Directorul Mossad, Tamir Pardo, a purtat discuţii secrete cu oficiali americani, în ultimele zile, pe tema programului nuclear iranian.
Vizita neanunţată la Washington a directorului Mossad a fost dezvăluită în cursul audierilor organizate de Comisia pentru Informaţii a Senatului SUA. În cursul sesiunii au fost audiaţi David Petraeus, directorul CIA, James Clapper, directorul Comunităţii naţionale de informaţii, şi Dianne Feinstein, preşedintele Comisiei, informează presa israeliană.
În cursul sesiunii, Feinstein l-a întrebat pe Clapper dacă Israelul intenţionează să atace instalaţiile nucleare iraniene, oficialul american cerând discutarea acestui subiect după evacuarea din sală a jurnaliştilor. Conform unor surse americane, Feinstein a anunţat apoi că s-a întâlnit zilele trecute la Washington cu directorul Mossad, iar Petraeus a precizat că discuţiile cu acesta s-au axat pe programul nuclear iranian. Directorul CIA a subliniat că Israelul insistă că Iranul dotat cu arme nucleare ar fi o “ameninţare existenţială” la adresa statului evreu.
Ulterior, televiziunea israeliană a anunţat că, în cursul vizitei sale în SUA, şeful Mossad a abordat şi posibilitatea ca Israelul să atace unilateral Iranul. Preşedintele statului evreu, Shimon Perez, a reafirmat marţi că “nu trebuie exclusă nici o opţiune împotriva programului prin care Iranul încearcă să se doteze cu arme de distrugere în masă”.
În luna octombrie, mass-media israeliană relata că primul ministru, Benjamin Netanyahu şi ministrul Apărării, Ehud Barak, erau favorabili declanşării unei acţiuni militare împotriva Iranului, dar serviciile de informaţii israeliene, printre care şi Mossadul, se opuneau unei astfel de operaţiuni.

Misiunea AIEA, fără progrese

Misiunea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, sosită în Iran cu scopul de a clarifica situaţia programului nuclear al acestei ţări, s-a încheiat fără să se înregistreze progrese, relatează mass-media locală. Cele două părţi au “convenit să continue discuţiile” la o dată stabilită de comun acord, anunţă agenţiile iraniene de ştiri.
Potrivit agenţiei IRNA, în cele trei zile petrecute în Iran, delegaţia AIEA nu a vizitat nici o instalaţie nucleară. Aceeaşi agenţie de ştiri afirma cu o săptămână în urmă că inspectorii vor vizita “probabil instalaţiile de la Fordo”, unde se află a două uzină iraniană de îmbogăţire a uraniului, cea care, după inaugurarea sa în luna ianuarie, a amplificat suspiciunile statelor occidentale cu privire la intenţiile Iranului de a fabrica arme nucleare.
Înaintea plecării în Iran, delegaţia AIEA a declarat că doreşte să obţină din partea autorităţilor de la Teheran răspunsuri la întrebările legate de “posibila dimensiune militară” a programului nuclear iranian, la care se face referire în ultimul raport al Agenţiei şi care a determinat statele occidentale să instituie noi sancţiuni împotriva Teheranului.

Iranul a început procesul de îmbogăţire a uraniului într-o instalaţie din munte, au afirmat luni surse diplomatice, anunţ ce ar putea amplifica o dispută cu puterile occidentale care suspectează Teheranul că încearcă să-şi dezvolte programul nuclear. Între timp, Israelul se pregăteşte pentru a putea face faţă unei situaţii în care Iranul ar deveni o putere militară nucleară, ceea ce s-ar putea întâmpla în decurs de un an.
Potrivit surselor diplomatice, citate de agenţiil de presă intrenaţionale, procesul de îmbogăţie a uraniului în proporţie de 20% a început la instalaţia Fordow, în apropiere de oraşul sfânt şiit Qom, semnalând sfidarea Iranului în faţa intensificării presiunii Occidentului de a diminua o astfel de activitate. Iranul a anunţat de câteva luni că se pregăteşte să mute activitatea de îmbogăţire a uraniului la Fordow, de la principala uzină din Natanz şi să-şi dezvolte capacitatea. Un ziar iranian l-a citat duminică pe directorul Organizaţiei iraniene pentru Energie Atomică afirmând că Iranul va începe în viitorul apropiat îmbogăţirea uraniului la Fordow.
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a confirmat luni că Iranul a început să producă uraniu îmbogăţit la un nivel de puritate de 20 % la instalaţiile sale de la Fordow. ”AIEA poate confirma că Iranul a început producţia de uraniu îmbogăţit de până la 20 % la instalaţiile sale de la Fordow”, a indicat agenţia într-un comunicat, adăugând că ”tot materialul nuclear din instalaţii rămâne sub supravegherea agenţiei”.
Uraniul îmbogăţit la un nivel sub 20 % este utilizat doar în scopuri civile, dar dacă îmbogăţirea este ridicată la peste 90 % el poate servi la fabricarea armei atomice.

Israelul, îngrijorat

Israelul se pregăteşte pentru a putea face faţă unei situaţii în care Iranul ar deveni o putere militară nucleară, ceea ce s-ar putea întâmpla în decurs de un an, scrie prsa internaţională. Institutul naţional pentru studii de securitate (INSS) israelian a pregătit scenarii pentru a reacţiona în cazul unui test nuclear iranian, la cererea foştilor ambasadori, oficiali din serviciile de informaţii şi foşti lideri militari, potrivit cotidianului.
În cazul unui test iranian, INSS anticipează în principal o modificare profundă de echilibru al puterilor în Orientul Mijlociu, adaugă The Times, precizând că raportul a fost adresat premierului israelian Benjamin Netanyahou. Îmbogăţirea uraniului se află în centrul unui conflict care durează de mai mulţi ani între Iran şi comunitatea internaţională, care se teme că programul nuclear iranian are obiective militare în pofida negărilor repetate ale Teheranului.

Rusia este pregătită să construiască noi reactoare nucleare civile în Iran, a anunţat directorul Agenţiei ruse pentru Energie Atomică, în timp ce ţările occidentale fac apel la adoptarea de noi sancţiuni împotriva Teheranului, din cauza programului său nuclear controversat. “Studiem, avem ordine, deci studiem această propunere” a Iranului, a decarat Serghei Kirienko, directrul Rosatom, citat de agenţiile ruse. Construirea de reactoare nucleare “nu este legată de subiecte sensibile, deci este întru totul posibilă”, a insistat el. Aceste declaraţii survin după publicarea unui raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), în care aceasta exprimă “îngrijorări grave” cu privire la programul nuclear iranian. Mai multe ţări occidentale au pledat pentru adoptarea de noi sancţiuni împotriva regimului de la Teheran, care, deşi a respins în mod repetat acest lucru, este suspectat că vrea să se doteze cu arma atomică, sub acoperirea programului său nuclear civil. Rusia a avertizat, miercuri, că nu va susţine asemenea măsuri. De altfel, Rusia a construit prima centrală nucleară iraniană, la Bushehr, în sudul ţării. Aceasta a fost inaugurată în august 2010, dar reactorul centralei a intrat în funcţiune abia în mai 2011. Centrala de la Bushehr urmează să ajungă la capacitate deplină în 2012. De asemenea, Rusia şi China, membre permanente cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, au convenit că Iranul nu trebuie supus unor noi sancţiuni din cauza programului său nuclear, se anunţă într-un comunicat emis joi de Ministerul rus al Afacerilor Externe. Cu ocazia unei întîlniri avute la Moscova, diplomaţii ruşi şi chinezi şi-au exprimat convingerea că instituirea unor sancţiuni suplimentare împotriva Iranului nu va conduce la rezultatele scontate, precizează comunicatul.

Iranul a reuşit să depăşească paşii critici necesari pentru a proiecta şi construi o armă nucleară, se arată în raportul pe care Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică urmează să-l dea publicităţii miercuri. Documentul semnalează că programul nuclear iranian este mai ambiţios şi structurat decît se credea şi are ca obiectiv construirea şi testarea unei arme nucleare care să se poată cupla la o rachetă cu rază lungă de acţiune, au spus diplomaţii, sub acoperirea anonimatului. Totuşi, nu există dovezi că Iranul ar fi luat decizia strategică de a începe să construiască această armă, au nuanţat diplomaţii. Raportul mai arată că Iranul nu a oprit cercetarea în domeniul armamentului, nici dezvoltarea tehnologică a programului său nuclear în 2003, cum credeau pînă acum serviciile de informaţii ale SUA. Programul nu s-a oprit niciodată cu adevărat, a declarat la rîndul său, pentru Washington Post, directorul Institutului pentru ştiinţă şi securitate internaţională, David Albright, care a fost inspector de arme pentru ONU. Raportul survine la o lună după ce SUA au acuzat Iranul că a orchestrat un complot împotriva Ambasadei Israelului la Washington şi a ambasadorului saudit Adel Al-Jubeir. Statele Unite şi Israelul încearcă să lovească Iranul pentru a lupta împotriva influenţei sale tot mai mari, afirmă preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, care avertizează împotriva oricărui atac care ar viza ţara sa, într-un interviu publicat luni de un cotidian egiptean. ‘Iranul şi-a mărit capacităţile şi continuă să progreseze şi din acest motiv poate rivaliza pe plan mondial. Acum, Israelul şi Occidentul, în special America, se tem de capacităţile şi rolul Iranului’, declară preşedintele Ahmadinejad în cotidianul Al-Akhbar.

Ameninţările Gardienilor Revoluţiei

Zece ofiţeri americani vor fi ucişi în Irak şi Afganistan, dacă SUA asasinează un singur ofiţer iranian, a ameninţat un oficial militar iranian de rang înalt, citat de Fars, reacţionând faţă de o propunere de asasinare a unor oficiali militari iranieni sugerată de experţi americani. “O mână de lideri americani fără creier, care par atinşi de maladia Alzheimer, ameninţă cu asasinarea comandanţilor Gardienilor Revoluţiei”, a declarat generalul Amir Ali Hadjizadeh, comandantul forţei aerospaţiale a Gardienilor Revoluţiei. “Nu trebuie să uitaţi că există comandanţi americani în Afganistan, în Irak şi în alte ţări din regiune. Dacă voi ucideţi unul singur de-ai noştri, noi vom ucide zece de-ai voştri”, a ameninţat el. Unii experţi militari americani au declarat într-o audiere în Congres, la sfârşitul lui octombrie, că Statele Unite ar trebui să asasineze comandanţi ai Gardienilor Revoluţiei.

Preşedintele israelian, Shimon Peres, a avertizat, la sfârşitul săptămânii trecute, că un atac al Israelului împotriva Iranului este din ce în ce mai probabil, iar şeful diplomaţiei israeliene, Avigdor Liebermann, a estimat că raportul AIEA va dovedi mai presus de orice îndoială obiectivele militare ale programului nuclear iranian. Şeful statului major al forţelor armate iraniene, generalul Hassan Firouzabadi, a afirmat la rândul său, miercuri, că Iranul ‘va pedepsi’ Israelul în caz de atac împotriva instalaţiilor sale nucleare. În schimb, Iranul respinge anticipat acuzaţiile dintr-un viitor raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică cu privire la o dimensiune militară a programului nuclear iranian, deoarece acestea se bazează pe ‘false documente’, potrivit ministrului iranian al afacerilor externe, Ali Akbar Salehi, citat duminică de agenţiile de presă. Acest raport ar putea justifica o lovitură militară preventivă din partea Israelului împotriva Iranului, potrivit presei israeliene, care de mai multe zile se face ecoul unor scurgeri de informaţii privind o dezbatere între liderii statului evreu pe tema oportunităţii unei astfel de lovituri. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică ar urma să distribuie marţi sau miercuri membrilor săi un raport care aduce noi indicii cu privire la eforturile iraniene vizând dezvoltarea de ogive nucleare şi rachete capabile să le transporte, potrivit unor diplomaţi.

Iran: Propaganda occidentala

‘Propaganda (occidentală) începe să spună că viitorul raport al AIEA va prezenta documente despre o activitate a Iranului în materie de rachete, dar agenţia a mai spus-o deja prezentând astfel de documente, iar noi le-am răspuns’, a declarat Ali Akbar Salehi, potrivit agenţiei Isna. ‘Estimăm că aceste documente sunt nişte falsuri şi am repetat că nu au niciun fundament’, a adăugat ministrul, sâmbătă. Totuşi, dacă AIEA doreşte în continuare să le utilizeze, ’suntem gata să le facem faţă odată pentru totdeauna’, a adăugat ministrul Salehi, potrivit Agerpres. ‘Problema nucleară iraniană nu este tehnică, nici juridică, ci în întregime politică’, a reafirmat şeful diplomaţiei iraniene.

Ehud Barak nu vrea sa se grabeasca

Ministrul israelian al apărării, Ehud Barak, care este în favoarea înăspririi sancţiunilor împotriva regimului de la Teheran, a declarat că opţiunea militară nu poate fi retrasă, dar nu este o urgenţă imediată. Israelul îşi menţine poziţia că Iranul nu trebuie să ajungă la fabricarea de arme nucleare. Ministerul israelian al apărării, Ehud Barak, a declarat că se pronunţă pentru înăsprirea sancţiunilor împotriva regimului de la Teheran, dar a reafirmat că nicio opţiune nu poate fi exclusă pentru oprirea programului nucelar iranian. Ministrul Barak susţine că un Iran înarmat nuclear ar veni în sprijinul terorismului, în special după retragerea Statelor Unite din Irak. Preşedintele Shimon Peres a acordat un singur interviu pe această temă, Canalului 2 al televiziunii israeliene, transmis vineri, 4 noiembrie, pe fundalul dezbaterii publice cu privire la o eventuală operaţiune asupra instalaţiilor nucleare iraniene. Shimon Peres a spus că problema nucleară iraniană nu este monopolul Israelului şi crede că lumea ar putea întreprinde curând o acţiune militară împotriva Iranului, pentru că această opţiune ar fi mai aproape de realitate decât cea diplomatică. Shimon Peres a făcut aceste declaraţii în condiţiile în care Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică urmează să publice, marţi, un raport privind programul nuclear al Iranului. Diplomaţi ai Agenţiei, de la Viena, susţin că există dovezi care sugerează că Iranul a construit modele computerizate pentru a testa focoase nucleare.

Marile puteri au facut apel din nou miercuri la Iran sa coopereze cu Agentia Internationala pentru Energia Atomica in ceea ce priveste controversatul sau program nuclear, motiv de disputa intre Teheran si actorii internationali de mai multi ani, relateaza presa internationala. “Facem apel la Iran sa coopereze pe deplin cu AIEA”, a precizat grupul 5+1 in primul sau comunicat transmis in decurs de doi ani Consiliului guvernatorilor organizatiei, reunit in aceste zile la Viena. Grupul 5+1 ii reuneste pe cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU – China, SUA, Franta, Marea Britanie si Rusia – plus Germania. Acesta se afla in contact cu republica islamica pe tema dosarului nuclear, in conditiile in care occidentalii se tem ca Iranul urmareste sa se doteze cu bomba atomica sub masca unui program civil, ipoteza dezmintita insa de Teheran. De la ultimul lor demers comun pe linga Consiliul guvernatorilor in martie 2009, cele sase tari au participat la doua sesiuni de negocieri cu Iranul, la Geneva in decembrie si la Istanbul in ianuarie, fara a reusi sa ajunga la un acord asupra acestui dosar aflat in impas de mai multi ani.

Deputatii europeni solicita noi sanctiuni

Executia iraniano-olandezei Zahra Bahrami a fost condamnata in mod ferm de Parlamentul European intr-o rezolutie votata joi, 10 martie. Relatiile viitoare UE-Iran, inclusiv posibile noi sanctiuni, ar trebui sa se concentreze nu numai pe dosarul nuclear, dar si pe abuzurile privind drepturile omului inregistrate dupa alegerile prezidentiale din 2009, au subliniat deputatii. In rezolutia elaborata de deputatul Bastiaan Belder (EFD, NL), membrii Parlamentului European se declara consternati cu privire la faptul ca “autoritatile iraniene i-au refuzat dnei Bahrami accesul la asistenta consulara si ca nu i-au asigurat un act de justitie transparent si echitabil”. Eurodeputatii solicita de asemenea Inaltului Reprezentant pentru afaceri externe Cathrine Ashton sa aduca in discutie cazurile lui Sakineh Mohammadi Ashtiani si al lui Zahra Bahrami in contactelor cu autoritatile iraniene. Uniunea Europeana trebuie sa elaboreze o noua strategie privind Iranul, care sa depaseasca cadrul dosarului nuclear si sa abordeze situatia drepturilor omului din Iran si rolul jucat de aceasta tara pe plan regional. Deputatii solicita ministrilor de externe ai statelor membre impunerea de sanctiuni impotriva oficialitatilor iraniene considerate responsabile pentru implicarea in abuzurile privind drepturile omului comise in Iran din momentul controversatelor alegeri prezidentiale din iunie 2009, masuri similare celor adoptate de SUA in septembrie 2010.

Amenintarea nucleara iraniana

Privitor la refuzul Iranului de a coopera pe deplin cu AIEA (Agentia Internationala pentru Energie Atomica), consecinta logica a necooperarii este impunerea unor sanctiuni suplimentare, considera deputatii. Ei solicita de asemenea Inaltului Reprezentant Ashton sa evalueze impactul si eficienta masurilor restrictive aplicate de UE. Deputatii subliniaza insa faptul ca aceste masuri vizeaza oficialitatile iraniene si nu trebuie sa aiba efecte negative asupra populatiei in general. Parlamentul European regreta faptul ca numarul executiilor in Iran a fost, in 2009, cel mai ridicat din ultimii zece ani, Iranul fiind astfel, la nivel mondial, tara cu cel mai mare numar de executii raportat la numarul de locuitori. Membrii Parlamentului solicita guvernului impunerea unui moratoriu privind executiile si abolirea definitiva a executiilor minorilor. Deputatii europeni iau act de miscarile populare care au urmat alegerilor prezidentiale din 2009 si care demonstreaza aspiratiile poporului iranian pentru o schimbare democratica. Situatia interna din Iran a continuat sa se deterioreze, iar Presedintele Ahmadinejad continua o politica radicala antioccidentala si impotriva Israelului. Membrii PE avertizeaza ca dezvoltarea unui rol tot mai proeminent al Garzii Revolutionare Iraniene in societatea iraniana ar putea duce la escaladarea violentei si oprimarea opozantilor politici.

Teheranul, pregatit pentru razboiul nuclear

„Republica Islamica este pregatita sa respinga orice atac”, a declarat amiralul Habibollah Sayyari, comandantul fortelor navale iraniene, citat de mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declaratiile inaltului oficial militar iranian au fost facute cu ocazia reuniunii anuale a absolventilor institutiilor militare navale din Iran, desfasurata la Teheran, la doar cateva zile dupa ce directorul serviciilor secrete britanice MI6 a insistat la Londra asupra necesităţii unor “operaţiuni comune ale serviciilor de informaţii” pentru a obţine un maxim de informaţii în legătură cu eforturile Iranului de a se dota cu arma nucleară.
“Încetarea proliferării nucleare nu poate fi abordată numai pe planul diplomaţiei convenţionale”, a apreciat Sir John Sawers, într-un discurs fără precedent transmis în direct de televiziunea britanică. “Avem nevoie de operaţiuni comune ale serviciilor de informaţii pentru a face în aşa fel încât să fie mai dificil pentru ţări ca Iranul să dezvolte arme nucleare”, a adăugat el. “Cu cât eforturile internaţionale vor întârzia achiziţia de către Iran a tehnologiei armei nucleare, cu atât vom avea mai mult timp pentru a găsi o soluţie politică”, a continuat el.

Islamul nuclear

Descoperirea instalaţiei de îmbogăţire a uraniului de la Qom, în nord-vestul Iranului, care “este un succes pentru serviciile de informaţii”, a condus la “intensificarea presiunii diplomatice asupra Iranului şi la sancţiuni mai severe din partea ONU şi UE, care încep să facă rău”, a apreciat şeful spionajului britanic. “Regimul iranian trebuie să se gândească bine unde este interesul lui”, a avertizat el. Dezvăluirea, în septembrie 2009, a existenţei centrului de îmbogăţire a uranului din apropiere de Qom (la 150 de kilometri sud-vest de Teheran) a alimentat polemica în Occident cu privire la adevărata natură a programului nuclear al regimului islamic.
Problema îmbogăţirii uraniului este în centrul unei dispute între Iran şi marile puteri care se ocupă de negocieri (Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania) şi care se tem că Teheranul foloseşte uraniul în scopuri militare. Uraniul îmbogăţit poate fi folosit drept combustibil nuclear pentru reactoarele civile dar poate servi şi la fabricarea bombei nucleare în cazul în care este îmbogăţit la un nivel superior.

“Ripostă la scară planetară”

Anterior, preşedintele Republicii Islamice Iran, Mahmoud Ahmadinejad, a promis o “ripostă la scară planetară” în cazul în care ţara sa va fi atacată şi a afirmat că “palma iraniană va fi una puternică şi dureroasă”. “Opţiunile noastre nu vor cunoaşte limite (…). Ele privesc planeta întreagă”, a afirmat preşedintele iranian, răspunzând unei întrebări legate de o eventuală reacţie a Teheranului la un posibil atac. “Cred că unii se gândesc să atace Iranul, în special în rândul entităţii sioniste (Israel), însă ei ştiu că Iranul este un scut indestructibil şi nu cred că stăpânii lor americani îi vor lăsa să o facă”, a declarat Mahmoud Ahmadinejad. Acesta a adăugat că aceste ţări ştiu că “palma iraniană va fi una puternică şi dureroasă”. Totodată, preşedintele Iranului a mai susţinut şi ideea că sancţiunile n-ar avea efect asupra Iranului deoarece acestă ţară “are o economie solidă şi relaţii cu lumea întreagă”. Referindu-se la programul nuclear iranian, Mahmoud Ahmadinejad a susţinut ideea relansării iniţiativei Braziliei şi a Turciei privind un schimb de uraniu îmbogăţit.
Preşedintele iranian a mai afirmat că SUA duce o politică eronată în Afganistan. “Suntem dispuşi să le arătăm calea cea bună (…), să îi ajutăm să plece din această ţară şi să-i lase pe afgani să îşi vadă de treburile lor”, a spus Mahmoud Ahmadinejad. T

Centrala de la Bushehr, functionala

Iranul a început recent să încarce combustibil nuclear în reactorul centralei de la Bushehr, din sudul ţării, a anunţat postul iranian de televiziune în limba arabă Al-Alam, citat de mass-media internationala. Momentul marchează o etapă importantă în punerea în funcţiune a centralei, unde producţia de electricitate este programată să înceapă în 2011. Această fază finală a încărcării centralei de la Bushehr, demarată la 21 august, intervine în condiţiile în care întreaga operaţiune a suferit întârzieri în raport cu calendarul prevăzut iniţial de autorităţi.
Rusia va furniza combustibil pentru centrala nucleară iraniană şi va colecta deşeurile, oficiali de la Moscova afirmând că astfel va fi prevenită posibila lor folosire la arme nucleare. Programul nuclear al Iranului provoacă îngrijorare în rândul naţiunilor vestice, care pun la îndoială utilizarea centralei în scopuri paşnice. Cu toate acestea, experţii spun că atâta timp cât facilităţile sunt operate de Rusia sub supervizarea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, nu există motive de îngrijorare. Combustibilul nuclear care va fi folosit este îmbogăţit în proporţie de 3.5%, cu mult sub nivelul de îmbogăţire necesar pentru o armă nucleară, peste 90%.
Construcţia centralei de la Bushehr, începută de Germania în 1975, apoi întreruptă de Revoluţia islamică din 1979 şi de războiul Iran-Irak (1980-1988), a fost reluată de Rusia în 1995, după refuzul occidentalilor de a relansa şantierul.

Sanctiuni evitate

Oficialii americani au declarat că Iranul încearcă în secret să cumpere şi să deschidă bănci în ţările musulmane, inclusiv în Irak , folosind nume false şi scheme de proprietate netransparente pentru a evita sancţiunile împotriva programului său nuclear care împiedică activităţile bancare globale ale Teheranului. Faptul că Teheranul încearcă să găsească noi căi pentru activităţile sale bancare este “un semn al eficienţei crescânde a sancţiunilor”, cred oficialii americani după ce departamentul Trezoreriei a pus pe lista neagră 16 bănci iraniene pentru faptul că sprijină programul nuclear al Teheranului şi activităţile teroriste.
Iranul pare să aibă puţin succes în demersurile sale de a deschide noi bănci. Între timp, un oficial irakian a informat că Teheranul a deschis la Bagdad două bănci, inclusiv una afiliată Băncii Melli, cea mai mare bancă comercială a Iranului pe care Consiliul de Securitate a nominalizat-o în 2008 ca fiind implicată în activităţile nucleare ale Iranului şi ale cărei birouri au fost închise în întreaga Uniune Europeană. În ultimele săptămâni oficialii departamentului Trezoreriei au călătorit de-a lungul globului, în ţări ca Azerbaidjan, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Liban pentru a verifica în ce măsură sunt respectate sancţiunile.
Recent , ministrul iranian al finanţelor, Shamseddin Hosseini, a declarat la Washington presei că au fost puţine probleme în a face comerţ cu alte ţări. “Lumea este mare iar cei care fac comerţ cu noi găsesc căi de a transfera bani”, a arătat oficialul iranian. Experţii spun, însă, că este probabil ca operaţiunile bancare, chiar dacă au fost create cu succes în alte ţări, să fie la scară mică şi insuficiente pentru a reface volumul activităţii bancare pierdute de Iran. Pe de altă parte, bănci internaţionale majore, ca Lloyds, Credit Suisse şi Barclays au fost sancţionate cu milioane de dolari de către autorităţile americane pentru a fi continuat să proceseze plăţi iniţiate în Iran sau să le ascundă.

Sprijin chinezesc

Administraţia Barack Obama a ajuns la concluzia că firmele chinezeşti ajută Iranul să-şi îmbunătăţească tehnologia balistică şi să dezvolte arme nucleare. Autorităţile americane au cerut Beijingului să pună capăt unor asemenea activităţi, pe fondul inrautatirii vizibile a relatiilor vizibile.
Casa Albă se află, din nou, în situaţia de a trebui să echilibreze presiunile asupra Chinei de a pune capăt acordurilor cu Iranul şi de a limita investiţiile chinezeşti în industria energetică iraniană cu menţinerea abilităţii de a lucra cu China pe teme care le includ pe acelea de la valoarea yuan-ului până la problema nord-coreeană. Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a arătat că guvernul de la Beijing va investiga cele semnalate de către SUA.
Într-o vizită în China în luna septembrie un înalt oficial al Departamentului de Stat a înmânat părţii chineze o semnificativă listă de companii care ar încălca sancţiunile Consiliului de Securitate impuse Iranului. Între ele s-ar număra şi Corporaţia naţională chineză a petrolului.
Fiecare naţiune, în mod special membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate, între care şi China, trebuie să se conformeze sancţiunilor ONU. Legislaţia americană autorizează preşedintele să sancţioneze orice companie care vinde combustibil Iranului sau care a investit 20 de milioane sau mai mult de dolari în sectorul energetic al Iranului. China a rămas singura economie majoră cu investiţii semnificative în industria energetică a Iranului, toate celelalte retrăgându-se, cu gigantul nipon INPEX anunţându-şi retragerea săptămâna trecută.

AIEA, partener al Romaniei in domeniu nuclear

Romania a reafirmat, miercuri, la Viena, necesitatea mentinerii unui nivel inalt al sigurantei si securitatii nucleare la nivelul statelor membre ale Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA). In discursul rostit in plenul celei de-a 54-a Conferinte Generale a AIEA, ambasadorul Romaniei la organizatiile internationale de la Viena, Cornel Feruta, a subliniat importanta consolidarii cooperarii tehnice intre Romania si AIEA si a spus ca Romania saluta rezultatele conferintei de la New York, de reevaluare a Tratatului de Neproliferare Nucleara, si sprijina, de asemenea, deplin, declaratia remisa Conferintei de Belgia, din partea Uniunii Europene. In plus, Romania intentioneaza sa creeze un Centru Regional de Excelenta in domeniul nuclear, ca centru integrat de pregatire, atat pentru specialistii romani in domeniul nuclear, cat si pentru cei straini, a spus Cornel Feruta.
“Romania a cautat sa exploreze si sa evalueze noi cai de mentinere a energiei nucleare ca optiune semnificativa pentru a raspunde nevoilor sale energetice, dar si obiectivelor de protectie a mediului. In pofida impactului crizei globale, pentru asigurarea unui mix de surse de energie, prin folosirea energiei nucleare, autoritatile au continuat programele de dezvoltare a Unitatilor 3 si 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavoda si actioneaza pentru atragerea de noi investitori, iar pentru aceasta ia in calcul diverse alternative, inclusiv reducerea participarii statului la asemenea proiecte, care sa aiba o cota de actiuni sub pachetul detinut de actionarul majoritar. Extinderea Programului Nuclear al Romaniei va acoperi urmatorul deceniu, iar strategia pe termen mediu si lung de economisire a combustibilor nucleari si depozitarea deseurilor este una din tintele, iar in acest sens exista un proiect de construire a unor facilitati de depozitare a deseurilor radioactive generate de Centrala de la Cernavoda”, a spus ambasadorul roman.

Bucurestiul sprijina dreptul folosirii in scopuri pasnice a tehnologiilor nucleare

Romania va continua sa implementeze si sa extinda facilitatile sale nucleare din domeniul medical, pentru diagnosticarea si tratarea precoce a cancerului, iar aceasta va ramane o prioritate majora. In acest sens, intentioneaza sa promoveze noi proiecte de cooperate tehnica in colaborare cu AIEA, inclusiv in transferul de expertiza si pregatirea personalului. Vizita directorului general al AIEA, Yukia Amano, in Romania a prilejuit discutii eficiente, iar acesta a pus accentul in special pe lupta impotriva cancerului, subliniind rolul AIEA in acest sector, a aratat ambasadorul Romaniei.
“Romania mentine atitudinea sa in ceea ce priveste sprijinirea Fondului de Cooperare Tehnica al AIEA, cu contributii financiare, si a anuntat deja contributia sa financiara voluntara pentru sprijinirea proiectelor Agentiei. Romania este, de asemenea, pregatita sa participe cu expertiza si specialisti la programele de cercetare in regiune si sa colaboreze cu misiunile de experti ale AIEA. In plus, Romania intentioneaza sa creeze un Centru Regional de Excelenta in domeniul nuclear, ca centru integrat de pregatire, atat pentru specialistii romani in domeniul nuclear, cat si pentru cei straini”, a spus Cornel Feruta.
Ambasadorul roman a subliniat, pe de alta parte, ca “Romania va continua sa-si indeplineasca obligatiile care deriva din Tratatul de Neproliferare Nucleara, si va sprijini activ dezarmarea, si dreptul folosirii in scopuri pasnice a tehnologiilor nucleare”. “Romania considera ca rezultatele Conferintei de Neproliferare Nucleara de la New York, ca fiind pragmatice si echilibarte si ca acestea reflecta puternicul angajament al comunitatii internationale pentru consolidarea regimului nuclear global. Planul de actiune pentru dezarmare nucleara, neproliferare si folosire pasnica a energiei nucle, adoptat prin consens la aceasta conferinta, trebuie urmat de o implementare sustenabila, iar aceasta reprezinta reala provocare pentru fiecare dintre noi. Romania considera o prioritate consolidarea culturii non-proliferarii armelor de distrugere in masa, si consolidarea actiunilor comune in directia sigurantei si securitatii nucleare”, a mai aratat reprezentantul permanent al Romaniei la organizatiile de la Viena.

Delegatie romaneasca in SUA

O delegatie de oficiali romani s-a intors recent din Statele Unite ale Americii (SUA) dupa un program de 10 zile care a inclus vizitarea unor organizatii si companii importante din industria energiei nucleare americane. Delegatia a raportat rezultate favorabile in ceea ce priveste colaborarea dintre cele doua tari in aceasta industrie.
Delegatia a fost condusa de catre Alexandru Sandulescu, Director General in cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si a inclus oficiali de rang inalt de la Ministerul de Afaceri Externe, Agentia Nucleara si pentru Deseuri Radioactive, Nuclearelectrica, Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) si Centrul de Inginerie si Tehnologie pentru Obiective Nucleare (CITON). Delegatia a fost insotita de un reprezentant al Serviciului Comercial din cadrul Ambasadei SUA la Bucuresti. Vizita a fost organizata si sponsorizata integral de catre Agentia pentru Comert si Dezvoltare a SUA.
In Washington D.C., delegatia romana s-a intalnit cu oficiali de rang inalt din cadrul unor organizatii cheie, precum Departamentul de Energie, Departamentul de Comert, Comisia de Control a Activitatii Nucleare (NRC) si Administratia Nationala pentru Siguranta Activitatii Nucleare (NNSA). Agenda de lucru a cuprins si intilniri cu asociatii din cadrul industriei: Institutul pentru Energie Nucleara, Institutul pentru Activitati Nucleare din Atlanta, Georgia si Centrul din Atlanta al Asociatiei Mondiale a Operatorilor Nucleari, in cadrul careia Romania este membra.

Puncte cheie

Intalnirile cu reprezentantii companiilor americane private specializate in aceasta industrie au reprezentat puncte cheie pe agenda vizitei. Delegatia a avut intilniri cu doi producatori de reactoare nucleare la sediul acestora: Westinghouse in Cranberry Pennsylvania si General Electric in Wilmington North Carolina. De asemenea, in Washington D.C., delegatia romana a prezentat unei audiente largi proiectele actuale si de viitor ale Romaniei in aceasta industrie – finalizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda si construirea unor noi reactoare in Romania. Prezentarile au fost urmate de intalniri cu firme americane interesate de aceste proiecte.
Ultimul punct de pe agenda a fost vizita la centrala nucleara Vogtle, din apropierea orasului Augusta, din statul Georgia, operata de Southern Nuclear. Delegatia romana a vizitat reactoarele 1 si 2 precum si santierul pe care se desfasoara constructia unitatilor 3 si 4 cu reactoare Westinghouse AP1000. Aceste reactoare vor deveni operationale in 2016 si respectiv 2017.
Alexandru Sandulescu a declarat ca vizita a fost extrem de benefica pentru Romania. Romania va avea nevoie de noi capacitati nucleare pentru a-si indeplini obligatiile asumate in ceea ce priveste reducerea emisiilor de carbon precum si pentru a-si asigura independenta energetica. Intrucat reactoarele CANDU instalate la Cernavoda nu mai reprezinta o optiune dupa finalizarea unitatilor 3 si 4, Romania trebuie sa ia in considerare tehnologia reactoarelor cu apa usoara pentru a-si indeplini obiectivele energetice. Westinghouse AP1000 si GE ABWR sunt tehnologii viabile iar Romania le va evalua la momentul lansarii licitatiei pentru constructia noilor reactoare nucleare.

40 de ani de experienta in domeniu

La aproximativ 16 km de Pitesti, la inceputul anului 1970, a fost stabilit un amplasament pentru constructia Institutului de Tehnologii Nucleare (ITN) Pitesti destinat cercetarii in domeniul nuclear si in special pentru combustibilul nuclear de tip CANDU-6 pe baza de uraniu natural pentru Centrale Nucleare CANDU. Constructia a durat pana in 1976. Una din primele sectii date in exploatare a fost Sectia 4, Pilotul, Sectia de Productie Elemente Combustibile (SPEC) unde s-au desfasurat primele activitati de productie combustibil nuclear in Romania. In stransa colaborare cu Sectia 3 Sectia de Cercetare si cu Sectia 2 – Reactor pentru testarea elementelor combustibile s-a realizat elaborarea viitoarelor tehnologii nucleare si s-au fabricat primele elemente si fascicule combustibile precum si testarea lor in reactor.
Intre timp ITN s-a transformat in Institutul de Reactori Nucleari Energetici (IRNE) si incepand cu 1983 a produs combustibil nuclear in cadrul SPEC. In acea perioada IRNE era coordonat de Comitetul de Stat pentru Energie Nucleara (CSEN). In acei ani dezvoltarea tehnologiei combustibilului CANDU-6 si fabricarea acestuia s-a realizat numai prin eforturi proprii la nivel national.
In ianuarie 1990, CSEN a fost desfiintat creandu-se Regia Nationala de Electricitate (RENEL) care si-a asumat responsabilitatea pentru intreg programul de energie din Romania, program ce cuprinde si energetica nucleara prin Grupul de Energetica Nucleara (GEN). Cu privire la Programul Nuclear de Combustibil, prima actiune decisa prin GEN a fost ca Atomic Energy of Canada Ltd. (AECL) sa realizeze o evaluare a combustibilului nuclear romanesc produs pana atunci la Pitesti. Actiunea a fost concentrata pe tehnologia folosita, sistemul de asigurare a calitatii, sistemul de calitate aplicat la fabricarea combustibilului produs inainte de 1990. AECL impreuna cu Zircatec Precision Industries INC. (ZPI) au realizat evaluarea solicitata. Combustibilul fabricat inainte de 1990 a fost depozitat corespunzator si s-a aflat sub control de garantii din partea International Atomic Energy Agency (IAEA).

Combustibil nuclear

In noul contract semnat august 1991 intre RENEL si AECL – Ansaldo Consortium (AAC) pentru realizarea completa a Unitatii 1 de la Cernavoda, toate conditiile necesare au fost asigurate incluzand si Programul de combustibil nuclear. Contractul includea asigurarea prin AAC a asistentei tehnice pentru calificarea FCN ca fabricant autorizat de combustibil nuclear. Incepand cu 04.02.1992 fabricarea combustibilului nuclear a fost realizata de unitatea Fabrica de Combustibil Nuclear reorganizata prin desprinderea din Institutul de Cercetari Nucleare ca sucursala independenta a RENEL.
Acordurile dintre GEN si AAC s-au finalizat in noiembrie 1992 cu un contract pentru calificarea FCN ca fabricant si furnizor autorizat de combustibil nuclear, pentru care AECL a avut rolul coordonator. ZPI a fost selectionat pentru asigurarea asistentei tehnice si furnizarea echipamentului pentru unele procese tehnologice. Calificarea a fost inceputa in decembrie 1993, dupa emiterea autorizatiei de export de catre Guvernul Canadian.
Calificarea fabricii a fost finalizata in iulie 1994, iar in octombrie 1994 au fost fabricate 202 fascicule combustibile de tip CANDU-6 cu 37 de elemente pe baza de uraniu natural, constituind grupul de proba in perioada de demonstratie, iar 66 din acestea au constituit parte din prima incarcatura de la CNE-Cernavoda Unitatea 1. In noiembrie 1994, AECL a emis Certificatul provizoriu de calificare al FCN. Recunoasterea calificarii industriale a fost incheiat in ianuarie 1995, sub monitorizarea periodica de catre AECL.
In decembrie 1995, AECL a emis Certificatul de calificare a FCN ca fabricant si furnizor autorizat de combustibil nuclear de tip CANDU-6 pentru centrale nucleare CANDU. in acest fel FCN devenea singurul 5 producator din afara Canadei care detinea acest statut. Capacitatea a fost dimensionata la 23 de fascicule combustibile pe zi. FCN a elaborat programul de dublare a capacitatii sale de productie in dorinta de a asigura nevoile de combustibil pentru doua unitati de la Cernavoda. Programul pentru dublarea capacitatii de productie a FCN a fost corelat cu programul de dare in folosinta a Unitatii 2 de la Cernavoda in asa fel incat FCN sa poata produca anual combustibil pentru doua unitati.

Reorganizare nucleara

In vara lui 1998, cand RENEL s-a divizat formandu-se prin HG Societatea Nationala “NUCLEARELECTRICA” S.A. care a preluat responsabilitatile de a produce energie electrica pe baze nucleare, folosind combustibil nuclear, fiind constituita din doua sucursale: CNE-Cernavoda si FCN-Pitesti. Actuala organizare a FCN este rezultatul calificarii ca fabricant autorizat de combustibil nuclear CANDU-6, politicii manageriale a SNN-SA si legislatiei in vigoare din Romania.
Dupa certificarea ca producator autorizat de combustibil nuclear si pana in prezent FCN a produs peste 88.000 fascicule combustibile de tip CANDU-6 pe baza de uraniu natural si saracit.

Istoria nucleara a Romaniei

Mai 1979 – Incheierea contractului intre ROMENERGO si AECL (Atomic Energy of Canada Ltd) pentru preluarea licentei sistemului CANDU, proiectarea si procurarea echipamentelor specifice partii nucleare a Unitatii 1
Februarie 1981- Incheierea contractelor ROMENERGO – ANSALDO (Italia) si General Electric (SUA) pentru partea clasica a Unitatii 1
Decembrie 1989 – Stadiul realizarii investitiei Unitatii 1 este de 45%
Septembrie 1990 – Prima misiune PREOSART la CNE Cernavoda a Agentiei Internationale de Energie Atomica (AIEA) de la Viena
August 1991- Semnarea contractului de management cu Consortiul AECL – ANSALDO (AAC)
17 Aprilie 1996 – Prima criticitate a reactorului Unitatii 1
11 Iulie 1996 – Prima conectare la Sistemul Energetic National a Unitatii 1
2 Decembrie 1996 – Inceperea exploatarii comerciale a Unitatii 1
30 Iunie 1997 – Transferul responsabilitatilor de la AAC la conducerea romana a Unitatii 1
5 Februarie 1999 – Finalizarea punerii in functiune a Simulatorului Full-Scope al Unitatii 1
28 Aprilie 1999 – Obtinerea primei autorizatii de functionare a Unitatii 1 de la CNCAN, cu obtinerea in prealabil a autorizatiei de mediu prin H.G # 234/99
30 Aprilie 2001 – Obtinerea celei de a doua autorizatii de functionare a Unitatii 1 de la CNCAN
1 Mai 2003 – Obtinerea celei de a treia autorizatii de functionare a Unitatii 1 de la CNCAN
25 Aprilie 2005 – Obtinerea celei de a patra autorizatii de functionare a Unitatii 1 de la CNCAN pentru o perioada de 3 ani
2 Decembrie 2006 – 10 ani de exploatare comerciala a Unitatii 1
21 Februarie 2007 – Receptia Modulului 3 Depozitul Intermediar de Combustibil Ars
22 Februarie 2007 – Unitatea 2 a devenit obiectiv nuclear
16 Aprilie 2007 – 11 ani de la prima criticitate a Unitatii 1
6 Mai 2007 – Reactorul Unitatii 2 a devenit pentru prima data critic
2 August 2007 – 300 zile de functionare continua a Unitatii 1
7 August 2007 – prima conectare a Unitatii 2 la Sistemul Energetic National
Noiembrie 2007 – Obtinerea celei de a treia autorizatii de functionare a Unitatii 2 de la CNCAN
25 Martie 2009 – Este inregistrata la Oficiul Roman al Comertului S.C. EnergoNuclear S.A., compania de proiect responsabila pentru constructia, punerea in functiune si operare a Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda.
29 Aprilie 2010 -Obtinerea reautorizarii de operare si mentenanta a Unitatii 1 si a Unitatii 2, de la CNCAN.

Rolul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare

Romania este semnatara Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, a Conventiei pentru daune civile, a Conventiei de securitate nucleara si a altor reglementari internationale importante din domeniul nuclear. Reglementarile romanesti din domeniu sunt in concordanta cu cele ale legislatei Comunitatii Europene.
Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN) reprezinta autoritatea nationala in domeniul reglementarii, autorizarii si al controlului activitatilor nucleare din Romania. CNCAN are personalitate juridica si se afla in subordinea Primului Ministru. CNCAN detine o experienta bogata, de peste 30 de ani, in domeniul sau de competente, si detine rol important in asigurarea respectarii cu strictete a cerintelor de securitate nucleara si de radioprotectie in Romania. CNCAN urmareste indeplinirea prevederilor Legii 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, cu completarile ulterioare. Conform legii, CNCAN are in sfera sa de competente urmatoarele domenii:
• Legislatia si reglementarile in domeniul desfasurarii in siguranta a activitatilor nucleare in Romania;
• Securitatea nucleara;
• Protectia la radiatii;
• Managementul calitatii in domeniul nuclear;
• Garantiile nucleare;
• Planurile de urgenta si interventii la accident nuclear sau radiologic;
• Protectia fizica a obiectivelor si a instalatiilor nucleare;
• Raspunderea civila in caz de daune nucleare;
• Transportul materialelor radioactive, materialelor nucleare si/sau de interes nuclear, surselor si generatoarelor de radiatii ionizante;
• Gospodarirea deseurilor radioactive;
• Autorizarea personalului operator;
• Importul/exportul materialelor radioactive, materialelor nucleare si/sau de interes nuclear, surselor si generatoarelor de radiatii ionizante;
• Tranzitul pe teritoriul Romaniei a materialelor radioactive, materialelor nucleare si/sau de interes nuclear, surselor si generatoarelor de radiatii ionizante;
• Tratatele si Conventiile Internationale;
• Acordurile bilaterale in domeniu;
• Interfata cu organizatiile si organismele internationale in domeniu;
• Armonizarea legislatiei si a reglementarilor nationale din domeniul nuclear cu legislatia si reglementarile similare din Uniunea Europena;
• Indeplinirea criteriilor de aderare a Romaniei la UE privind securitatea nucleara, radioprotectia si garantiile nucleare;

Interfata de specialitate

CNCAN asigura expertiza tehnica si interfata de specialitate, in relatiile Romaniei cu organismele si organizatiile internationale (AIEA, CE, WENRA, OECD/NEA etc.). De asemenea, CNCAN asigura cooperarea cu autoritatile similare din alte tari, pentru implementarea Acordurilor Guvernamentale, in sfera de competente ale reglementatorului pentru sectorul nuclear. La nivel national, CNCAN este responsabil cu elaborarea Raportului National pentru Conventia de Securitate Nucleara si prezentarea acestuia in fata comunitatii internationale, precum si cu elaborarea Strategiei de Securitate Nucleara a Romaniei.
In perioada 1955-2008 regulamentul de organizare si functionare, structura organizatorica, nivelul de subordonare, atributiile actualei Comisii Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare au suferit o serie de modificari pe care le vom evidentia in cele ce urmeaza, incercand sa prezentam o scurta evolutie a actelor normative care au reglementat de-a lungul timpului aspectele sus-mentionate, precum si aspecte privind activitatea nucleara desfasurata in tara noastra.
In anul 1955, prin Hotararea Consiliului de Ministrii(HCM) 903/1955, pe langa Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romania se constituie(infiinteaza) Comitetul pentru Energia Nucleara, care „va asigura baza materiala pentru cercetarile in domeniul fizicii nucleare si aplicarea lor in domeniile stiintei si tehnicii“, a carei reorganizare a fost imbunatatita ulterior.

Demersuri nucleare

In anul 1961, prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 741/1961 a fost reglementat regimul de lucru cu surse de radiatii nucleare. Prin aceasta HCM a fost nominalizat Comitetul pentru Energie Nucleara al Consiliului de Ministrii ca organ de autorizare, iar in cadru Institutul de Fizica Atomica (IFA) se infiinteaza Comisia pentru Indrumarea si Controlul Unitatilor Nucleare ca organ de control, al carui regulament se aproba de Comitetul pentru Energie Nucleara. Aceasta reglementare impune primele reguli administrative, de radioprotectie si securitatea muncii, de pregatire a personalului si control medical, specifice lucrului cu surse de radiatii nucleare (ionizante).
Din anul 1968, Comitetul pentru Energia Nucleara avea sarcina de a indruma si coordona din punct de vedere stiintific si metodologic activitatea ce se desfasoara in domeniul nuclear in Republica Socialista Romania, in vederea realizarii politicii statului in acest domeniu, atributii reglementate prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1299/1968 privind organizarea si functionarea Comitetului pentru Energia Nucleara. Prin aceasta HCM se instituie elaborarea programului nuclear national si urmarirea si controlul realizarii acestuia de catre CEN Se hotaraste rolul de autoritate de reglementare, autorizare si control al CEN. Totodata se trece in subordinea CEN, Institutul de Fizica Atomica al Academiei RSR.
Tot in anul 1968, prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1301/1968 s-a stabilit componenta Comitetului pentru Energia Nucleara avandu-l ca presedinte pe domnul Horia Hulubei si Prim-Vicepresedinte pe domnul Ion Ursu. Prin Hotararile Consiliului de Ministrii nr.2594/1968 si 1638/1969, a fost completata componenta Comitetului.
In anul 1969, prin Decretul Consiliului de stat nr. 870/1969, devenit Legea nr. 7/1970, a fost reglementata organizarea si functionarea Comitetului de Stat pentru Energia Nucleara, astfel „Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara, organ central al administratiei de stat, infaptuieste politica partidului si statului in domeniul nuclear.” Ulterior acesta a fost modificat prin Decretul nr.282/1972. Articolul 5 lit. (a), intareste rolul de organ de autorizare si control al activitatilor nucleare, iar lit. (j) si (p) ale aceluiasi articol stabilesc autoritatea de reglementare in domeniul nuclear. In cadrul CSEN se infiinteaza Inspectia de Stat pentru Controlul Activitatilor Nucleare (ISCAN).

Lege nucleara

In anul 1974, a fost adoptata Legea nr. 61/1974 cu privire la desfasurarea activitatilor in domeniul nuclear din Republica Socialista Romania, abrogata ulterior prin Legea nr.111/1996, care instituie ca, „Organul central al administratiei de stat care asigura infaptuirea politicii partidului si statului in domeniul nuclear este Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara”.
Este prima lege nucleara care intareste si extinde atributiile de reglementare, autorizare si controlul activitatilor nucleare in Romania, fara exceptie, in codul CSEN – ISCAN.
Organizarea si functionarea Comitetului de Stat pentru Energie Nucleara, a fost reglementata in anul 1979 prin Decretul nr.85/1979 care stipuleaza ca atributii ale comitetului, autorizarea si controlul activitatilor din domeniul nuclear care se desfasurau pe teritoriul RSR si de asemenea controlul raspunderea pentru realizarea cerintelor de asigurare a calitatii in activitatea de proiectare, fabricare si montaj a centralelor nuclearo-electrice si a celorlalte obiective legate de energetica nucleara.
In anul 1982, a fost adoptata Legea nr. 6/1982 privind asigurarea calitatii obiectivelor si instalatiilor nucleare, prin care „Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara controleaza si raspunde de realizarea cerintelor de asigurare a calitatii in activitatile de proiectare, constructii-montaj si exploatare a obiectivelor si instalatiilor nucleare si de executare a produselor si prestare a serviciilor pentru aceste obiective si instalatii”, abrogata ulterior prin Legea nr.111/1996.
Prin Decretul Consiliul Frontului Salvarii Nationale nr. 6/1990 s-a desfiintat Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara si s-a infiintat Institutul de fizica atomica. „Pe data prezentului decret Comitetul de Stat pentru Energia Nucleara se desfiinteaza. Atributiile in domeniul energeticii nucleare ale comitetului se preiau de Ministerul Energiei Electrice.”
Prin Decretul nr. 29/1990 s-a infiintat in 8 ianuarie 1990 Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare. „Se infiinteaza Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare prin preluarea intregului activ si pasiv al Inspectiei de stat pentru controlul activitatii nucleare si al asigurarii calitatii nucleare. Olariu Stefan Alexandru se numeste in functia de presedinte al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare, cu grad de ministru secretar de stat.”
In anul 1990, prin Decretul nr. 221/1990, s-au reglementat functionarea si atributiile Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare, astfel, „Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare este organ central de specialitate al administratiei de stat, care indeplineste functia de organism national de autorizare si control cu privire la toate activitatile de introducere, dezvoltare si folosire in scopuri pasnice a energiei nucleare. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare autoriza amplasarea, constructia si exploatarea obiectivelor nucleare si controleaza realizarea protectiei fata de radiatii a personalului, populatiei si mediului inconjurator.”
Prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 983/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului s-au stabilit atributiile de reglementare, autorizare si control al activitatilor nucleare ale Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare din subordinea Ministerul Mediului.
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 264/1991 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului, modificata ulterior prin HG nr.336/1992, stabileste pentru Ministerul Mediului atributii in domeniul controlului activitatilor nucleare.
Prin Hotararea Guvernul Romaniei nr. 792/1992 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului se atribuie ministerului atributii de reglementare, autorizare si control in domeniul nuclear si se defineste in organigrama sa ca entitate distincta Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare.

Evolutie legislativa

In anul 1996 este adoptata Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare care stabileste ca „Autoritatea nationala competenta in domeniul nuclear, care exercita atributiile de reglementare, autorizare si control, prevazuta in prezenta lege, este Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, prin Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare”
Prin Hotararea Guvernului nr.457/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului se abroga HG nr.792/1992, iar prin HG nr.568/1997 se abroga HG nr.457/1994.
In anul 1997, prin Hotararea Guvernului nr.249/1997 se aproba Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei Nationale Pentru Controlul Activitatilor Nucleare.
In 08 ianuarie 1998, prin Legea nr. 16/1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, s-a reglementat ca „Autoritatea nationala competenta in domeniul nuclear, care exercita atributiile de reglementare, autorizare si control prevazute in prezenta lege, este Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, aflata in subordinea Guvernului.”
Prin Hotararea Guvernului nr.287/1998, se aproba Regulamentul de Organizare si Functionare al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Guvernului.

Reglementari specifice

In perioada 1997-2000 s-au elaborat 7 reglementari specifice domeniului nuclear. Astfel, conform Legii nr. 703/2001 privind raspunderea civila pentru daune nucleare, CNCAN este autoritatea nationala competenta care verifica existenta contractelor de asigurare sau garantie financiara, ale operatorilor, pentru acoperirea raspunderii civile pentru daune nucleare.
Hotararea Guvernului nr. 894/2003 stabileste modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 703/2001 privind raspunderea civila pentru daune nucleare.
In anul 2003, prin Ordonanta Guvernului nr.7/2003 se reglementeaza utilizarea in scopuri exclusiv pasnice a energiei nucleare.
Prin Legea nr. 193/2003 se aduc noi modificari si completari Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, astfel, „Autoritatea nationala competenta in domeniul nuclear, care exercita atributiile de reglementare, autorizare si control prevazute in prezenta lege, este Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, cu sediul in municipiul Bucuresti, condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat, coordonata de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Finantarea comisiei se asigura integral din venituri extrabugetare obtinute din tarife pentru autorizarea si controlul activitatilor nucleare si din contributii ale organismelor internationale sau ale agentilor economici.”
In 23 decembrie 2003, prin Hotararea Guvernului nr.1627/2003 se aproba Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei Nationale pentru Controlul activitatilor Nucleare, in vigoare si in prezent, modificat ulterior prin HG nr.750/2004. Totodata, in perioada 2001-2004 s-au elaborat si publicat in Monitorul Oficial 93 de reglementari specifice domeniului nuclear.

Norme europene

In 22 martie 2006, in contextul aderarii Romaniei si necesitatea alinierii legislatiei la normele europene, se aduc noi modificari si completari Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta a activitatilor nucleare, prin Legea nr. 63/2006. „Autoritatea nationala competenta in domeniul nuclear, care exercita atributiile de reglementare, autorizare si control prevazute in prezenta lege, este Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, cu sediul in municipiul Bucuresti, condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat, coordonata de primul-ministru, prin Cancelaria Primului-ministru.”
In 27 iunie 2006 Legea nr.111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare a fost republicat.

Presedintele iranian Ahmadinejad mizeaza pe sprijinul Turciei in confruntarea nucleara cu statele occidentale

Turcia se opune proliferarii armelor nucleare si asteapta ca Iranul sa demonstreze comunitatii internationale caracterul pasnic al programului sau nuclear, se mentioneaza intr-un comunicat dat publicitatii de ambasadorul Turciei in Republica Moldova, Ahmet Ferit Ülker, privind evolutiile recente ale Programul Nuclear al Republicii Islamice Iran, citat de mass-media. Conform sursei citate, Turcia impreuna cu Brazilia au votat impotriva deciziei Consiliului de Securitate al ONU privind noile sanctiuni impuse Iranului pe motiv ca este preocupata sa nu submineze posibilitatea unei oportunitati pentru solutionarea problemei privind programul nuclear al Iranului prin mijloace pasnice. Pozitia Turciei nu este de a sustine neconditionat programul nuclear al Iranului, ci de a adopta o pozitie principiala pe termen lung.
Totodata, Turcia afirma ca dialogul tuturor partilor implicate trebuie continuat, iar singura cale viabila de depasire a situatiei este folosirea tuturor oportunitatilor din sfera diplomatica. In comunicatul de presa este subliniat ca Turcia nu a dorit ca Iranul sa adopte o atitudine de confruntare in detrimentul stabilitatii regionale, in particular in Irak, Liban si Afganistan. In aceeasi ordine de idei, Turcia spera ca Iranul va respecta si in continuare Declaratia Comuna de la Teheran, semnata de Turcia, Brazilia si Iran pe 17 mai curent, va ramâne pe calea solutionarii diplomatice a problemelor, va manifesta transparenta in ceea ce priveste programul sau nuclear.
In acelasi timp, Turcia recunoaste dreptul fiecarui stat-parte la Tratatul de Non-Proliferare de a efectua cercetari, de a produce si folosi energia nucleara in scopuri pasnice, se mai spune in Nota diplomatica privind evolutiile recente din Programul Nuclear al Iranului.

Reactor nuclear

Iranul va construi “in curind” un nou reactor de cercetari nucleare “mai puternic” decat cel de care dispune in prezent la Teheran, a anuntat miercuri seful programului nuclear iranian Ali Akbar Salehi, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Suntem pe cale de a pregati construirea unui reactor mai puternic decat cel din Teheran pentru producerea de radioizotopi si acest reactor va intra in serviciu in curand in tara”, a declarat Salehi, citat de televiziunea de stat a Republicii Islamice Iran. Seful Organizatiei iraniene pentru Energie Atomica n-a facut precizari in legatura cu stadiul acestui proiect, puterea noului reactor si locul unde el va fi construit. Iranul dispune in prezent de un reactor de cercetari nucleare de 5 MGW, construit inainte de revolutia islamica la Teheran.

Acordul imposibil

Surse diplomatice occidentale considera ca acordul pe care Iranul l-a semnat cu Brazilia si Turcia este, din punct de vedere tehnic, imposibil de pus in aplicare, deoarece perioada de timp fixata pentru a imbogati uraniul, un an, este prea scurta. “Acordul este irealizabil din punct de vedere tehnic. Iranienii vor ca acest combustibil sa fie produs in decurs de un an, dar ar fi nevoie de cel putin un an si jumatate pentru a reusi acest lucru”, a explicat diplomatul, care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului. Acest acord, semnat pe 17 mai 2010, la Teheran, prevede schimbul in Turcia a 1.200 de kilograme de uraniu slab imbogatit (la 3,5 %), contra 120 de kilograme de combustibil imbogatit la 20 %, furnizat de marile puteri si destinat reactorului de cercetare nucleara medicala al Teheranului. Prin acest acord, Iranul vrea sa dea asigurari comunitatii internationale in legatura cu programul sau nuclear. In pofida dezmintirilor regimului islamic iranian, care afirma ca programul sau nuclear are scopuri exclusiv civile si pasnice, marile puteri si ONU suspecteaza Teheranul ca vrea sa obtina arma atomica. Luni, Iranul a remis scrisoarea de notificare a acordului tripartit semnata de directorul Organizatiei iraniene de Energie Atomica, Ali Akbar Salehi, in cursul unei reuniuni la resedinta directorului general al AIEA la Viena.

Trilaterala nucleara

Iranul, Turcia si Brazilia au semnat un acord privind schimbul de uraniu, in baza caruia Teheranul trimite in Turcia uraniu slab imbogatit si primeste uraniu imbogatit 20 la suta, ce poate fi folosit doar in scopuri civile. Acordul este considerat un succes pentru presedintele brazilian Lula da Silva, care a efectuat luna trecuta o vizita oficiala in Republica Islamica, participand la un summit al statelor in curs de dezvoltare si a folosit ocazia pentru a discuta cu autoritatile locale pe tema dosarului nuclear.
Diplomatia turca s-a alaturat efortului brazilian de a evita implementarea unor noi sanctiuni occidentale impotriva Teheranului. Presedintele brazilian Silva a subliniat ca un program pasnic de cercetare in domeniul nuclear este unul dintre drepturile suverane ale Iranului.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică transforma Rusia in bancher nuclear

Federatia Rusa şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), au semnat un acord privind crearea primei bănci de combustibil nuclear pe plan internaţional, relateaza surse diplomatice ruse, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Banca se va afla sub supravegherea juridica a AIEA, urmand ca in viitor să furnizeze combustibil nuclear, stocat în Federatia Rusa, statelor doritoare să dezvolte energia nucleară civilă. Conform surselor citate, costul acestui proiect, considerat strategic de catre Moscova, va fi suportat integral de guvernul rus, care nu a dezvaluit suma exacta care va fi investita.
însă nu se cunoaşte volumul de investiţii.
Conform acordului, in noua banca ar urma să fie formate rezerve de uraniu îmbogăţit în grad redus într-o cantitate suficientă pentru încărcarea unui reactor cu o capacitate de 1000 MW. Costul combustibilului în acest caz este estimat la peste 100 milioane de dolari. Se preconizează ca uraniul să fie stocat la Angarsk, regiunea Irkutsk, unde Rosatom are un Centru internaţional de îmbogăţire a uraniului, iar armata rusa are o importanta baza strategica.