Dupa lungi dezbateri si tatonari, Legislativul de la Paris a adoptat luni seara propunerea de lege care incrimineaza penal negarea genocidului armean din 1915 in urma unui ultim vot in Senat, cu riscul amplificarii crizei dintre Paris si Ankara, un partener economic si strategic major. Senatul a ratificat cu 127 de voturi la 86 acest text, deja adoptat de Adunarea Nationala pe 22 decembrie. Astfel, textul este adoptat definitiv de catre Parlament. Doar 237 de senatori din totalul de 347 au luat parte la vot. Respingerea la inceputul serii de luni a unei motiuni de respingere sugera un vot final in favoarea proiectului de lege, un text sustinut de presedintele Nicolas Sarkozy. Luni seara, presa turca scria ca premierul Recep Tayyip Erdogan a urmarit indeaproape, alaturi de colaboratorii sai, dezbaterile din Senatul francez, finalizand riposta prevazuta de Guvernul sau in caz de adoptare. Imediat dupa votul Senatului, ministrul turc al Justitiei Sadullah Ergin a criticat dur votul parlamentarilor francezi, apreciind ca reflecta “o lipsa totala de respect” si o “mare nedreptate” fata de Turcia. Ministrul a adaugat, pentru CNN Turk, ca, pentru Turcia, aceasta lege este “nula si neavenita”. in plus, Ankara a reiterat amenintarile cu represalii “permanente” impotriva Frantei, in cazul in care legea care prevede pedepse penale pentru negarea genocidului armean adoptata de Senat va fi promulgata in zilele urmatoare. “Daca legea este promulgata de catre Guvern, consecintele vor fi permanente. Franta este pe cale sa piarda un partener strategic”, a declarat pentru AFP purtatorul de cuvant al Ambasadei Turciei la Paris, Engin Solakoglu. Armenia a apreciat, din contra, prin intermediul ministrului sau de Externe Edouard Nalbandian, ca votul parlamentarilor francezi constituie o “initativa istorica ce va contribui la prevenirea altor crime impotriva umanitatii”.

Pedepse legiferate

“Aceasta zi va fi scrisa cu litere de aur nu doar in istoria prieteniei intre popoarele armean si francez, dar si in analele apararii drepturilor omului in intreaga lume”, a subliniat ministrul, citat intr-un comunicat. Luni, vicepremierul turc Bulent Arinc a avertizat ca Turcia s-ar putea adresa Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), in vederea unei condamnari a Frantei, in cazul in care legea este adoptata. De asemenea, televiziunea turca TRT a amenintat ca va pune capat participarii sale la Euronews, cel mai important post international de televiziune de stiri din Europa, cu sediul in Franta, in cadrul careia este actionar cu o cota de 15,5%. Proiectul prevede pedepsirea cu un an de inchisoare si o amenda in valoare de 45.000 de euro a negarii genocidelor recunoscute de catre legea franceza, inclusiv genocidul armean. Parisul a recunoscut in 2001 existenta unui genocid al armenilor in Anatolia, intre 1915 si 1917. Armenii afirma ca este vorba despre 1,5 milioane de morti. Pana in prezent, Franta recunoaste existenta a doua genocide, si anume cel impotriva evreilor, in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, si cel al armenilor, dar pedepseste doar negarea genocidului impotriva evreilor.

Armenia saluta decizia

Condamnarea genocidului armean este o “initativa istorica ce va contribui la prevenirea altor crime impotriva umanitatii”, a declarat marti Edouard Nalbandian, ministrul armean de Externe, potrivit AFP. “Aceasta zi va fi scrisa cu litere de aur nu doar in istoria prieteniei intre popoarele armean si francez, dar si in analele apararii drepturilor omului in intreaga lume”, a subliniat ministrul, citat intr-un comunicat. Acest vot “va consolida, in plus, mecanismele existente de prevenire a crimelor impotriva umanitatii”, se mai arata in comunicat.

Turcia se pregateste pentru riposta

Turcia, care refuza utilizarea termenului “genocid”, in pofida faptului ca recunoaste existenta unor masacre soldate cu moartea a aproximativ 500.000 de armeni, a incercat sa exercite presiuni asupra Parlamentului francez pana in ultimul moment, pentru a-l determina sa renunte. “Am stabilit in prealabil masurile pe care prevedem sa le adoptam daca acest text este adoptat. Nimeni nu trebuie sa se indoiasca de acest lucru”, a amenintat luni ministrul turc de Externe Ahmet Davutoglu, care a anulat o vizita la Bruxelles, unde urma sa asiste la o reuniune a ministrilor europeni ai Afacerilor Externe. Adoptarea textului de catre deputati pe 22 decembrie a antrenat chemarea, timp de cateva saptamani, a ambasadorului Turciei in Franta. Dar, mai ales, Turcia, tara membra NATO, a inghetat cooperarea sa politica si militara cu Parisul, care considera Ankara un partener esential in vederea solutionarii crizei din Siria, in care Franta incearca sa fie foarte activa. De aceasta data, Turcia ar putea sa isi recheme sine die reprezentantul la Paris si sa adopte masuri de represalii in domeniul comercial si economic, potrivit unor surse de la Ankara.

Adunarea Nationala franceza a aprobat joi un proiect de lege prin care se introduce in Codul Penal, ca infractiune, negarea genocidului armean. Proiectul propune pedepsirea celor care neaga sau minimalizeaza genocidul cu un an de inchisoare si o amenda de 45.000 de euro. Franta recunoaste doua evenimente ca fiind genocid: Holocaustul si uciderea in masa a armenilor din estul Turciei intre 1915 si 1917. O lege separata incrimineaza negarea Holocaustului.

Proteste la Paris

Circa 1.000 de francezi de origine turca protesteaza in fata Parlamentului francez joi, in timp ce parlamentarii dezbat un proiect de lege care ar incrimina negarea genocidului armean. Scutierii au fost desfasurati in zona. Protestatarii agita steagurile Turciei si pancarte care denunta proiectul: “Istoria nu trebuie sa serveasca politica”. Proiectul propune pedepsirea celor care neaga sau minimalizeaza genocidul cu un an de inchisoare si o amenda de 45.000 de euro. Franta recunoaste doua evenimente ca fiind genocid: Holocaustul si uciderea in masa a armenilor din estul Turciei intre 1915 si 1917. O lege separata incrimineaza negarea Holocaustului. in Turcia, proiectul este vazut ca o tentativa a partidului lui Sarkozy de a curta diaspora armeana, foarte influenta, inainte de alegerile parlamentare si prezidentiale de anul viitor.

Parlamentarii si oamenii de afaceri turci cer liderilor francezi sa se opuna criminalizarii negarii genocidului armean, potrivit BBC. Camera inferioara a Parlamentului francez va analiza un proiect de lege care propune un an de inchisoare si o amenda mare pentru cei care nu recunosc ca genocid uciderea in masa a armenilor de catre otomani in Primul Razboi Mondial. Turcia a avertizat ca legaturile vor suferi iremediabil, daca proiectul este adoptat. Armenii sustin ca pana la 1,5 milioane de persoane au murit in cadrul deportarilor. Turcia vorbeste despre aproape 300.000. Ankara spune ca si turci au fost ucisi cand armenii s-au ridicat impotriva Imperiului Otoman in Primul Razboi Mondial, cand trupele ruse au invadat Anatolia, acum estul Turciei. Saptamana trecuta, premierul turc Recep Tayyip Erdogan i-a scris presedintelui francez Nicolas Sarkozy, avertizandu-l ca proiectul propus este ostil si indreptat impotriva Turciei si turcilor din Franta. “Astfel de pasi vor avea consecinte grave asupra relatiilor viitoare dintre Turcia si Franta, pe planurile politic, economic, cultural, iar responsabilitatea va tine de cei aflati in spatele acestei initiative”, a spus premierul turc. Erdogan a mai declarat ca Adunarea nationala ar trebui sa analizeze in schimb actiunile Frantei in Africa. “Ar putea investiga cati oameni au masacrat soldatii francezi in Algeria si implicarea lor in uciderea a 800.000 de oameni in Rwanda”, a subliniat el. Ankara ameninta si cu sanctiuni comerciale impotriva Frantei. Aproape 1.000 de afaceri franceze sunt active in Turcia. Cu toate ca proiectul de lege a fost propus de un membru al partidului lui Sarkozy, Valerie Boyer, guvernul spune ca nu se afla in spatele initiativei. Presedintele Sarkozy a beneficia constant in campaniile sale electorale de sprijinul financiar al lobby-ului armean din Franta, segment foarte activ la cel mai inalt nivel la Paris.

Romania sustine ferm solutionarea pasnica a dosarului Nagorno-Karabah, in baza legii internationale, in formatul Grupului de la Minsk si sub autoritatea OSCE, a declaratseful diplomatiei romane, Teodor Baconschi, citat de presa armneana. „Este o chestiune bilaterala in care nu avem nicio vocatie de a interveni. Trebuie sa respectam standardele internationale si tot ce vrem este ca ambele parti sa ajunga la o solutie pasnica, pentru ca este critic pentru stabilitatea pe termen lung si schimbarile economice din regiune”, a subliniat Baconschi. Acesta s-a intalnit miercuri, in Armenia, cu omologul armean, Edward Nalbandian. in discutiile dintre cei doi oficiali au fost abordate stadiul actual si modalitatile de dezvoltare a relatiei bilaterale, cu accent pe intensificarea dialogului politic, modernizarea cadrului juridic bilateral, sporirea contactelor la nivel interministerial. Pe agenda discutiilor s-a aflat si cooperarea comercial-economica, fiind subliniat interesul ambelor parti pentru promovarea unor initiative comune in domeniul agriculturii, turismului, transporturilor multimodale etc. Discutiile au vizat si tematica europeana a cooperarii, in contextul apropierii Armeniei de UE. Cu aceasta ocazie, ministrul Afacerilor Externe a subliniat vocatia europeana a Armeniei. Ministrul Baconschi a exprimat sprijinul Romaniei pentru parcursul european al Armeniei, cu accent pe schimbul de expertiza si sustinerea Romaniei in procesul de negociere dintre Bruxelles si Erevan a Acordului de Asociere si a Acordului Cuprinzator si Aprofundat de Liber Schimb, impulsionarea participarii Armeniei in cadrul Parteneriatului Estic. O tema distincta in discutii a constituit-o contributia semnificativa pe care comunitatea armeana a adus-o la dezvoltarea societatii romanesti de-a lungul istoriei. S-a exprimat, de asemenea, sprijinul Romaniei pentru progresul Armeniei in procesul de liberalizare a vizelor cu UE pe termen lung. Conflictul inghetat din Nagorno-Karabah – o disputa teritoriala intre Armenia si Azerbaidjan a generat de-a lungul timpul timpului momente tensionate in politica internationala si nemultumirile au vizat inclusiv Romania.

Dupa vizita din Ucraina, seful diplomatiei romane Teodor Baconschi va zbura maine la Erevan, in Armenia, acolo unde are prevazuta o intrevedere cu omologul sau armean, Eduard Nalbandian, precizeaza MAE intr-un comunicat. De asemenea, Baconschi va fi primit si de catre Catolicosul Tuturor Armenilor, Karekin al II-lea. In cadrul discutiilor, Baconschi si Nalbandian vor analiza stadiul si perspectivele relatiilor bilaterale, cu accent pe consolidarea dialogului politic, precum si intensificarea cooperarii economice si in plan cultural-educational, inclusiv pornind de la valoarea adaugata pe care o reprezinta minoritatea istorica a armenilor din Romania. Agenda convorbirilor mai cuprinde realizarea unui schimb de opinii asupra evolutiilor regionale, precum si privind perspectivele apropierii Armeniei de UE, pe care Romania le sustine, fiind dispusa sa impartaseasca experienta proprie in procesul pregatirii pentru aderare, arata un comunicat MAE. Armenia face parte din Parteneriatul Estic, pe care UE il propune unor foste republici sovietice din vecinatatea sa pentru a le apropia de valorile europene. In martie, la Bucuresti, a avut loc o reuniune a Comisiei armeano-romane pentru cooperare comerciala si economica, stiintifica si tehnica. Romania si Armenia s-au aratat interesate de unele proiecte comune in domeniile transporturilor si comunicatiilor.

Tensiuni bilaterale

Conflictul inghetat din Nagorno-Karabah – o disputa teritoriala intre Armenia si Azerbaidjan, precum si recunoasterea genocidului armean au generat, de-a lungul timpul timpului, momente tensionate in politica internationala si nemultumirile au vizat inclusiv Romania. Astfel, unele declaratii facute de presedintele Traian Basescu, in timpul unei vizite facute in primavara acestui an la Baku, in capitala Azerbaidjanului, au deranjat Armenia, care a acuzat ca vin in contradictie cu pozitia comunitatii internationale. Cu toate acestea, legaturi economice leaga Romania mult mai tare de Azerbaidjan prin prisma intereselor legate de securitatea energetica. In Romania, armenii constituie o comunitate etnica veche de aproximativ un mileniu, fiind prezenți in toate regiunile Romaniei. in prezent, comunitatea numara doar cateva mii de membri, dar are reprezentare in Parlament.

Traian Hristea, fostul ambasador roman in Ucraina, a fost numit sef al Delegatiei UE la Erevan, ceea ce asigura Romaniei o noua pozitie de conducere in cadrul serviciului diplomatic european, dupa nominalizarea ambasadorului Viorel Isticioaia in functia de director general pentru Asia. Diplomatia romana se arata multumita de decizia Inaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate privind numirea diplomatului roman Traian Hristea in pozitia de sef al Delegatiei UE la Erevan (Armenia). Potrivit MAE, Traian Hristea se alatura astfel elitei corpului diplomatic european, chemat sa gestioneze cadrul general al relatiilor UE cu statele partenere din intreaga lume, sa promoveze si sa protejeze interesele si valorile Uniunii. “Numirea diplomatului roman in aceasta importanta functie a Serviciului European de Actiune Externa reprezinta atat o recunoastere a meritelor candidatului roman, cat si a reputatiei diplomatiei romanesti. Aceasta reflecta, totodata, eforturile constante ale Ministerului Afacerilor Externe pentru o pregatire adecvata a candidatilor romani pentru SEAE, precum si ampla campanie politico-diplomatica desfasurata permanent in vederea promovarii unor diplomati romani competenti la toate nivelurile decizionale ale Serviciului”, arata Ministerul de Externe. De asemenea, MAE mentioneaza ca prin nominalizarea lui Traian Hristea in functia de sef de Delegatie UE la Erevan, Romania obtine o noua pozitie de conducere in cadrul SEAE, dupa nominalizarea ambasadorului Viorel Isticioaia in functia de director general pentru Asia, la sfarsitul anului trecut. In acest moment, prezenta romaneasca in cadrul Serviciului se ridica la 15 persoane, din care noua in centrala de la Bruxelles si sase in delegatiile UE. Traian Hristea este membru al Corpului Diplomatic si Consular al Romaniei din anul 1995. El a fost ambasador al Romaniei la Kiev in perioada 2005-2010 si a condus, in perioada 2010 – 2011, Directia Prognoza si Planificare Politica din Centrala MAE.

Afirmatiile facute de Traian Basescu la Baku in ceea ce priveste solutionarea conflictului din Nagorno-Karabah sunt in contradictie cu pozitia comunitatii internationale, a declarat viceministrul armean de Externe, Savars Kocearian, relateaza news.am. “Nu vreau sa cred ca seful unui stat UE face astfel de declaratii partinitoare si neconstructive”, a spus el. Daca presedintele roman a facut intr-adevar o astfel de declaratie, ea contrazice abordarea comunitatii internationale, pozisia OSCE si UE, declaratiile adoptata la reuniunile ministeriale din Helsinki, Atena, Almati, de la summitul de la Astana, precum si declaratia comuna a lui Medvedev, Obama si Sarkozy din Aquila. Respectivele declaratii spun clar ca statutul Nagorno-Karabah trebuie stabilit pe baza vointei liber exprimate, potrivit news.am. “Astfel de declaratii, menite sa atraga simpatia Baku, nu duc la nimic, doar la confuzie”, a declarat oficialul armean. “Romania apreciaza in cel mai inalt grad rabdarea, decenta cu care Azerbaidjanul negociaza problema Nagorno-Karabah, lucru pe care il apreciem si la Armenia. Am vrea sa vedem ca se fac progrese in aceasta directie, pentru ca Romania a fost preocupata de evolutia conflictelor inghetate din regiunea Marii Negre, fiind conflicte in imediata apropiere a frontierelor noastre si intr-o zona de securitate a Romaniei, a Uniunii Europene, a NATO. Orice rezolvare insa, trebuie sa plece de la principiile dreptului international care vizeaza neafectarea integritatii teritoriale a vreunui stat. Speram ca acestea sunt principiile pe care se vor rezolva problemele legate de Nagorno-Karabah: integritatea teritoriala a Azerbaidjanului si respectarea dreptului international, ca de altfel si respectarea drepturilor minoritatilor, dar in interiorul statelor suverane”, a declarat lui seful statului la Baku. Basescu a efectuat luni si marti o vizita oficiala in Republica Azerbaidjan, la invitatia omologului sau, Ilham Aliev. Cei doi au semnat luni, la Baku, Planul de actiune comuna pentru aplicarea Parteneriatului strategic intre Azerbaidjan si Romania.

Acord militar

Reactia Erevanului vine si pe fondul anuntarii inceputului cooperarii romano-azere in zona echipamentelor militare, Basescu sustinand ca in curand se va finaliza Acordul romano-azer in domeniul tehnicii militare. “Nu in ultimul rand, as dori sa mentionez ca, dincolo de acordurile pe care astazi le-am semnat, mi se pare foarte importanta cooperarea in zona echipamentelor militare. Pana la sfarsitul trimestrului trei vom finaliza Acordul romano-azer prin care sa se consolideze cooperarea in domeniul tehnicii militare cu Azerbaidjanul”, a anuntat Basescu, la finalul convorbirilor oficiale cu presedintele Republicii Azerbaidjan.

Georgia a votat recent o rezolutie care anuleaza un acord ce permitea Moscovei sa-i tranziteze teritoriul pentru transportul de militari si echipamente catre o baza rusa din Armenia, tara vecina cu Georgia. Acordul fusese semnat inainte de razboiul-fulger in care s-au confruntat in august 2008 Georgia si Rusia pentru controlul Osetiei de Sud, regiune georgiana separatista prorusa. Reprezentantii statului georgian au apreciat ca acest acord nu mai este unul normal dupa razboi, calificat de Tbilisi drept agresiune din partea Moscovei. “Acest acord contravine intereselor nationale ale Georgiei”, a declarat ministrul adjunct al afacerilor externe, Nino Kalandadze. Acordul care autoriza tranzitul de personal si de material militar prin spatiul aerian si la sol fusese semnat in 2006, cand Moscova a acceptat sa inchida doua baze mentinute in Georgia dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, in 1991. Dupa inchiderea acestor baze, Rusia si-a transferat echipamentele militare in baza din Armenia, tara a carui parlament a ratificat la 12 aprilie acordul privind mentinerea prezentei militare ruse pana in 2044, permitand astfel Moscovei sa-si pastreze influenta in Caucaz. Recent, Secretarul de stat american Hillary Clinton si-a exprimat speranta intr-o apropiata relansare a negocierilor privind Tratatul asupra fortelor conventionale cu Rusia si a insistat asupra necesitatii ca Moscova sa dea dovada de “transparenta deplina”. “Nimic nu poate sustine spiritul de la Lisabona ca initierea de noi negocieri pentru a intari controlul armelor conventionale in secolul XXI”, a declarat Hillary Clinton dupa o intilnire cu omologul sau rus Serghei Lavrov la Berlin, in contextul reuniunii ministrilor de externe ai NATO. Prin “spiritul de la Lisabona”, ea a facut referire la participarea Rusiei la summitul NATO de anul trecut din capitala portugheza. Secretarul de stat american a subliniat ca, “avind in vedere vasta reorganizare a fortelor militare ruse din ultimii ani, Rusia trebuie sa fie pe deplin transparenta in ce priveste fortele sale militare”. In 2007, Rusia s-a retras din Tratatul privind fortelor conventionale din Europa, pe fundalul tensiunilor cu SUA. Ulterior, dupa instalarea lui Barack Obama la Casa Alba, cele doua tari au ajuns sa semneze Tratatul START privind reducerea armamentului nuclear. Tratatul privind fortele conventionale din Europa a fost semnat in 1990 la Paris si “actualizat” in 1999. Tarile membre ale NATO au refuzat sa ratifice insa noul tratat cat timp fortele ruse nu se retrag dintr-o serie de foste teritorii sovietice din Georgia si Republica Moldova.

Un alt conflict inghetat si anume cel dintre Azerbaidjan si Armenia in regiunea Nagorno-Karabah aduce prejudicii liberei circulatii in aceasta zona. In acest sens, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) recomanda cetatenilor romani sa evite deplasarea pe teritoriul regiunii Nagorno-Karabah din Republica Azerbaidjan, precum si in zona adiacenta acesteia din cauza situatiei instabile de securitate, informeaza un comunicat la MAE. “Autoritatile azere au informat ca isi rezerva dreptul de a declara persona non grata pe teritoriul Republicii Azerbaidjan orice cetatean strain care se deplaseaza in regiunea Nagorno-Karabah fara obtinerea unei aprobari prealabile din partea Guvernului Republicii Azerbaidjan”, precizeaza documentul citat. MAE mentioneaza ca, in cazul necesitatii stringente a efectuarii de deplasari in regiunea Nagorno-Karabah de catre cetateni romani, acestia sunt sfatuiti sa contacteze Ambasada Republicii Azerbaidjan la Bucuresti. “Mentionam ca autoritatile romane nu pot asigura asistenta consulara cetatenilor romani pe teritoriul regiunii Nagorno-Karabah”, se mai arata in comunicatul MAE. Reamintim ca Romania nu a recunoscut legitimitatea alegerilor desfasurate in luna mai 2010 in autoproclamata republica Nagorno-Karabah. Nagorno-Karabah este o regiune separatista din Azerbaidjan locuita in majoritate de armeni iar tensiunile se transforma frecvent in violente armate. In aceasta chestiune Azerbaidjanul are sprijinul neoficial al Turciei iar Armenia se bucura de cel al Moscovei.

Un schimb de focuri a avut loc miercuri la granita enclavei Nagorno-Karabah, teritoriu disputat intre Armenia si Azerbaidjan, incident ce s-a soldat cu moartea a trei militari armeni si doi azeri, informeaza Ministerul azer al Apararii, citat de mass-media internationala. “Fortele armene au incercat sa atace pozitiile azere din apropierea satului Ceaili, in regiunea Terter, la 31 august”, indica comunicatul Ministerului azer al Apararii.
“Militarii azeri au respins atacul. Trei militari armeni si doi azeri au fost ucisi”, precizeaza institutia. Conflicte de acest gen au loc destul de des in zona Nagorno-Karabah, o regiune controlata de Azerbaidjan cu populatie majoritar armeana. Ministerul Apararii din regiune acuza Azerbaidjanul de lansarea atacului, precizand ca unul din militarii sai a fost ranit, iar sapte militari azeri au fost raniti sau ucisi. Anexata Azerbaidjanului in perioada sovietica, regiunea Nagorno-Karabah si-a proclamat independenta, nerecunoscuta de comunitatea internationala, dupa conflictul soldat cu 30.000 de morti si sute de mii de refugiati in perioada 1988 – 1994. Cu toate acestea, Armenia are un puternic sustinator in Rusia iar Azerbaidjanul are de partea sa Turcia.