În luna ianuarie, 450 de militari români s-au deplasat la Centrul Multinaţional Combinat pentru Pregătire de Luptă (JMRC) de la Hohenfels, în Germania.
Scopul deplasării a fost efectuarea de antrenamente predislocare individuale şi la nivel de unitate, precum şi pentru a participa la un exerciţiu de simulare a misiunii (MRE – „Mission Rehearsal Exercise”) cu Forţele Terestre ale SUA în vederea viitoarei dislocări a forţelor româneşti în Afganistan ca parte a Forţei Internaţionale de Securitate a NATO (ISAF). Unităţile militare româneşti participă de peste trei ani la antrenamente predislocare în Germania, iar până la această dată, acesta este cel mai numeros grup de militari români care au participat la un singur exerciţiu la JMRC.
Antrenamentul individual predislocare include cursuri de conducere şi utilizare a vehiculelor MRAP (protejate împotriva ambuscadelor şi rezistente la atacurile cu mine) şi a vehiculelor UAHMMWV (blindate de mare mobilitate cu multitracţiune). Militarii au fost de asemenea antrenaţi în privinţa identificării, contracarării şi evitării dispozitivelor explozive improvizate (IED).
La nivel de unitate, Forţele Terestre Române participă la MRE în cadrul JMRC împreună cu brigăzi de infanterie ale SUA şi cu echipe operative de pregătire şi legătură (OMLT) ale NATO care se pregătesc pentru dislocare în Afganistan şi Kosovo. Pe durata acestor exerciţii, România a contribuit cu unităţi până la nivel de batalion de infanterie. Acestea se antrenează umăr la umăr cu forţele SUA într-un mediu de contra-insurgenţă ce se aseamănă foarte mult cu condiţiile de luptă cu care se vor confrunta soldaţii atunci când vor fi dislocaţi în Afganistan.

Finanţare SUA pentru militarii din România şi R. Moldova

România poate participa la aceste cursuri şi exerciţii de pregătire datorită finanţării oferite de SUA prin Articolul 1206 din Legea privind autorizarea cheltuielilor pentru securitate naţională pentru anul fiscal 2006. Această autorizare pentru finanţare este menită să permită forţelor militare străine şi forţelor maritime de securitate străine să întreprindă operaţiuni contrateroriste (CT). Celălalt obiectiv al finanţării oferite prin Articolul 1206 este să permită forţelor militare străine să participe la sau să vină în sprijinul operaţiunilor militare şi de stabilitate la care participă forţele armate ale SUA.
Din 2010 până în prezent, România a primit aproximativ 30.000.000 de dolari care au acoperit costurile pregătirii a aproximativ 6.000 de militari şi achiziţionarea de echipament militar american pe care România îl foloseşte pentru antrenamentul forţelor sale în ţară şi pentru a-şi dota forţele dislocate, astfel încât acestea să îşi poată îndeplini misiunea în cadrul ISAF în Afganistan. Acest program de pregătire şi de dotare reflectă relaţiile militare excelente şi durabile dintre România şi Statele Unite.
KARADENIZ PRESS aminteşte că un contingent al Armatei Naţionale a Republicii Moldova  participă în premieră, la exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise”, organizat în perioada 1-25 februarie, la baza militară din Hohenfels, Germania. Armata Naţională adetaşat la acest exerciţiu 120 de militari profesionişti, care vor îndeplini misiuni specifice la nivel tactic şi de stat major.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale în exerciţiul din Germania, precum transportul, cazarea şi diurna militarilor, sunt suportate de Comandamentul SUA în Europa.

Statele Unite speră să treacă, “în a doua jumătate a lui 2013″, de la o misiune de luptă la una de instruire şi asistenţă pentru forţele afgane, a afirmat, miercuri, secretarul american al apărării, Leon Panetta.
El a menţionat în acelaşi timp dorinţa Washingtonului de a vedea că toate ţările membre ale NATO angajate în Afganistan, printre care Franţa, “respectă” strategia elaborată în cursul summitului de la Lisabona, din noiembrie 2010, care prevede încheierea perioadei de transferare către forţele afgane a responsabilităţii în materie de securitate la sfârşitul lui 2014. “Putem spera că, spre jumătatea lui 2013 şi în a doua jumătate a anului, vom putea trece de la un rol de luptă la unul de instruire şi asistenţă”, a afirmat şeful Pentagonului, aflat la bordul unui avion cu destinaţia Bruxelles unde va participa la o reuniune ministerială a NATO.
“Am mers împreună acolo şi vom pleca împreună, dar trebuie să acţionăm ca o alianţă puternică şi pe baza angajamentelor solide asumate la Lisabona”, a adăugat el. Progresele înregistrate anul trecut de către coaliţia internaţională împotriva talibanilor şi creşterea puterii armatei afgane urmează să fie consolidate în acest an, a explicat Panetta. Anul 2013 va fi, în opinia lui, “crucial”, deoarece procesul de tranziţie a responsabilităţii în materie de securitate va demara pentru ultimele zone ale ţării.
“2014 va fi anul consolidării tranziţiei”, a explicat demnitarul american, precizând că nu este vorba despre o nouă strategie, ci despre punerea în aplicare a celei elaborate la Lisabona. Nu a fost luată “nicio decizie”, potrivit lui Panetta, în legătură cu numărul trupelor americane ce vor rămâne desfăşurate în Afganistan în 2013. În prezent cu un număr de 90.000 de militari, cifra va fi redusă la 68.000 până la sfârşitul verii.

Un oficial american a declarat marţi că statelor membre NATO li se va reaminti, cu ocazia summitului Alianţei care va avea loc în luna aprilie la Chicago, că s-au angajat să nu-şi retragă trupele din Afganistan mai devreme de anul 2014, cum a sugerat recent preşedintele francez, Nicolas Sarkozy.
Consilierul pentru securitate naţională în sectorul comunicaţiilor strategice, Ben Rhodes, a mai precizat că Administraţia Obama susţine în continuare ca retragerea trupelor internaţionale din Afganistan să se desfăşoare conform calendarului deja stabilit, în anul 2014, când va avea loc şi transferul responsabilităţii pentru securitatea acestei ţări către autorităţile de la Kabul.
În urma uciderii a patru militari francezi în Afganistan, preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că va solicita încheierea misiunii NATO pe teritoriul afgan în anul 2013, cu un an mai devreme.
Cu o zi în urmă, Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a reafirmat, după întrevederea avută cu preşedintele român Traian Băsescu, că se va respecta programul retragerii trupelor aliate din Afganistan convenit la summitul din noiembrie 2010.
“România îşi va menţine forţele în tot anul 2012, prima jumătate a anului 2013 şi vom trece eventual la o diminuare a participării noastre, pe măsură ce, începând cu a doua parte a anului 2013 şi în conformitate cu programul de transfer al responsabilităţilor de securitate către forţele afgane în a doua jumătate a lui 2013, forţele afgane vor prelua parte din misiunile pe care le execută armata română”, a declarat şeful statului român.
Traian Băsescu a făcut precizarea că România îşi va diminua prezenţa pe măsură ce misiunea va fi integral îndeplinită. Potrivit preşedintelui, România va contribui şi după 2014 la procesele de instruire a forţelor de securitate afgane şi are gata să trimită 66 de instructori pentru forţele de jandarmerie ale Afganistanului.

Preşedintele Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că va avea o întâlnire, luni, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, printre subiectele ce vor fi discutate aflându-se sistemul de apărare antirachetă, Summit-ul NATO de la Chicago, conceptul smart defense, situaţia din Afganistan şi relaţia cu NATO-Rusia.
“Un subiect extrem de important, pe care l-am fixat împreună cu secretarul general, este procesul de tranziţie din Afganistan. După cum ştiţi, România are circa 2.000 de militari. Vă pot spune că misiunile contingentului românesc în regiunea Zabul au rămas aceleaşi şi după ce am mărit efectivele şi trebuie să stabilim şi cu aliaţii, şi cu sistemele de comandă ale NATO un proces în care România, îndeplinindu-şi misiunile, să înceapă să-şi diminueze participarea în Afganistan. Vă pot spune că nu se pune problema pentru anul 2012. Statul Major General consideră că pentru îndeplinirea misiunilor pentru 2012 efectivele pe care le avem în Afganistan asigură şi securitatea efectivelor, şi îndeplinirea misiunilor, dar avem în vedere ca începând cu 2013 să trecem la o reducere considerabilă a efectivelor cu care suntem angajaţi în Afganistan, în condiţiile îndeplinirii misiunilor pe care le avem, dar şi ale transferului de responsabilitate către armata afgană, care se află, în parte, în instruirea militarilor români”, a mai spus Traian Băsescu.

Scutul antirachetă

“În ceea ce priveşte întâlnirea cu secretarul general NATO, sunt pe agendă câteva subiecte asupra cărora am convenit că vor fi discutate. Primul este legat de sistemul de apărare antirachetă – şi, din acest punct de vedere, obiectivul României este ca la summit-ul NATO de la Chicago să fie declarată capacitatea interimară a NATO în ceea ce priveşte sistemul antirachetă, având în vedere că România a semnat şi este în curs de îndeplinire a tuturor aranjamentelor legale în ceea ce priveşte începerea instalării sistemului la Deveselu. De asemenea, ceilalţi parteneri NATO, în mod deosebit Turcia, şi ea este în curs de implementare a părţii care îi revine din proiect”, a spus Băsescu, într-o declaraţie susţinută, duminică, la Palatul Cotroceni. El a precizat că România progresează în definitivarea aranjamentelor legale în ceea ce priveşte instalarea la Deveselu a elementelor sistemului american de apărare antirachetă.

Smart defense

Un alt subiect ce va fi discutat cu Rasmussen este conceptul de “”smart defense”", adăugând că în ceea ce priveşte apărarea aeriană a statelor NATO, România s-a angajat să achiziţioneze 48 de aeronave.
“În conceptul de “smart defense” putem construi şi altfel, adică mai multe state din zonă să asigure capacităţile aeriene necesare în mod deosebit pentru patrularea aeriană pe timp de pace, dar şi pentru intervenţii în afara teritoriului. Acest lucru ar degreva statele de o parte însemnată din cheltuielile pe care ar trebui să şi le asume, mai ales acum, în perioadă de criză. Spre exemplu, pentru regiune s-ar putea discuta ca un grup de state să îşi asume fiecare un cert număr de avioane, în aşa fel încât patrularea aeriană să fie îndeplinită de statele membre NATO, ceea ce ar lua din sarcina pe care şi-a asumat-o România la un moment dat. Să spunem, în loc de 48 de avioane, poate că în acest stadiu sau în perspectiva epuizării resurselor avioanelor MIG-21 Lancer, să gândim la un număr mult mai mic de avioane, dacă şi alte state din regiune ar intra împreună cu noi într-un astfel de pachet care să garanteze securitatea aeriană a regiunii în primă instanţă”, a explicat Băsescu.
El a punctat că România ar putea fi un contributor important la conceptul smart defence, şi anume la securitatea cibernetică, precizând că ţara noastră are “atâţia hackeri talentaţi”, care ar putea fi folosiţi în apărarea sistemelor cibernetice ale statelor NATO, fie că este vorba de sisteme civile sau militare.

Menţinerea trupelor NATO în Afganistan, după 31 decembrie 2014, nu constituie o opţiune, ea fiind respinsă cu hotărâre de şefii de stat ai coaliţiei internaţionale, a declarat miercuri generalul francez Olivier de Bavinchove, şeful Eurocorps şi al Statului major interarme al ISAF.
“Misiunea actuală a ISAF se va încheia la 31 decembrie 2014, acesta este mesajul pe care îl transmitem zilnic afganilor”, a declarat generalul de Bavinchove, într-o teleconferinţă de la Kabul. “Ne vom continua în 2012 şi 2013 eforturile de combatere a insurecţiei (…), dar acum este momentul ca afganii să îşi ia destinul în propriile mâini”, a adăugat generalul francez, precizând că “aceasta nu înseamnă că îi abandonăm”.
Potrivit generalului de Bavinchove, ISAF este angajată “într-o reducere foarte importantă a forţelor” sale, până la sfârşitul anului fiind prevăzută retragerea a 27.000 de militari, dintre care 23.000 de americani, transmite Agerpres. În Afganistan sunt desfăşuraţi în prezent circa 130.000 de militari străini, dintre care 90.000 de americani.
Eurocorps, având cartierul general la Strasbourg, a fost creat în 1992 la iniţiativa Franţei şi Germaniei. Acestora li s-au adăugat ulterior Belgia, Spania şi Luxemburg, Polonia urmând să devină al şaselea stat membru de la 1 ianuarie 2016. Eurocorps poate reuni, la nevoie, peste 60.000 de soldaţi, ce pot fi puşi la dispoziţia Uniunii Europene sau a NATO.

Membrii primului contingent de jandarmi români participanţi la misiunea de instruire NATO Training Mission din Afganistan au primit medalii, decoraţii şi embleme.
Pentru profesionalismul cu care şi-au desfăşurat activitatea în teatrul de operaţii, ministrul Administraţie şi Internelor i-a felicitat pe jandarmi, apreciind că aceşti „bravi eroi” au avut o contribuţie deosebită la afirmarea Jandarmeriei Române, Ministerului şi, implicit, a României în străinătate.
Comandantul contingentului de jandarmi care a participat la misiunea din Afganistan, locotenent colonel Sebastian Cucoş, a oferit ministrului Drapelul României, cu semnăturile celor 66 de jandarmi care au făcut parte din contingent, arborat în timpul misiunii din Afganistan.
În cadrul ceremoniei care a avut loc la sediul MAI, „pentru fapte deosebite care au contribuit la prestigiul României şi fapte de eroism săvârşite pe timpul îndeplinirii misiunilor cu rezultate meritorii în teatrul de operaţii din Afganistan”, 6 ofiţeri au fost recompensaţi cu „Emblema de Onoare a Jandarmeriei Române”. Cu prilejul acestui moment festiv, 21 de jandarmi au fost înaintaţi în gradul următor, înaintea expirării stagiului minim.
De asemenea, pentru modul exemplar în care au reprezentat Jandarmeria Română  în teatrul de operaţii, 16 ofiţeri au primit emblema de merit „În slujba păcii” clasa a II-a, iar 41 de subofiţeri au primit distincţia de serviciu „Misiuni în străinătate”.
Începând cu luna mai 2011, 66 de jandarmi români au participat la misiunea de instruire NATO Training Mission a forţelor de ordine publică din Afganistan, aceştia având ca misiuni pregătirea poliţiştilor afgani pentru prevenirea şi aplanarea conflictelor, instruirea privind procedeele folosite pe timpul desfăşurării misiunilor de ordine publică şi utilizarea armamentului din dotare. În prezent, alţi 66 de jandarmi reprezintă România în activităţile specifice desfăşurate în cadrul misiunii de instruire NATO Training Mission a forţelor de ordine publică din Afganistan.

Preşedintele Hamid Karzai doreşte ca raidurile nocturne ale NATO din Afganistan să înceteze “imediat”, a precizat purtătorul de cuvânt prezidenţial Aimal Faizi.
“Preşedintele Afganistanului vrea oprirea imediată a raidurilor nocturne şi a percheziţiilor locuinţelor afgane”, a declarat Faizi. “Preşedintele nu mai vrea ca străinii să intre în casele afganilor pentru a le percheziţiona”, a adăugat el. Pe de altă parte, cu o zi în urmă, purtătorul de cuvânt al forţei NATO din Afganistan (ISAF), generalul german Carsten Jacobson, a afirmat că aceste raiduri nocturne, foarte controversate, vor continua, în pofida morţii unei femei în cursul unei astfel de operaţiuni în timpul primelor ore ale zilei de sâmbătă.
“Declaraţiile NATO sunt în totală contradicţie cu deciziile Loya Jirga, cu solicitările poporului afgan exprimate prin intermediul Jirga, dar şi cu ceea ce îşi doreşte preşedintele”, a subliniat purtătorul de cuvânt. Loya Jirga, mare adunare tradiţională reunită la jumătatea lui noiembrie, a cerut interzicerea percheziţionării caselor afganilor de către forţele străine ca o condiţie pentru semnarea unui parteneriat strategic cu Washingtonul, ce ar urma să definească condiţiile prezenţei militare americane după retragerea trupelor de luptă ale NATO prevăzută la finele lui 2014.

Un presupus agent al CIA deţinut la Teheran este un american de origine iraniană, a anunţat televiziunea publică iraniană duminică, într-o emisiune în care l-a arătat pe tânărul ce a mărturisit că a avut o misiune de a se infiltra în Ministerul Informaţiilor.
Canalul l-a identificat pe tânăr ca fiind Amir Mirza Hekmati, născut in Arizona, precizând că el s-a alăturat armatei Statelor Unite în 2001 şi a fost instruit timp de un deceniu pentru serviciile secrete. Potrivit canalului de televiziune, citat de agenţiile d epresă internaţionale, Hekmati a fost trimis la baza americană Bagram din Afganistan, unde a avut acces la documente clasificate secrete de apărare de serviciile secrete americane.
El s-a dus apoi la Teheran pentru a încerca să ademenească iranieni şi să găsească o sursă de informaţii valoroase, transmite Agerpres. Dar “reţelele iraniene ce supraveghează activităţile din Bagram” au descoperit existenţa sa şi au dat peste cap operaţiunea, potrivit televiziunii de stat. Canalul de televiziune a arătat un document de identitate potrivit căruia Hekmati este “Army Conductor”, în baza unui contract cu armata.
La sfârşitul lunii noiembrie, un influent parlamentar iranian a făcut cunoscut că autorităţile iraniene au arestat 12 agenţi ai Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA, a informat agenţia de ştiri oficială iraniană. Parlamentarul Parviz Sorouri, membru al Comisiei pentru politică externă şi de securitate naţională, a fost citat de IRNA spunând că agenţii CIA arestaţi intenţionau să lovească în interesele iraniene cu ajutorul Israelului. El a menţionat că CIA viza sectoarele securităţii, militar şi nuclear.

CSAT a decis ca România să trimită mai mulţi jandarmi şi poliţişti în misiuni internaţionale. Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, se înregistrează o creştere cu 36 de persoane faţă de anul 2011.
Astfel, vor fi dislocaţi în total 382 de poliţişti şi jandarmi. “Asta, în condiţiile în care, începând cu 24 decembrie 2011, retragem cei 106 jandarmi pe care îi avem în misiunea EULEX din Kosovo, mai rămân doar cinci jandarmi, pentru predarea materialelor şi a cazărmilor pe care le-au utilizat jandarmii români. Vom creşte însă participarea noastră la misiunile europene din Afganistan, din EULEX şi Europol, unde ne creştem participarea cu jandarmi şi poliţişti pentru a răspunde comandamentelor de instruire a structurile de ordine publică din această ţară. De asemenea, menţinem un efectiv de 51 de persoane în misiuni ONU. Nu în ultimul rând, la dispoziţia agenţiei Frontex, în misiuni destinate protejării frontierelor UE vom avea 134 de poliţişti de frontieră pe nave”, a precizat Băsescu. Preşedintele a adăugat că vom mai avea şi poliţişti militari dislocaţi, ca observatori, în zone precum Africa.

Afganistan si Haiti

Misiunea de poliţie a Uniunii Europene în Afganistan (EUPOL) a fost inaugurată la data de 17 iunie 2007 ca urmare a Conferinţei de la Bonn din decembrie 2001 şi a Conferinţei de la Londra din 31 Ianuarie 2006 cât şi a invitaţiei adresată Uniunii Europene de către guvernul Republicii Islamice Afganistan de a deschide o misiune de poliţie civilă în această ţară.
Totodată, din aprilie 2011, 66 de jandarmi români participă la misiunea de instruire NATO Training Mission a forţelor de ordine publică din Afganistan, care se înscrie în responsabilităţile ce revin României ca urmare a aderării la Alianţa Nord-Atlantică. Jandarmii români din Afganistan au ca misiuni pregătirea poliţiştilor afgani pentru prevenirea şi aplanarea conflictelor, instruirea privind procedeele folosite pe timpul desfăşurării misiunilor de ordine publică, precum şi pentru utilizarea armamentului din dotare.
Secretarul de stat, şef al  Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul MAI, chestor de poliţie Ioan Dascălu, a efectuat, în luna iulie 2011, o vizită de lucru în teatrul de operaţiuni din Afganistan. În acest context, oficialul MAI s-a întâlnit cu jandarmii români care execută misiunile specifice (potrivit Acordului tehnic între MAI din România şi  Comanda Centrală din cadrul Departamentului de Apărare al S.U.A. privind dislocarea forţelor MAI Român în Afganistan), precum şi cu cei opt poliţişti români care îşi desfăşoară activitatea în Kabul, în cadrul Misiunii EUPOL Afganistan, sub egida U.E..
În Misiunea ONU din Haiti – MINUSTAH, 24 de poliţiştii români, mulţi dintre ei aflaţi la a doua misiune sub egida ONU, desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a criminalităţii, precum şi de pregătire specifică a Poliţiei Naţionale din Haiti.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat joi planul de forţe pentru misiuni în străinătate pentru 2012, a anunţat preşedintele Traian Băsescu. Astfel, pe lângă misiunile din Afganistan, Kosovo şi Bosnia, România va trimite o fregată în zona Golfului Aden.
“Astăzi (n.red. – joi) s-a aprobat planul de forţe pentru misiuni în străinătate, forţe ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Administraţiei şi Internelor. Misiunile vor fi îndeplinite din punctul de vedere al MApN de un număr de 2.348 de militari, aflaţi simultan în teatrele de operaţii. Deci, avem o diminuare cu 177 de militari comparativ cu anul care se încheie. Se menţine însă participarea în Afganistan cu 1.940 de militari, tot într-o misiune NATO, KFOR, în Kosovo cu 64 de militari şi în Bosnia-Herţegovina – 71 de militari”, a afirmat şeful statului, într-o declaraţie de presă susţinută la finalul şedinţei CSAT.
Acesta a anunţat că MApN va disloca o fregată de tip T 22, cu elicopter şi având la bord o echipă, un grup pentru operaţiuni speciale în Oceanul Indian, în operaţiunea UE “Atlanta”. ” Este vorba despre zona Golfului Aden, în Oceanul Indian, pentru protejarea navelor comerciale de actele de piraterie”, a completat Băsescu.
În ceea ce priveşte rezervele pentru anul 2012, Băsescu a spus în ţară vor fi gata de intervenţii unităţi cumulând un efectiv de 1.210 militari, forţe dislocabile în orice moment, la dispoziţia NATO. “În ceea ce priveşte forţele operative, ştiţi foarte bine, atunci când ai în teatre 2.348 de militari, de fapt trebuie să ai patru seturi de 2.348, un set la odihnă, un număr echivalent la pregătire, un număr echivalent în teatru şi, de asemenea, să poţi înlocui oricând efectivele întregului grup, în orice moment, în oricare dintre cele trei situaţii se află”, a afirmat Băsescu.