Militarul american suspectat că a ucis duminică 16 civili afgani poate primi pedeapsa cu moartea în caz că este condamnat de justiţia militară americană, a declarat luni secretarul american al Apărării.
Sergentul suspectat de masacrarea civililor, printre care multe femei şi copii, trebuie adus în faţa curţii marţiale conform codului de justiţie militară american. Acesta prevede, printre alte sancţiuni posibile, pedeapsa cu moartea, a explicat şeful Pentagonului. Regretând “teribilele pierderi de vieţi omeneşti”, Leon Panetta a declarat că motivul crimelor este încă necunoscut.
Militarul a părăsit baza pe jos în timpul nopţii pentru a ajunge într-un sat din apropiere şi este suspectat că şi-a împuşcat în cap şi cu sânge rece victimele înainte de a încerca să ardă cadavrele. “La un moment dat, acesta a revenit la bază şi s-a predat. El le-a spus oamenilor ce s-a întâmplat”, a declarat secretarul Apărării. Întrebat dacă se poate vorbi despre o mărturisire, Panetta a spus: “cred că acesta este cazul”. “Nu suntem siguri de motivele comiterii crimelor. Acesta este reţinut şi l-am asigurat pe preşedintele Karzai că va fi adus în faţa justiţiei şi va trebui să dea socoteală”, a adăugat Panetta.
Acest caz se adaugă unei serii de incidente – incendierea Coranului, soldaţi urinând pe cadavre – care rămân izolate şi nu subminează eforturile războiului şi nici strategia americană care prevede retragerea trupelor americane şi ale NATO la sfârşitul anului 2014, conform lui Leon Panetta. “Nu putem permite ca aceste evenimente să ne submineze strategia sau misiunea pe care o avem. Este important să avansăm”, a continuat acesta. Sergentul, a cărui identitate este ţinută secretă din cauza anchetei, se afla pentru prima dată în Afganistan după ce a fost trimis în Irak de trei ori.

Talibanii ameninţă cu răzbunarea

Talibanii au jurat luni că vor răzbuna moartea a 16 civili afgani, între care femei şi copii, ucişi duminică de un militarul american, promiţând că îşi vor dubla atacurile împotriva “sălbaticilor americani bolnavi mental”. Talibanii “vor răzbuna fiecare dintre martirii ucişi sălbatic de invadatori”, se poate citi pe site-ul insurgenţilor islamişti, care evocă masacrul de duminică. “Majoritatea victimelor sunt copii nevinovaţi, femei şi bătrâni, masacraţi de barbarii americani care le-au furat viaţa preţioasă fără milă şi şi-au pătat mâinile de sânge”, adaugă talibanii în comunicatul lor.
“Teroriştii americani caută scuze pentru cel care a comis această crimă inumană pretinzând că (…) este bolnav mental”, continuă insurgenţii. “Dacă autorii acestui masacru erau cu adevărat bolnavi mental, acest lucru ar arăta o nouă contravenţie morală a armatei americane, pentru că înarmează, în Afganistan, nebuni care întorc arma fără să gândească împotriva unor afgani fără apărare”, conchid talibanii.

Şaisprezece civili afgani, între care copii, femei şi bătrâni, au fost masacraţi de un militar american, care a ieşit din baza sa militară duminică dimineaţă în provincia Kandahar, un bastion al talibanilor din sudul Afganistanului.
Un soldat a intrat “în domiciliile unor oameni obişnuiţi”, omorând “16 civili, între care nouă copii şi trei femei”, a afirmat preşedintele afgan, Hamid Karzai, într-un comunicat. Unsprezece persoane au fost masacrate într-o casă, patru într-o altă casă şi una într-o a treia locuinţă, aflate în două sate diferite. Unele cadavre au fost arse parţial, inclusiv cele ale unor “copii de doi sau trei ani”.
Preşedintele american Barack Obama i-a transmis duminică omologului său afgan Hamid Karzai “consternarea” sa şi “durerea” sa, în timpul unei convorbiri telefonice. Barack Obama a “transmis condoleanţele sale poporului din Afganistan şi a subliniat angajamentul administraţiei sale în vederea stabilirii faptelor cât mai curând posibil şi a face să dea socoteală orice persoană implicată” în incident, a adăugat preşedinţia americană.

Anchetă completă

Anterior, liderul de la Casa Albă a vorbit, într-un comunicat, despre această dramă ca despre un eveniment “tragic şi consternant”. În ceea ce-l priveşte, de la Kabul, preşedintele afgan a condamnat masacrul, pe care l-a catalogat ca fiind “de neiertat”.
La rândul său, ministrul american al apărării Leon Panetta l-a asigurat duminică pe preşedintele afgan Hamid Karzai că o “anchetă completă” este în curs în vederea stabilirii circumstanţelor masacrării civililor.”Un suspect se află în detenţie şi l-am asigurat pe preşedintele Karzai că îi vom aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei”, a declarat Panetta. Totodată, şeful de la Pentagon a subliniat că este “şocat şi întristat de faptul că un soldat american, acţionând în afara controlului superiorilor ierarhici”, a fost implicat în acest incident.
“Nu vom economisi niciun efort pentru a stabili faptele cât mai rapid posibil şi vom face în aşa fel încât orice persoană implicată în acest act de violenţă să dea socoteală în cadrul legii”, a subliniat Panetta, întârind declaraţii făcute anterior de generalul John Allen, comandantul forţelor NATO din Afganistan. “Cu toate că suntem în doliu, alături de poporul afgan, suntem ferm hotărâţi să continuăm să colaborăm cu partenerii noştri afgani pentru a ne îndeplini misiunea şi a ne atinge obiectivele”, a conchis înaltul oficial american.

Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a reiterat, joi, la Bruxelles, în discuţii cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, angajamentul României în Afganistan, exprimând şi susţinerea pentru declararea, la Summitul de la Chicago, a capabilităţii interimare a apărării antirachetă.
Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, a efectuat, la 8 martie 2012, o vizită la sediul NATO, pentru a avea o întrevedere cu Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen şi cu Adjunctul Secretarului General, Alexander Vershbow. Cu prilejul întrevederilor a avut loc un schimb de opinii pe teme de actualitate pentru România şi NATO, fiind abordată cu precădere agenda Summit-ului Alianţei Nord-Atlantice de la Chicago (20-21 mai 2011), dar şi alte teme curente de pe agenda internaţională de securitate.

Scutul antirachetă, Marea Neagră şi Smart Defense

Ministrul afacerilor externe a exprimat susţinere pentru obiectivul declarării, la Chicago, a capabilităţii interimare a apărării antirachetă a NATO. De asemenea, a reiterat angajamentul României în Afganistan în contextul în care pe agenda Summit-ului de la Chicago vor fi discutate deciziile aferente organizării perioadei de tranziţie, cu accent pe sporirea efortului de pregătire a forţelor afgane de securitate pentru a prelua responsabilitatea asigurării securităţii naţionale. Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a apreciat faptul că România rămâne un aliat important, ferm angajat în susţinerea Alianţei Nord-Atlantice.
În cadrul întrevederilor, o atenţie specială a fost acordată evoluţiilor din vecinătatea NATO, cu accent pe zona Balcanilor de Vest şi regiunea extinsă a Mării Negre.  Ministrul Diaconescu a subliniat că, în perspectiva Summit-ului NATO de la Chicago din mai 2012, Alianţa va trebui să transmită un mesaj puternic şi încurajator cu privire la menţinerea perspectivelor de extindere în regiunile din vecinătatea sa. De asemenea, a reiterat importanţa strategică a regiunii extinse a Mării Negre.
Referindu-se la iniţiativa Smart Defense, şeful diplomaţiei române a arătat că este important ca, la Chicago, să se identifice acele proiecte cu o reală valoare adăugată, menite să contribuie la consolidarea capacităţilor militare ale Alianţei. Totodată, a exprimat angajamentul României de a contribui la eforturile NATO circumscrise acestei iniţiative.

România continuă să rămână o ţară importantă de tranzit pentru droguri, potrivit raportului 2012 International Narcotics Control Strategy Report, publicat recent de Departamentul de Stat al SUA.
Conform aceleiaşi surse, România rămâne o parte constituentă a unei rute nord-balcanice bine-stabilite pentru opiu, morfină, heroină şi alte substanţe care merg spre şi dinspre Afganistan, Europa Centrală şi de Vest. Cea mai importantă captură de cocaină din întreaga Europă, în 2009, a avut loc la Constanţa, aminteşte documentul, adăugând că România şi alte ţări est-europene cu ieşire la Marea Neagră devin din ce în ce mai atractive pentru traficanţii internaţionali de cocaină aflaţi în căutare de puncte de intrare alternative în pieţele din Europa de Vest.
Criza economică globală a continuat să aibă un impact asupra tuturor agenţiilor guvernamentale româneşti, iar resursele destinate unităţilor de luptă antidrog au fost mai puţine decât de obicei. Agenţii români au avut ocazia să participe la sesiuni de antrenament avansat la Bucureşti şi la Budapesta şi au reuşit să intre posesia unor echipamente de specialitate, însă uneori operaţiunile au avut de suferit din cauza resurselor limitate.

România şi SUA colaborează pentru combaterea fenomenului

În pofida acestor provocări, autorităţile române continuă să coopereze îndeaproape cu SUA şi omologii regionali în operaţiuni internaţionale de combatere, notează raportul Departamentului de Stat. Uzul de droguri a crescut în România în ultimii ani, în parte din cauza nivelului crescând de sărăcie, punctează aceeaşi sursă.
Programe de educaţie şi prevenire a consumului de droguri sunt organizate în cooperare cu autorităţile locale, ONG-uri, organizaţii religioase şi companii private. Raportul notează existenţa şi a unor programe de dezintoxicare, însă şi faptul că opţiunile de tratament sunt limitate. Primul centru de tratament pentru dependenţii de droguri a fost deschis în România de-abia în 1996. Numărul de narcomani s-a dublat în ultimii cinci ani, în timp ce vârsta medie a utilizatorului a scăzut, avertizează textul american.

DEA, implicată în România

În ceea ce priveşte latura politică, România nu încurajează şi nici nu facilitează producţia ilicită sau distribuţia de droguri sau alte substanţe asociate. Nu există dovezi în favoarea faptului că oficiali înalţi români ar fi implicaţi în astfel de activităţi.
În fine, raportul Departamentului de Stat afirmă că DEA a continuat să fie implicată foarte mult în România de-a lungul lui 2011, transmite Agerpres. Cooperarea bilaterală şi multilaterală au continuat să crească şi a avut drept rezultat succese comune în anchete de trafic internaţional de droguri. SUA sunt gata să ajute România să facă faţă provocărilor constante ridicate de traficul de droguri, dar persistă îngrijorările că lipsa fondurilor din cauza crizei economice va continua să aibă un impact negativ asupra capacităţii poliţiei din România de a combate traficul de droguri.

Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate a decis retragerea temporară a tuturor funcţionarilor care lucrează în instituţii guvernamentale afgane, după atacul în care au fost ucişi doi consilieri americani.
Doi consilieri americani au fost ucişi, sâmbătă, într-un atac armat care a vizat Ministerul afgan de Interne, în a cincea zi de proteste violenţe izbucnite după arderea unor exemplare ale Coranului într-o bază militară americană. Talibanii au revendicat moartea consilierilor americani ucişi într-un atac armat, justificând-o ca replică la arderea Coranului într-o bază militară americană.
“La ora 16.30 (14.00, ora României), un erou numit Abdul Rahman a ucis patru consilieri americani în sediul Ministerului de Interne, ca reacţie la lipsa de respect a invadatorilor faţă de obiecte sacre ale islamului, în special după arderea Coranului într-o bază din Bagram”, anunţă insurgenţii talibani.
În Afganistan, au loc de cinci zile manifestaţii anti-americane, după ce câteva exemplare din Coran au fost arse, din ordinul unui comandant american, la baza americană din Bagram (60 km nord de Kabul), transmite Agerpres. Sâmbătă, patru atacatori au fost ucişi şi 56 au fost răniţi în timpul atacului asupra unui complex al ONU de la Kunduz (nord). În cursul tulburărilor declanşate în urma arderii cărţilor au murit 27 de persoane, dintre care doi soldaţi americani, şi alte peste o sută au fost rănite, arată AFP. Sentimentul antiamerican n-a fost niciodată atât de puternic în rândul populaţiei de-a lungul celor zece ani de conflict, în contextul gravelor erori ale NATO, cărora le cad des victime civili, şi al actelor de profanare sau al altor acţiuni considerate blasfemii la adresa islamului.

Germania evacuează o bază militară din Taloqan

Conducerea Bundeswehr-ului a decis să retragă trupele germane de la baza militară din oraşul afgan Taloqan, ca urmare a revoltelor care au izbucnit după arderea mai multor exemplare ale Coranului la baza americană Bagram. Armata germană a confirmat oficial faptul că retragerea contingentului de militari germani survine pe fundalul valului de proteste în masă. Anterior, canalul de televiziune ZDF relatase că baza militară din Taloqan a fost atacată cu pietre de către localnici.

Armata franceza îşi va retrage dronele Harfang

Fără nici o legătură cu incidentele din ultimele zile, Franţa a anunţat că îşi va retrage până la sfârşitul lunii martie dronele Harfang staţionate în Afganistan şi va repatria circa patruzeci de militari însărcinaţi cu funcţionarea aparatelor. Harfang este o dronă MALE (altitudine medie, anduranţă lungă), un avion de recunoaştere pilotat de la distanţă, neînarmat, însărcinat îndeosebi cu strângerea de informaţii în sprijinul trupelor de la sol.
Odată cu retragerea dronelor Harfang, debutează cea de-a treia etapă a dezangajării trupelor franceze din Afganistan, a indicat purtătorul de cuvînt al Statului major, colonelul Thierry Burkhard, în cadrul unei conferinţe de presă la minister. La sfârşitul lunii martie, 600 de soldaţi francezi vor fi astfel retraşi din Afganistan de la începutul dezangajării franceze, la sfârşitul lui octombrie 2011, în teren rămânând numai 3.400 de militari, a precizat el. În decurs de trei ani, dronele Harfang au efectuat peste 5.000 de ore de zbor, 660 de zboruri şi “au tratat” 5.200 de obiective, a precizat purtătorul de cuvânt.

În luna ianuarie, 450 de militari români s-au deplasat la Centrul Multinaţional Combinat pentru Pregătire de Luptă (JMRC) de la Hohenfels, în Germania.
Scopul deplasării a fost efectuarea de antrenamente predislocare individuale şi la nivel de unitate, precum şi pentru a participa la un exerciţiu de simulare a misiunii (MRE – „Mission Rehearsal Exercise”) cu Forţele Terestre ale SUA în vederea viitoarei dislocări a forţelor româneşti în Afganistan ca parte a Forţei Internaţionale de Securitate a NATO (ISAF). Unităţile militare româneşti participă de peste trei ani la antrenamente predislocare în Germania, iar până la această dată, acesta este cel mai numeros grup de militari români care au participat la un singur exerciţiu la JMRC.
Antrenamentul individual predislocare include cursuri de conducere şi utilizare a vehiculelor MRAP (protejate împotriva ambuscadelor şi rezistente la atacurile cu mine) şi a vehiculelor UAHMMWV (blindate de mare mobilitate cu multitracţiune). Militarii au fost de asemenea antrenaţi în privinţa identificării, contracarării şi evitării dispozitivelor explozive improvizate (IED).
La nivel de unitate, Forţele Terestre Române participă la MRE în cadrul JMRC împreună cu brigăzi de infanterie ale SUA şi cu echipe operative de pregătire şi legătură (OMLT) ale NATO care se pregătesc pentru dislocare în Afganistan şi Kosovo. Pe durata acestor exerciţii, România a contribuit cu unităţi până la nivel de batalion de infanterie. Acestea se antrenează umăr la umăr cu forţele SUA într-un mediu de contra-insurgenţă ce se aseamănă foarte mult cu condiţiile de luptă cu care se vor confrunta soldaţii atunci când vor fi dislocaţi în Afganistan.

Finanţare SUA pentru militarii din România şi R. Moldova

România poate participa la aceste cursuri şi exerciţii de pregătire datorită finanţării oferite de SUA prin Articolul 1206 din Legea privind autorizarea cheltuielilor pentru securitate naţională pentru anul fiscal 2006. Această autorizare pentru finanţare este menită să permită forţelor militare străine şi forţelor maritime de securitate străine să întreprindă operaţiuni contrateroriste (CT). Celălalt obiectiv al finanţării oferite prin Articolul 1206 este să permită forţelor militare străine să participe la sau să vină în sprijinul operaţiunilor militare şi de stabilitate la care participă forţele armate ale SUA.
Din 2010 până în prezent, România a primit aproximativ 30.000.000 de dolari care au acoperit costurile pregătirii a aproximativ 6.000 de militari şi achiziţionarea de echipament militar american pe care România îl foloseşte pentru antrenamentul forţelor sale în ţară şi pentru a-şi dota forţele dislocate, astfel încât acestea să îşi poată îndeplini misiunea în cadrul ISAF în Afganistan. Acest program de pregătire şi de dotare reflectă relaţiile militare excelente şi durabile dintre România şi Statele Unite.
KARADENIZ PRESS aminteşte că un contingent al Armatei Naţionale a Republicii Moldova  participă în premieră, la exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise”, organizat în perioada 1-25 februarie, la baza militară din Hohenfels, Germania. Armata Naţională adetaşat la acest exerciţiu 120 de militari profesionişti, care vor îndeplini misiuni specifice la nivel tactic şi de stat major.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale în exerciţiul din Germania, precum transportul, cazarea şi diurna militarilor, sunt suportate de Comandamentul SUA în Europa.

Statele Unite speră să treacă, “în a doua jumătate a lui 2013″, de la o misiune de luptă la una de instruire şi asistenţă pentru forţele afgane, a afirmat, miercuri, secretarul american al apărării, Leon Panetta.
El a menţionat în acelaşi timp dorinţa Washingtonului de a vedea că toate ţările membre ale NATO angajate în Afganistan, printre care Franţa, “respectă” strategia elaborată în cursul summitului de la Lisabona, din noiembrie 2010, care prevede încheierea perioadei de transferare către forţele afgane a responsabilităţii în materie de securitate la sfârşitul lui 2014. “Putem spera că, spre jumătatea lui 2013 şi în a doua jumătate a anului, vom putea trece de la un rol de luptă la unul de instruire şi asistenţă”, a afirmat şeful Pentagonului, aflat la bordul unui avion cu destinaţia Bruxelles unde va participa la o reuniune ministerială a NATO.
“Am mers împreună acolo şi vom pleca împreună, dar trebuie să acţionăm ca o alianţă puternică şi pe baza angajamentelor solide asumate la Lisabona”, a adăugat el. Progresele înregistrate anul trecut de către coaliţia internaţională împotriva talibanilor şi creşterea puterii armatei afgane urmează să fie consolidate în acest an, a explicat Panetta. Anul 2013 va fi, în opinia lui, “crucial”, deoarece procesul de tranziţie a responsabilităţii în materie de securitate va demara pentru ultimele zone ale ţării.
“2014 va fi anul consolidării tranziţiei”, a explicat demnitarul american, precizând că nu este vorba despre o nouă strategie, ci despre punerea în aplicare a celei elaborate la Lisabona. Nu a fost luată “nicio decizie”, potrivit lui Panetta, în legătură cu numărul trupelor americane ce vor rămâne desfăşurate în Afganistan în 2013. În prezent cu un număr de 90.000 de militari, cifra va fi redusă la 68.000 până la sfârşitul verii.

Un oficial american a declarat marţi că statelor membre NATO li se va reaminti, cu ocazia summitului Alianţei care va avea loc în luna aprilie la Chicago, că s-au angajat să nu-şi retragă trupele din Afganistan mai devreme de anul 2014, cum a sugerat recent preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Consilierul pentru securitate naţională în sectorul comunicaţiilor strategice, Ben Rhodes, a mai precizat că Administraţia Obama susţine în continuare ca retragerea trupelor internaţionale din Afganistan să se desfăşoare conform calendarului deja stabilit, în anul 2014, când va avea loc şi transferul responsabilităţii pentru securitatea acestei ţări către autorităţile de la Kabul.
În urma uciderii a patru militari francezi în Afganistan, preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că va solicita încheierea misiunii NATO pe teritoriul afgan în anul 2013, cu un an mai devreme.
Cu o zi în urmă, Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a reafirmat, după întrevederea avută cu preşedintele român Traian Băsescu, că se va respecta programul retragerii trupelor aliate din Afganistan convenit la summitul din noiembrie 2010.
“România îşi va menţine forţele în tot anul 2012, prima jumătate a anului 2013 şi vom trece eventual la o diminuare a participării noastre, pe măsură ce, începând cu a doua parte a anului 2013 şi în conformitate cu programul de transfer al responsabilităţilor de securitate către forţele afgane în a doua jumătate a lui 2013, forţele afgane vor prelua parte din misiunile pe care le execută armata română”, a declarat şeful statului român.
Traian Băsescu a făcut precizarea că România îşi va diminua prezenţa pe măsură ce misiunea va fi integral îndeplinită. Potrivit preşedintelui, România va contribui şi după 2014 la procesele de instruire a forţelor de securitate afgane şi are gata să trimită 66 de instructori pentru forţele de jandarmerie ale Afganistanului.

Preşedintele Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că va avea o întâlnire, luni, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, printre subiectele ce vor fi discutate aflându-se sistemul de apărare antirachetă, Summit-ul NATO de la Chicago, conceptul smart defense, situaţia din Afganistan şi relaţia cu NATO-Rusia.
“Un subiect extrem de important, pe care l-am fixat împreună cu secretarul general, este procesul de tranziţie din Afganistan. După cum ştiţi, România are circa 2.000 de militari. Vă pot spune că misiunile contingentului românesc în regiunea Zabul au rămas aceleaşi şi după ce am mărit efectivele şi trebuie să stabilim şi cu aliaţii, şi cu sistemele de comandă ale NATO un proces în care România, îndeplinindu-şi misiunile, să înceapă să-şi diminueze participarea în Afganistan. Vă pot spune că nu se pune problema pentru anul 2012. Statul Major General consideră că pentru îndeplinirea misiunilor pentru 2012 efectivele pe care le avem în Afganistan asigură şi securitatea efectivelor, şi îndeplinirea misiunilor, dar avem în vedere ca începând cu 2013 să trecem la o reducere considerabilă a efectivelor cu care suntem angajaţi în Afganistan, în condiţiile îndeplinirii misiunilor pe care le avem, dar şi ale transferului de responsabilitate către armata afgană, care se află, în parte, în instruirea militarilor români”, a mai spus Traian Băsescu.

Scutul antirachetă

“În ceea ce priveşte întâlnirea cu secretarul general NATO, sunt pe agendă câteva subiecte asupra cărora am convenit că vor fi discutate. Primul este legat de sistemul de apărare antirachetă – şi, din acest punct de vedere, obiectivul României este ca la summit-ul NATO de la Chicago să fie declarată capacitatea interimară a NATO în ceea ce priveşte sistemul antirachetă, având în vedere că România a semnat şi este în curs de îndeplinire a tuturor aranjamentelor legale în ceea ce priveşte începerea instalării sistemului la Deveselu. De asemenea, ceilalţi parteneri NATO, în mod deosebit Turcia, şi ea este în curs de implementare a părţii care îi revine din proiect”, a spus Băsescu, într-o declaraţie susţinută, duminică, la Palatul Cotroceni. El a precizat că România progresează în definitivarea aranjamentelor legale în ceea ce priveşte instalarea la Deveselu a elementelor sistemului american de apărare antirachetă.

Smart defense

Un alt subiect ce va fi discutat cu Rasmussen este conceptul de “”smart defense”", adăugând că în ceea ce priveşte apărarea aeriană a statelor NATO, România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave.
“În conceptul de “smart defense” putem construi şi altfel, adică mai multe state din zonă să asigure capacităţile aeriene necesare în mod deosebit pentru patrularea aeriană pe timp de pace, dar şi pentru intervenţii în afara teritoriului. Acest lucru ar degreva statele de o parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume, mai ales acum, în perioadă de criză. Spre exemplu, pentru regiune s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat. Să spunem, în loc de 48 de avioane, poate că în acest stadiu sau în perspectiva epuizării resurselor avioanelor MIG-21 Lancer, să gândim la un număr mult mai mic de avioane, dacă şi alte state din regiune ar intra împreună cu noi într-un astfel de pachet care să garanteze securitatea aeriană a regiunii în primă instanţă”, a explicat Băsescu.
El a punctat că România ar putea fi un contributor important la conceptul smart defence, şi anume la securitatea cibernetică, precizând că ţara noastră are “atâţia hackeri talentaţi”, care ar putea fi folosiţi în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor NATO, fie că este vorba de sisteme civile sau militare.

Menţinerea trupelor NATO în Afganistan, după 31 decembrie 2014, nu constituie o opţiune, ea fiind respinsă cu hotărâre de şefii de stat ai coaliţiei internaţionale, a declarat miercuri generalul francez Olivier de Bavinchove, şeful Eurocorps şi al Statului major interarme al ISAF.
“Misiunea actuală a ISAF se va încheia la 31 decembrie 2014, acesta este mesajul pe care îl transmitem zilnic afganilor”, a declarat generalul de Bavinchove, într-o teleconferinţă de la Kabul. “Ne vom continua în 2012 şi 2013 eforturile de combatere a insurecţiei (…), dar acum este momentul ca afganii să îşi ia destinul în propriile mâini”, a adăugat generalul francez, precizând că “aceasta nu înseamnă că îi abandonăm”.
Potrivit generalului de Bavinchove, ISAF este angajată “într-o reducere foarte importantă a forţelor” sale, până la sfârşitul anului fiind prevăzută retragerea a 27.000 de militari, dintre care 23.000 de americani, transmite Agerpres. În Afganistan sunt desfăşuraţi în prezent circa 130.000 de militari străini, dintre care 90.000 de americani.
Eurocorps, având cartierul general la Strasbourg, a fost creat în 1992 la iniţiativa Franţei şi Germaniei. Acestora li s-au adăugat ulterior Belgia, Spania şi Luxemburg, Polonia urmând să devină al şaselea stat membru de la 1 ianuarie 2016. Eurocorps poate reuni, la nevoie, peste 60.000 de soldaţi, ce pot fi puşi la dispoziţia Uniunii Europene sau a NATO.