Normalizarea relaţiilor dintre Minsk şi UE este posibilă doar dacă Europa nu va iniţia noi sancţiuni, a declarat săptămâna trecuta Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Belarus, citat de mass-media regionala. În opinia analistilor politici, citati de presa rusa, Minskul încearcă în acest mod să împiedice extinderea sancţiunilor europene asupra reprezentanţilor businessului apropiat puterii. Atenţionarea Minskului a luat o formă diplomatică şi fost prezentată ca un răspuns al şefei serviciului de presă al MAE Belarus, Maria Vanşina, la întrebarea pusă de agenţia oficiala de presă Belta privind deschiderea UE de a-şi retrimite ambasadorii la Minsk. ‘Despre ce fel de întoarcere a ambasadorilor europeni poate fi vorba astăzi, dacă UE nu încetează să ne ameninţe cu iniţierea de noi sancţiuni la 23 martie? Mai bine să aşteptăm această zi şi abia după aceea să luăm decizii, inclusiv în ceea ce priveşte revenirea ambasadorilor’, a spus Vanşina.
Sanctiuni comunitare
Consiliul UE intenţionează să revină, în data de 23 martie 2012, asupra discutării problemei belaruse. Potrivit Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, în această zi ar urma să fie revizuită lista cetăţenilor belaruşi care intră sub incidenţa sancţiunilor europene. Nu este exclus ca această listă să fie extinsă prin intermediul unor oameni de afaceri apropiaţi puterii de la Minsk.
O nouă discuţie pe această temă a avut loc recent, la Strasbourg, în cadrul unei noi reuniuni a Parlamentului European. La finalul dezbaterilor a fost elaborată o nouă rezoluţie. Aceasta constată deteriorarea relaţiilor cu Uniunea Europeană (UE) şi înteţirea presiunilor asupra opoziţiei în interiorul Republicii Belarus, solicitând Consiliului UE să extindă viitoarele sancţiuni la adresa acestei ţări.
Expulzari strategice
În opinia experţilor, actuala situaţie în care ambasadori ai ţărilor europene au fost expulzaţi din Republica Belarus nu convine într-o măsură mult mai mare Bruxellesului, decât Minskului. La ora actuală Aleksandr Lukaşenko se simte destul de încrezător, având sprijinul energic al Rusiei. Din acest motiv, atât timp cât Bruxelles ‘stă pe gânduri’, Minskul atacă. La ultima extindere a sancţiunilor europene, autorităţile belaruse au replicat prin obligarea ambasadorului Poloniei şi şefului reprezentanţei UE de a părăsi Minskul, precum şi printr-un nou val de represalii la adresa opoziţiei. Astfel, politicienii de opoziţie, apărătorii drepturilor omului şi jurnaliştii care scriu ‘de rău’ despre Lukaşenko nu mai sunt lăsaţi să iasă din ţară, fără a le fi oferită vreo explicaţie în acest sens. Interzicând intrarea unor oficiali europeni şi ieşirea opozanţilor din ţară, puterea de la Minsk intenţionează să reducă la minim contactele politicienilor europeni cu opoziţia locală, subliniază experţii. Acest lucru pune sub semnul întrebării posibilitatea realizării planului european cu sprijinul societăţii civile a Republicii Belarus.
După cum a anunţat anterior purtătoarea de cuvânt al diplomaţiei europene, Maya Kotsyanchich, alături de sancţiuni, Consiliul UE intenţionează să discute la 23 martie noul program de cooperare ‘Dialogul european pentru modernizare’, în care este vorba tocmai despre extinderea contactelor cu politicienii din opoziţie şi cu societatea civilă din Republica Belarus.
Sprijin rusesc
Federatia Rusa va oferi tot sprijinul de care are nevoie Belarus, ţară care se confruntă cu sancţiuni politice şi economice din partea Uniunii Europene, a declarat recent vicepremierul rus Dmitri Rogozin. “Nu este vorba doar despre cooperarea militară şi tehnică, ci despre cooperarea interguvernamentală în general”, a declarat Rogozin, după o întrevedere cu vicepremierul belarus Vladimir Semaşko, relatează Ria Novosti. “Pot să spun un singur lucru: vom fi alături de colegii din Belarus”, a mai spus fostul ambasador al Rusiei la NATO.
Uniunea Europeană a anunţat în februarie că a pus pe lista neagră alţi 21 de oficiali de la Minsk, suspectaţi de implicare în anihilarea opoziţiei. Decizia a survenit ca urmare a intensificării tensiunilor diplomatice dintre UE şi Belarus, după ce Minsk-ul a expulzat un oficial european şi unul polonez, în replică la sancţiunile europene. Aproximativ 200 de oficiali din Belarus au restricţie de intrare în spaţiul comunitar. Printre ei se află şi preşedintele Alexandr Lukaşenko şi doi dintre fiii săi. Pe lângă interdicţia de a intra în UE, toate bunurile şi activele bancare deţinute de ei în spaţiul comunitar au fost îngheţate.
Belarus, Rusia and Kazahstan au criticat sancţiunile UE, susţinând că acestea ameninţă uniunea vamală dintre cele trei ţări.
Executie controversata
Belarusul a executat doi bărbaţi condamnaţi pentru atentatele de la metroul din Minsk, din aprilie 2011, relatează agenţia oficiala de presă a fostei republici sovietice, Belta, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Mama unuia dintre condamnaţi, Vladislaw Kavalyov, a declarat, la sfarsitul saptamanii trecute, că fiul său a fost împuşcat de un pluton de execuţie. “Am primit o notificare potrivit căreia verdictul a fost îndeplinit”, a spus Liubov Kovaliova pentru presa de la Minsk.
Ea a precizat că notificarea, transmisă de Curtea Supremă, era datată din 16 martie 2012. Femeia susţine că fiul său era nevinovat şi a acuzat autorităţile belaruse că încearcă să “pună crimele sale pe seama copiilor”. Execuţia celui de al doilea condamnat, Dmitri Konovalov, a fost, de asemenea, confirmată oficial.
Reamintim ca in luna noiembrie 2011, Konovalov şi Kovaliov au fost condamnaţi pentru un atac cu bombă produs la metroul din Minsk în 11 aprilie 2011. Atacul s-a soldat cu 15 morţi şi sute de răniţi.
Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a refuzat să îi graţieze pe cei doi, în pofida apelurilor guvernelor occidentale şi organizaţiilor pentru drepturile omului. Republica Belarus este singura ţară din Europa unde se mai aplică încă pedeapsa capitală.




O tentativă de atac cu bombă împotriva turiştilor israelieni a fost dejucată marţi în Bulgaria, a anunţat duminică seara televiziunea publică israeliană.
Autorităţile din New York au anunţat duminică arestarea unui “simpatizant al-Qaida”, care ar fi fabricat bombe pentru a ataca poliţia şi membri ai forţelor armate americane. Primarul oraşului New York, Michael Bloomberg, a anunţat într-o conferinţă de presă, duminică seara, că Jose Pimentel, în vârstă de 27 de ani, de origine dominicană şi convertit la islam, “preconiza să utilizeze bombe împotriva maşinilor de poliţie, echipamentelor Poştei şi a militarilor care revin din străinătate”. “Acesta ar fi putut ucide mulţi oameni”, a declarat Bloomberg, adăugând că înainte de arestarea lui Pimentel, “au existat cel puţin 13 comploturi teroriste care au vizat New York-ul după 11 septembrie” 2001, iar acesta “ar fi al 14-lea”. Comandantul poliţiei, Ray Kelly, a afirmat că suspectul, monitorizat de doi ani de poliţie, a construit în ultimele luni trei bombe artizanale în apartamentul său, după ce a cumpărat componentele din mai multe locuri şi s-a inspirat din instrucţiunile de pe Internet, transmite Mediafax. Dar aceste bombe nu erau complet terminate când a fost arestat sâmbătă, potrivit actului de acuzare. Pimentel era un partizan al imamului radical americano-yemenit Anwar al-Awlaki, ucis la 30 septembrie, iar activităţile sale s-au intensificat după moartea imamului, a mai declarat Kelly. Era un “lup solitar”, motivat de resentimentul său faţă de angajamentul trupelor americane în Irak şi Afganistan, inspirat de propaganda al-Qaida, a precizat primarul, adăugând că acesta “nu face parte dintr-un complot mai vast de origine străină”. Actul de acuzare precizează că Pimentel administra din octombrie 2010 un site de Internet “true islam”, pe care a plasat inclusiv un link către un document care arată “cum să faci o bombă în bucătăria mamei tale”. Acest document provine din revista “Inspire”, creată de al-Qaida, potrivit autorităţilor. Suspectul este acuzat de posesie de arme în scopuri teroriste, complot terorist, susţinere pentru un act terorist şi posesie de substanţe explozie.
Trei persoane au murit şi alte 21 au fost rănite, sâmbătă, în oraşul Bingol din sud-vestul Turciei, în urma unei explozii provocate de un atentator sinucigaş, a declarat guvernatorul provinciei Bingol, Mustafa Hakan Guvencer. Autorul atentatului sinucigaş de sâmbătă din oraşul turc Bingol este o femeie, care a detonat încărcătura explozivă avută asupra sa şi care a murit în urma deflagraţiei, au declarat surse din serviciile de securitate locale. Ministrul de Interne turc, Idris Naim Sahin, declarase anterior că atacul s-a soldat şi cu rănirea a câtorva zeci de persoane. “O bombă a explodat, omorând o persoană şi rănind alte zece”, afirmase el imediat după producerea atentatului. Sahin a mai spus că ţinta atacului nu a fost biroul AKP. “Explozia a avut loc în apropierea sediului provincial, dar acesta nu a fost direct vizat”, a declarat el. Surse din cadrul serviciilor de securitate locale au afirmat că autoarea atentatului, care purta o centură cu explozibili, a încercat să intre în biroul AKP, însă a fost remarcată de agenţii de securitate şi a decis să detoneze încărcătura în faţa clădirii. AKP, partidul de guvernământ turc, este provenit din mişcarea islamistă.
Un atentator sinucigas a detonat sâmbătă un camion-capcană la intrarea într-un avanpost de luptă al NATO în centrul Afganistanului, provocând rănirea a 89 de persoane, dintre care 50 de soldaţi americani, a anunţat duminică armata Statelor Unite. Talibanii au revendicat pe site-ul lor de Internet acest atac comis cu o zi înainte de comemorarea a zece ani de la atentatele din 11 septembrie, de la New York şi Washington, transmite Mediafax. “Un kamikaze taliban a detonat un vehicul plin cu explozibili la intrarea în Postul de comandă avansat (COP) din Sayed Abad, în provincia Wardak”, arată un comunicat al Forţei NATO în Afganistan (ISAF). Explozia s-a soldat cu “89 de răniţi şi a săpat o groapă de şase metri în zid”, a declarat pentru AFP comandantul David Eastburn, un purtător de cuvânt al armatei americane, în apropiere de Jalalabad, oraş important din estul Afganistanului. Printre răniţi figurează 50 de soldaţi americani şi 15 afgani, a subliniat comandantul Eastburn, care nu a precizat dacă este vorba despre civili sau militari. Identitatea celorlalţi 24 de răniţi nu este cunoscută pentru moment.
Serviciile speciale ucrainene au afirmat luni că au dejucat un atentat ce urma să fie comis la ceremoniile de miercuri ocazionate de cea de-a 20-a aniversare a independenţei Ucrainei de URSS. “SBU a arestat trei membri ai unei grupări criminale care intenţionau să comită un atac terorist în timpul celebrării Zilei Independenţei” la Kiev sau în suburbii, a anunţat SBU într-un comunicat, în care se menţionează că cei trei au fost reţinuţi în oraşul Vassilievski, la 40 km sud-est de Kiev. În timpul percheziţiilor, anchetatorii au descoperit un dispozitiv exploziv a cărui rază de acţiune ar putea depăşi 100 de metri şi ar putea face victime – potrivit SBU, care a confiscat de asemenea şi o sută de pliante cu caracter extremist, transmite Agerpres. Anunţul serviciilor speciale ucrainene intervine în contextul în care opoziţia din Ucraina a promis manifestaţii ample la 24 august pentru a protesta faţă de procesul intentat fostului premier Iulia Timoşenko, judecată pentru abuz de putere. Opozanta ucraineană, a cărei încarcerare la începutul lunii august a suscitat critici puternice pe plan internaţional, a denunţat aceasta ca represalii politice orchestrate de către adversarul său, preşedintele Viktor Ianukovici.
Serviciile de securitate ruse au prevenit producerea unui atentat al rebelilor islamişti asupra Sapsan, primul tren de mare viteză rusesc, care asigură legătura între Moscova şi Sankt Petersburg, afirmă cotidianul Kommersant. Mai mulţi locuitori din Caucazul de Nord au fost arestaţi după ce au fabricat o bombă pe bază de îngrăşăminte chimice şi “nu mai aveau decât să stabilească ora producerii atentatului şi să-l comită”, precizează Kommersant, citat de Mediafax. Comandantul Serviciului Federal de Securitate, Aleksandr Bortnikov, declarase la 18 iulie, în timpul unei întâlniri cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, că FSB a dejucat un atentat important asupra infrastructurii de transport din regiunea Moscova, pregătit de patru locuitori din Caucazul de Nord. Toţi suspecţii au fost arestaţi şi au făcut mărturisiri, adăugase Bornikov. Un atentat cu bombă comis în noiembrie 2009 asupra unui tren care asigura legătura între Moscova şi Sankt Petersburg s-a soldat cu 28 de morţi şi 95 de răniţi, fiind revendicat de rebeliunea islamistă din Caucaz. Insurgenţii au revendicat şi atentatul sinucigaş din 24 ianuarie de la aeroportul Domodedovo din Moscova, soldat cu 37 de morţi, şi cele de la metroul din Moscova, comise în martie 2010 şi soldate cu moartea a 40 de persoane.
Un ofiter de informatii al serviciilor secrete irdaniene a fost ucis in urma unui atentat sinucigas consumat pe 30 decembrie asupra unei baze secrete din estul Afganistanului care ii viza pe agentii CIA prezenti in acest teatru de operatii, potrivit cotidianului american The Washington Post. Atentatul a fost revendicat de catre talibani si a avut ca tinta baza operationala avansata Chapman, din provincia Khost, situata la granita cu Pakistan. In urma exploziei sapte angajati ai CIA si-au pierdut viata si alte persoane au suferit rani de grade diferite. Agentia de presa iordaniana Petra l-a identificat pe ofiter ca fiind Ali bin Zeid, despre care a scris ca a fost ucis “miercuri seara ca un martir în cadrul datoriei sacre a fortelor iordaniene din Afganistan”. Gradul acestuia era de capitan al serviciilor de informatii iordaniene General Intelligence Department (GID) si avea 33 de ani. Acesta se afla in misiune in Afganistan, unde sosise doar cu cateva circa 20 de zile inainte de producerea atentantului. Agentiile internationale de presa atrag in paralele atentia asupra unui fenomen destul de ferit de lumina reflectoarelor si anume confirmarea colaborarii dintre serviciile secrete americane si cele iordaniene. Totodata este clar ca Iordania este implicata in lupta contra terorismului si in special impotriva retelei teroriste al-Qaida. Iordania colaboreaza cu CIA nu numai in Afganistan, ci si in Yemen, fiind acuzata ca joaca uneori rolul de inchisoare secreta a Agentiei de Informatii americane. De mai multe ori au existat suspiciuni asupra fortelor iordaniene ca indeplinesc rolul de anchetatori ai teroristilor capturati in folosul CIA si ca recruteaza asiduu informatori din randurile populatiei locale . Un fost oficial al CIA a declarat ca Serviciul iordanian de Informatii cunoaste in profunzime structura organizatiilor teroriste, cultura terorismului islamic siit sau sunnit, precum si ramificatiile teroriste regionale. Cooperarea Iordaniei cu CIA a avut drept rezultat dejucarea “Conspiratiei Mileniului 2.000″ vizand comiterea de atentate la hoteluri si statiuni turistice si a multor alte tentative de atentat. Dupa atentatele din 11 septembrie 2001, Iordania a acceptat sa creeze un centru bilateral de operatiuni cu CIA si a colaborat la interogarea suspectilor de terorism non-iordanieni capturati de CIA si transferati cu avionul in Iordania. In 2007, o comisie de ancheta a ONU a acuzat Iordania ca se face vinovata de torturarea suspectilor de terorism. Aceste acuzatii au fost dezmintite de autoritatile de la Amman. Anual, Iordania beneficiaza de asistenta militara si economica americana in valoare de 500 de milioane de dolari in virtutea statutului sau de tara araba care a semnat un acord de pace cu Israelul. Ofiterul iordanian ucis facea partea din familia regala iordaniana iar ramasitele sale au fost repatriate sâmbata la Amman, unde a fost organizata o ceremonie în prezenta regelui Abdallah al II-lea si a reginei Rania. Iordania colaboreaza cu CIA nu numai in Afganistan, ci si in Yemen, fiind acuzata ca joaca uneori rolul de inchisoare secreta a Agentiei de Informatii americane. Totodata, iordanienii sunt acuzati ca indeplinesc rolul de anchetatori ai teroristilor capturati in folosul CIA si ca recruteaza frecvent informatori din randurile populatiei locale .
Politistii greci a examinat luni seara o revendicare de pe Internet din partea unui grup anarhist pentru atentatul cu bomba contra imobilului celei mai mari companii de asigurari elene la Atena, care a provocat importante pagube materiale duminica seara fara sa faca victime.”Examinam revendicarea, pentru moment suntem prudenti asupra autenticitatii sale”, a declarat o sursa din politie, citata de agentiile internationale si preluata de KARADENIZ PRESS. Textul revendicarii a fost descoperit pe un blog ce partine miscarii anarhiste si pune in centrul acestui atentat organizatia “Conspiratia celulelor de foc” ca autoarea a atacurilor contra unor birouri si domicilii ale unor responsabili politici. Atentatul, care a provocat importante pagube imobilului Ethniki Asfalistiki, o companie apartinand grupului Bancii Nationale a Greciei (ETE), a fost un atac contra “spiritului de consum” de Craciun, da asigurari textul. Declarandu-se ostili modului de viata occidental, autorii textului au indicat ca au vrut “sa tulbure calmul orasului”. Atentatul a fost comis la 15 minute dupa un apel telefonic la un ziar grec. Mai devreme, politia a indicat ca favorizeaza pista extremistilor Luptei Revolutionare (EA), figurand pe lista de organizatii teroriste a UE.





