Mareşalul Hussein Tantawi, preşedintele Consiliului militar care conduce Egiptul după îndepărtarea regimului lui Hosni Mubarak de la putere în februarie 2011, a chemat la vigilenţă forţele armate ale ţării pentru a apăra ţara în caz de necesitate.
“Nu avem de gând să atacăm ţările vecine, ne apărăm doar frontierele. Dacă cineva va îndrăzni să se apropie de graniţa Egiptului îi vom rupe picioarele. Acesta este motivul pentru care forţele noastre armate trebuie să rămână într-o stare de alertă maximă”, a afirmat Tantawi, într-un discurs susţinut luni la televiziunea publică de la Cairo. În discursul său, el a subliniat încă o dată că “armata egipteană nu va interveni în politică”. “Noi nu suntem politicieni şi nu vom permite nimănui să politizeze forţele armate. Suntem proprietatea poporului egiptean, el crede în noi şi stă în spatele nostru”, a mai spus mareşalul Hussein Tantawi.
Declaraţia preşedintelui Consiliului militar suprem din Egipt intervine după ce ministrul de externe israelian Avigdor Lieberman a afirmat că la ora actuală Egiptul reprezintă o ameninţare chiar mai mare pentru Israel decât Iranul. Într-o scrisoare adresată premierului Benjamin Netanyahu, Lieberman sugera creşterea prezenţei israeliene în zona de frontieră a Peninsulei Sinai şi trimiterea a trei sau patru divizii israeliene în această zonă.
În ultimul an, cu acceptul Israelului, Egiptul şi-a sporit de câteva ori contingentul militar din Peninsula Sinai. Ca parte a luptei împotriva terorismului, autorităţile de la Cairo au comasat aici două batalioane de militari. Ministrul israelian de externe consideră că partea egipteană ar putea încălca termenii tratatului de pace şi ar putea trimite trupe suplimentare în Sinai, fără a mai cere acceptul statului evreu.

Egiptul taie gazele Israelului

Egiptul intenţionează să folosească pentru uz propriu gazele naturale pe care le exporta în Israel, a declarat luni ministrul egiptean al energiei electrice Hassan Younes. “Gazele pe care le exportam în Israel ne revine în primul rând nouă şi va fi redirecţionat spre termocentralele egiptene”, a indicat ministrul egiptean într-o conferinţă de presă la Cairo.
Egiptul a decis anularea exporturilor de gaze naturale în Israel, invocând nerespectarea de către acesta a unor clauze contractuale, a declarat duminică directorul companiei egiptene de stat Egas. Contractul cu Israelul semnat în timpul regimului lui Hosni Mubarak, obligat să demisioneze în februarie 2011, face obiectul unor critici vehemente în Egipt, unde se apreciază că preţul combustibilului este subevaluat.
Egiptul furnizează 43% din cantitatea de gaze naturale consumată în Israel, unde 40% din curentul electric obţinut are la bază această sursă de energie. Gazoductul care aprovizionează Israelul şi Iordania cu gaze naturale este atacat zilnic, de la declanşarea mişcării anti-Mubarak în Egipt, la începutul anului trecut, în pofida măsurilor de securitate sporite instituite în zonă. La rândul său, guvernul israelian, prin vocea premierului Benjamin Netanyahu, a minimalizat decizia Egiptului dând asigurări că este vorba de un “diferend comercial” fără consecinţe privind relaţiile bilaterale.

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, Comandantul Suprem al Forţelor Armate, a avut o întrevedere cu conducerea Ministerului Apărării.
„Societatea noastră, fireşte, este interesată ca sistemul de securitate militară să fie adecvat situaţiei geopolitice şi resurselor economice ale statului. Identificarea şi păstrarea echilibrului necesar între necesităţile armatei şi ale societăţii, în interesul statului şi al cetăţenilor săi, se vor număra constant printre principalele mele preocupări”, a declarat Ncolae Timofti. În cadrul întrevederii preşedintelui Timofti cu conducerea Ministerului Apărării, principalele teme de discuţie au fost perfecţionarea continuă a contingentului, dotarea cu echipamente moderne a Armatei Naţionale şi cooperarea cu forţele armate ale altor state în cadrul asigurării păcii în regiunea transnistreană.
„Nu este un secret că dotarea armatei din punct de vedere logistic este insuficientă, că armamentul şi instalaţiile militare sunt învechite, şi fizic şi moral. Vor fi susţinute eforturile ministerului de a asigura armata cu echipament nou, adecvat îndeplinirii sarcinilor trasate, inclusiv în baza unor programe de colaborare cu partenerii externi”, a mai menţionat Nicolae Timofti.
În opinia sa, colaborarea cu partenerii externi va fi una din oportunităţile Republicii Moldova principale pentru a perfecţiona din punct de vedere profesional corpul de ofiţeri şi subofiţeri al armatei, de a moderniza echipamentul necesar executării misiunilor ce revin Ministerului Apărării, inclusiv în zona de securitate. Preşedintele Republicii Moldova a subliniat că menţinerea fermă a vectorului paşnic în cadrul forţelor mixte va constitui garanţia realizării de progrese în negocierile bilaterale şi multilaterale privind regiunea transnistreană.

NATO va acorda 4,1 miliarde de dolari pentru finanţarea armatei afgane după retragerea trupelor combatante, la sfârşitul anului 2014, a declarat joi preşedintele afgan Hamid Karzai, care a prezentat drept sigură semnarea unui acord pe această temă.
Potrivit explicaţiilor mai multor oficiali occidentali, neconfirmate de guvernul afgan, această sumă echivalează cu o reducere de facto a numărului de trupe afgane, care ar scădea de la 352.000 la 228.000 de poliţişti şi soldaţi. Un responsabil occidental a afirmat că cifra de 4,1 miliarde dolari, din care se scad 500 de milioane pe care-i va plăti Kabulul, a fost “o estimare iniţială” a sumei pe care comunitatea internaţională o va plăti pentru forţele de securitate afgane, care va fi certificată în cadrul Conferinţei de la Chicago privind Afganistanul din luna mai.
Unele state membre ale coaliţiei nu sunt însă de acord cu această sumă, a precizat o altă sursă occidentală. “S-a stabilit ca după 2014 şi pentru următorii zece ani, până în 2024, comunitatea internaţională condusă de Statele Unite, Europa şi alte ţări, să plătească 4,1 miliarde dolari pe an pentru armata noastră şi alte forţe armate”, a spus Karzai în cadrul unei ceremonii militare.
“Astăzi, armata şi poliţia, cu 352.000 oameni, costă 6 miliarde dolari. Cu 4,1 miliarde de euro, se vor finanţa 228.000 de oameni. Este un calcul aritmetic”, a afirmat un oficial occidental la Kabul, în timp ce o altă sursă occidentală a confirmat că “suma de bani şi numărul de trupe sunt legate” între ele.

Armata israeliană va instala luni, pentru prima dată, o baterie de interceptare a rachetelor de tip Iron Dome în regiunea Tel-Aviv, a anunţat duminică seara un purtător de cuvânt al armatei.
“Iron Dome este în curs de integrare în armata israeliană. În cadrul acestui proces, acest sistem este amplasat în diferite locuri din Israel şi va fi instalat şi în regiunea Gush Dan (în jurul oraşului Tel-Aviv, n.r.) zilele următoare”, a afirmat purtătorul de cuvânt într-un comunicat, precizând că instalarea va începe luni, transmite Mediafax. Această instalare “face parte din planul anual de antrenament stabilit pentru acest sistem”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Decizia de a amplasa o baterie în regiunea Tel-Aviv intervine într-un moment de tensiuni alimentate de zvonurile privind posibile atacuri israeliene împotriva instalaţiilor nucleare din Iran. Armata israeliană a început să instaleze din martie 2011 baterii Iron Dome în jurul Ashkelon (sud-vest), în apropiere de Fâşia Gaza şi în regiunea Beershiva, în Neghev (sud), în urma tirurilor de rachete lansate din Fâşia Gaza.
Prezentat drept primul de acest gen din lume, acest sistem de concepţie israeliană ar permite distrugerea rachetelor cu raza de acţiune între patru şi 70 de kilometri.Fiecare baterie conţine un radar de detectare şi urmărire, un dispozitiv pentru controlul tirului şi trei lansatoare echipate cu 20 de rachete de interceptare fiecare.
Iron Dome face parte dintr-un amplu program de apărare antirachetă. Acest program conţine alte două sisteme: Arrow (Săgeată), menit să intercepteze rachete cu rază lungă de acţiune, şi David’s Sling (Praştia lui David) pentru rachete cu rază medie de acţiune.

Peste 240 milioane de dolari vor fi acordaţi pentru achiziţionarea avioanelor de luptă şi a echipamentului necesar pentru securizarea spaţiului aerian al Republicii Moldova.
Potrivit ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, paza spaţiului aerian este asigurată de Ministerul Apărării, care însă nu dispune de echipamentul necesar pentru a-şi îndeplini obligaţiile. “Pentru asigurarea cu succes a supravegherii spaţiului aerian este necesară dotarea forţelor armate cu avioane şi elicoptere de luptă, dar şi cu echipament de interceptare”,a spus Marinuţa. Potrivit ministrului, banii necesari pentru achiziţionarea echipamentelor vor fi acordaţi din buget şi din programe de finanţare.
Conform proiectului, împotriva navelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al Moldovei, Ministerul Apărării va lua următoarele măsuri: va stabili identitatea navei, va lua legătură cu pilotul, va intercepta aeronava şi în cazul nesupunerii vor fi executate focuri de avertisment sau de nimicire. Dreptul de a ordona executarea focului de avertisment sau a celui de nimicire îl are ministrul Apărării, iar în lipsa acestuia şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, după aprobarea dată de Comandantul Suprem al Forţelor Armate.
Incepind cu luna martie 2008 cinci elicoptere, iar din mai 2009, patru elicoptere ale Ministerului Apararii efectueaza misiuni de transport personal si asigurare logistica, in cadrul Misiunii de asistenta ONU in Afganistan UNAMA (United Nations Assistance Mission in Afghanistan). Misiunea principala a UNAMA este promovarea pacii si stabilitatii in Afganistan prin concentrarea eforturilor comunitatii internationale impreuna cu Guvernul Afganistanului in reconstructia tarii si consolidarea pacii si democratiei.

Armata rusă va primi, în următorul deceniu, peste 400 de rachete balistice intercontinentale, îşi va spori numărul avioanelor de vânătoare, al elicopterelor şi tancurilor, declară premierul rus Vladimir Putin, candidatul favorit al prezidenţialelor din 4 martie, într-un articol electoral dedicat apărării..
“În următorii zece ani, trupele vor primi peste 400 de rachete balistice intercontinentale, cu bază terestră şi maritimă, 8 crucişătoare de importanţă strategică, purtătoare de rachete, peste 20 de submarine de atac, peste 50 de nave de război, aproximativ 100 de aparate spaţiale în scop militar şi peste 600 de avioane moderne, inclusiv din cele de vânătoare de a cincea generaţie, peste 1.000 de elicoptere, peste 28 de baterii de rachete antiaeriene de tip S-400 şi 38 de sisteme de divizie Vitiaz, 10 rachete Iskander-M”, detaliază Vladimir Putin.
În plus, armata va mai primi peste 2.300 de tancuri moderne şi aproximativ 2.000 de sisteme de artilerie cu autopropulsie, precum şi 17.000 de automobile militare, a mai spus Putin. El a amintit că executivul de la Moscova va aloca, în următorul deceniu, 23 de mii de milioane de ruble (575 miliarde de euro) unor programe pentru dezvoltarea forţelor militare şi modernizarea industriei apărării.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a afirmat marţi că a fost finalizat programul de testare a rachetei balistice Bulava, care va sta la baza arsenalului nuclear rusesc şi care va fi autorizată de armată.
Racheta balistică intercontinentală Bulava, cu care va fi dotată o nouă generaţie de submarine nucleare, a suferit o serie de eşecuri în timpul testelor care au durat ani de zile. Aceasta a pus la îndoială viitorul celui mai costisitor proiect militar în istoria post-sovietică a naţiunii., transmite Agerpres. Alte teste recente au fost totuşi reuşite, inclusiv lansarea simultană a două rachete Bulava de săptămâna trecută. Medvedev a făcut anunţul la o întâlnire cu ofiţerii din armată.
La sfârşitul lunii septembrie, Rusia a anunţat că a efectuati cu succes un tir de încercare cu o lată  rachetă strategică (Liner) de pe un submarin nuclear, a anunţat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării. ‘Focoasele rachetei şi-au atins ţinta în momentul prevăzut’ în peninsula Kamceatka, în Extremul orient rus, a precizat purtătorul de cuvânt, lt. col. Igor Konaşenkov. Tirul a fost efectuat de pe submarinul Tula în Marea Barents, care face parte din Oceanul Arctic.
Liner este o rachetă balistică de ultimă generaţie dotată cu un focos cu încărcături multiple. Este mai puternică decât racheta intercontinentală Bulava, care urmează să echipeze în viitor submarinele nucleare ruseşti.

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a anunţat joi o reformă radicală a forţelor armate, în timpul unei vizite întreprinse la Corpul cadeţilor din regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei. “În armată sunt aşteptate schimbări radicale”, a declarat Ianukovici, fără să intre în detalii. El s-a limitat să spună că această reformă este o prioritate pentru autorităţi. “Conducerea statului acordă o atenţie deosebită construcţiei militare şi reformei armatei”, a subliniat preşedintele ucrainean, amintind că o nouă ediţie a Strategiei securităţii naţionale şi proiectul noii doctrine militare a Ucrainei au fost deja finalizate, urmînd să fie aprobate de parlament în timpul apropiat. Forţele armatei Ucrainei sînt compuse în prezent din militari în termen şi angajaţi prin contract. Kievul a declarat de mai multe ori că armata sa va deveni una în totalitate profesionistă, dar întîrzie trecerea la serviciul militar doar pe bază de contract.
Autorităţile ucrainene recunosc că acest deziderat este imposibil de pus în aplicare 100% în timpul apropiat. De asemenea, Kievul are în vedere creşterea numărului de angajări în armată pînă la 80% către orizontul anului 2017 şi reducea serviciului militar obligatoriu.
In anul 2007, presedintele ucrainean de atunci anunta ca Ucraina va avea o armata constituita numai din angajati voluntari, termenul stabilit pentru realizarea acestui obiectiv fiind anul 2010. “Ultimul an de serviciu militar obligatoriu va fi 2009”, a indicat Iuscenko in cursul unei ceremonii militare la Kiev. “Costul trecerii la profesionism a armatei in urmatorii doi ani a fost estimat la 47 de miliarde de hryvne (6,5 miliarde de euro)”, a adaugat el. De asemenea, Ministerul Apararii ucrainean a anuntat ca fortele sale armate vor fi reduse la 100.000 de militari pana in 2015. In martie 2005, Parlamentul ucrainean aprobase o reducere cu 40.000 de soldati a armatei ucrainene, care avea atunci un efectiv de 285.000 militari. Durata serviciului militar obligatoriu a fost redusa, de asemenea, de la 18 la 12 luni.

Autorităţile egiptene au decretat duminică seara stare de asediu în centrul capitalei Cairo după violenţele sângeroase ce au opus manifestanţi creştini forţelor de ordine, soldate cu 23 de morţi, a anunţat postul naţional de televiziune, citat de presa internaţională. ‘Stare de asediu de la ora 02.00 dimineaţa la 07.00 în cartierul Maspero şi până în Piaţa Abbassiya’, a anunţat televiziunea printr-o bandă. Confruntările au izbucnit în Maspero, în faţa sediului televiziunii naţionale, în zona centrală a oraşului. Piaţa Abbassiya, situată spre est, se găseşte în vecinătatea principalei catedrale copte din Cairo. Violenţele s-au soldat cu 23 de morţi şi 174 de răniţi, potrivit unui bilanţ furnizat de Ministerul Sănătăţii şi citat spre miezul nopţii de televizunea publică, transmite Agrpres. Un bilanţ anterior anunţase 19 persoane decedate – 16 manifestanţi şi trei militari -, precum şi 156 de răniţi. Noul bilanţ nu precizează numărul civililor ori al militarilor decedaţi. Creştinii copţi din Egipt (între şase şi zece la sută din populaţie) acuză Consiliul militar al ţării că dă dovadă de o prea mare indulgenţă faţă de autorii unui şir de atacuri împotriva creştinilor. Protestatarii au cerut duminică înlăturarea guvernatorului din provincia Aswan, după incendierea unei biserici, demolată parţial vineri.

Natiunea este in pericol

Premierul egiptean, Essam Sharaf, a afirmat, în noaptea de duminică spre luni, că Egiptul se află în pericol. “Naţiunea este în pericol în urma acestor evenimente”, a spus el, într-un discurs retransmis de televiziunea publică. “Aceste evenimente ne aruncă în urmă (…), în loc să mergem înainte, pentru a construi un stat modern, pe baze democratice sănătoase”, a adăugat el. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Sharaf le-a cerut creştinilor şi musulmanilor să dea dovadă de reţinere şi să nu dea curs apelurilor la revoltă, transmite Mediafax. Primele alegeri legislative convocate după înlăturarea de la putere a preşedintelui Hosni Mubarak sunt programate pentru data de 28 noiembrie. Marele imam al prestigioasei instituţii musulmane sunnite Al-Azhar, Ahemd al-Tayeb, a făcut un apel la patriarhul Bisericii copte, Shenouda al III-lea. “Este vorba despre un complot împotriva patriei şi a revoluţiei”, a afirmat şi scriitorul Alaa al-Aswany, într-un mesaj postat pe Twitter.

Direcţia juridică a Ministerului Apărării a organizat în perioada 8 — 12 august, un atelier de lucru moldo — american axat pe probleme juridice din domeniul militar („Legal Symposium on Multinational Operations”). Potrivit şefului Direcţiei juridice, Radu Sereda, activitatea atelierului s-a bazat pe continuitatea şi consolidarea schimbului de experienţă în domeniul juridic şi stabilirea relaţiilor de cooperare pe termen scurt şi mediu între serviciul juridic al Ministerului Apărării şi serviciul juridic al Gărzii Naţionale a Carolinei de Nord. „În cadrul activităţii bilaterale au fost abordate subiecte cu referinţă la sistemul justiţiei naţionale şi celei militare şi perspectivele de reformare a acestora”, a menţionat Sereda. „Totodată, un capitol aparte al discuţiilor noastre s-a axat pe aspectele juridice ale anchetelor de serviciu, procesului de mobilizare şi etapele acestuia, activitatea juristului detaşat în operaţiuni militare şi suportul acordat comandantului, precum şi asistenţa juridică acordată militarilor şi membrilor familiilor lor în perioada de pre-detaşare”, a accentuat Radu Sereda. La rîndul său, şeful serviciului juridic al Gărzii Naţionale a Carolinei de Nord, colonelul Richard E. Fay, a apreciat înalt colaborarea cu juriştii Armatei Naţionale, mizînd în continuare pe o colaborare fructuoasă şi de durată. Acesta a subliniat că este dispus aprofundarea colaborării reciproc avantajoasă a serviciilor juridice, precum şi să acorde în continuare tot suportul şi asistenţa necesară specialiştilor Ministerului Apărării.