Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a declarat că este dispus să renunţe la funcţia supremă în stat dacă Rusia îşi va retrage trupele din Abhazia şi Osetia de Sud.
Cele două provincii separatiste ale Georgiei au fost recunoscute ca independete de către Moscova, după conflictul armat ruso-georgian din august 2008. Declaraţia liderului de la Tbilisi intervine în contextul în care preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a spus că Moscova este gata să restabilească relaţiile cu Georgia, însă numai după ce actualul preşedinte georgian se va retrage din funcţie. “Saakaşvili este un nimeni. Este un zero. Mai devreme sau mai târziu, el va părăsi istoria politică, iar noi suntem gata să construim relaţii cu oricare alt lider care va fi ales în Georgia”, a spus şeful statului rus, într-un interviu.
În altă ordine de idei, Georgia a anunţat că a iniţiat formarea unui corp de 150.000 de rezervişti. Potrivit preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili, în caz de necesitate, aceştia vor trebui să acorde sprijin celor 30.000 de militari profesionişti ai ţării.
În afară de rezervişti, Mihail Saakaşvili intenţionează să întărească potenţialul militar al Georgiei prin noi tehnologii ale industriei militare naţionale. Liderul georgian nu ascunde împotriva cui este îndreptată toată această tehnică: potrivit lui Saakaşvili, avionul fără pilot georgian este “mult mai bun decât vechile avioane ruseşti”.

Georgia nu este inca pregatita sa devina membru al Aliantei Nord-Atlantice, chiar daca este un „partener model”, a afirmat marti secretarul general al organizatiei, Anders Fogh Rasmussen, dupa o intrevedere cu presedintele acestei tari, Mihail Saakasvili, potrivit Georgia Today. Summitul NATO din 2008 de la Bucuresti i-a promis Georgiei ca va deveni la un moment dat membru al organizatiei, iar aceasta decizie se mentine „cu fermitate”, a declarat Anders Fogh Rasmussen presei. Potrivit acestuia, NATO a realizat „o evaluare foarte pozitiva” a reformelor interne din Georgia, iar alegerile parlamentare care se vor desfasura in tara in acest an vor fi „foarte importante” pentru aprecierea situatiei. Oficialul NATO a salutat prezenta militara georgiana din Afganistan, a doua ca marime (935 de soldati) a unei tari care nu face parte din Alianta. Mihail Saakasvili si-a exprimat la randul sau increderea ca viitorul summit al NATO (Chicago, SUA, 20 si 21 mai) va reflecta progresele tarii sale, care a convenit in luna martie cu Alianta Nord-Atlantica un program de reforme interne vizand imbunatatirea guvernarii si intarirea democratiei. La scurt timp dupa ce NATO a exprimat la summitul din 2008 de la Bucuresti vointa de a primi la un moment dat Georgia, a izbucnit conflictul dintre aceasta si Rusia (in august), tara care a recunoscut independenta provinciilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud. Anders Fogh Rasmussen a subliniat marti ca NATO nu recunoaste suveranitatea Abhaziei si Osetiei de Sud, nici alegerile pe care acestea le-au desfasurat recent.

Republica separatista georgiana Abhazia si-a ales 13 dintre cei 35 de deputati in urma alegerilor legislative de sambata, un al doilea tur fiind necesar pentru a-i alege pe ceilalti 22, potrivit rezultatelor preliminare anuntate duminica de Comisia Electorala Centrala.Cel de-al doilea tur va avea loc la 24 martie, a precizat comisia, adaugand ca rata de participare sambata a fost de 44,5 la suta. In total, 148 de candidati au fost in cursa pentru cele 35 de mandate din Parlamentul ales pentru cinci ani, in aceasta republica separatista cu 240.000 de locuitori. Parlamentul aflat la sfarsit de mandat este dominat de partidul de guvernamant Abhazia Unita, care a participat la scrutin alaturi de alte trei partide. Abhazia si Osetia de Sud sunt doua regiuni separatiste proruse din Georgia, a caror independenta a fost recunoscuta de Moscova dupa razboiul ruso-georgian din august 2008. Pe langa Rusia, Venezuela si insula Nauru din Oceanul Pacific au mai recunoscut independenta Abhaziei. Comunitatea internationala le considera regiuni aflate in componenta Georgiei. Abhazia s-a separat de Georgia in timpul conflictului din 1992-1993, care s-a soldat cu mii de morti.

Autoritatile de la Tbisili sunt de parere ca este “imposibila” o restabilire a relatiilor diplomatice cu Rusia atat timp cat Moscova continua sa recunoasca independenta regiunilor separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud, potrivit portalului The Georgian Times. “Daca Rusia vrea sa aiba trei ambasade pe teritoriul georgian, atunci restabilirea relatiilor diplomatice este imposibila”, a declarat Nino Kalandadze, adjunctul ministrului georgian de Externe. Rusia propune restabilirea relatiilor diplomatice cu Georgia, întrerupte dupa conflictul militar din august 2008. Salutand gestul presedintelui georgian, Mihail Saakasvili, care a propus marti eliminarea vizelor pentru rusi, Ministerul rus de Externe a comunicat: “Rusia propune restabilirea relatiilor diplomatice cu Georgia”.Rusia si Georgia au fost implicate într-un conflict militar în august 2008, pentru controlul asupra regiunii separatiste Osetia de Sud. În urma acestui conflict, relatiile diplomatice au fost întrerupte, iar Rusia a recunoscut independenta teritoriilor separatiste georgiene Osetia de Sud si Abhazia. Totusi, presedintele georgian a declarat, sambata, la lansarea unui nou model de lansator de racheta produs in Georgia, ca legaturile diplomatice dintre cele doua tari nu poate fi restabilita decat in urma recunoasterea de catre Rusia a suveranitatii Georgiei asupra tutror teritoriilor aflate in litigiu si ocupate in prezent de forte militare ale Moscovei.

Presedintele regiunii separatiste abhaze, Aleksandr Ankvab, a fost vizat miercuri dimineata de un atentat la viata sa. In urma acestui atac, acesta nu a suferit nicio rana, insa unul dintre bodyguarzii sai a fost ucis, a anuntat seful Garzii prezidentiale, citat de agentia Interfax. “Presedintele Abhaziei Ankvab nu a fost ranit in atac. El se afla la locul sau de munca din Suhumi”, capitala abhaza, a afirmat seful serviciului de securitate prezidentiala, Anri Bobua. “Un bodyguard al presedintelui a fost ucis si un altul se afla in stare foarte grava”, a adaugat el. “Conform primelor informatii, dupa explozia unui dispozitiv la marginea drumului pe care circula convoiul presedintelui Abhaziei, masinile au fost vizate de tirurile unui lansator de grenade si unei mitraliere”, a precizat o sursa din cadrul politiei pentru Interfax. Abhazia si Osetia de Sud sunt doua regiuni separatiste ale Georgiei, a caror independenta a fost recunoscuta de Moscova in urma razboiului ruso-georgian din august 2008. Numai cateva state din America Latina si insule din Pacific au mai recunoscut independenta lor. Comunitatea internationala considera cele doua regiuni ca facand parte din Georgia. Ankvab a fost ales in august 2011 la presedintia Abhaziei, dupa decesul predecesorului sau, Serghei Bagaps. Acest fost premier si vicepresedinte a fost vizat de mai multe tentative de asasinat incepand din 2005. El a fost ranit la mana si la picior de focuri de arma trase asupra casei sale in septembrie 2010.

Opozitia din Georgia se regrupeaza in scopul preluarii puterii de la actualul presedinte georgian, Mihail Saakasvili. Denumita ”Visul georgian – o Georgie democratica”, miscarea este condusa de miliardarul Bidzina Ivanisvili. Fondatorii coalitiei au declarat ca intentioneaza sa schimbe puterea din Georgia in cadrul alegerilor parlamentare din octombrie si sa continue cursul spre integrarea in Uniunea Europeana (UE) si Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), potrivit Kommersant. Fondatorii noii coalitii sunt partidul omonim al lui Ivanisvili, ”Visul georgian”, Partidul Republican al lui David Usupasvili, ”Democratii liberi” ai lui Irakli Alasania si ”Forumul National” al lui Kaha sartava. Partidul Poporului si Partidul Conservator au primit invitatia de a se ralia coalitiei, insa acestea nu vor avea statutul de fondator, precizeaza cotidianul rus. ”Se formeaza o noua forta politica, in stare sa castige alegerile si sa realizeze astfel visul georgian. Pe fondul acestui obiectiv important, chiar nu mai conteaza cine si ce statut va avea”, a declarat pentru Kommersant presedintele Partidului Poporului, Koba Davitasvili.

Dialog cu separatistii abhazi si osetini

Potrivit lui Bidzina Ivanisvili, noua coalitie planuieste sa puna capat regimului Mihail Saakasvili si ”traditiei mesianismului”, si sa purceada la construirea unei Georgii noi. „Vom crea un sistem politic echilibrat, vom aprofunda integrarea in UE si NATO, vom incepe procesul de unificare a tarii pe calea dialogului cu abhazii si osetinii, iar cu ajutorul comunitatii internationale vom ajunge la rezultate concrete in dialogul cu Rusia”, a promis liderul noii formatiuni de opozitie. Prezentarea noii coalitii a durat doar 25 de minute. In incheiere, Ivanisvili a precizat ca formarea structurilor regionale se va incheia in aprilie, dupa care coalitia „va incepe sa actioneze pentru a uni poporul georgian si a castiga dintr-un singur elan alegerile”. Reprezentantii partidului aflat la putere in Georgia sunt de parere ca noua coalitie are anumite resurse pentru a putea depasi bariera de trecere de 5 la suta in viitoarele alegeri parlamentare, dar ca acest lucru este insuficient pentru a inregistra o victorie asupra Miscarii Nationale Unite. „Desigur, nu poate fi ignorat ratingul personal al lui Bedzina Ivanisvili”, a declarat pentru Kommersnt unul dintre liderii Miscarii Nationale, deputatul David Darciasvili. Chiar daca acesta prevede ”dezbateri aprinse in timpul campaniei electorale”, el subliniaza ca noua coalitie este una pestrita, formata din politicieni total diferiti ca ideologie si care, in mod sigur, nu va putea sa castige alegerile. Aceasta opinie este impartasita de opozitia parlamentara din Georgia, pe care Ivanisvili o acuza de intelegere cu puterea. „Avem o atitudine sceptica fata de asemenea coalitii eclectice. Imediat dupa primele alegeri, aceasta coalitie isi va inceta existenta”, este convins presedintele partidului parlamentar de opozitie ”Noua Dreapta”, David Gamkrelidze.

Rusia si Georgia au semnat miercuri un acord negociat de Elvetia care deschide calea catre aderarea Moscovei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). Acordul prevede, in special, desfasurarea de observatori internationali pentru a monitoriza fluxurile de bunuri a granita regiunilor georgiene Abhazia si Osetia de Sud. Rusia – singura economie majora care nu face parte din OMC – incearca sa adere la organizatie din 1993. Ultimul obstacol a fost Georgia, care a refuzat sa permita includerea tarii in OMC dupa razboiul scurt din august 2008. Pentru a puterea adera la OMC, candidatura Rusiei trebuie aprobata de toate statele. Cu cateva zile in urma, SUA au salutat compromisul la care au ajuns Rusia si Georgia, ce deschide calea admiterii Moscovei in Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). „Statele Unite saluta anuntul ca guvernele Rusiei si Georgiei au ajuns la un compromis pentru a controla schimburile comerciale dintre cele doua tari”, a mentionat purtatoarea de cuvant a Departamentului de Stat, Victoria Nuland, intr-un comunicat, felicitand in acelasi timp Elvetia pentru „ajutorul remarcabil” in acest dosar. Moscova a anuntat in noaptea de miercuri spre joi ca accepta o propunere de a se ajunge la un compromis cu Georgia, formulata de Elvetia, mediator intre cele doua tari, situatie ce deschide drumul spre admiterea Rusiei in randul OMC.

Submarinul rus Alrosa, "deportat" pentru reparatii in Marea Baltica

Flota Rusă a Mării Negre, a ramas, pentru prima dată în ultimii o sută de ani, fără submarine, relateaza surse oficiale militare ruse de la Sevastopol, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Formal, din componenta Flotei Mării Negre fac parte două submarine: B-871 „Alrosa” de tip 877V şi B-380 „Sfântul Cneaz Gheorghe” de tip 641B. Nava „Sfântul Cneaz Gheorghe” a staţionat începând cu 1991 la cheiul şantierului naval din Sevastopol până în 2000 când guvernul Federaţiei Ruse a hotărât să înceapă lucrările de reparaţie. Nava a fost introdusă în docul plutitor PD-16. Costurile de raparaţie au fost estimate la 1 miliard 248 milioane de ruble, dintre care până la mijlocul anului 2010 au fost folosite 800 milioane. Dar, nava ruginită stă si în acest moment la docul PD-16, echipajul fiind format doar din câţiva paznici.  Toţi au înţeles că scoaterea navei din docul PD-16 (trofeu nemţesc din al doilea război mondial!) este imposibilă, exstand posibilitatea ca in timpul procesului docul sa se desfaca în bucăţi. Conform experţilor, ultima hotărâre presupune introducerea PD-16, împreună cu submarinul, într-un doc plutitor mult mai mare. Acolo PD-16 va fi dezasamblat, iar submarinul B-380 va fi transormat în staţie plutitoare pentru încărcare. Reamintim ca în componenţa brigăzii 247 de submarine a Flotei Mării Negre exista deja o staţie plutiotare de încărcare, si anume PZS-50 (fostul submarin SS-49). Conform expertilor militari citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS, o singură staţie este suficientă pentru deservirea unei brigăzi întregi.

Submarin deportat

Submarinul B-871 a stat la chei din 1992 până în 1996, fara a avea acumulatoarele necesare functionarii. Din 1998 până în aprilie 1999 nava a fost reparată la Şantierul Naval SRZ-13. Dupa acest episod, submarinul a fost preluat de compania „Alrosa” şi începând cu 2001 nava capatand acest nume. La 21 noiembrie 2009, în cadrul unor aplicaţii militare, submarinului „Alrosa” i-au cedat motoarele diesel şi nava a fost remorcată la Novorosiisk (port rusesc la Marea Neagra). În perioada mai –iunie 2011 „Alrosa” a participat la aplicaţiile militare internaţionale, organizate de NATO, in apele teritoriale spaniole. La sfârşitul aplicaţiilor, însoţită de o navă de salvare, „Alrosa” s-a îndreptat spre Marea Baltică, pentru reparaţii, care ar trebui terminate pana în anul 2012.
Totodată, guvernul rus a anunţat că, în august 2010, la Sankt-Petersburg a început construcţia submarinului „Novorosiisk” de tip 636.6 care trebuie să intre în componenţa flotei Mării Negre în 2013. În afară de aceasta, în Marea Neagră vor ajunge încă trei submarine asemănătoare în perioada 2015-2017.
Potrivit surselor militare ruse citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, posibilitatea desfasurarii unor noi submarine de lupta in bazinul Marii Negre ramane sub semnul intrebarii, deoarece conform acordurilor ruso – ucrainene privitor la Flota Mării Negre, navele noi nu pot staţiona in portul militar Sevastopol, iar Federatia Rusa nu dispune de alte baze de submarine in Marea Neagra.

Rusia – şah militar naval in coasta Georgiei

Reamintim ca, la sfarsitul saptamanii trecute, preşedintele rus Dmitri Medvedev a promulgat acordurile cu Abhazia şi Osetia de Sud privind desfăşurarea unor baze militare ruseşti pe teritoriile acestora, urmand ca partea rusa sa sprijine refacerea infrastructurii militare navale abhaze, inclusiv porturile militare Suhumi, Oceamira si Pitsunda. Documentele prevăd menţinerea bazelor militare pe o perioadă de 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii termenului la fiecare 15 ani. Acordurile fixează normele de funcţionare a bazelor ‘pentru apărarea suveranităţii şi securităţii Federaţiei Ruse, ale republicilor Abhazia şi Osetia de Sud’. De asemenea, documentele reglementează zborurile aeronavelor ruseşti, circulaţia flotei militare, a navelor militare auxiliare, a transportului terestru.
Totodată, Medvedev l-a primit anterior pe noul preşedinte abhaz Aleksandr Ankvab, căruia i-a promis “susţinere în toate domeniile pentru poporul frate abhaz”. Rusia şi Georgia s-au confruntat în august 2008 într-un război fulger pentru controlul Osetiei de Sud. Moscova a recunoscut ulterior independenţa celor două republici georgiene.

Flota rusa vs. Scut SUA

Un parlamentar ucrainean, participant la Adunarea Parlamentara a NATO, care se desfasoata zilele acestea la Bucuresti, a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentaraul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre.
La randul sau, secretarul de stat Aurescu a afirmat că România a anunţat Ucraina despre amplasarea scutului şi a afirmat că soldaţii americani care vor fi prezenţi la Devesul nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagră, câtă vreme ruşii au o bază militară incomparabil mai mare la Sevastopol, în Crimeea.

Georgia a anuntat sambata esecul negocierile purtate sub mediere elvetiana pentru ridicarea opozitiei Tbilisiului fata de aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). “Negocierile s-au terminat si putem spune ca au esuat, incheindu-se fara niciun rezultat”, a declarat ministrul adjunct de externe Serghi Kapanadze, seful delegatiei georgiene la discutiile desfasurate in Elvetia. “Georgia nu isi poate da asentimentul pentru intrarea Rusiei in OMC pana cand acesta nu isi schimba pozitia asupra comertului in interiorul teritoriilor ocupate”, a afirmat Kapanadze, cu referire la republicile separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud. La finele acestei saptamani, presedintele rus Dmitri Medvedev a promulgat acordurile cu Abhazia si Osetia de Sud privind desfasurarea unor baze militare rusesti pe teritoriile acestora. Totodata, Medvedev l-a primit in aceasta saptamana pe noul presedinte abhaz Aleksandr Ankvab, caruia i-a promis “sustinere in toate domeniile pentru poporul frate abhaz”.

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a promulgat acordurile cu Abhazia şi Osetia de Sud privind desfăşurarea unor baze militare ruseşti pe teritoriile acestora, a anunţat joi Kremlinul. Documentele prevăd menţinerea bazelor militare pe o perioadă de 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii termenului la fiecare 15 ani. Acordurile fixează normele de funcţionare a bazelor “pentru apărarea suveranităţii şi securităţii Federaţiei Ruse, ale republicilor Abhazia şi Osetia de Sud”. De asemenea, documentele reglementează zborurile aeronavelor ruseşti, circulaţia flotei militare, a navelor militare auxiliare, a transportului terestru. Totodată, Medvedev l-a primit joi pe noul preşedinte abhaz Aleksandr Ankvab, căruia i-a promis “susţinere în toate domeniile pentru poporul frate abhaz”. Rusia şi Georgia s-au confruntat în august 2008 într-un război fulger pentru controlul Osetiei de Sud. Moscova a recunoscut ulterior independenţa celor două republici georgiene separatiste. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a negociat un acord de încetare a focului pentru a pune capăt războiului ruso-georgian, care, după cum reclamă Georgia, nu este aplicat de Rusia. Trupele ruseşti staţionează în apropiere de capitala georgiană, în ciuda acordului ce prevede retragerea lor. Rusia chiar şi-a consolidat prezenţa sa militară în regiune amplasând baze militare pe cele două teritorii separatiste.