Romania sustine ferm solutionarea pasnica a dosarului Nagorno-Karabah, in baza legii internationale, in formatul Grupului de la Minsk si sub autoritatea OSCE, a declaratseful diplomatiei romane, Teodor Baconschi, citat de presa armneana. „Este o chestiune bilaterala in care nu avem nicio vocatie de a interveni. Trebuie sa respectam standardele internationale si tot ce vrem este ca ambele parti sa ajunga la o solutie pasnica, pentru ca este critic pentru stabilitatea pe termen lung si schimbarile economice din regiune”, a subliniat Baconschi. Acesta s-a intalnit miercuri, in Armenia, cu omologul armean, Edward Nalbandian. in discutiile dintre cei doi oficiali au fost abordate stadiul actual si modalitatile de dezvoltare a relatiei bilaterale, cu accent pe intensificarea dialogului politic, modernizarea cadrului juridic bilateral, sporirea contactelor la nivel interministerial. Pe agenda discutiilor s-a aflat si cooperarea comercial-economica, fiind subliniat interesul ambelor parti pentru promovarea unor initiative comune in domeniul agriculturii, turismului, transporturilor multimodale etc. Discutiile au vizat si tematica europeana a cooperarii, in contextul apropierii Armeniei de UE. Cu aceasta ocazie, ministrul Afacerilor Externe a subliniat vocatia europeana a Armeniei. Ministrul Baconschi a exprimat sprijinul Romaniei pentru parcursul european al Armeniei, cu accent pe schimbul de expertiza si sustinerea Romaniei in procesul de negociere dintre Bruxelles si Erevan a Acordului de Asociere si a Acordului Cuprinzator si Aprofundat de Liber Schimb, impulsionarea participarii Armeniei in cadrul Parteneriatului Estic. O tema distincta in discutii a constituit-o contributia semnificativa pe care comunitatea armeana a adus-o la dezvoltarea societatii romanesti de-a lungul istoriei. S-a exprimat, de asemenea, sprijinul Romaniei pentru progresul Armeniei in procesul de liberalizare a vizelor cu UE pe termen lung. Conflictul inghetat din Nagorno-Karabah – o disputa teritoriala intre Armenia si Azerbaidjan a generat de-a lungul timpul timpului momente tensionate in politica internationala si nemultumirile au vizat inclusiv Romania.

Dupa vizita din Ucraina, seful diplomatiei romane Teodor Baconschi va zbura maine la Erevan, in Armenia, acolo unde are prevazuta o intrevedere cu omologul sau armean, Eduard Nalbandian, precizeaza MAE intr-un comunicat. De asemenea, Baconschi va fi primit si de catre Catolicosul Tuturor Armenilor, Karekin al II-lea. In cadrul discutiilor, Baconschi si Nalbandian vor analiza stadiul si perspectivele relatiilor bilaterale, cu accent pe consolidarea dialogului politic, precum si intensificarea cooperarii economice si in plan cultural-educational, inclusiv pornind de la valoarea adaugata pe care o reprezinta minoritatea istorica a armenilor din Romania. Agenda convorbirilor mai cuprinde realizarea unui schimb de opinii asupra evolutiilor regionale, precum si privind perspectivele apropierii Armeniei de UE, pe care Romania le sustine, fiind dispusa sa impartaseasca experienta proprie in procesul pregatirii pentru aderare, arata un comunicat MAE. Armenia face parte din Parteneriatul Estic, pe care UE il propune unor foste republici sovietice din vecinatatea sa pentru a le apropia de valorile europene. In martie, la Bucuresti, a avut loc o reuniune a Comisiei armeano-romane pentru cooperare comerciala si economica, stiintifica si tehnica. Romania si Armenia s-au aratat interesate de unele proiecte comune in domeniile transporturilor si comunicatiilor.

Tensiuni bilaterale

Conflictul inghetat din Nagorno-Karabah – o disputa teritoriala intre Armenia si Azerbaidjan, precum si recunoasterea genocidului armean au generat, de-a lungul timpul timpului, momente tensionate in politica internationala si nemultumirile au vizat inclusiv Romania. Astfel, unele declaratii facute de presedintele Traian Basescu, in timpul unei vizite facute in primavara acestui an la Baku, in capitala Azerbaidjanului, au deranjat Armenia, care a acuzat ca vin in contradictie cu pozitia comunitatii internationale. Cu toate acestea, legaturi economice leaga Romania mult mai tare de Azerbaidjan prin prisma intereselor legate de securitatea energetica. In Romania, armenii constituie o comunitate etnica veche de aproximativ un mileniu, fiind prezenți in toate regiunile Romaniei. in prezent, comunitatea numara doar cateva mii de membri, dar are reprezentare in Parlament.

Traian Hristea, fostul ambasador roman in Ucraina, a fost numit sef al Delegatiei UE la Erevan, ceea ce asigura Romaniei o noua pozitie de conducere in cadrul serviciului diplomatic european, dupa nominalizarea ambasadorului Viorel Isticioaia in functia de director general pentru Asia. Diplomatia romana se arata multumita de decizia Inaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate privind numirea diplomatului roman Traian Hristea in pozitia de sef al Delegatiei UE la Erevan (Armenia). Potrivit MAE, Traian Hristea se alatura astfel elitei corpului diplomatic european, chemat sa gestioneze cadrul general al relatiilor UE cu statele partenere din intreaga lume, sa promoveze si sa protejeze interesele si valorile Uniunii. “Numirea diplomatului roman in aceasta importanta functie a Serviciului European de Actiune Externa reprezinta atat o recunoastere a meritelor candidatului roman, cat si a reputatiei diplomatiei romanesti. Aceasta reflecta, totodata, eforturile constante ale Ministerului Afacerilor Externe pentru o pregatire adecvata a candidatilor romani pentru SEAE, precum si ampla campanie politico-diplomatica desfasurata permanent in vederea promovarii unor diplomati romani competenti la toate nivelurile decizionale ale Serviciului”, arata Ministerul de Externe. De asemenea, MAE mentioneaza ca prin nominalizarea lui Traian Hristea in functia de sef de Delegatie UE la Erevan, Romania obtine o noua pozitie de conducere in cadrul SEAE, dupa nominalizarea ambasadorului Viorel Isticioaia in functia de director general pentru Asia, la sfarsitul anului trecut. In acest moment, prezenta romaneasca in cadrul Serviciului se ridica la 15 persoane, din care noua in centrala de la Bruxelles si sase in delegatiile UE. Traian Hristea este membru al Corpului Diplomatic si Consular al Romaniei din anul 1995. El a fost ambasador al Romaniei la Kiev in perioada 2005-2010 si a condus, in perioada 2010 – 2011, Directia Prognoza si Planificare Politica din Centrala MAE.

Afirmatiile facute de Traian Basescu la Baku in ceea ce priveste solutionarea conflictului din Nagorno-Karabah sunt in contradictie cu pozitia comunitatii internationale, a declarat viceministrul armean de Externe, Savars Kocearian, relateaza news.am. “Nu vreau sa cred ca seful unui stat UE face astfel de declaratii partinitoare si neconstructive”, a spus el. Daca presedintele roman a facut intr-adevar o astfel de declaratie, ea contrazice abordarea comunitatii internationale, pozisia OSCE si UE, declaratiile adoptata la reuniunile ministeriale din Helsinki, Atena, Almati, de la summitul de la Astana, precum si declaratia comuna a lui Medvedev, Obama si Sarkozy din Aquila. Respectivele declaratii spun clar ca statutul Nagorno-Karabah trebuie stabilit pe baza vointei liber exprimate, potrivit news.am. “Astfel de declaratii, menite sa atraga simpatia Baku, nu duc la nimic, doar la confuzie”, a declarat oficialul armean. “Romania apreciaza in cel mai inalt grad rabdarea, decenta cu care Azerbaidjanul negociaza problema Nagorno-Karabah, lucru pe care il apreciem si la Armenia. Am vrea sa vedem ca se fac progrese in aceasta directie, pentru ca Romania a fost preocupata de evolutia conflictelor inghetate din regiunea Marii Negre, fiind conflicte in imediata apropiere a frontierelor noastre si intr-o zona de securitate a Romaniei, a Uniunii Europene, a NATO. Orice rezolvare insa, trebuie sa plece de la principiile dreptului international care vizeaza neafectarea integritatii teritoriale a vreunui stat. Speram ca acestea sunt principiile pe care se vor rezolva problemele legate de Nagorno-Karabah: integritatea teritoriala a Azerbaidjanului si respectarea dreptului international, ca de altfel si respectarea drepturilor minoritatilor, dar in interiorul statelor suverane”, a declarat lui seful statului la Baku. Basescu a efectuat luni si marti o vizita oficiala in Republica Azerbaidjan, la invitatia omologului sau, Ilham Aliev. Cei doi au semnat luni, la Baku, Planul de actiune comuna pentru aplicarea Parteneriatului strategic intre Azerbaidjan si Romania.

Acord militar

Reactia Erevanului vine si pe fondul anuntarii inceputului cooperarii romano-azere in zona echipamentelor militare, Basescu sustinand ca in curand se va finaliza Acordul romano-azer in domeniul tehnicii militare. “Nu in ultimul rand, as dori sa mentionez ca, dincolo de acordurile pe care astazi le-am semnat, mi se pare foarte importanta cooperarea in zona echipamentelor militare. Pana la sfarsitul trimestrului trei vom finaliza Acordul romano-azer prin care sa se consolideze cooperarea in domeniul tehnicii militare cu Azerbaidjanul”, a anuntat Basescu, la finalul convorbirilor oficiale cu presedintele Republicii Azerbaidjan.

Georgia a votat recent o rezolutie care anuleaza un acord ce permitea Moscovei sa-i tranziteze teritoriul pentru transportul de militari si echipamente catre o baza rusa din Armenia, tara vecina cu Georgia. Acordul fusese semnat inainte de razboiul-fulger in care s-au confruntat in august 2008 Georgia si Rusia pentru controlul Osetiei de Sud, regiune georgiana separatista prorusa. Reprezentantii statului georgian au apreciat ca acest acord nu mai este unul normal dupa razboi, calificat de Tbilisi drept agresiune din partea Moscovei. “Acest acord contravine intereselor nationale ale Georgiei”, a declarat ministrul adjunct al afacerilor externe, Nino Kalandadze. Acordul care autoriza tranzitul de personal si de material militar prin spatiul aerian si la sol fusese semnat in 2006, cand Moscova a acceptat sa inchida doua baze mentinute in Georgia dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, in 1991. Dupa inchiderea acestor baze, Rusia si-a transferat echipamentele militare in baza din Armenia, tara a carui parlament a ratificat la 12 aprilie acordul privind mentinerea prezentei militare ruse pana in 2044, permitand astfel Moscovei sa-si pastreze influenta in Caucaz. Recent, Secretarul de stat american Hillary Clinton si-a exprimat speranta intr-o apropiata relansare a negocierilor privind Tratatul asupra fortelor conventionale cu Rusia si a insistat asupra necesitatii ca Moscova sa dea dovada de “transparenta deplina”. “Nimic nu poate sustine spiritul de la Lisabona ca initierea de noi negocieri pentru a intari controlul armelor conventionale in secolul XXI”, a declarat Hillary Clinton dupa o intilnire cu omologul sau rus Serghei Lavrov la Berlin, in contextul reuniunii ministrilor de externe ai NATO. Prin “spiritul de la Lisabona”, ea a facut referire la participarea Rusiei la summitul NATO de anul trecut din capitala portugheza. Secretarul de stat american a subliniat ca, “avind in vedere vasta reorganizare a fortelor militare ruse din ultimii ani, Rusia trebuie sa fie pe deplin transparenta in ce priveste fortele sale militare”. In 2007, Rusia s-a retras din Tratatul privind fortelor conventionale din Europa, pe fundalul tensiunilor cu SUA. Ulterior, dupa instalarea lui Barack Obama la Casa Alba, cele doua tari au ajuns sa semneze Tratatul START privind reducerea armamentului nuclear. Tratatul privind fortele conventionale din Europa a fost semnat in 1990 la Paris si “actualizat” in 1999. Tarile membre ale NATO au refuzat sa ratifice insa noul tratat cat timp fortele ruse nu se retrag dintr-o serie de foste teritorii sovietice din Georgia si Republica Moldova.

Un alt conflict inghetat si anume cel dintre Azerbaidjan si Armenia in regiunea Nagorno-Karabah aduce prejudicii liberei circulatii in aceasta zona. In acest sens, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) recomanda cetatenilor romani sa evite deplasarea pe teritoriul regiunii Nagorno-Karabah din Republica Azerbaidjan, precum si in zona adiacenta acesteia din cauza situatiei instabile de securitate, informeaza un comunicat la MAE. “Autoritatile azere au informat ca isi rezerva dreptul de a declara persona non grata pe teritoriul Republicii Azerbaidjan orice cetatean strain care se deplaseaza in regiunea Nagorno-Karabah fara obtinerea unei aprobari prealabile din partea Guvernului Republicii Azerbaidjan”, precizeaza documentul citat. MAE mentioneaza ca, in cazul necesitatii stringente a efectuarii de deplasari in regiunea Nagorno-Karabah de catre cetateni romani, acestia sunt sfatuiti sa contacteze Ambasada Republicii Azerbaidjan la Bucuresti. “Mentionam ca autoritatile romane nu pot asigura asistenta consulara cetatenilor romani pe teritoriul regiunii Nagorno-Karabah”, se mai arata in comunicatul MAE. Reamintim ca Romania nu a recunoscut legitimitatea alegerilor desfasurate in luna mai 2010 in autoproclamata republica Nagorno-Karabah. Nagorno-Karabah este o regiune separatista din Azerbaidjan locuita in majoritate de armeni iar tensiunile se transforma frecvent in violente armate. In aceasta chestiune Azerbaidjanul are sprijinul neoficial al Turciei iar Armenia se bucura de cel al Moscovei.

Un schimb de focuri a avut loc miercuri la granita enclavei Nagorno-Karabah, teritoriu disputat intre Armenia si Azerbaidjan, incident ce s-a soldat cu moartea a trei militari armeni si doi azeri, informeaza Ministerul azer al Apararii, citat de mass-media internationala. “Fortele armene au incercat sa atace pozitiile azere din apropierea satului Ceaili, in regiunea Terter, la 31 august”, indica comunicatul Ministerului azer al Apararii.
“Militarii azeri au respins atacul. Trei militari armeni si doi azeri au fost ucisi”, precizeaza institutia. Conflicte de acest gen au loc destul de des in zona Nagorno-Karabah, o regiune controlata de Azerbaidjan cu populatie majoritar armeana. Ministerul Apararii din regiune acuza Azerbaidjanul de lansarea atacului, precizand ca unul din militarii sai a fost ranit, iar sapte militari azeri au fost raniti sau ucisi. Anexata Azerbaidjanului in perioada sovietica, regiunea Nagorno-Karabah si-a proclamat independenta, nerecunoscuta de comunitatea internationala, dupa conflictul soldat cu 30.000 de morti si sute de mii de refugiati in perioada 1988 – 1994. Cu toate acestea, Armenia are un puternic sustinator in Rusia iar Azerbaidjanul are de partea sa Turcia.

Presedintele rus Dmitrii Medvedev ameninta pacea din Caucaz

Relatiile bilaterale ruso-georgiene nu pot fi refacute in timpul presedentiei lui Saakasvili, a declarat presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, la conferinta de presa sustinuta dupa convorbirile cu presedintele Republicii Africa de Sud, Jacob Zuma. Potrivit spuselor sale, Rusia nu este vinovata de distrugerea relatiilor cu Georgia. “Responsabilitatea pentru tot ceea ce s-a intamplat, inclusiv pentru distrugerea relatiilor politice, revine in totalitate conducerii Georgiei si presedintelui Saakasvili” a subliniat seful statului rus, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Nu pot exista relatii normale cu Georgia in timpul actualei conduceri, dar asta nu inseamna ca relatiile nu pot fi restabilite cand in fruntea Georgiei va fi un alt conducator”, a declarat Mededev. El si-a exprimat convingerea ca, in acest caz, relatiile bilaterale ruso-georgiene vor fi totalmente restabilite.

Razboi economic

Recent, Rusia a cerut Belarusului si Kazahstanului sa ia masuri pentru a impiedica vinul si apa minerala din Republica Moldova si Georgia sa ajunga pe piata ruseasca. Ghenadi Oniscenko, seful organizatiei ruse pentru protectia consumatorilor, Rospotrebnadzor, a declarat ca aceasta cerere a fost formulata in cadrul Uniunii Vamale din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan. Potrivit lui Oniscenko, aceasta cerere nu insemana ca Rusia isi “impune vointa” asupra Belarusului si Kazahstanului, pentru a restrange drepturile lor de a folosi aceste produse, ci doar isi “exercita un drept” ca membru al Uniunii Vamale.

Zi de comemorare

Parlamentul de la Tbilisi a decis de curand, printr-o rezolutie, ca ziua de 25 februarie sa fie marcata in Georgia ca Zi a ocupatiei sovietice, iar ziua de 23 august ca Zi de comemorare a victimelor regimurilor totalitare, relateaza mass-media georgiana, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Era necesar ca aceste zile sa poarte denumiri corespunzatoare. Sper ca astfel de probleme pe care regimul totalitar le-a adus tarii noastre sa nu se mai repete”, a declarat seful Comisiei parlamentare pentru politica externa, Akaki Minasvili, in urma deciziei luate de parlamentarii georgieni in cadrul unei reuniuni speciale. Conform rezolutiei adoptate, in fiecare zi de 25 februarie guvernul de la Tbilisi va lua masurile necesare pentru comemorarea victimelor ocupatiei sovietice din 25 februarie 1921. La aceasta data, toate institutiile statului vor arbora drapelul Georgiei in berna si se va tine un moment de reculegere.
Parlamentarii georgieni au dorit totodata ca, prin marcarea zilei de 23 august, sa se alature deciziei Parlamentului European si a Adunarii Parlamentare a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa ca aceasta zi sa fie una a comemorarii victimelor regimurilor totalitare. In rezolutia adoptata se subliniaza ca Georgia, ca multe alte popoare, “a suferit de pe urma regimului totalitar sovietic”.

Exemplu de la Chisinau

Deputatii au stabilit de asemenea ca structurile corespunzatoare sa informeze mai bine societatea despre istoria totalitarismului, in special despre “semnarea la 23 august 1939 de catre regimurile totalitare criminale – Uniunea Sovietica si Germania nazista – a pactului Molotov-Ribbentrop”.
La 24 iunie, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a decretat ziua de 28 iunie 1940 drept Zi a ocupatiei sovietice si a comemorarii victimelor regimului totalitar comunist si a cerut Rusiei sa-si retraga urgent trupele de pe teritoriul Moldovei. Decretul, care a generat mai multe polemici, a fost declarat la 12 iulie 2010 neconstitutional de catre Curtea Constitutionala de la Chisinau.

Atac asteptat

Presedintele georgian se asteapta la un atac “din partea dusmanilor din partea teritoriilor curatate etnic,” (Abkhazia si Osetia de Sud, recunoscute de Rusia ca state independente in 2008). Astfel, Mikhail Saakashvili acuza Rusia ca doreste “rasturnarea democratiei georgiene” si, in consecinta, a cerut comandantilor sai sa pregateasca un plan pentru “apararea generala”, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Saakashvili a dat ordin armatei sa “arda fiecare metru patrat din teritoriul georgian” de sub armata inamica daca acestia se decid sa invadeze tara. Pentru aceasta, Georgia isi va dezvolta nu numai fortele armate, ci si un sistem civil de aparare, a spus acesta. Apararea tarii este o “obligatie pentru fiecare cetatean” si “fiecare sat ar trebui sa fie capabil sa se apere”. „În afară de mobilizarea rezerviştilor, trebuie creată şi miliţii populare” a mai subliniat Saakashvili, precizand ca fiecare oraş şi sat georgian trebuie să fie gata să se apere. Pentru aceasta, în toate localităţile vor fi create „mici grupuri pentru pregătirea populaţiei” şi vor fi eliberate „armele necesare” a mai adaugat acesta.

Razboi informational

Rusia nu numai ca a renuntat la “planul sau de a controla Georgia, dar inca lucreaza intens la asta,” ar fi spus Saakashvili, la o intalnire cu comandanti armatei si oficiali din cadrul Ministerului Apararii. „Dar scopul duşmanului nostru este să pună sub control întreaga Georgie”, de aceea „fiecare metru pătrat de sub picioarele sale trebuie să ardă”, a mai declarat preşedintele. Scopul minim în viitoarele lupte, va fi stoparea inamicului din înaintarea sa în interiorul ţării, iar după aceea eliberarea completă a teritoriilor georgiene, inclusiv Abhazia şi Osetia de Sud. Conform lui Saakaşvili: „Rusia nu a renunţat la ideea înlăturării democraţiei georgiene şi ocuparea întregii ţări”. „Este suficient să priveşti declaraţiile lor şi războiul informaţional, pe care ei îl duc în fiecare minut contra Georgiei şi atunci veţi vedea că ei nu numai nu au renunţat la planurile de control ale Georgiei, dar şi lucrează intensiv în această direcţie”, a adăugat şeful statului caucazian.

Analiza prezidentiala

Presedintele georgian mai sustine că analiza sa se bazează pe „retorica si razboiul informational dus zilnic, minut cu minut de Rusia împotriva Georgiei”. Liderul georgian se asteaptă la un atac “din partea dusmanilor….din partea teritoriilor curătate etnic,” referindu-se la Abkhazia si Osetia de Sud, recunoscute de Rusia ca state independente în 2008.
Chiar dacă Tbilisi a redus drastic bugetul destinat armatei din cauza crizei economice, “banii vor fi investiti în educatie, antrenament si cresterea profesionalismului,” a mai declarat Saakashvili, citat de mass-media regionala. În acest scop, a promis preşedintele georgian, bugetul apărări, redus din cauza crizei, va reveni in scurt timp la nivelul anterior crizei. Bugetul militar în 2010 a constituit 749 milioane de lari (cca 450 milioane dolari), faţă de 1,55 miliarde lari (930 milioane dolari) în 2008. Conform declaraţiei ministrului apărării georgian, survenita la finalul intalnirii cu preşedintele, armata georgiană nu va creşte din punct de vedere numeric. „Până la urmă, vom obţine o armată foarte importantă pentru o ţară mică ca Georgia, relativ puţin numeroasă, dar cu o înaltă pregătire profesională, necesară pentru apărarea ţării” a declara acesta
Participarea trupelor georgiene în operatiunile NATO din Afghanistan este importantă din punct de vedere geopolitic, deasemenea fiind si o “scoala militară foarte bună”, a mai precizat Saakashvili. “Avem nevoie de experientă, precum avem nevoie de apărare totală,” a adăugat acesta.

Raspuns rusesc

“Frica vede pericol peste tot,” a declarat o sursa oficiala anonimă din Ministerul Apărării din Rusia, citata de publicatia Nezavisimaya Gazeta. “Nimeni nu planuieste vreo actiune împotriva Georgiei, decât daca guvernul sau repetă actiunile crude la care a dat curs acum doi ani. Greselile acelor actiuni au fost dezastruoase pentru liderii Georgiei, si ar fi trebuit sa fi învătat lectia”.
Discursul presedintelui de la Tbilisi nu a continut vreo amenintare reală, crede analistul politic georgian Gia Khukhashvili. Când vorbeste în fata propriei armate, fiecare lider încearcă să ridice moralul, pentru că acestea “sunt regulile jocului”, a spus acesta. Razbunarea militară împotriva Rusiei “este ilogică,” a adăugat acesta, citat de mass-media.

Mobilizare partiala

Expertul militar rus Pavel Felghengauer considera ca recenta masarea de trupe ale armatei Federatiei Ruse in Caucazul rus ar putea fi semn de pregatire de razboi, relateaza mass-media. „Faptul ca in Caucaz se concentreaza un numar atat de mare de trupe este un lucru explicabil – acolo e razboi si inca va mai fi”, considera el, apreciind ca superficiale explicatiile autoritatilor ruse care sustin ca principala cauza a masarii de trupe in Caucaz vizeaza respingerea unei eventuale agresiuni din partea Georgiei. Felghengauer nu exclude reluarea in toamna anului 2010 a unor actiuni militare de amploare in regiune. “Despre ce fel de agresiune din partea Georgiei poate fi vorba? Credeti ca georgienii vor ataca Rostov pe Don? Iata insa ca o noua agresiune ruseasca impotriva Georgiei este pe deplin posibila” a mai subliniat” expertul rus.

Proorociri belicoase

Liderul Miscarii mondiale euroasiatice, Aleksandr Dughin, a avertizat recent in legatura cu posibilitatea izbucnirii unui razboi civil in Ucraina. Acesta considera ca, indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare viitoare, in aceasta tara se va produce o scindare ce ar putea avea urmari tragice si nu exclude varianta ca, inainte de scrutin, autoritatile de la Kiev sa instituie stare de necesitate in tara, intr-o ultima incercare de a ramane la putere.

Nostalgii unioniste

In cercurile conducatoare ruse este in voga ideea necesitatii unificarii Rusiei cu Belarus, cu regiunile din nordul Kazahstanului si cu cel putin 2/3 din actualul teritoriu al Ucrainei, adica regiunile din est si sud – sustine Felghengauer, amintind ca despre aceasta scria inca Aleksandr Soljenitan, care pleda pentru alipirea la Rusia a inca 25-30 milioane de slavi. “Pentru pastrarea profilului slav, se considera ca Rusia trebuie sa-si alipeasca toate regiunile slave ortodoxe. Se considera ca aceasta ar putea rezolva criza demografica in Rusia si ar putea preveni inlocuirea populatiei slave cu populatie neslava. Aceste idei sunt larg raspandite la nivelul actualei elite politice ruse – de la ministri pana la responsabili de rang mai inalt. Despre aceasta vorbea si Putin inca de pe vremea cand lucra la primaria Sankt-Petersburgului. El spunea ca rusii sunt o natiune divizata, ca 30 milioane de rusi s-au pomenit in afara granitelor Federatiei Ruse” – releva expertul militar citat. Anterior, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta a relatat, citand surse militare bine informate, ca Rusia intentioneaza sa-si sporeasca in urmatoarele cateva saptamani numarul unitatilor militare din componenta Districtului federal sud (Caucazul de Nord). Redislocarea la Rostov pe Don (sud) a Batalionului motorizat nr.474, a carui baza permanenta se afla in regiunea Moscova, a fost finalizata, informa publicatia citata, care mai scria ca in localitatea cecena Borzoi a fost definitivata instalarea Brigazii a 8-a de vanatori de munte mecanizata, iar la Vladikavkaz, capitala Osetiei de Nord, se formeaza in baza Armatei a 58-a un comandament operativ ce va grupa aproximativ brigazi mecanizate, de blindate, vanatori de munte si ale fortelor speciale.

Razboi religios

La randul lor, autoritatile armene, aliate apropiate ale Federatiei Ruse, consideră crearea unei eparhii separate a Bisericii Apostolice Armene pentru regiunea georgiana Javakheti, majoritar armeana, o problemă de securitate naţională. Recent, liderul Mişcării Neoconservatoare din Armenia (MNA) Eduard Abrahamyan a declarat că Eparhia georgiană a Bisericii Apostolice Armene (BAA) face faţă cu mare dificultate problemelor armenilor din Georgia. În acest sens, liderul partidului consideră că este necesară crearea unei eparhii separate în Javahketi. Potrivit lui, necesitatea creării eparhie Javahketi este motivată prin faptul că, problemele din regiune ar fi rezolvate de clerul armean zilnic, în timp ce în prezent,  conducerea Eparhiei georgiene vizitează regiunea doar periodic.

Autonomie religioasa

”În plus, crearea unui eparhii separate în Javakh va creşte semnificativ gradul de autonomie al regiunii, care va consolida regiunea, ca un factor etno-politic. Aceasta va avea în primul rând un mare impact moral şi psihologic pentru armenii din Javakh. Deschiderea acestei eparhii a Bisericii Apostolice Armene este o chestiune de securitate naţională a Armeniei. Acest pas va fi un răspuns adecvat la crearea pe teritoriul Armeniei a Eparhiei Lori – Tashir a Bisericii Ortodoxe Georgiene. MNA îşi asumă cheltuielile pentru întreţinerea a unuia sau doi preoţi din viitoarea Eparhie” a declarat Abrahamian.

Istorie zbuciumata

Javakhk, astfel numesc armenii regiunea Javakheti de pe teritoriul Georgiei, care este parte a provinciei Samtskhe-Javakhketi, este zona majoritar armeana, zguduita periodic de intensificarea activitatilor secesioniste armene, sprijinite de Federatia Rusa.
În opinia istoricilor armeni, Biserica Apostolică Armeană este reprezentată ca entitate separată în Georgia începând cu secolul al V-lea (afirmaţie contestată de istoricii georgieni). Potrivit clerului armean, Biserica Apostolică Armeană are construite pe teritoriul Georgiei, mai mult de 600 de clădiri şi anume: biserici, capele, seminarul teologic, care mai târziu au fost ocupate de către Biserica Ortodoxă Georgiană (GOC). BAA solicita autoritatilor armene returnarea acestor proprietati. Reprezentanţii GOC nu sunt de acord cu învinuirea de confiscare a instituţiilor religioase armene. Împotriva acestei iniţiative s-a pronunţat, de asemenea, şi Parlamentul din Georgia.
Biserica Apostolică Armeană este cea mai mare instituţie religioasă de pe teritoriul Armeniei. Ea are propriile eparhii în Iran, Egipt, America de Nord, Australia, Marea Britanie, Grecia, România, Bulgaria, Germania, Elveţia, Georgia, Ucraina şi Nagorno-Karabah. Pe teritoriul Federatiei Ruse Biserica Apostolică are două eparhii, si anume Eparhia Novo-Nakhichevan a Rusiei cu sediul la Moscova, precum şi Episcopia din sudul Rusiei, cu centrul în Krasnodar.

Opozitie georgiana

După cum declara consilierul preşedintelui Georgiei, Vahan Bayburt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, îi sunt neclare încercările de a crea o Eparhie separată a Biserica Apostolice Armene în Javakheti. „La urma urmei, Georgia e o ţară mică. Şi după cum se ştie, unele Eparhii ale Bisericii Apostolice Armene, cu sediul în ţări mari acoperă necesităţile tuturor enoriaşilor din ţara respectivă. Cred că deschiderea unei Eparhia separate în Javakheti nu este necesară” a subliniat Vahan Bayburt, un apropiat al conducerii Bisericii Ortodoxe Georgiene.
De menţionat este faptul că semnificaţia specială a Bisericii Apostolice Armene este clar stipulata în Constituţia Armeniei, fapt considerat normal de oficialii armeni, deoarece crearea Armeniei ca stat independent a fost posibilă datorită bisericii. Conform Constituţiei, Republica Armenia este succesorul Republicii Democrate Ararat (Armenia), înfiinţată în mai 1918 din teritoriile azere ocupate de către naţionalişti armeni. Şi anume BAA, şi partidul revoluţionar „Daşnakţiutun” creat de ea a condus capturarea teritoriilor din Azerbaidjan, distrugerea a populaţiei civile care trăiau în aceste regiuni. Şi BAA a susţinut prin toate mijloacele separatiştii armeni din Nagorno-Karabah.

Federalizare etnica

De aceea, autorităţile georgiene sunt foarte precaute la informaţiile despre încercările autorităţilor armene de a crea o eparhie separată în Javakheti. Menţionăm faptul că, în decembrie 2008, Consiliul ONG-urilor armene din provinciile georgiene Samtskhe-Javakheti şi Kvemo Kartli, au venit cu o declaraţie în care se spunea că formarea unui stat federal este singura variantă posibilă pentru dezvoltarea Georgiei. În declaraţie se mai cerea ca Samtskhe-Javakhetiei şi zonelor locuite de armeni, să li se acorde statutul de subiect suveran al Georgiei Federale, cu puteri largi de auto-guvernare. Altă cerinţă era aceea de acordare limbii armene statutului de limbă de stat în viitoarea autonomie. Dar cererile naţionaliştilor armeni nu se limitează doar la cereri de autonomie. Astfel, Centrul de Analiză din Erevan „Mitk” susţine că „Javakhk, fiind regiune istorică armeană şi acum fiind populată de armeni în proporţie de 70% este, de fapt, Armenia, deşi nu este inclusă în hotarele legale ale ţării”.

Republica Azerbaidjan a cumparat din Federatia Rusa doua sisteme de rachete antiaeriene S-300 “Favorit”, in valoare de 300 de milioane de dolari, au declarat surse oficiale de la Moscova, citate de mass-media de la Bucuresti. Surse oficiale din Rosoboronexport, care detine monopolul exportului rus de armament, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au infirmat dezvaluirile din presa rusa, fara a dezvalui   Potrivit surselor citate, Baku ar avea nevoie de astfel de rachete in perspectiva unor eventuale deteriorari ale situatiei politico-militare regionale. Achizitia facuta de Azerbaidjan  este cea mai mare, in domeniul militar, pe care a facut-o vreodata una din tarile post-sovietice. Anterior, sisteme S-300, au fost vandute in Belarus si Kazahstan, insa costul acelor contracte era mult mai scazut. Rusia a mai livrat astfel de sisteme antiaeriene avansate fortelor armate din China si Algeria. Reamintim ca datorita sanctiunilor politice, militare si economice impuse de ONU, contractul semnat cu Republica Islamica Iran nu a fost implementat.

Iulie fierbinte in Caucaz

Subunitati ale fortelor armate armene au deschis focul asupra unor pozitii aflate sub controlul armatei azere, in diferite intervale din saptamana trecuta, a anuntat ministerul Apararii din Azerbaidjan, citat de presa de la Baku, preluata de KARADENIZ PRESS. Incalcarea acordului de incetare a focului a fost observata in regiunea Goranboy, in satele Talısh si Goyarkh, din regiunea Tartar, in regiunea Jabrayıl, in satul Sarıjalı din regiunea Agdam, in satele Horadiz si Ashagı Abdulrahmanlı din regiunea Fuzuli. Potrivit sursei citate, fortele armate azere au raspuns tirurilor militarilor armeni, determinandu-i sa inceteze. Din fericire, nu s-au inregistrat victime, precizeaza sursa citata.

Esec diplomatic

Reamintim ca recent Armenia si Azerbaidjan au inregistrat un nou esec in privinta negocierilor legate de situatia din Nagorno Karabakh, in timpul intalnirii recente dintre cei doi ministri de externe. Discutiile dintre Edward Nalbandian si Elmar Mammadiarov au avut loc la Alma Ata, Kazahstan, in marja intalnirii ministeriale OSCE, la insistentele SUA, Rusiei si Frantei.
La inceputul lunii iunie 2010, secretarul de stat Hillary Clinton a anuntat ca SUA sunt gata sa ajute Azerbaidjanul si Armenia sa convina un acord de pace care sa puna capat conflictului din regiunea separatista Nagorna Karabakh, o “prioritate importanta” pentru Washington. “Suntem gata sa ajutam Azerbaidjanul si Armenia sa ajunga la un acord de pace durabil si sa-l aplice”, a spus Clinton la Baku, in cadrul unei conferinte de presa comune cu omologul ei azer Elmar Mammadiarov.
Nagorno Karabakh, populat in majoritate de armeni, si-a proclamat independenta dupa un razboi care a facut 35.000 de morti si sute de mii de refugiati intre anii 1988 si 1994, dar nu a fost recunoscut de comunitatea internationala.

Sprijin romanesc

Ministrul roman de Externe, Teodor Baconschi, a declarat ca Romania sustine integritatea teritoriala a Azerbaidjanului, adaugand ca aceasta pozitie va ramane neschimbata. Ministrul azer de externe Elmar Mammadiarov s-a intalnit recent cu omologul sau roman Teodor Baconschi, care a facut o escala la Baku, in drum spre Kabul, informeaza presa regionala, citata de KARADENIZ PRESS. Elmar Mammadiarov l-a informat pe omologul sau roman asupra reglementarii disputei din Nagorno-Karabah. El a precizat ca problema poate fi reglementata numai in baza normelor si principiilor legii internationale, si in special cu respectarea integritatii teritoriale a Azerbaidjanului.
Convorbirile celor doi oficiali s-au axat si asupra unor chestiuni precum relatiile bilaterale, cooperarea in domeniul energetic sau proiecte de comunicare. Cei doi ministri de Externe au declarat ca cele doua tari au un mare potential pentru dezvoltarea legaturilor politice si economice, precum si a cooperarii in domeniul energetic.

Concesii armene

Presedintele armean Serj Sarkisian a declarat anterior ca tara sa ar putea ceda Azerbaidjanului o parte din teritoriul cucerit in razboiul de la inceputul anilor 90. In schimb, Armenia cere dreptul la autodeterminare pentru regiunea Nagorno-Karabah si garantii de securitate. Intr-un interviu acordat unui cotidian sirian, Sarkisian este citat cu declaratia ca Armenia s-ar putea retrage din regiunile din jurul Karabahului, mentinand numai controlul asupra unui culoar de legatura.
Pozitia oficialului armean nu a primit sustinerea Moscovei, care si-a reafirmat sustinerea pentru integritatea teritoriala a Azerbaijanului, dupa alegerile parlamentare contestate din provincia Nagorno Karabah. Reamintim ca recent electoratul regiunii ocupate ilegal de Armenia si-a ales cei 33 de membri ai parlamentului regional. Nagorno Karabah, provincie cu populatie majoritar armeana, si-a proclamat independenta de RSS Azerbaidjana in 1988. La inceputul anilor 90 aceasta miscare de secsiune a generat un razboi de aproape trei ani, cu peste 30.000 de victime, incheiat printr-un armistitiu.
Purtatorul de cuvant al Ministerului de externe de la Moscova, Andrei Nesterenko, a subliniat ca “Moscova nu crede ca procesul de pace din regiune depinde de rezultatele alegerilor din Nagorno Karabah”. Moscova sustine principiul integritatii teritoriale a Azerbaijanului si alte norme si principii fundamentale de drept international, si dupa cum se stie nu recunoaste Karabahul de munte ca pe un stat independent, a spus purtatorul de cuvant. Potrivit Moscovei, statutul provinciei trebuie definit fara folosirea fortei, in urma negocierilor politice intre toate partile, in cadrul Grupului de la Minsk al OSCE. Aceste negocieri sunt in prezent inghetate.
Alegerile de duminica au fost contestate de autoritatile din Azerbaijan. “Aceasta noua farsa electorala … incalca Constitutia Azerbaijanului si normele de drept international”, se spune intr-un comunicat al Comisiei electorale de la Baku. Liderul provinciei, Bako Sahakyan, a spus ca se asteapta ca viitorul parlament sa faca pasi spre independenta. Majoritatea fortelor politice participante la alegeri se pronunta pentru independenta Nagorno Karabah.

Sprijin american

Presedintele azer, Ilham Aliev, a cerut sprijinul Statelor Unite pentru gasirea unei solutii “bazate pe legislatia internationala” in vederea solutionarii conflictului din Nagorno Karabah. Azerbaidjanul se asteapta ca Statele Unite “sa coopereze indeaproape” pentru rezolvarea crizei, a declarat el, in prezenta secretarului de Stat american, Hillary Clinton. “Este o problema foarte importanta pentru noi si este principala amenintare pentru securitatea regionala”, a adaugat Aliev. “Vrem sa gasim o solutie bazata pe legislatia internationala si vrem sa o gasim cat mai repede (…) Poporul nostru sufera”, a spus el.
Clinton a afirmat ca problemele ridicate de presedintele azer “sunt importante” si pentru Statele Unite. „Suntem gata sa ajutam Azerbaidjanul si Armenia sa ajunga la un acord de pace durabil si sa-l aplice”, a spus Hillary Clinton la Baku, in cadrul unei conferinte de presa comune cu omologul ei azer Elmar Mammadiarov. „Ultimii pasi in directia pacii sunt de multe ori cei mai dificili, dar noi vedem pacea ca pe o posibilitate”, a adaugat ea.

Conflict diplomatic

Anterior, mass-media azera relata ca in acest an va avea loc vizita secretarului general al NATO în Azerbaidjan, în cadrul căreia se va discuta şi despre conflictul din Nagorno–Karabah. Seful delegaţiei azere în Adunarea Parlamentară a NATO, Ziafet Askerov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca „Adunarea Parlamentară a NATO trebuie, în sfârşit să-şi exprime poziţia faţă de conflictul azero – armean din Nagorno- Karabah”. „De câteva ori această problemă s-a discutat în şedinţele Comitetului de Securitate şi a Apărare a AP NATO, dar noi dorim ca o asemenea hotărâre să fie luată la nivelul AP NATO”, a adaugat acesta.
De remarcat că, pentru prima dată, suveranitatea şi integritatea Azerbadjanului, a fost susţinută documentar în declaraţia de încheiere a summit–ului NATO de la Riga. Totuşi, deşi în viitorul apropriat Azerbaidjanul nu va fi primit în NATO, din partea alianţei i s-au făcut anumite promisiuni încurajatoare, cu condiţia continuării reformelor pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. NATO reprezintă astăzi baza sistemului european de securitate, de aceea vectorul de integrare în NATO, pentru un stat normal, este logic şi justificat. Realitatea este aceea că, pentru statele post sovietice, Azerbaidjan inclusiv, dorinţa de integrare europeană presupune şi integrarea euroatlantică.

Manevre anulate

Azerbaidjanul, care a criticat recent rolul Washingtonului in conflictul sau cu Armenia asupra Nagorno Karabah, a anulat manevre militare comune cu Statele Unite. „Manevrele au fost anulate”, a declarat pentru un post de televiziune purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii, Eldar Sabiroglu, fara sa dea precizari la aceasta anulare. Un purtator de cuvant al ambasadei Statelor Unite la Baku a confirmat anularea, la initiativa guvernului azer, refuzand orice comentariu. Circa 200 de militari americani urmau sa participe la aceste manevre, prevazute în mai 2010.
Ali Hassanov, un consilier al presedintelui azer Ilham Aliev, a criticat recent pozitia Washingtonului asupra Karabahului, estimand ca anumite institutii si parti in Statele Unite, sub influenta unui lobby armean, pierd din neutralitatea lor. La inceputul lunii martie, Hassanov a criticat deja votul unei comisii a Camerei Reprezentantilor Statelor Unite al unei rezolutii calificand drept “genocid” masacrele de armeni sub Imperiul Otoman. Azerbaidjanul, turcofon, este un aliat apropiat al Turciei in regiunea caucaziana.
Un razboi asupra Nagorno Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni, a facut 30.000 de morti intre 1988 si 1994 si sute de mii de refugiati. Armenii au luat atunci controlul enclavei care a proclamat imediat independenta sa, nerecunoscuta de comunitatea internationala. O incetare a focului a fost semnata în 1994, dar Baku si Erevan nu au ajuns sa se puna de acord de atunci asupra statutului regiunii.

Amenintari razboinice

Azerbaijanul ameninta din nou cu actiuni militare de amploare impotriva Armeniei, constatand lipsa unor progrese reale in negocierile privind statutul Nagorno Karabah, au declarat surse diplomatice de la Baku, citate de mass-media. „De 15 ani diplomatii nostri nu au reusit sa gaseasca o solutie viabila conflictului, iar Azerbaijanul nu mai poate astepta inca 15 ani”, a declarat recent ministrul azer al Apararii, Safar Abiev. Dupa o intalnire cu ambasadorul francez la Baku, Gabriel Keller, acesta a spus ca „a sosit timpul utilizarii unui discurs militar (…) Daca ocupantul Armenia nu va elibera teritoriile noastre, un conflict de proportii va fi inevitabil in Caucazul de Sud”.
Reamintim ca intre Armenia si Azerbaijan este in vigoare un armistitiu fragil incheiat in 1994, dupa un razboi sangeros de aproape trei ani. Mediatorii – Statele Unite, Rusia si Franta – au raportat anul trecut „progrese semnificative” in solutionarea conflictului inghetat, dupa intalnirea de la Munchen a presedintilor Armeniei si Azerbaijanului, dar relatiile intre cei doi vecini au ramas tensionate. Mediatorii recunosc ca nici una dintre parti nu este dispusa la „concesii dureroase”.
Azerbaijanul – care nu a exclus niciodata varianta recuperarii teritoriului prin forta armelor – cheltuieste anual miliarde de dolari pentru dezvoltarea tehnicii militare. Tensiunile au devenit mai acute anul trecut, dupa decizia Turciei – aliat traditional al Azerbaijanului – de a deschide frontiera cu Armenia.  Deschiderea efectiva a frontierei a fost amanata de Ankara, din dorinta de a nu leza Azerbaijanul, furnizor cheie pentru gazoductul Nabucco, aminteste agentia Reuters. Luna aceasta tensiunile armeano-azere au cunoscut un nou punct de varf, dupa ce Azerbaijanul a reclamat uciderea a trei militari de-ai sai de catre fortele armene.

Armata azera, pregatita sa apere integritatea teritoriala a tarii

Subunitati ale fortelor armate armene au deschis focul asupra unor pozitii aflate sub controlul armatei azere, in diferite intervale din saptamana trecuta, a anuntat ministerul Apararii din Azerbaidjan, citat de presa de la Baku, preluata de KARADENIZ PRESS. Incalcarea acordului de incetare a focului a fost observata in regiunea Goranboy, in satele Talısh si Goyarkh, din regiunea Tartar, in regiunea Jabrayıl, in satul Sarıjalı din regiunea Agdam, in satele Horadiz si Ashagı Abdulrahmanlı din regiunea Fuzuli. Potrivit sursei citate, fortele armate azere au raspuns tirurilor militarilor armeni, determinandu-i sa inceteze. Din fericire, nu s-au inregistrat victime, precizeaza sursa citata.

Esec diplomatic

Reamintim ca recent Armenia si Azerbaidjan au inregistrat un nou esec in privinta negocierilor legate de situatia din Nagorno Karabakh, in timpul intalnirii recente dintre cei doi ministri de externe. Discutiile dintre Edward Nalbandian si Elmar Mammadiarov au avut loc la Alma Ata, Kazahstan, in marja intalnirii ministeriale OSCE, la insistentele SUA, Rusiei si Frantei.
La inceputul lunii iunie 2010, secretarul de stat Hillary Clinton a anuntat ca SUA sunt gata sa ajute Azerbaidjanul si Armenia sa convina un acord de pace care sa puna capat conflictului din regiunea separatista Nagorna Karabakh, o “prioritate importanta” pentru Washington. “Suntem gata sa ajutam Azerbaidjanul si Armenia sa ajunga la un acord de pace durabil si sa-l aplice”, a spus Clinton la Baku, in cadrul unei conferinte de presa comune cu omologul ei azer Elmar Mammadiarov.
Nagorno Karabakh, populat in majoritate de armeni, si-a proclamat independenta dupa un razboi care a facut 35.000 de morti si sute de mii de refugiati intre anii 1988 si 1994, dar nu a fost recunoscut de comunitatea internationala.

Sprijin romanesc

Teodor Baconschi a declarat ca Romania sustine integritatea teritoriala a Azerbaidjanului, adaugand ca aceasta pozitie va ramane neschimbata. Ministrul azer de externe Elmar Mammadiarov s-a intalnit recent cu omologul sau roman Teodor Baconschi, care a facut o escala la Baku, in drum spre Kabul, informeaza presa regionala, citata de KARADENIZ PRESS. Elmar Mammadiarov l-a informat pe omologul sau roman asupra reglementarii disputei din Nagorno-Karabah. El a precizat ca problema poate fi reglementata numai in baza normelor si principiilor legii internationale, si in special cu respectarea integritatii teritoriale a Azerbaidjanului.
Convorbirile celor doi oficiali s-au axat si asupra unor chestiuni precum relatiile bilaterale, cooperarea in domeniul energetic sau proiecte de comunicare. Cei doi ministri de Externe au declarat ca cele doua tari au un mare potential pentru dezvoltarea legaturilor politice si economice, precum si a cooperarii in domeniul energetic.