Soldatii olandezi se retrag din Afghanistan

Fortele militare olandeze au inceput sa se retraga saptamana trecuta din sudul Afganistanului, predand controlul asupra provinciei Uruzgan trupelor internationale, dupa patru ani de misiune in aceasta tara, a anuntat comandamentul NATO la Kabul, citat de mass-media internationala. “Fortele olandeze s-au remarcat in Uruzgan si aducem omagiile noastre sacrificiului lor, precum si celui al fortelor afgane”, a declarat comandantul Joel Harper, purtator de cuvant al Fortelor Internationale de Asistenta pentru Securitate. Dupa retragerea contingentului olandez, NATO “isi va mentine capacitatile actuale, in special in ceea ce priveste unitatile de lupta, formarea si reconstructia”, a subliniat Harper. Incepand de la 1 august 2006, Olanda desfasurase in Afganistan, in cadrul fortelor Isaf, 1.950 de soldati, in special in provincia Uruzgan, unde talibanii continua sa fie extrem de prezenti, transmite Agerpres. Dupa ce NATO solicitase prelungirea pentru inca un an, pana in august 2011, a misiunii fortelor olandeze, divergentele pe marginea acestei probleme au provocat, la 20 februarie, caderea guvernului si suspendarea misiunii militare olandeze in Afganistan

Romani pe baricade

“Romania si-a sporit substantial contributia militara in Afganistan, care va ajunge la sfarsitul anului 2010 la 1.800 de militari. De asemenea, avem oameni si in misiunea EUPOL Afganistan, condusa de Uniunea Europeana si intentionam ca si pe acest palier prezenta noastra sa sporeasca”, a declarat recent ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, in timpul unei intrevederi cu noul comandant ISAF, generalul David Petraeus. Baconschi a reiterat, totodata, angajamentul ferm al Romaniei, afirmand ca “nu este vorba doar de vorbe, ci de fapte”.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Bucurest, ministrul roman a avut recent o intrevedere bilaterala cu generalul David Petraeus, in contextul participarii la Conferinta de la Kabul privind Afganistanul. Ministrul roman de Externe l-a felicitat pe noul comandant al ISAF pentru preluarea functiei si l-a asigurat de intregul sprijin al Romaniei pentru succesul misiunii NATO in Afganistan. Conform sursei citate, cei doi oficiali au avut un substantial schimb de idei asupra situatiei actuale din Afganistan, cu un accent special asupra celei de securitate si pregatirii conditiilor pentru asigurarea tranzitiei tuturor responsabilitatilor catre autoritatile afgane, in functie de conditiile concrete inregistrate in teren.

Blindate SUA

“Statele Unite ale Americii ofera spre utilizare 60 de vehicule blindate rezistente la mine si protejate impotriva ambuscadelor trupelor terestre romane desfasurate in Afganistan. Primele 40 de vehicule vor sosi in Afganistan in scurt timp, celelalte 20 urmand a ajunge in toamna. Dupa verificare, vehiculele vor fi predate trupelor romane, urmand a fi folosite de acestea pentru antrenament si misiuni in teatrul de operatiuni, pe durata prezentei in Afganistan”, a anuntat serviciul de presa al Ambasadei SUA din Romania. „Asigurarea protectiei tuturor aliatilor nostri este una dintre prioritatile noastre. Romania este un aliat ferm al Statelor Unite, trupele terestre romane luptand alaturi de noi in provincia Zabul si in alte zone din Afganistan”, a declarat si Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein. „Aceste vehicule blindate MRAP vor fi de mare ajutor soldatilor romani in misiunile lor de patrulare, protejandu-i de bombele improvizate plasate pe drumuri” a mai adaugat ambasadorul american.
„Fiecare dintre tarile care sustin misiunea NATO in Afganistan are responsabilitatea de a oferi trupelor sale cel mai bun echipament si cele mai bune mijloace de protectie. Ca si in Irak, in Afganistan, Statele Unite ale Americii fac eforturi substantiale pentru a sprijini toate tarile partenere in operatiuni si pentru a suplini lipsa de echipament si de mijloace de protectie. SUA au furnizat deja acestora vehicule blindate Humvee, iar cele de tip MRAP vor asigura protectie sporita soldatilor”, se mai precizeaza intr-un comunicat al Ambasadei, care accentueaza ca Romania este un valoros partener si aliat in cadrul NATO, iar trupele sale isi indeplinesc misiunile din Afganistan in mod remarcabil.
Reamintim ca vehiculele blindate MRAP sunt variante ale vehiculului MaxxPro, menite sa reduca numarul de raniti si sa asigure supravietuirea soldatilor in urma exploziilor minelor, a dispozitivelor explozibile improvizate si a atacurilor cu armament de calibru mic. Caroseria in forma de V protejeaza echipajul de impactul exploziei.

Participare georgiana

La randul sau, presedintele georgian Mikhail Saakasvili, a declarat saptamana trecuta, in fata ofiterilor superiori ai armatei georgiene, ca participarea trupelor georgiene în operatiunile NATO din Afghanistan este importantă din punct de vedere geopolitic, deasemenea fiind si o “scoala militară foarte bună”. “Avem nevoie de experientă, precum avem nevoie de apărare totală,” a adăugat acesta. Saakashvili a mai precizat ca, in pofida reducerii drastice a bugetului destinat armatei, din cauza crizei economice, “banii vor fi investiti în educatie, antrenament si cresterea profesionalismului”.
Declaratiile lui Saakashvili vin pe fondul intensificarii tensiunilor ruso-georgiene, liderul de la Tbilici precizand ca se asteapta la un atac “din partea dusmanilor din partea teritoriilor curatate etnic,” (Abkhazia si Osetia de Sud, recunoscute de Rusia ca state independente in 2008). Saakashvili acuza periodic Rusia ca doreste “rasturnarea democratiei georgiene” si, in consecinta, a cerut comandantilor sai sa pregateasca un plan pentru “apararea generala”. El a dat ordin armatei sa “arda fiecare metru patrat din teritoriul georgian” de sub armata inamica daca acestia se decid sa invadeze tara. Pentru aceasta, Georgia isi va dezvolta nu numai fortele armate, ci si un sistem civil de aparare, a spus acesta. Apararea tarii este o “obligatie pentru fiecare cetatean” si “fiecare sat ar trebui sa fie capabil sa se apere”.
Rusia nu numai ca a renuntat la “planul sau de a controla Georgia, dar inca lucreaza intens la asta,” ar fi spus Saakashvili, la o intalnire cu comandanti armatei si oficiali din cadrul Ministerului Apararii de la Tbilisi.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, conteaza pe sprijinul rus in Afghanistan

NATO si Statele Unite au nevoie de ajutor in Afganistan, iar Moscova a declarat ca este gata sa sprijine operatiunile din aceasta regiune, informeaza presa de la Moscova, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Avem o responsabilitate speciala in Afganistan, din cauza traseului transportului de marfa, care trece prin Rusia. Avem, de asemenea, o multime de misiuni pe care le putem indeplini aici si suntem decisi sa asistam fortele internationale. Suntem, de asemenea, pregatiti sa acordam asistenta militara pentru instruirea fortelor de politie din Afganistan. Pentru inceput, insa, analizam posibilitatea trimiterii unor elicoptere in Afganistan, pentru ca este nevoie de ele”, a declarat seful Statul Major General al Armatei Federatiei Ruse.
Reamintim ca secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut sprijinul Rusiei in cadrul operatiunilor care se desfasoara in Afganistan. In anii ‘80, URSS a pierdut 15.000 de soldati in razboiul impotriva mujahedinilor din Afganistan.

Aviatia SUA foloseste aeroporturile romanesti pentru a evita statul central-asiatic

Avioanele americane care transporta trupe din Afganistan folosesc ca punct de escala Aeroport Henri Coanda din Bucuresti, din cauza situatiei instabile din Kirgizstan, informeaza cotidianul The Guardian, citat de mass-media de la Bucuresti. Surse militare americane, consultate de catre mass-media britanica, au declarat ca oficialii SUA analizeaza posibilitatea folosirii bazelor aeriene bulgare de la Bezmer si Graf Ignatievo pentru suplimentarea zborurilor destinate aprovizionarii trupelor americane si NATO din Afghanistan.
Reamintim ca SUA foloseau in mod curent, pana la izbucnirea violentelor armate din fosta republica sovietica, o baza aeriana situata in apropiere de Biskek, capitala Kirgizstanului, pentru transferul trupelor spre Afganistan si rotatia acestora. Insa, potrivit The Guardian, citat de mass-media de la Bucuresti, Statele Unite sunt ingrijorate din ce in ce mai mult de situatia instabila din Kirgizstan, iar in contextul violentelor trupele sunt transferate printr-un punct de tranzit din Bucuresti.
Anterior, cotidianul american Washington Times relata ca baza americana din Kirgizstan este amenintata inca o data cu inchiderea, pe fondul influentei Rusiei asupra Guvernului interimar kirghiz. Kirgizstanul ameninta de anul trecut ca va inchide baza americana de la Manas (Biskek), dupa ce Moscova i-a oferit ajutoare si imprumuturi in valoare de peste doua miliarde de dolari. Totusi, autoritatile kirghize au convenit sa mentina baza, dupa ce au triplat suma perceputa administratiei americane pentru inchirierea bazei aeriene.
Reamintim ca sudul Kirgizstanului este cuprins de un adevarat razboi interetnic intre minoritatea uzbeca si populatia majoritara kirghiza, soldate, conform unui bilant provizoriu, cu sute de morti, mii de raniti si peste jumatate de milion de refugiati. Acestea sunt considerate cele mai grave violente dupa revoltele din aprilie, soldate cu rasturnarea regimului anterior de catre forte politice apropiate Federatiei Ruse.

Baza aeriana de tranzit a NATO de la Manas, amenintata de instabilitatea politica din Kirghizstan

Preşedintele Republicii Kirghizstan Kurmambek Bakyiev, inlaturat saptamana trecuta din fruntea statului in urma unei sangeroase revolte, a propus schimbarea capitalei din oraşul Bişkek in Jalaj – Abad sau Oş, anunţă mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor apropiate presedintelui Bakiev acesta intentioneaza sa formeze un nou guvern in sudul fostei republici sovietice, unde se bucura de sprijinul administratiei locale si a unitatilor de politie.
Intr-un discurs tinut ieri, 12 aprilie 2010, in fata suporterilor din regiunea sudica Jalal – Abad, el a calificat drept ilegală activitatea guvernului provizoriu, format din „bandiţi şi asasini”. Totodata el a facut apel la comandantii unitatilor de politie si armata sa participe la stabilizirea situatiei politice din tara si sa nu se supuna noilor autoritati de la Biskek.
Reamintim ca preşedintele Kurmambek Bakiev a refuzat să-şi depună mandatul, in pofida faptului ca noua conducerea i-a garantat securitatea in cazul demisiei şi au declarat că nu il vor aresta. Mai tarziu, noul vice-premier Almaz Atambaev, un fost aliat al lui Bakiev, a declarat că se pregăteşte o operaţiune de reţinere a şefului statului, imunitatea sa fiind ridicata de noile autoritati de la Biskek. Concomitent in data de 12 aprilie 2010, ambasada SUA in Bişkek a emis un comunicat, conform căruia preşedintelui nu i se va oferi azil sau ajutor pentru părăsirea ţării.

Revolta sangeroasa

Acţiunile antiguvernamentale din Kargazstan au inceput la 6 aprilie şi s-au transformat in dezordini in masă, in timpul cărora au decedat 79 de persoane. Guvernul şi-a dat demisia, iar opoziţia, susţinută de o parte importanta a unitatilor de poliţie şi armată, a preluat puterea.
In paralel, mii de susţinători ai preşedintelui Kurmanbek Bakiev au răspuns azi unui apel la o nouă manifestaţie de susţinere a acestuia la Djalal-Abad, unul dintre bastioanele sale din sudul Kirgizstanului. Participanţii la reuniune au chemat la organizarea unor trupe paramilitare care sa sustina revenirea la putere a presedintelui Bakiev, care şi-a făcut ieri prima apariţie publică de la fuga sa din capitala Bişkek, la 7 aprilie, in urma unei mişcări populare sangeroase. Aceste violenţe au provocat moartea a 83 de persoane şi rănirea altor peste 1.600, potrivit unui nou bilanţ publicat marţi de Ministerul kirgiz al Sănătăţii. Un bilanţ precedent menţiona 81 de morţi.
Relaţiile dintre nordul Kirgizstanului, aflat in centrul unor revolte, săptămana trecută, şi sudul ţării, de unde provine preşedintele inlăturat de la putere, sunt in general tensionate, generand temeri cu privire la posibile noi violenţe, chiar un război civil, potrivit analiştilor.

Razboiul bazelor

Liderul interimar al Kirgizstanului, fostul ministru de externe Roza Otunbaeva, a declarat ca administraţia sa va respecta acordurile anterioare cu SUA privind baza militara din apropierea aeroportului Manas. „Secretarul de stat a vorbit despre securitatea regională şi rolul important pe care Kîrgîzstan îl joacă în a găzdui Centrul de Tranzit din Manas”, se arară într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA. „Otunbaeva a confirmat că administraţia kîrgîză va respecta acordurile anterioare privind Centrul” a subliniat sursa citata.
Mass-media americana a subliniat ca secretarul american de stat al SUA, Hillary Clinton, a avut o discuţie telefonică cu Otunbaeva, după ce SUA au oprit toate zborurile de trupe spre Afganistan prin această bază din pricina preocupărilor de securitate, pe fondul revoltei anti-guvernamentale din republica central-asiatică.
Baza militara din Manas este cosiderata esenţială pentru efortul american de razbiu din Afghanistan, dar o problema spinoasa pentru Rusia, care a sprijinit revoltele care au dus la răsturnarea regimului preşedintelui Kurmanbek Bakiev. Conform surselor militare amerivane, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, doar în perioada martie – aprilie 2010, prin baza aeriana din Manas au trecut peste 80.000 de soldaţi americani.

Baza amenintata

Reamintim ca anterior, membri ai noii conduceri interimare, citati de mass-media rusa, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au avertizat că baza aeriana americana ar putea fi închisă. Un trimis al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a declarat că guvernul provizoriu a avut discuţii exploratorii cu „partenerii externi” privind inchiderea bazei americane.
La randul sau, presedintele Kurmanbek Bakiev s-a retras într-o locaţie secretă din sudul ţării, unde s-a oferit să negocieze. “Da, sunt pregătit să demisionez. Dar nu ştiu ce voi primi în schimb. De aceea trebuie să ne întalnim să discutăm” a declarat acesta. „Planul meu este de a păstra stabilitatea, cel puţin în sudul Kîrgîzstanului. Voi face totul pentru a preveni un război civil” a mai adaugat acesta. Federatia Rusa a fost primul stat care a recunoscut noua conducere de la Biskek, care a anuntat ca baza militara rusa din republica central-asiatica va ramane deschisa.

Sprijin international

Presedintele Kirgizstanului, Kurmanbek Bakiev, a cerut interventia fortei de pace a Natiunilor Unite pentru oprirea violentelor ce au urmat rasturnarii guvernului, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intr-un interviu pentru RIA Novosti, Bakiev a declarat ca activitatea ministerelor de interne si aparare este paralizata si tara este incapabila sa faca fata unor noi ciocniri. De asemenea, el si-a exprimat indoiala in obiectivitatea investigatiilor asupra violentelor si a cerut ca ele sa fie investigate de o comisie independenta internationala. “Daca o comisie internationala, dupa o cercetare completa, va stabili ca presedintele este vinovat, sunt gata sa imi asum intreaga responsabilitate in fata poporului”, a spus presedintele detronat. Guvernul provizoriu de la Biskek a anuntat intentia de a-l condamna pe fostul presedinte pentru moartea a 81 de persoane in confruntarile cu fortele de ordine.
ONU, OSCE si Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC) au stabilit coordonarea actiunilor in Kirgizstan, a anuntat duminica secretarul de presa al OTSC, Vitali Strugovet. Acesta s-a exprimat, pentru RIA Novosti, la capatul unei runde de consultari intre secretarul general adjunct al OTSC, Valeri Semerikov, emisarul special al ONU Jans Kubis si emisarul OSCE, vicepresedintele Parlamentului kazah Sanibek Karibsanov. „Reprezentantii organizatiilor internationale au fost de acord ca revenirea vietii la normal in republica va fi dificila fara unirea eforturilor de sprijinire a Kigizstanului pentru depasirea crizei politice interne”.

Presedintele roman Basescu, ingrijorat de amenintarile teroriste la adresa NATO

Preşedintele roman Traian Băsescu a declarat ieri ca prin decizia de a muta amplasarea scutului antirachetă al SUA din Polonia în România, teritoriul României va fi protejat integral, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Prin amplasarea elementelor de scut în Polonia, practic teritoriul României nu era acoperit integral. Prin noul proiect este protejată, în mod egal, şi România şi Polonia, iar vectorii care vor fi amplasaţi pe teritoriul României, circa 24, nu sunt destinaţi doar protejării teritoriului României, ci tot sud-estul Europei, incluzând şi Bulgaria, Grecia, Turcia, care nu erau protejate”, a explicat Băsescu in cadrul unei emisiuni televizate la postul privat de televiziune B1TV. De altfel, preşedintele roman a menţionat că în momentul în care a fost pusă în discuţie amplasarea scutului antirachetă în România, ţara noastră trecea printr-o perioadă extrem de dificilă, motiv pentru care nu a avut un cerc de politicieni cu care să se consulte.

Sensibilitate estica

Presedintele roman Băsescu a infirmat speculaţii privind întâlnirea de la Praga, la care Obama ar fi chemat numai noua Europă. “Obama ştia foarte bine sensibilitatea ţărilor din est la fosta politică a sferelor de influenţă şi a vrut să ne asigure că ţările din centrul şi estul Europei nu au fost obiect de troc pentru realizarea START-ului 2″, a declarat preşedintele roman, care a menţionat că Afganistan a fost un subiect extrem de important. „România nu are niciun motiv să facă frumos în faţa Washingtonului. Nu ne-am mărit numărul de trupe nici să mă primească Obama, nici să-mi dea o decoraţie. În Afganistan avem o zonă de responsabilitate extrem de riscantă dacă nu ne consolidăm efectivele. Noi acoperim zona Zabul şi avem în responsabilitate aproximativ 100 de kilometri de infrastructură de transport, singura prin care se poate face aprovizionarea trupelor. Numărul de militari pe care îl aveam în această zonă punea situaţia efectivelor pe care le aveam acolo în dificultate. Rămânem cu aceleaşi misiuni, dar ne vom mări efectivele pentru a proteja trupele noastre”, a mai precizat preşedintele roman in timpul emisiunii televizate, citat de mass-media de la Bucuresti.

Armate nepregatite

„Până la urmă suntem în NATO. Am vrut să fim în NATO şi este cea mai sigură poziţie a noastră. Este singura opţiune pe care o avem pentru a ne garanta securitatea. Dacă NATO nu reuşeşte să înfrângă talibanii dar şi celulele teroriste din Afganistan şi Pakistan, sunt doi paşi până la Caspică şi până la Marea Neagră. Din păcate, acest fenomen în creştere al terorismului, a prins armatele NATO nepregătite să-i facă faţă, armate obişnuite să stea faţă în faţă cu inamicul”, a mai declarat presedintele roman Traian Băsescu, citat de mass-media de la Bucuresti.

Zeci de soldati italieni au murit in Afganistan

Republica Italiana va incepe “o retragere progresiva” a trupelor sale din Afganistan in 2011, in conformitate cu dorintele afganilor si ale presedintelui Hamid Karzai, a declarat recent ministrul italian al Afacerilor Externe, Franco Frattini, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Anul viitor va trebui sa incepem o retragere progresiva a militarilor nostri, pentru ca asta ne cer afganii si asta ne cere presedintele Karzai”, a declarat ministrul italian de Externe, intr-un interviu acordat mass-media de la Roma. Potrivit acestuia, militarii italieni nu participa la recenta ofensiva lansata de fortele NATO impotriva talibanilor, pentru ca aceasta operatiune se desfasoara “in afara zonei de responsabilitate a militarilor nostri”.
Italia, care a mobilizat 2.800 de militari in Afganistan, a decis, la inceputul lui decembrie 2009, sa trimita 1.000 de militari suplimentari, care vor sosi in etape, pe parcursul intregului an 2010, pentru a satisface solicitarile de suplimentari de trupe ale NATO. Din luna decembrie, ministrul Frattini a explicat ca “limita maxima” pentru prezenta trupelor straine in Afganistan ar urma sa fie “2013, la sfarsitul mandatului” presedintelui Hamid Karzai. “Este vorba despre o strategie de tranzitie dar, spre deosebire de trecut, exista un orizont temporal precis”, a declarat Frattini. Presedintele american Barack “Obama a vorbit despre inceputul unei retrageri incepand din 2011, speram ca acest lucru va fi posibil”, a mai adaugat Frattini.

Sprijin militar

Italia va trimite intre 500 si 1.500 de militari suplimentari in Afganistan in 2010 pentru a sprijini noua strategie americana din aceasta tara, a declarat saptamana trecuta un oficial din cadrul Ministerului Apararii. “Analizam inca numarul (de militari) care va fi cuprins intre 500 si 1.500. Cifra de 1.000 este una medie, un ordin de marime relativ apropiat de ceea ce va fi cifra definitiva”, a precizat un reprezentant al ministerului.
Intr-un interviu acordat cotidianului Corriere della Sera, ministrul italian al Apararii, Ignazio La Russa, a dat asigurari ca cifra de 1.500 de militari, vehiculata de presa ca fiind o posibila contributie italiana in Afganistan, nu este decat o “ipoteza”. “Este un nivel maxim la care nu vom ajunge in nici un caz”, a precizat el. “In primele sase luni ale anului, schimbarile contingentului militar italian vor fi putin semnificative. Sa spunem ca mare parte din efectivele suplimentare va ajunge in a doua jumatate a anului”, a adaugat ministrul.
Reamintim ca Italia dispune de peste 3.200 de militari in Afganistan, inclusiv forte speciale, vanatori de munte, unitati de avioane si elicoptere de atac, precum si alte unitati specializate. Un sprijin important pentru coalitia militara internationala din Afghanistan este prezenta in Oceanul Indian a unei escadrile navale italiene, in frunte cu portavionul Garibaldi.

Interzis femeilor

Italia studiaza posibilitatea unei retrageri a femeilor soldati mobilizate in Afganistan, pentru a protesta fata de un proiect de lege afgan, care are ca scop limitarea drepturilor femeilor din aceasta tara, a anuntat recent un oficial italian. “Vom lua o decizie pe aceasta tema pana la Pasti” a precizat oficialul, sub acoperirea anonimatului. Italia are 30 de femei in contingentul sau de peste 3200 de militari din Afganistan.
Textul legislativ aflat in examinare, numit “Noua lege asupra familiei afgane”, ar interzice femeilor sa refuze intretinerea de relatii sexuale cu sotii lor sau parasirea domiciliului familial si efectuarea anumitor demersuri fara acordul acestora. Mai multe tari, printre care Canada si Franta, si-au exprimat deja ingrijorarea fata de acest text.
Recent, presedintele afgan Hamid Karzai s-a aparat de acuzatia ca ar fi semnat o lege care ridiculizeaza drepturile femeilor, mai ales din minoritatea siita, asa cum sustin unii dintre aliatii sai occidentali, dar a ordonat o noua lectura a textului pentru a pune capat polemicii.

Ambasadorul rus la NATO, Dmitrii Rogozin, considera Alianta vinovata de problema drogurilor din Federatia Rusa

Neputinta Aliantei Nord-Atlantice si a Statelor Unite de a opri traficul de droguri din Afganistan catre Federatia Rusa poate fi considerat „un razboi nedeclarat impotriva tarii noastre”, a declarat Dmitrii Rogozin, ambasadorul Federatiei Ruse la NATO, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Rogozin a criticat Alianta pentru lipsa de progres in lupta impotriva productiei de droguri de mare risc din Afghanistan, declarand ca drogurile de origine afghana omoara anual pese 30 de mii de cetateni rusi. Autoritatile ruse considera ca productia drogurilor in Afghanistan a crescut de peste 10 ori de la invazia militara internationala din 2001, condusa de SUA.
Acuzatiile dure ale ambasadorului rus vin la cateva zile dupa ce surse oficiale din cadrul Ministerului rus al Sanatatii, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca in Federatia Rusa exista peste un milion si jumatate de persoane depedente de consumul de heroina. Sursele citate au precizat ca peste 500.000 de persoane sunt inregistrate in mod oficial ca dependente de droguri, dar a precizat ca numarul lor real este de trei ori mai mare si ca aceste persoane sunt consumatoare de heroina. De asemenea, oficialii au mai declarat ca peste trei milioane de rusi au incercat pe parcursul vietii lor, la un moment dat, droguri considerate „grele”, consumul de droguri afectând in mod special noua generatie din Federatia Rusa, precum si imigrantii din statele din fosta URSS, cunosct sub numele de Comunitatea Statelor Independente (CSI)

Talibanii drogurilor

Federatia Rusa se confrunta cu o crestere fara precedent a cantitatii de heroina care ajunge in fosta republica sovietica, in mod special din Afganistan. Conform datelor prezentate de oficiali ai serviciilor secrete occidentale, citate de mass-media, aceasta tara produce peste 90% din cantitatea totala de opiu la nivel mondial, principala materie prima pentru heroina, precum si principala sursa de venit pentru insurgenta condusa de talibani. Dupa ce regimul taliban a fost indepartat de la putere de catre o coalitie internationala condusa de Statele Unite, in 2001, productia afgana de opiu a inregistrat o crestere semnificativa.
Surse oficiale de Kabul, citate de cotidianul local Payam-e-Mojahed, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca insurgenta talibana este finantata in proportie de peste 95% de fonduri provenite din traficul de droguri din Afghanistan catre alte state. Sursele citate au mai apreciat ca insurgenta talibana foloseste relatiile din cadrul diasporei afghane din Occident pentru a transporta si valorifica cantitati impresionante de droguri, fondurile obtinute fiind folosite pentru achizitionarea de arme de catre insurgentii din Afghanistan si Pakistan.

Heroina ucigasa

Federatia Rusa este una dintre cele mai afectate tari, unde consumul de heroina a cunoscut o crestere accentuata in ultimele decenii. Rusia a fost cel mai important consumator al heroinei afgane in 2008, in aceasta tara ajungând 21% din productia realizata in Afganistan, se arata intr-un raport ONU, intitulat „Dependenta, Crima si Insurgenta“, care a fost publicat recent de organizatia internationala. Reamintim ca potrivit datelor medicale oficiale prezentate de autoritatile medicale rusesti, aproximativ 30.000 de persoane mor anual in Rusia din cauza consumului de heroina, in timp ce alte aproximativ un milion de persoane mor din cauza unor boli provocate de consumul de alcool si tutun. Organizatiile non-guvernamentale locale contesta datele oficiale prezentate de Moscova, inaintand cifre duble pentru cei afectati de catre droguri.

Numarul drogatilor din Federatia Rusa a crescut vertiginos

Surse oficiale din cadrul Ministerului rus al Sanatatii, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a declarat ca in Federatia Rusa exista peste un milion si jumatate de persoane depedente de consumul de heroina. Sursele citate au precizat ca peste 500.000 de persoane sunt inregistrate in mod oficial ca dependente de droguri, dar a precizat ca numarul lor real este de trei ori mai mare si ca aceste persoane sunt consumatoare de heroina. De asemenea, oficialii au mai declarat ca peste trei milioane de rusi au incercat pe parcursul vietii lor, la un moment dat, droguri considerate „grele”, consumul de droguri afectând in mod special noua generatie din Federatia Rusa, precum si imigrantii din statele din fosta URSS, cunosct sub numele de Comunitatea Statelor Independente (CSI)

Talibanii drogurilor

Federatia Rusa se confrunta cu o crestere fara precedent a cantitatii de heroina care ajunge in fosta republica sovietica, in mod special din Afganistan. Conform datelor prezentate de oficiali ai serviciilor secrete occidentale, citate de mass-media, aceasta tara produce peste 90% din cantitatea totala de opiu la nivel mondial, principala materie prima pentru heroina, precum si principala sursa de venit pentru insurgenta condusa de talibani. Dupa ce regimul taliban a fost indepartat de la putere de catre o coalitie internationala condusa de Statele Unite, in 2001, productia afgana de opiu a inregistrat o crestere semnificativa.
Surse oficiale de Kabul, citate de cotidianul local Payam-e-Mojahed, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, au declarat ca insurgenta talibana este finantata in proportie de peste 95% de fonduri provenite din traficul de droguri din Afghanistan catre alte state. Sursele citate au mai apreciat ca insurgenta talibana foloseste relatiile din cadrul diasporei afghane din Occident pentru a transporta si valorifica cantitati impresionante de droguri, fondurile obtinute fiind folosite pentru achizitionarea de arme de catre insurgentii din Afghanistan si Pakistan.

Heroina ucigasa

Federatia Rusa este una dintre cele mai afectate tari, unde consumul de heroina a cunoscut o crestere accentuata in ultimele decenii. Rusia a fost cel mai important consumator al heroinei afgane in 2008, in aceasta tara ajungând 21% din productia realizata in Afganistan, se arata intr-un raport ONU, intitulat „Dependenta, Crima si Insurgenta“, care a fost publicat recent de organizatia internationala. Reamintim ca potrivit datelor medicale oficiale prezentate de autoritatile medicale rusesti, aproximativ 30.000 de persoane mor anual in Rusia din cauza consumului de heroina, in timp ce alte aproximativ un milion de persoane mor din cauza unor boli provocate de consumul de alcool si tutun. Organizatiile non-guvernamentale locale contesta datele oficiale prezentate de Moscova, inaintand cifre duble pentru cei afectati de catre droguri.

Armata olandeza va parasi Afganistanul

Principalele partide din coalitia de centru-stanga aflata la putere in Olanda nu au reusit sa ajunga la un acord asupra datei privind retragerea trupelor prezente in Afganistan, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. In acest context, premierul olandez Jan Peter Balkenende a anuntat saptamana trecuta caderea guvernului de coalitie pe care il conduce de trei ani si convocarea alegerilor parlamentare anticipate. Anuntul premierului vine dupa o noua runda de negocieri intre cele doua partide de guvernamant, discutii care s-au incheiat la sfarsitul saptamanii trecute. NATO, care a intensificat eforturile in lupta impotriva talibanilor afgani, a cerut Olandei „sa examineze posibilitatea si oportunitatea unei prezente prelungite in Afganistan” pentru cei 2.000 de militari din baza aflata in provincia Uruzgan. Reamintim ca 21 de soldati olandezi au fost ucisi in Afganistan, din 2001 si pana in prezent, alte zeci fiind raniti in timpul operatiunilor anti-talibani. Olanda are desfasurati in Afganistan detasamente ale fortelor speciale, o escadrila de elicoptere de atac Apache, precum si avioane de vanatoare-bombardament F-16 si de transport, model C-130.

Divergente electorale

Crestin-democratii (CDA), principala forta de coalitie, au propus mentinerea unui efectiv militar redus pana in august 2011, respectiv prelungirea cu un an a prezentei soldatilor olandezi in Afganistan. Propunerea s-a lovit, insa, de refuzul categoric al vicepremierului Wouter Bos, al carui partid sustine ca misiunea in sanul Fortei Internationale de Asistenta pentru Securitate (Isaf) trebuie sa ia sfarsit anul acesta, asa cum era prevazut. In acelasi timp, purtatorul de cuvant al Ministerului de Interne olandez, Vincent van Steen, anunta ca alegerile parlamentare anticipate vor fi organizate inaintea verii. „Ziua alegerilor ar putea fi stabilita cel tarziu in luna iunie”, mentioneaza  Vincent van Steen.
Surse din cadrul CDA, citate de mass-media olandeza, l-au acuzat pe fostul vicepremier Wouter Bos ca a provocat intentionat alegerile parlamentare anticipate, pentru a profita de opozitia crescanda a electoratului olandez fata de interventia militara olandeza in statul asiatic. Liderul Partidului Muncii este un cunoscut opozant al premierul olandez in exercitiu Jan Peter Balkenende, liderul crestin-democratilor.

Domino-ul retragerilor

Conform mass-media internationale, mai multe state occidentale vor imita decizia Olandei, retragandu-si fortele militare din Afganistan. Sursele citate dau ca sigura retragerea contingentului militar canadian, de aproximativ 3000 de soldati. Totodata, Franta, care are peste 3.000 de soldati in Afganistan, a exclus deja suplimentarea trupelor, iar in Germania exista o dezbatere aprinsa pe aceasta tema. Guvernele europene se straduiesc sa adune cei 10.000 de soldati ceruti de generalul american Stanley McChrystal pentru a se alatura celor 30.000 de soldati suplimentari promisi de Barack Obama in acest an, fara insa a exista o decizie unanima la nivelul Aliantei.
Canada, care a suferit pierderi masive, inclusiv 140 de morti, a anuntat retragerea celor aproximativ 3.000 de soldati pana la sfarsitul anului viitor, pe fondul protestelor oficialilor NATO, ingrijorati de efectele politice si militare, Olanda si Canada fiind doua dintre cele mai eficiente forte ale NATO in Afganistan. La randul sau, Australia a anuntat ca nu va suplimenta contingentul militar trimis in statul asiatic, 12 soldati australieni fiind ucisi in actiuni impotriva talibanilor.
Reamintim ca la finele lui 2009, 75% din britanici si 86% din germani se opuneau trimiterii de trupe suplimentare in Afganistan, crescand semnificativ si procentul cetatenilor europeni care cer retragerea militarilor din acest teatru de conflict.

iPhone, arma secreta anti-talibani

Militarii coalitiei internationale desfasurate in Afganistan folosesc, pentru a-i ucide pe militantii talibani, o aplicatie pentru iPhone care are la baza tehnologie folosita la jocurile electronice, ale carei costuri ajung la 19 lire sterline (circa 21 de euro), relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, aplicatia “BulletFlight” este folosita de lunetistii din unitatile de elita, fiindu-le utila pentru a identifica modalitatea in care vantul si miscarea de rotatie a Pamantului afecteaza traiectoria glontului, dar si pentru a anticipa ranile pe care le-ar suferi persoana vizata. Lunetistii folosesc programul, pe care-l pot descarca pe iPhone, pentru a tinti inamicul de la distante foarte mari.
Trupele aliate dispun de dispozitive adaptate de la consola electronica Xbox 360 pentru a dirija vehiculele robotizate. Potrivit cotidianului britanic Daily Mirror, specialistii occidentali concep supercalculatoare folosind chipuri de la consolele Playstation 3 cu scopul dezvoltarii unui nou tip de radar.

Playstation anti-tero

Experitii britanici din cadrul companiilor BAE Systems, Rolls Royce, Airbus si al echipei de Formula 1 Williams, colaboreaza intr-un proiect comun in cadrul caruia sunt folosite console de la jocurile electronice in vederea testarii unor noi dispozitive. “Din ce in ce mai mult, dispozitivele moderne de larg consum sunt atat de puternice si performante incat sunt adesea pe primul loc si sunt mult mai ieftin de achizitionat si de adaptat”, a declarat specialistul din cadrul BAE Stuart McDougall, care dezvolta tehnologie grafica tridimensionala pornind de la consola de jocuri video Playstation2 pentru a proiecta generatia viitoare de dispozitive folosite de armata.
Potrivit mass-media britanice, oricine poate descarca aplicatia “BulletFlight” care a fost dezvoltata pornind de la jocurile electronice pentru uz militar. Varianta de baza a aplicatiei costa 2,49 de lire sterline (2,7 euro), iar cea integrala 18,78 de lire sterline (20,8 euro).