Plutonierul Ion-Lucian Leuştean, rănit grav anul trecut în Afganistan, a decedat miercuri, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central (SUUMC) din Bucureşti.
Potrivit unui comunicat al MApN, subofiţerul de 25 de ani se afla internat, în stare de comă, la secţia terapie intensivă şi, în pofida eforturilor de lungă durată ale medicilor, viaţa sa nu a mai putut fi salvată.
El era necăsătorit şi era în serviciul militar din anul 2009. Ion-Lucian Leuştean, care era încadrat în Batalionul 2 Manevră, a fost rănit grav la data de 7 septembrie 2011, în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat, în timp ce executa cercetarea terestră a unui obiectiv în provincia Zabul. Militarului i s-a acordat pe loc primul ajutor, după care a fost transportat de urgenţă cu un elicopter de evacuare medicală la spitalul militar din Baza Lagman pentru intervenţii chirurgicale.
În data de 8 septembrie, militarul român a fost evacuat în Germania, la Spitalul militar american din Landstuhl, pentru tratament de specialitate şi, ulterior, la 30 octombrie, a fost transferat în România, la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central, în stare vegetativă, fiind diagnosticat cu multiple traumatisme interne şi cranio-cerebrale.
“Pe parcursul întregii perioade de internare, Ion-Lucian Leuştean a beneficiat, în cadrul secţiei de terapie intensivă, de monitorizare permanentă şi de tratament complex suportiv şi curativ. Din nefericire, cu toate eforturile echipei medicale pluridisciplinare de la SUUMC, evoluţia clinică a pacientului nu a înregistrat ameliorări ale statusului cognitiv, iar în ultimele 10 zile s-a constatat o deteriorare progresivă neresponsivă la tratament etiologic specific, militarul decedând în urma unui stop cardio-respirator”, se explică în comunicat.
Potrivit sursei citate, ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, l-a avansat la gradul de sublocotenent post-mortem pe plutonierul Ion-Lucian Leuştean, care şi-a sacrificat viaţa sub culorile Drapelului naţional, săvârşind acte de devotament excepţional în timpul executării misiunii în teatrul de operaţii din Afganistan. De asemenea, ministrul Apărării Naţionale va înainta preşedintelui României propunerea de decorare a sublocotenentului post-mortem Ion-Lucian Leuştean cu Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Cavaler, pentru militari, cu însemn de război. Miercuri, la ora 15,00, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional, vor fi organizate ceremonii militare şi religioase, în semn de recunoştinţă, preţuire şi deplin respect pentru eroul Ion-Lucian Leuştean, se mai arată în comunicatul de presă.
Săptămâna trecută, un alt militar român a fost rănit în Afganistan. Plutonierul-adjutant Florinel Enache, din Batalionul 280 Infanterie, aflat în misiune în provincia Zabul, Afganistan, a fost grav rănit vineri.
Plutonierul-adjutant Florinel Enache, care executa o misiune de cercetare terestră şi securizare a unui obiectiv pe autostrada A1, a suferit răni grave în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat (DEI). Militarul a fost evacuat de urgenţă la Spitalul Militar din baza Lagman.

Eventualele probleme tehnice referitoare la componenta americană a scutului antirachetă nu vor afecta intenţia aliaţilor de a anunţa la summitul NATO de la Chicago atingerea capacităţii operaţionale interimare a acestui sistem, a declarat secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.
“Vom anunţa la Chicago atingerea capacităţii interimare a scutului antirachetă. Capacitatea interimară înseamnă primul pas în dezvoltarea unui sistem antirachetă al NATO, prim pas care presupune că putem proteja părţi ale teritoriului NATO de posibile atacuri cu rachete. Acest sistem va continua să fie pus la punct în următorii opt-zece ani şi, din acest punct de vedere, apreciem foarte mult faptul că România găzduieşte una dintre componentele scutului antirachetă. Acest fapt arată foarte clar angajamentul României faţă de securitatea euroatlantică şi faţă de NATO”, a declarat, întrun interviu acordat Radio România Actualităţi, oficialul NATO.
În cee ce priveşte contribuţia României la finanţarea forţelor de securitate afgane, Anders Fogh Rasmussen a spus: “În primul rând, aş vrea să exprim aprecierea noastră faţă de contribuţia semnificativă a României la misiunea din Afganistan. 1.800 de militari este cu adevărat o contribuţie semnificativă. Militarii români fac o treabă foarte bună acolo, le suntem recunoscători şi le mulţumesc pentru sacrificiul lor. Evident, după ce vom preda responsabilităţile de securitate către forţele de securitate afgane, la sfârşitul anului 2014, vom avea nevoie de mai puţine trupe internaţionale, deci, şi de mai puţini soldaţi români în Afganistan. Vom continua o misiune de antrenare după 2014 şi sper că România va putea să participe la această misiune şi bineînţeles că numărul militarilor va fi mai mic decât la actuala misiune. Din acest punct de vedere, va costa mai puţin pentru România, dar şi pentru ceilalţi aliaţi şi parteneri să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane decât să deplaseze acolo propriile trupe.”

Preşedintele SUA, Barack Obama, a sosit marţi seară la Kabul pentru o vizită-surpriză în cursul căreia a semnat un acord de parteneriat strategic cu omologul său afgan Hamid Karzai.
Acordul ar urma să precizeze relaţiile dintre cele două ţări după termenul limită de la sfârşitul anului 2014, când responsabilitatea pentru menţinerea securităţii în Afganistan va reveni forţelor afgane. Printre altele, Obama s-a adresat americanilor la 23.30 GMT din Afganistan. Vizita sa în Afganistan coincide cu marcarea unui an de la eliminarea lui Osama Ben Laden, a cărui prezenţă în această ţară a justificat invazia din octombrie 2001, la o lună după atentatele de la 11 septembrie.
Preşedintele american a plecat în secret de la Washington în noaptea de luni spre marţi şi a aterizat la baza militară Bagram, la 50 km de Kabul. El s-a dus apoi cu elicopterul la palatul prezidenţial din capitala afgană la scurt timp după 23.00 ora locală.
Un atentat sinucigaş cu maşină-capcană a avut loc miercuri, în centrul oraşului Kabul, la scurt timp după plecarea preşedintelui american, Barack Obama. Atacul a avut loc pe strada Jalalabad unde se află mai multe baze militare străine, a precizat Mohammad Ayub Salangi, un reprezentant al poliţiei. Ambasada americană a pornit sirenele de alertă şi a făcut apel către personal “să se adăpostească şi să se îndepărteze de ferestre”.
Ultima incursiune a insurgenţilor talibani la Kabul a avut loc pe 15 aprilie, atunci când au lansat şase atacuri coordonate în întreaga ţară, vizând Parlamentul, un vicepreşedinte, forţa NATO în Afganistan  şi ambasade occidentale. Aceste atacuri, cele mai masive din cei peste zece ani de conflict, s-au soldat cu moartea a 47 de persoane, dintre care 36 de insurgenţi.
Talibanii, îndepărtaţi de la putere la sfârşitul lui 2001 de către forţele internaţionale conduse de Statele Unite, şi-au intensificat insurecţia în ultimii trei ani, desfăşurându-şi acţiunile de gherilă pe aproape tot teritoriul acestei ţări.

Forţele pentru Operaţiuni Speciale in România vor primi dispozitive de vedere pe timp de noapte ce urmeză să fie folosite în Afganistan.
În data de 23 aprilie 2012, Biroul pentru cooperare în domeniul Apărării din cadrul Ambasadei SUA a coordonat livrarea a 20 de seturi de dispozitive de vedere pe timp de noapte Forţelor armate române. Plata echipamentului în valoare de 194.000 de dolari s-a făcut din fondurile aferente anului fiscal 2010 în baza prevederilor Articolului 1206 din National Defense Authorization Act. Dispozitivele de vedere pe timp de noapte vor fi utilizate de către Forţele pentru Operaţiuni Speciale, structură din cadrul Forţelor armate române, ce participă la misiunile Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF).
În luna august 2011, o echipă de militari români din Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA) a fost trimisă în Afganistan, în cadrul misiunii NATO, pentru a opera Sisteme de supraveghere continuă cu baza la sol (Persistent Ground Surveillance System – PGSS), în sprijinul Comandamentului Regional de Sud al Forţei Internaţionale de Asistenţă de Securitate – ISAF. Această misiune se desfăşoară în baza unui parteneriat cu armata SUA care şi-a dat acordul ca militarii români din DGIA să desfăşoare, în premieră, pregătirea specifică pentru operarea sistemelor PGSS şi să întrebuinţeze aceste echipamente, aflate în proprietatea armatei SUA, în teatrul de operaţii din Afganistan.
Potrivit Ambasadei SUA la Bucureşti, “încredinţarea acestei misiuni militarilor români este o dovadă a profesionalismului lor şi a încrederii de care aceştia se bucură în cadrul NATO şi din partea armatei SUA, care i-a pregătit pentru operarea acestor sisteme de cercetare de ultimă generaţie.”
Sistemele PGSS sunt platforme de cercetare aeriană moderne, dotate cu senzori performanţi, montaţi pe aerostate umplute cu heliu, ancorate de sol sau pe turnuri telescopice mobile. Introducerea lor în teatrul de operaţii din Afganistan a contribuit la creşterea capacităţilor de culegere de informaţii şi a permis obţinerea unei imagini mai precise a situaţiei din zonele supravegheate, în scopul protecţiei forţelor.

Afganistanul şi SUA au finalizat proiectul unui acord de parteneriat strategic cu scopul de a defini relaţiile dintre Kabul şi Washington după anul 2014, a anunţat duminică preşedinţia afgană.
“Proiectul de acord privind parteneriatul pe termen lung dintre Afganistan şi SUA a fost finalizat şi semnat duminică la Kabul de către responsabili din cadrul celor două delegaţii ce au purtat negocieri” în capitala afgană, se arată în comunicat. “Acordul este gata pentru a fi semnat de cei doi preşedinţi”, se mai afirmă în document. Niciun detaliu nu a fost oferit în legătură cu conţinutul proiectului de acord ce urmează a fi înaintat preşedinţilor afgan şi american, precum şi Congresului de la Washington şi parlamentului de la Kabul.
Forţele NATO, cu un efectiv de 130.000 de soldaţi, ajută guvernul afgan de peste un deceniu în lupta împotriva insurecţiei talibane. Ele îşi vor încheia misiunea şi se vor retrage cel mai târziu la sfârşitul anului 2014, astfel încât între cele două ţări se poartă discuţii referitoare la viitorul relaţiei lor după acea dată.
Kabulul a pus deja două condiţii prealabile pentru semnarea acordului, şi anume transferul către autorităţile afgane al controlului asupra închisorii de la Bagram şi încetarea raidurilor nocturne ale forţelor internaţionale împotriva talibanilor.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, le-a cerut miercuri statelor aliate şi celor partenere să contribuie la finanţarea forţelor de securitate afgane după retragerea trupelor NATO.
“S-a menţionat suma de 4 miliarde de dolari anual drept echivalentul “facturii” pentru o amploare sustenabilă a forţelor de securitate afgane. Nu s-a luat nicio decizie oficială, dar este o bună bază de planificare întrucât această cifră a fost confirmată de afgani şi de comunitatea internaţională. Le cer aliaţilor şi partenerilor să se angajeze faţă de un cadru general de finanţare a forţelor de securitate afgane”, a declarat Rasmussen, după prima parte a reuniunii miniştrilor de externe şi ai apărării din NATO.
Efectivele coaliţiei internaţionale din Afganistan, care anul trecut au atins 140.000 de militari, au început deja procesul de retragere treptată din ţară. Numai SUA au avut desfăşuraţi aproximativ 100.000 de soldaţi pe teritoriul afgan, iar o treime dintre aceştia vor fi retraşi până în luna septembrie a acestui an. În acelaşi timp, forţele armatei şi poliţiei afgane vor ajunge la 352.000 de soldaţi la jumătatea acestui an, misiunea lor fiind de a menţine securitatea în ţară, ameninţată de cei 25.000 de talibani şi alţi insurgenţi.
În cursul după-amiezii de miercuri a avut loc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la care au participat miniştrii de externe şi cei ai apărării din statele aliate. Joi va avea loc Consiliul NATO-Rusia la nivel ministerial şi o reuniune a miniştrilor de externe din NATO şi din celelalte ţări participante la Forţa Internaţională de Securitate din Afganistan.

Preşedintele afgan, Hamid Karzai, a estimat luni că atacurile sinucigaşe coordonate lansate duminică de către talibani la Kabul şi în alte trei mari oraşe din Afganistan denotă un eşec al serviciilor afgane şi al NATO.
”Infiltrările de terorişti la Kabul şi în alte provincii reprezintă un eşec al serviciilor pentru noi şi îndeosebi pentru NATO, şi trebuie să facă obiectul unei anchete serioase”, a declarat Karzai într-un comunicat. În acelaşi comunicat, şeful statului afgan a lăudat ”vitejia şi sacrificiul forţelor de securitate”, care, în opinia sa, au reacţionat ”rapid şi la momentul oportun pentru a-i contracara pe terorişti”.
”Forţele de securitate afgane i-au dovedit poporului afgan că pot să-şi apere ţara cu succes”, a declarat Karzai, în timp ce experţi şi diplomaţi oocidentali sunt preocupaţi în legătură cu o nouă demonstraţie de forţă a talibanilor odată cu apropierea termenului – sfârşitul lui 2014 – de retragere a tuturor trupelor combatante ale forţei NATO din Afganistan.
La acea dată, procesul de transfer al responsabilităţii securităţii ţării către forţele afgane va trebui finalizat, un pariu pentru experţi că ele nu vor fi niciodată pregătite, din lipsă de mijloace şi motivaţie, din cauza corupţiei şi a infiltrării talibanilor.

UE condamnă atacul

Înaltul Reprezentant UE pentru afaceri externe şi politică de securitate Catherine Ashton a condamnat ferm, duminică seară, atacurile coordonate comise duminică în Afganistan, precizând că personalul UE din această ţară este în siguranţă. “Uniunea Europeană doreşte să-şi reafirme sprijinul pentru guvernul afgan şi angajamentul său de a continua susţinerea eforturilor guvernului pentru consolidarea stabilităţii şi a democraţiei”, se menţionează în declaraţia şefei diplomaţiei europene.
Un număr de 36 de talibani au fost ucişi de bombele proprii sau de forţele de ordine, precum şi opt membri ai forţelor afgane şi trei civili, în atacurile concomitente lansate duminică de insurgenţii islamişti. Cel puţin şase atacuri coordonate au vizat parlamentul, un vicepreşedinte, forţa internaţională a NATO (ISAF) şi ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei şi Japoniei din capitala afgană, talibanii dorind să marcheze începutul tradiţionalei lor ‘ofensive de primăvară’.
În afara celor 47 de morţi, 40 de membri ai forţelor afgane de securitate şi 25 de civili au fost răniţi în atacuri, potrivit unui ultim bilanţ realizat de ministrul de interne Bismillah Mohammadi. Şeful poliţiei din Kabul, Mohammad Ayoub Salangi, a declarat că 40 de civili reţinuţi ca ostatici duminică într-un imobil din apropierea parlamentului au fost eliberaţi în cursul nopţii şi sunt teferi. Atacurile coordonate de la Kabul au fost cele mai ample din cei peste zece ani de conflict.

Guvernul afgan şi administraţia americană au ajuns la un acord privind raidurile nocturne, foarte contestate de Kabul, care vor trece sub responsabilitate afgană, a anunţat duminică Guvernul afgan.
“Când va fi nevoie de un raid nocturn”, o entitate formată din forţe afgane şi ale NATO “va decide”, iar “decizia finală le va reveni afganilor”, care “vor stabili dacă este nevoie de străini” în timpul acestor raiduri, a explicat pentru Aimal Faizi, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Hamid Karzai, transmite Mediafax. Operaţiunile nocturne ale coaliţiei împotriva caselor afgane sunt de multă vreme subiect de tensiune între preşedintele afgan şi aliaţii săi din cadrul NATO.
Aceste raiduri şi pierderile civile atribuite ISAF irită puternic populaţia şi alimentează resentimentul antioccidental, intimitatea familială, o valoare extrem de importantă în Afganistan, fiind dezvăluită în timpul acestor operaţiuni. O ceremonie a avut loc duminică la ora locală 15.00 la Ministerul de Externe pentru semnarea acestui acord. “După semnarea documentelor, toate raidurile nocturne vor fi conduse de afgani. Forţele străine, forţele americane vor avea un rol de susţinere”, a afirmat Aimal Faizi.

NATO va acorda 4,1 miliarde de dolari pentru finanţarea armatei afgane după retragerea trupelor combatante, la sfârşitul anului 2014, a declarat joi preşedintele afgan Hamid Karzai, care a prezentat drept sigură semnarea unui acord pe această temă.
Potrivit explicaţiilor mai multor oficiali occidentali, neconfirmate de guvernul afgan, această sumă echivalează cu o reducere de facto a numărului de trupe afgane, care ar scădea de la 352.000 la 228.000 de poliţişti şi soldaţi. Un responsabil occidental a afirmat că cifra de 4,1 miliarde dolari, din care se scad 500 de milioane pe care-i va plăti Kabulul, a fost “o estimare iniţială” a sumei pe care comunitatea internaţională o va plăti pentru forţele de securitate afgane, care va fi certificată în cadrul Conferinţei de la Chicago privind Afganistanul din luna mai.
Unele state membre ale coaliţiei nu sunt însă de acord cu această sumă, a precizat o altă sursă occidentală. “S-a stabilit ca după 2014 şi pentru următorii zece ani, până în 2024, comunitatea internaţională condusă de Statele Unite, Europa şi alte ţări, să plătească 4,1 miliarde dolari pe an pentru armata noastră şi alte forţe armate”, a spus Karzai în cadrul unei ceremonii militare.
“Astăzi, armata şi poliţia, cu 352.000 oameni, costă 6 miliarde dolari. Cu 4,1 miliarde de euro, se vor finanţa 228.000 de oameni. Este un calcul aritmetic”, a afirmat un oficial occidental la Kabul, în timp ce o altă sursă occidentală a confirmat că “suma de bani şi numărul de trupe sunt legate” între ele.

Rusia doreşte ca trupele NATO să rămână în Afganistan până când ţara este în măsură să-şi asigure propria securitate, a declarat ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov.
“Prezenţa forţei internaţionale de asistenţă pentru securitate în Afganistan este guvernată de un mandat al Consiliului de Securitate al ONU. Acest mandat este foarte clar. Toată lumea înţelege că la retragerea acestei forţe, guvernul afgan trebuie să fie capabil să menţină legea şi ordinea şi să facă faţă tuturor problemelor de securitate din ţară”, afirmat Serghei Lavrov. “Avem dreptul să cerem ca acest mandat, la care noi contribuim, să fie puse în aplicare înainte ca operaţiunea să se încheie”, a spus el “din punct de vedere al dreptului internaţional”.
După zece ani de prezenţă în Afganistan, forţa armată a NATO, care sprijină guvernul de la Kabul, nu a fost încă în măsură să învingă definitiv insurgenţa, condusă de talibani, în pofida celor 130.000 de militari de pe teren. În încercarea de a evita un impas, atât previzibil cât şi costisitor, coaliţia condusă de Statele Unite a decis să-şi retragă toate trupele de luptă până la sfârşitul anului 2014. Ea va oferi de acum pregătire forţelor de securitate afgane, astfel încât Afganistanul să-şi poată lua în mâini propriul destin după plecarea soldaţilor.
În acelaşi timp, Statele Unite încearcă să negocieze stabilirea de baze permanente americane în Afganistan după 2014 printr-un parteneriat strategic pe termen lung, ceea ce Serghei Lavrov a descris ca fiind “ciudat”. “Dacă aveţi nevoie de o prezenţă militară, atunci continuaţi să puneţi în aplicare mandatul Consiliului de Securitate. Dacă nu doriţi să puneţi în aplicare acest mandat, sau dacă credeţi că aţi făcut-o deja, însă doriţi să stabiliţi sau să menţineţi baze militare, acest lucru nu mi se pare foarte logic”, a spus şeful diplomaţiei ruse.