Misiunea ONU în Kosovo a anunţat joi că nu se va implica în organizarea alegerilor locale sârbe de pe acest teritoriu, respingând astfel solicitarea Belgradului, care va organiza aceste alegeri pe data de 6 mai în zonele majoritar sârbe din Kosovo, în acelaşi timp cu cele din Serbia.
Purtătorul de cuvânt al MINUK, Tanya Castle, a afirmat că “având în vedere circumstanţele de pe teren, MINUK nu va fi în măsură să organizeze alegerile locale din Kosovo”, fără să ofere alte detalii. Autorităţile kosovare consideră “inacceptabilă” organizarea acestor alegeri de către sârbi şi au cerut Uniunii Europene să intervină.
De asemeena, Albania a denunţat miercuri drept “ilegitimă” decizia Serbiei de a organiza alegeri în Kosovo şi a afirmat că acestea nu vor avea “niciun efect juridic”. “Decizia Belgradului de a organiza alegeri în mai multe municipalităţi din Republica Kosovo este ilegitimă, inacceptabilă şi atentează la integritatea unei ţări vecine independente”, a declarat aceeaşi sursă.
Potrivit Tiranei, aceste alegeri “afectează atât perspectiva integrării comunităţilor etnice în instituţii, cât şi societatea din Republica Kosovo”. Marţi, autorităţile kosovare au denunţat, de asemenea, drept “inacceptabilă” desfăşurarea de alegeri locale în municipalităţile sârbe din Kosovo şi au făcut apel la Uniunea Europeană să intervină.
Serbia nu recunoaşte independenţa Kosovo, proclamată unilateral în anul 2008 de autorităţile auto-constituite la Pristina şi încurajează sârbii din Kosovo să boicoteze aceste autorităţi. Misiunea ONU din Kosovo (MINUK) a fost desfăşurată după conflictul din anii 1998-1999, care a opus forţele sârbe Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), gherilele independentiste albaneze.

Nu mai putin de 2.000 de macedoneni si albanezi a manifestat, sambata, in centrul Skopje pentru a pleda in favoarea unei coabitari pasnice a celor doua comunitati in Macedonia, teatrul unor incidente interetnice de peste o saptamana. Relatiile dintre albanezi si macedoneni sunt marcate de tensiuni dupa un conflict de sapte luni care a opus, in 2001, fortele guvernamentale si gherila albaneza locala. Conflictul s-a incheiat cu acordul de pace de la Ohrid, in august 2001, ce prevede drepturi mai mari pentru minoritatea albaneza, care reprezinta 25 la suta din cele doua milioane de locuitori din Macedonia. Reuniti la apelul organizatiilor neguvernamentale, manifestantii purtau pancarte cu inscriptii in macedoneana si albaneza, pe care se putea citi: “impreuna pentru pace” si “Nimic in lume nu valoreaza cat viata unui copil”. “Suntem aici pentru a arata ca sunt multe persoane care s-au saturat de aceste evenimente care ne tulbura viata cotidiana. Vrem sa aratam ca vrem sa traim impreuna”, a declarat unul dintre organizatori, Petrit Saracini. Presedintele macedonean Gjorge Ivanov a participat la manifestatie fara sa ia cuvantul. Manifestantii au marsaluit apoi prin cartiere macedonene si albaneze din Skopje. “Nu asteptam sa fie razboi pentru a marsalui pentru pace”, a declarat o actrita locala foarte cunoscuta, Sabina Ajrula. O serie de incidente interetnice au provocat ranirea a 15 persoane in Macedonia in decurs de peste o saptamana, in special in capitala Skopje și la Tetovo (nord-vest), oras cu majoritate albaneza. Mai multe persoane implicate in aceste incidente au fost arestate, dar politia nu a dezvaluit apartenenta lor etnica. Potrivit presei, tineri radicali provenind din ambele comunitati au fost la originea acestor incidente.

Ministrul de externe Teodor Baconschi, aflat la New York, la Adunarea Generala a ONU, a avut miercuri o intrevedere bilaterala cu omologul sau de la Tirana, prilej de a-si exprima increderea ca Albania va recunoaste aromanii drept minoritate nationala, arata un comunicat MAE. România a asigurat, pe de alta parte, partea albaneza de intreaga sustinere a Bucurestiului in ceea ce priveste perspectiva europeana a Albaniei. Ministrul român al afacerilor externe si omologul albanez,  Edmond Haxhinasto, si-au exprimat dorinţa de consolidare a relaţiei bilaterale si a cooperarii in plan regional. “Trebuie sa promovam dialogul intre comunitaţile oamenilor de afaceri pentru a determina mai multe investiţii. Impulsionarea cooperarii economice poate fi determinata prin organizarea forumurilor tematice periodice in România si Albania”, a aratat Baconschi. El a mai spus ca turismul poate reprezenta “un domeniu de cooperare de interes reciproc”, informeaza MAE.

Afirmaţii ofensatoare la adresa albanezilor, atribuite în mod fals preşedintelui Băsescu, lansate de un hacker şi preluate în presa din Albania, au determinat chemarea ambasadorului român la Tirana pentru explicaţii. Mai multe publicaţii kosovare au relatat, marţi, prelulând publicaţii albaneze care citau o agenţie italiană de presă, că preşedintele Traian Băsescu ar fi făcut declaraţii cu caracter rasist despre albanezi, la o reuniune diplomatică. Ulterior, presa albaneză a revenit asupra informaţiilor, precizând că situaţia a fost cauzată de acţiunea unui haker sârb, care a pătruns pe site-ul agenţiei de presă şi a publicat informaţia falsă. “Ministerul Afacerilor Externe al României îşi exprimă dezacordul cu privire la conduita neuzuală a MAE albanez care, în cursul zilei de 12 iulie 2011, i-a solicitat ambasadorului României la Tirana să clarifice unele pretinse afirmaţii referitoare la Kosovo, atribuite cu rea credință Preşedintelui României de către presa albaneză, în urma publicării lor pe un site. Acestea atribuiau Preşedintelui României unele calificări nereale cu privire la trăsături caracteriale ale albanezilor, inclusiv ale celor din Kosovo”, precizeaza MAE. Ambasadorul României a respins ferm veridicitatea afirmaţiilor respective şi a precizat că ne aflăm în fața unei dezinformări menite să afecteze tradiţionala relaţie de prietenie dintre România şi Albania. Ambasadorul României a reafirmat poziţia de principiu a ţării noastre în dosarul Kosovo, subliniind că aceasta este binecunoscută tuturor aliaţilor şi partenerilor europeni şi euro-atlantici. Poziţia României se bazează pe principiile fundamentale ale dreptului internaţional. Pe acest fond, MAE român a comunicat în cursul zilei de 12 iulie ambasadorului Albaniei la Bucureşti că este total inacceptabil faptul că un ambasador român a fost pus în poziţia de a da explicaţii în urma unor informaţii neverificate şi provenind din surse neclare. Acest tip de abordare nu este în concordanţă cu nivelul relaţiei bilaterale şi nici cu susţinerea constantă de către România a aspiraţiilor europene ale Albaniei. MAE dezaprobă încercările de trivializare a dialogului diplomatic şi supralicitarea unor informaţii precare vehiculate în mediile de comunicare virtuale.

Isteria din Albania

În cursul zilei de 12 iulie 2011, ora locală 12.30, pe site-ul televiziunii albaneze de ştiri „Ora News”, a fost postat un articol în care sunt citate pretinse declaraţii făcute de Preşedintele României pentru mass-media italiene, la un moment şi în circumstanţe neprecizate în articol. Aceste informaţii fuseseră preluate de pe un website italian. Până la ora locală 15.00, alte posturi de televiziune au difuzat în cadrul buletinelor de ştiri informaţiile publicate de Ora News. Aceste false afirmaţii au fost ulterior preluate de mass-media electronice din Kosovo şi au început să fie difuzate inclusiv pe reţele de socializare, căpătând amploare. Ulterior, Ora News şi website-ul italian au retras articolul.

Ministerul Administratiei si Internelor, in parteneriat cu Ministerul de Interne austriac, a organizat marti, la Bucuresti, conferinta de inchidere a primei faze apartinand Proiectului ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units), desfasurat in sase state din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia). La eveniment au participat o serie de inalti demnitari din statele mentionate, EUROPOL, FRONTEX, OLAF, Consiliului de Cooperare Regionala, Centrului SECI si Comisiei Europene. Cu acest prilej, directorul Directiei Schengen din M.A.I., Florin Saghi a subliniat faptul ca implementarea acestui proiect reprezinta „un succes pentru toate statele implicate, fiind un motiv de mandrie pentru toti partenerii, Comisia Europeana si Europol“. In acelasi context, oficialul M.A.I. a prezentat mesajul ministrului Constantin Traian Igas care a transmis celor prezenti faptul ca, pentru conducerea Ministerului, „proiectul ILECUs a reprezentat un instrument in vederea acordarii sprijinului politic necesar procesului de transformare institutionala propriu statelor din Balcanii de Vest“. “Reiteram intreaga disponibilitate de a continua sa acordam partenerilor nostri din Balcanii de Vest sprijinul pentru combaterea criminalitatii organizate transfrontaliere sub toate formele sale, contribuind in acest mod la reducerea fenomenului care poate avea implicatii serioase inclusiv in statele membre ale Uniunii Europene“, se mai precizeaza in mesajul transmis participantilor la conferinta de inchidere a Proiectului ILECUs.

Proiectul ILECUs

Proiectul ILECUs, implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia si Ministerul Administratiei si Internelor (reprezentat de Directia Schengen, in calitate de junior partner cu responsabilitati de manager de proiect pentru toate activitatile cu impact asupra statului Muntenegru), a vizat crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului. Valoarea proiectului a fost de 2 milioane de EURO, finantat in totalitate de catre Comisia Europeana. Proiectia activitatilor in cadrul ILECUs a fost structurata pe doua paliere: unul legat de spatiul geografic (statele tinta mentionate), iar cel de-al doilea secvential, pe tema abordata (managementul proiectului, abordarea strategica, coordonarea financiara a activitatilor, Europol, Interpol, Eurojust, Olaf, Frontex, armament de distrugere in masa, prevenirea criminalitatii, IT&C etc.). ILECUs a reprezentat primul proiect al autoritatilor romane, pe componenta de ordine si siguranta publica, in care partii romane i-au revenit sarcini concrete care au avut drept obiectiv transferul de know-how si exportul de competenta catre un stat tert si care nu a implicat simpla trimitere a unor experti, ci chiar implementarea secventiala a unor obiective distincte. Astfel, Ministerul Administratiei si Internelor a participat cu experti la masurile de pregatire continua organizate in cadrul proiectului, pe diferite componente de lucru: cooperare politieneasca, securizarea frontierelor de stat, cooperare transfrontaliera prin puncte sau birouri de contact, schimbul de date operative, utilizarea ofiterilor de legatura si a atasatilor de afaceri interne, crearea unui centru de cooperare politieneasca.

O delegatie a Ministerului Administratiei si Internelor – Directia Schengen a participat miercuri la Conferinta privind infiintarea Unitatii ILECUs din Croatia, care se desfasoara la Zagreb. Evenimentul reprezinta etapa finala a Proiectului ILECUs – crearea de Unitati de cooperare politieneasca (Puncte Focale Nationale) pentru cooperarea operationala si strategica in Balcanii de Vest – desfasurat in sase state din regiune: Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru si Serbia. Proiectul ILECUs (International Law Enforcement Coordination Units) este implementat de catre Ministerul Federal de Interne al Republicii Austria, Ministerul de Interne din Slovenia, precum si Ministerul Administratiei si Internelor, valoarea acestuia fiind de 2 mil. EURO, finantat in totalitate de catre Uniunea Europeana. Activitatile desfasurate in cadrul parteneriatului constau in crearea unor Puncte nationale de contact cu EUROPOL-ul, Interpol-ul, Centrul SECI, ofiterii de legatura, birourile SIRENE, birourile vamale, cu reteaua europeana de justitie, cu politiile de frontiera, in vederea combaterii criminalitatii organizate si a terorismului in tarile Balcanilor de Vest. Proiectul, primul de acest gen implementat de autoritatile romane, pe componenta de ordine si siguranta, a fost derulat de Directia Schengen a M.A.I. Pentru aportul M.A.I. in cadrul parteneriatului, s-a decis organizarea Conferintei de Inchidere a Proiectului ILECUs la Bucuresti, in perioada 16 -18 mai a.c., finantarea evenimentului fiind asigurata din bugetul Comisiei Europene. In data de 09 septembrie 2009, in contextul desfasurarii celei de-a noua Conferinte Ministeriale Regionale de la Brdo/Slovenia privind crima organizata, migratia ilegala si terorismul, secretarul de stat Serban Nicolae a semnat un Memorandum de Intelegere privind Crearea Unitatilor Internationale de Coordonare a Aplicarii Legii (International Law Enforcement Coordination Units – ILECUs), alaturi de ministrii de interne din Albania, Austria, Bosnia Hertegovina, Croatia, fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Serbia si Slovenia. Acest memorandum de intelegere a reprezentat o declaratie de intentii a factorilor decizionali din toate statele participante, precum si angajamentul acestora de a atinge obiectivele proiectului ILECUs, si anume: intensificarea cooperarii politienesti internationale; crearea unor platforme unitare de cooperare si schimb de informatii; crearea unui spatiu de securitate in Balcanii de Vest. Romania are o contribuitie semnificativa la procesul de dezvoltare a unui spatiu de securitate in sud-estul Europei, cu atat mai mult cu cat Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul Directiei Schengen, este partener cu drepturi depline, alaturi de structurile din Austria si Slovenia, in Proiectul ILECUs – proiect transnational finantat de Uniunea Europeana.

Soldatii NATO, chemati sa combata inundatiile din Balcani

Guvernele din Muntenegru si Albania au cerut ajutorul NATO pentru combaterea efectelor inundatiilor puternice, care au afectat zeci de mii de locuitori din Peninsula Balcanica, relateaza presa regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Mai multe regiuni din Albania, Muntenegru, Bosnia si Hertegovina, precum si din Serbia si Croatia au fost lovite la sfirsitul lunii noiembrie si inceputul lunii decembrie de inundatii severe, ca urmare a topirii zapezilor si a ploilor abundente. In urma deversarii celui mai mare lac din regiune Skadar si a iesirii unor rauri din albie, au fost inundate mii de case, zeci de mii de hectare de teren agricol, drumuri, poduri, fabrici si alte utilitati. Soldatii si politia evacueaza in prezent din zona dezastrului mii de oameni si animale. Multi insa refuza sa plece din regiunile inundate, in pofida lipsei de apa potabila si de energie electrica. Altii, in schimb, si-ar dori sa plece, dar nu pot, fiind izolati de ape.

Inundatii cu repetitie

Balcanii se confrunta pentru a doua oara in acest an cu inundatii severe. In ianuarie, tarile din regiune au suferit un dezastru, in urma topirii zapezii si a ploilor torentiale. Potrivit ministrului de interne Lulzim Basha, Albania se confrunta cu cele mai grave inundatii “din istoria tarii”. Lulzim Basha a declarat ca situatia in jurul orasului Shkoder a fost “critica”, 14.000 de hectare aflandu-se sub ape. Peste 12.000 de persoane au fost evacuate si reloate din cauza inundatiilor provocate de ploile torentiale din ultimele saptamani.
Cateva mii de persoane au fost evacuate in Muntenegru, Bosnia, Serbia si Albania din cauza inundatiilor provocate de ploile abundente. Situatia este deosebit de dificila de-a lungul raului Drina, care are afluenti ce izvorasc din Muntenegru sau Bosnia si care constituie o frontiera naturala intre Serbia si Bosnia. In estul Bosniei a fost decretata stare de urgenta in orasele Bijeljina, Visegrad si Zvornik (est), situate pe Drina. In sudul tarii, fluviul Neretva are apele umflate si ameninta mai multe localitati. La Bijeljina, aproximativ 1.000 de case au fost inundate, iar locuitorii au fost evacuati cu ajutorul armatei.”Doua treimi din satele (situate de-a lungul raului Drina) au fost inundate”, a declarat Drago Ristic, un oficial local.

Situatie catastrofala

Pe celalalt mal al raului, in Serbia, aproximativ 1.400 de persoane au fost evacuate la Loznica. Aproximativ 760 de case, in care locuiau circa 3.000 de persoane, sunt amenintate de apele raului Drina la Loznica, potrivit Ministerului sarb de Interne. Sute de persoane au fost evacuate si in alte regiuni, in special in apropiere de orasele Ljubovija si Prijepolje.
In Muntenegru, 1.300 de persoane au fost evacuate in urma inundatiilor “fara precendent”, a declarat ministrul de Interne Ivan Brajovici. Situatia este deosebit de critica in regiunea lacului Skadar, pe care Muntenegru il imparte cu Albania. Nivelul apelor lacului a atins un record si se afla in prezent cu zece metri peste nivelul marii. Mai multe sate si drumuri care leaga capitala Podgorita de sudul coastei adriatice au fost inundate. La vest de Podgorita, sase sate din valea raului Zeta au fost inundate.
Totdata, in Albania, “situatia este foarte grava, mii de hectare de teren au fost inundate si peste 7.000 de persoane evacuate, in timp ce autoritatile continua evacuarea familiilor amenintate de ape”, a declarat vineri premierul Sali Berisha. Mii de case au fost avariate si drumurile care leaga Tirana de nordul tarii au fost complet blocate, potrivit autoritatilor locale din Shkodra. Soldati din cadrul armatei albaneze au fost trimisi inca de miercuri in regiunile Lezha si Shkodra (nord) pentru a ajuta persoanele ramase izolate. Autoritatile au ordonat joi inchiderea scolilor in toata regiunea Shkodra si le-au cerut locuitorilor sa respecte ordinele de evacuare. Acestea au decretat miercuri stare de catastrofa naturala si au organizat la Shkodra un comitet de urgenta.

Premierul muntenegrean Milo Djukanovic, multumit de decizia Uniunii Europene

Comisia Europeana a propus recent ca UE sa acorde Muntenegrului statutul de candidat la aderarea la bloc, o etapa pe care Albania in schimb nu a reusit sa o treaca din cauza unor probleme politice in aceasta tara, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Salut eforturile facute de Muntenegru in ultimele 12 luni. Ele i-au permis sa obtina statutul de tara candidata. Cu cat mai repede va proceda la reformele necesare, cu atat el va fi pregatit sa se aseze la masa de negocieri cu UE”, a declarat comisarul insarcinat cu largirea, Stefan Füle. Acordarea statutului de candidat este propusa de Comisie, dar statele membre sunt cele care decid in ultima instanta. Etapa urmatoare este deschiderea oficiala de convorbiri de aderare.
In capitala Podgorica, primul ministru muntenegrean Milo Djukanovic a salutat propunerea Comisiei de acordare a statutului de candidat tarii sale, vazand in ea o “confirmare a eforturilor si muncii depuse pana acum”. “Este incurajator nu numai pentru Muntenegru, dar si pentru alte tari ale regiunii intrucat aceasta confirma ca UE este hotarata sa continue politica de largire”, a adaugat Djukanovic la radioul national. Muntenegrul “poate rapid indeplini toate conditiile necesare si sa inceapa negocierile de aderare anul viitor”, a mai spus primul ministru muntenegrean. Independent din 2006, Muntenegrul asteapta sa obtina acest statut, etapa spre aderare. El doreste de asemenea sa se alature NATO.

Fara Albania

In ceea ce priveste Albania, Stefan Füle a estimat ca ea se afla “deja pe calea integrarii in UE”. Dar “drumul este lung si dificil”, a subliniat el, exprimand speranta ca Albania “va gasi determinarea politica necesara pentru a depasi aceste dificultati si a avea o adevarata societate democratica dotata cu o economie de piata puternica si un arsenal legislativ perfect aliniat celui al UE”. In chip de compensatie, Albania a obtinut luni ridicarea vizelor pentru deplasari in tarile UE. Astfel, Parlamentul European si-a dat, joi, acordul in vederea renuntarii, pana la sfarsitul anului, a obligativitatii vizelor pentru cetatenii albanezi si bosniaci care calatoresc in spatiul Schengen, transmite Agerpres. In favoarea ridicarii regimului vizelor au votat 538 de eurodeputati, in timp ce 47 s-au exprimat impotriva, iar 41 s-au abtinut. Astfel, cetatenii bosniaci si albanezi, detinatori ai unui pasaport biometric, vor putea circula liber in cele 25 de tari ale spatiului Schengen, daca si tarile din blocul celor 27 vor aproba, la randul lor, acest demers politic.

Progres relativ

Tarile membre ale UE au ridicat, in decembrie 2009, obligativitatea vizelor, in spatiul Schengen, pentru cetatenii sarbi, muntenegreni si macedoneni. La acea data, Bosnia-Hertegovina si Albania nu erau in masura sa indeplineasca criteriile impuse legate de imigratia clandestina, ordine publica si securitate.
Totusi, in luna mai 2010, analizele Comisiei Europene au apreciat ca cele doua tari au inregistrat progrese si a recomandat Parlamentului si Consiliului sa aprobe, pana la sfarsitul acestui an, ridicarea vizelor pentru sederi mai mici de trei luni. Republica Kosovo ramane inca in afara acestui proces.
Spatiul Schengen numara 25 de state si permite celor peste 400 milioane de cetateni ai sai sa circule liber din Finlanda si pana in Grecia si din Portugalia pana la frontiera poloneza, fara a arata pasapoartele. Doar Marea Britanie si Irlanda au decis sa ramana in afara acestui spatiu la care au dorit sa adere, insa, trei tari nemembre UE – Elvetia, Norvegia si Islanda. In curand, alte trei tari urmeaza sa se alature celor 25 – Bulgaria, Cipru si Romania.

Premierul roman Emil Boc recunoaste minoritatea nationala aromana

„Imi face o deosebita placere sa adresez din partea mea, si a Guvernului pe care il conduc, un mesaj de salut comunitatilor de armani din Albania, Romania, Bulgaria, Macedonia, Grecia, Serbia, SUA, Franta si Germania, care se reunesc pentru a celebra sarbatoarea Sfintei Maria” se arata in mesajul transmis de premierul roman Emil Boc, Consiliului Armânilor. „15 august este, in Romania, o zi cu o profunda incarcatura sprirituala si religioasa, si romanii sarbatoresc alaturi de armâni Adormirea Fecioarei Maria. Aceasta sarbatoare ne ofera prilejul de a constata inca o data comuniunea de valori si traditii care leaga romanii de armâni” mai precizeaza comunicatul semnat de premierul Emil Boc. „In Romania, minoritatile nationale sunt ocrotite de lege si respectate de populatia majoritara. Noi, romanii, consideram ca reprezentantii minoritatilor care convietuiesc alaturi de noi ne aduc un plus de valori si traditii, menite sa largeasca orizontul spiritual al poporului nostru” adauga Emil Boc. „Guvernul Romaniei incurajeaza organizarea de evenimente dedicate celebrarii traditiilor si culturii minoritatilor nationale pe care traiesc pe teritoriul tarii noastre. Salutam cu deosebit interes sarbatoarea comunitatilor de armâni, prilej pentru promovarea specificitatii lingvistice a minoritatii armâne” conchide mesajul premierului Emil Boc.

Caramitru la atac

Recent, actorul Ion Caramitru s-a prezentat la Curtea de Apel Bucureşti, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Culturale Macedo-Române, pentru a susţine statul român într-un proces intentat de Asociaţia „Comunitatea Armână din România”, condusă de deputatul PD-L Costică Canacheu, care vrea ca aromânii să fie recunoscuţi ca minoritate nationala în România. Caramitru susţine Guvernul printr-o cerere de intervenţie în procesul în care Asociaţia Comunitatea Armână din România cere anularea unei hotărâri de Guvern din 2001, privind Consiliului Minorităţilor Naţionale, şi, în consecinţă, recunoaşterea oficială a aromânilor ca minoritate.
Curtea de Apel Bucureşti a amânat procesul pentru 21 septembrie 2010. Procesul dintre Asociaţia condusă de deputatul Costica Canacheu şi Guvernul României a început în 2008, când Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea, din motive de procedură, însă, ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înapoiat dosarul spre rejudecare.

Kosovarii se pregatesc sa ia cu asalt statele UE

Responsabili din patru ţări din Peninsula Balcanica, Albania, Macedonia, Muntenegru şi Kosovo au anunţat stabilirea unei zone de liberă circulaţie între ele, unde cetăţenii lor respectivi vor putea să se deplaseze dintr-o ţară într-alta fără vize, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Cele patru ţări în chestiune, reprezentate prin preşedinţii lor, au decis să instituie un „regim de mini Schengen”, a declarat preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu, făcînd aluzie la zona de liberă circulaţie de persoane stabilită de 25 de ţări europene, dintre care majoritatea membre ale Uniunii Europene. O asemenea iniţiativă „demonstrează maturitatea noastră pentru dezvoltarea integrării europene”, a adăugat Sejdiu, care i-a primit pe ceilalţi trei preşedinţi la Prizren, în sudul Kosovo.
La randul sau, preşedintele albanez Bamir Topi a subliniat că decizia celor patru ţări se aseamănă unui „apel către partenerii noştri europeni pentru a considera libera circulaţie de persoane ca pe un drept esenţial pentru fiecare cetăţean care trăieşte şi lucrează în regiunea Balcanilor”.
Reamintim ca Uniunea Europeană a abolit în decembrie 2010 obligaţia de vize pentru cetăţenii sarbi, muntenegreni şi macedoneni dotaţi cu un paşaport biometric şi care doresc să calatoreasca în ţările spaţiului Schengen. Albania şi Republica Kosovo aspiră la rîndul lor să poată beneficia de o asemenea măsură, pe fondul opozitiei crescande din partea Germaniei, Olandei, Belgiei si Marii Britanii.