sale politice: în acest mod, ar putea fi majorată importanţa strategică a unei ţări aflate în izolare. În afară de aceasta, Rusia ar asigura, în rol de protector, o oarecare garanţie suplimentară în cazul unui nou război cu Azerbaidjanul, o ţară bine înarmată.
Este destul de probabil că într-o asemenea situaţie armata rusă se va amesteca în conflict de la baza militară Gyumri situată la graniţa turco-armeană. Cu toate acestea, nu există convingerea absolută că Rusia va lua exclusiv partea Armeniei: mai degrabă este posibilă o obligare timpurie la pace, într-un stadiu mai puţin avansat al conflictului, scrie ziarul Der Standard. Drept motiv pentru renunţarea Rusiei la staţia de radiolocaţie din Gabala, situată în Azerbaidjan, cotidianul austriac menţionează majorarea preţului pentru închirierea bazei militare, lucru anunţat încă de la mijlocul lunii februarie de ministrul-adjunct al apărării al statului azer.
Preţul ar urma să crească de la 7 la 300 de milioane de dolari. Înainte, Moscova îşi făcuse publică intenţia de a demola staţia de radiolocaţie de la Gabala, de a construi în locul ei o nouă staţie de radiolocaţie şi de a cumpăra cele 250.000 de hectare de teren pe care este amplasată baza militară. Acordul privind închirierea de către armata rusă a staţiei de radiolocaţie de la Gabala expiră anul acesta.

Uniunea vamala euro-asiatica, miza politica in R.Moldova

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Iure Leancă, a declarat, la Washington, că Moldova nu doreşte, momentan, să adere la Uniunea vamală Euro-Asiatică, deoarece „nimeni încă nu a invitat-o în această structură”. „În ceea ce priveşte aderarea Moldovei la Uniunea Euro-Asiatică, pot să vă spun că pe noi nimeni încă nu ne-a invitat în această structură şi noi nu am examinat această chestiune. Deocamdată ne aranjează integrarea în zona de libesr schimb din cadrul CSI şi UE”, a declarat Iurie Leancă, în cadrul unui interviu acordat la Washington, citat de mass-media de la Chisinau.

Oferta rusa

Anterior, Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, a declarat că Republica Moldova poate spera la o eventuală reducere a tarifelor la gazele livrate de Gazprom, dacă va adera la Uniunea Vamală Euro-Asiatică. „În cazul aderării Moldovei la Uniunea Vamală Euro-Asiatică gazul şi petrolul rusesc ar putea fi mai ieftine, inclusiv pentru consumatori, poate chiar cu 30 la sută. În afară de aceasta, în cadrul Uniunii există o piaţă de desfacere imensă, comparabilă cu cea din Uniunea Europeană şi care nu este invadată de produsele moldoveneşti – vinuri, fructe, legume”, a declarat presei Valeri Kuzmin.
Reamintim că premierul moldovean, Vlad Filat, a semnat anul trecut, la Sankt Petersburg, acordul de constituire a zonei Libere de Comerţ a Comunităţii Statelor Independente. Respectivul proiect materializează o parte a iniţativei prim-ministrului rus, Vladimir Putin, de creare a Uniunii Vamale Euro-Asiatice. Acordul nu a fost semnat de premierii Azerbaidjanului, Uzbekistanului şi Turkmenistanului.

Referendum contestat

Mediile politice si economice de la Chişinău s-au aratat sceptice faţă de posibilitatea organizării unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan, anunţat de Partidul Social Democrat din Moldova, relateaza mass-media locala. Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri Kuzmin, a încurajat această idee, aducând argumente prin datele unor sondaje de opinie.
La randul sau, Marius Lazurcă, ambasadorul României la Chişinău, a opinat în cadrul unui club de presă, că o eventuală aderare a Republicii Moldova la uniunea euroasiatică oferă o perspectivă neclară, fiind o structură despre viitorul căreia este greu de vorbit în momentul de faţă.
În opinia unui expert, aderarea Republicii Moldova ar oferi o serie de avantaje, printre care, reducerea preţurilor la resursele energetice cu 30 procente şi tarife vamale preferenţiale în cadrul uniunii, informează Vocea Basarabiei. Analistul politic Bogdan Ţârdea consideră necesară aderarea la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–Kazahstan, arătându-se sceptic doar în ce priveşte posibilitatea aderării Moldovei la UE în viitorul apropiat. Totodată acesta consideră că din moment ce societatea Republicii Moldova este divizată, schimbarea rapidă a vectorului ar putea cauza instabilitate socială şi politică.

Manevra politica

De o părere total diferită este expertul economic, Valeriu Prohniţchi. Potrivit sursei citate, acesta consideră că Republica Moldova ar avea de pierdut ca urmare a renunţării la cursul european, în favoarea unei uniunii euro asiatice. Analistul a opinat că Partidul Social Democrat foloseşte uniunea ca pe o nişă electorală îndreptată spre adepţii integrării Republicii Moldova în spaţiul post sovietic. ”Aderarea Moldovei la această Uniune, ar fi probabil periculoasă din punct de vedere economic”, a mai precizat expertul.
Reamintim că în favoarea intrării Moldovei în Uniunea Vamală s-a pronunţat fostul preşedinte al ţării, Vladimir Voronin, care a propus şi crearea unei comisii speciale pentru integrarea în această uniune. Şi co-preşedintele Partidului Popular Socialist, Victor Stepaniuc salută această iniţiativă.
Pentru organizarea referendumului în problema aderării Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, Partidul Social Democrat a organizat un grup de Iniţiativă în vederea iniţierii campaniei de strângere a semnăturilor de la populaţie. În acest sens s-a stabilit că pe 18 noiembrie 2012 se va desfăşura, totuşi Referendumul Republican legislativ privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan, care va avea statut de lege. Pentru iniţierea referendumului, social-democraţii de la Chisinau trebuie să strângă cel puţin 200.000 de semnături.

Turcia şi Azerbaidjanul duc tratative referitoare la producţia în comun a tancurilor turceşti Altay.
Tancul Altay a fost creat de compania turcă Otokar şi compania sud-coreeană Hyundai Rotem, avand la baza K-2 Black Panther. Ministerul Apărării din Turcia intenţionează să înlocuiască cu noul tanc, toate tancurile învechite Leopard, M48 şi M60. Se aşteaptă că livrarea de tancuri Altay va începe în anul 2016.
Tancul Altay cântăreşte aproximativ 60 de tone. Tancul va fi echipat cu un tun de 120mm, modul de armă controlat de la distanţă cu stabilizare şi mitralieră de 12,7 mm. Deocamdată nu se ştie nimic despre blindajul tancului. Altay va fi capabil să atingă viteza de până la 70 de kilometri pe oră. Conform estimărilor preliminare, costul noului tanc turcesc va fi de aproximativ 5,5 milioane de dolari.

Azerbaidjan, partener al NATO

Cooperarea NATO-Azerbaidjan a început în martie 1992, când Azerbaidjan s-a alăturat Consiliului de Cooperare Nord Atlantic, care a fost transformat în Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic în 1997. Relaţiile dintre Azerbaidjan şi NATO au cunoscut un impuls semnificativ, odată cu semnarea, la 4 mai 1994, de către preşedintele Azerbaidjan Heydar Aliyev a documentului cadru al Parteneriatul pentru Pace (PfP) şi a transmiterii acceptului de participare a Azerbaidjanului la acest program.
Un alt obiectiv cheie al cooperării NATO cu Azerbaidjan este dezvoltarea capacităţii forţelor sale armate de a interacţiona cu forţele armate ale altor state-membre NATO, în operaţiile de menţinere a păcii şi gestionare a crizelor. Forţele Armate ale Azerbaidjanului au participat la menţinere la operaţiile NATO de menţinere a păcii în Kosovo (între 1999-2008). Începând din 2002, Azerbaidjan a sprijinit activ operaţiile ISAF în Afganistan, crescând treptat numărul de militari de la aproximativ 45 de personal la aproximativ 90.
NATO şi Aliaţii în parte (în special Turcia) continuă să sprijine Azerbaidjanul în crearea unor forţe moderne, mobile, bine pregătite, echipate şi eficiente, care să fie interoperabile cu cele ale Aliaţilor.

Daca pana acum, Nabucco era la nivel declarativ prioritatea zero pentru Bruxelles, acum lucrurile stau un pic mai diferit. Expertii iau in considerarea si o varianta mai mica a acestui proiect energetic. Consortiul Nabucco a prezentat o varianta restransa a proiectului gazoductului Nabucco, denumita Nabucco West, grupului britanic BP si celorlalti investitori in proiectul gazeifer mamut al Azerbaijanului, Shah Deniz II, informeaza Financial Times (FT). Nabucco West, cu o lungime de aproximativ jumatate fata de cei 3.900 kilometri specificati in proiectul Nabucco, ar avea o capacitate de transport mult mai mica, au declarat pentru FT surse apropiate discutiilor. Gazoductul s-ar intinde de la granita Bulgariei cu Turcia pana in Austria, tranzitand si Romania. Proiectul Nabucco a fost gandit pentru a transporta 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an din Georgia pana in Austria, tranzitand Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria. Cele mai recente estimari plaseaza costul proiectului la 8 miliarde euro. Nabucco West a fost prezentat BP si celorlalti parteneri care dezvolta proiectul mamut Shah Deniz II din Azerbaijan, printre care se numara compania azera de stat Socar si grupul norvegian Statoil. Consortiul Nabucco este format din sase companii, respectiv Transgaz Medias, OMV Austria, actionarul majoritar al Petrom, MOL Ungaria, Bulgargaz, Botas Turcia si RWE Germania.

Alegere azera

Consortiul Shah Deniz II ar trebui sa aleaga pana la sfarsitul lunii iunie daca va furniza gaze pentru Nabucco sau daca va alimenta un alt gazoduct din sud-estul Europei. Castigatorul va fi comparat apoi cu un alt proiect, Trans-Adriatic Pipeline, decizia finala urmand sa fie luata pana la jumatatea anului viitor, potrivit FT. Al Cook, vicepresedinte responsabil de Shah Deniz II in cadrul BP, a declarat intr-un interviu pentru Financial Times ca proiectul revizuit Nabucco West reprezinta “un important pas inainte”. Un purtator de cuvant al Nabucco a declarat ca consortiul de la Viena crede ca proiectul initial este inca “atractiv”, insa admite ca membrii grupului de companii iau in calcul alte variante. Principalul obstacol in calea proiectului Nabucco este relatia cu furnizorii din Asia Centrala, consortiul nereusind sa obtina angajamente ferme pentru a acoperi capacitatea proiectata de 31 miliarde de metri cubi.

Livrari catre Turcia si furnizori teoretici

Consortiul Shah Deniz a oferit 10 miliarde de metri cubi pe an companiilor europene incepand din 2017, dupa angajarea altor 6 miliarde de metri cubi catre Turcia. Turkenistanul, Irakul de nord si Iranul au de asemenea un potential gazeifer ridicat si ar putea deveni furnizori ai Nabucco, insa fiecare dintre aceste variante prezinta obstacole politice greu de depasit. Segmentul din Turcia al Nabucco a intrat recent in concurenta cu Tanap (Trans-Anatolian Pipeline), un proiect de gazoduct dezvoltat de companiile de stat Socar si Botas Turcia care ar trebui sa tranziteze teriroriul turc ar putea deveni afluent al Nabucco West sau al unui proiect concurent. Cook a declart ca BP a fost invitata sa se alature consortiului Tanap si va lua in urmatoarele luni o decizie.

Fortele de securitate din Azerbaidjan au arestat 22 de persoane suspectate ca au planificat, cu sprijinul Iranului, atentate impotriva ambasadelor Israelului si Statelor Unite la Baku, au anuntat miercuri autoritatile. “Douazeci si doi de cetateni azeri au fost arestati de Ministerul Securitatii Nationale pentru ca au cooperat cu SEPAH iranian”, Gardienii Revolutiei, si “la instructiunile SEPAH se pregateau sa comita atentate impotriva ambasadelor Statelor Unite, Israelului si altor state occidentale si a angajatilor lor”, a precizat ministerul intr-un comunicat. Persoanele recrutate de Iran incepand din 1999 “au fost antrenate in tabere militare in apropiere de Teheran si Keredj”, in vecinatatea capitalei, au declarat serviciile azere. “Instructorii i-au invatat cum sa manuiasca armele, explozivii, (…) precum si metode de infiltrare in cladiri pazite”, potrivit comunicatului. Suspectii “au transmis Iranului adresele exacte ale ambasadelor si organizatiilor straine, precum si pe cele ale unor companii, intre care BP-Azerbaidjan”, filiala grupului petrolier britanic in aceasta tara din Caucaz bogata in hidrocarburi, afirma ministerul. “Arme, munitii, explozibil si material de spionaj au fost descoperite in timpul arestarii lor”, a declarat el. Televiziunea publica AzTV, citand Ministerul Securitatii Nationale, a anuntat deja la 21 februarie arestarea unor persoane suspectate de legaturi cu serviciile de informatii iraniene si Hezbollah, miscarea libaneza sustinuta de Teheran. Aceste anunturi au intervenit dupa atentate si tentative de atac impotriva personalului diplomatic israelian la New Delhi, Bangkok si Tbilisi, capitala Georgiei, o alta republica fosta sovietica din Caucaz, vecina cu Azerbaidjanul. Guvernul israelian a acuzat Teheranul ca a orchestrat aceste atacuri.

Statia radar de la Gabala, miza strategica pentru Moscova

Negocierile dintre Federatia Rusa şi Azerbaidjan cu privire la prelungirea acordului de închiriere a staţiei de radiolocaţie de la Gabala au intrat în impas, autoritatile de la Baku cerand majorarea chiriei de la 7 milioane USD, cat plateste Moscova in acest moment,  pana la 300 de milioane USD, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse militare oficiale de la Moscova, citate de mass-media rusa, considera au suma cerută ca fiind ‘neadecvată’, subliniind că, în cazul în care Baku nu-şi va tempera pretenţiile, Rusia se va retrage din Gabala.
Anul acesta expiră vechiul acord de închiriere a staţiei de la Gabala, semnat între Rusia şi Azerbaidjan în 2002. Conform prevederilor documentului, acordul se prelungeşte automat din trei în trei ani, cu condiţia ca niciuna dintre părţi să nu o anunţe pe cealaltă, cu o jumătate de an înainte de expirarea acordului, cu privire la intenţia de a se retrage din acesta. O nouă jumătate de an expiră la 9 iunie, dată până la care cele două părţi ar trebui să convină asupra tuturor amănuntelor din contract.

Statie strategica

Moscova doreşte să închidă pentru o perioadă cât mai lungă problema staţiei de radiolocaţie de la Gabala, prelungind acordul nu cu 3, ci cu 25 de ani. În noiembrie 2011, după întrevederea dintre miniştrii azer şi cel rus ai apărării, Safar Abiev şi Anatoli Serdiukov, oficialul rus a declarat că părţile au reuşit să se înţeleagă pe marginea tuturor problemelor, cu excepţia celei financiare. La acea dată, conform surselor citate de publicatia rusa Kommersant, Azerbaidjanul şi-a exprimat intenţia de a dubla chiria de la 7 la 15 milioane de dolari. Pentru a depăşi această problemă, la începutul lui decembrie 2011 în negocieri s-a implicat o comisie specială, formată din reprezentanţi ai mai multor ministere ale Rusiei. Efectul, însă, a fost unul opus: Baku a majorat iniţial preţul până la 150 de milioane de dolari, iar acum – chiar până la 300 de milioane.
Plecarea din Gabala i-ar putea crea Rusiei probleme însemnate, subliniază Kommersant. Din punct de vedere funcţional, radarul azer ar putea fi înlocuit de noua staţie de radiolocaţie ‘Voronej-DM’ din Armavir (sudul Rusei), însă cel de-al doilea segment al acesteia, care ar urma să monitorizeze lansările de rachetă din zona de răspundere a staţiei de la Gabala, abia urmează să fie dat în exploatare.

Interese NATO

În acelaşi timp, asupra obiectivului azer abandonat de militarii ruşi ar putea avea pretenţii ţări din cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în primul rând SUA şi Turcia. În acest caz, Moscova nu doar va pierde unul din atuurile sale din negocierile cu Washingtonul pe marginea sistemului antirachetă, ci le va şi ceda americanilor o staţie care i-ar putea ajuta pe aceştia să ducă acţiuni militare împotriva Republicii Islamice Iran, considera oficialii rusi.
Noile solicitări ale Azerbaidjanului sunt explicate de Ministerul rus al Afacerilor Externe prin ‘actuala conjunctură’. ‘Finalizarea termenului de valabilitate a acordului constituie un moment propice pentru revizuirea prevederilor acestuia. În mod firesc, nimeni nu vrea să-l modifice în detrimentul său’, afirmă un diplomat rus pentru Kommersant.

Nabucco vs. South Stream

De altfel, printre experţii şi diplomaţii ruşi mai este vehiculată o versiune: refuzând să facă vreo concesie în cazul Gabala, Baku se răzbună de fapt pe Moscova pentru poziţia ei pe marginea statutului Mării Caspice. Rusia este iritată de posibila participare a Azerbaidjanului la gazoductul Transcaspic, proiectat să ocolească teritoriul rus. Conducta, cu o capacitate de 20-30 de miliarde cubi pe an, va permite transportarea de gaz din Turkmenistan spre gazoductul Nabucco, un concurent al gazoductului South Stream promovat de Gazprom.
Argumentul-cheie al Rusiei în această dispută este acela că, din punct de vedere juridic, statutul Mării Caspice nu a fost fixat nici la această oră, iar fără acordul tuturor ţărilor limitrofe, autoritatile de la Baku şi Aşhabad nu ar avea voie să construiască vreo conductă pe fundul mării. La rândul său, Azerbaidjanul insistă că poate soluţiona aceste probleme cu Turkmenistanul pe bază bilaterală, iar în acelaşi timp încearcă să-i creeze probleme Rusiei. Una dintre aceste probleme s-a dovedit a fi şi staţia de radiolocaţie de la Gabala, conchide Kommersant.

Republica Azerbaidjan, posibila gazda a Jocurilor Olimpice din 2020

Oraşele Istanbul, Tokyo, Baku, Doha şi Madrid şi-au depus candidaturile pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2020, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Dosarele vor fi studiate de Comitetul International Olimpic (CIO), iar numele oraşului norocos va fi anunţat în septembrie 2013, la Buenos Aires. Anterior, autoritatile italiene au retras candidatura orasului Roma, sub pretextul crizei financiare mondiale.
Astfel, premierul italian, Mario Monti, a anuntat ca guvernul nu va sprijini planul autoritatilor din Roma de a concura pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Vara din 2020, intrucat statul nu poate asigura suportul financiar intr-o perioada de criza. “Am ajuns la concluzia unanima ca in actuala situatie guvernul italian nu se simte capabil sa-si ia angajamentul de a asigura garantii”, a declarat acesta, dupa o sedinta a guvernului italian. „Situatia financiara dificila a Italiei nu permite guvernului sa ofere garantiile cerute de Comitetul Olimpic International” a mai declarat Monti, costul organizarii Jocurilor Olimpice la Roma fiind estimat la 12,5 miliarde de euro.
Decizia vine cu numai o zi inainte de termenul limita al Comitetului Olimpic pentru depunerea ofertelor de organizare a evenimentului din 2020.Astfel in cursa au ramas Madrid, Tokio, Istanbul, Doha si Baku.
Reamintim ca premierul italian Monti conduce un guvern tehnocrat, responsabil cu implementarea de reforme, dupa ce indatorarea ridicata a tarii a cauzat ingrijorarea investitorilor, iar costurile de imprumut ale tarii au atins niveluri considerate nesustenabile.