Marea Neagra, noul „El-Dorado” energetic al Europei

30 martie 2010 by Vitalie Goncearov




Companiile internationale, pregatite pentru exploatarea zacamintelor de gaz din Marea Neagra

Companiile internationale, pregatite pentru exploatarea zacamintelor de gaz din Marea Neagra

Rezervele de gaze naturale existente în două blocuri dintr-un perimetru din Marea Neagră concesionat firmei Sterling au fost reevaluate, de la 6 miliarde de metri cubi la aproape 10 miliarde, relateaza surse oficiale de la Bucuresti, citate de mass-media. Melrose Resources, compania britanică care a cumpărat 35% din drepturile asupra perimetrelor deţinute de Sterling Resources în Marea Neagră, a reevaluat în creştere rezervele de gaz din două blocuri, Ana şi Doina, care fac parte din perimetrul Midia, concesionat de statul român companiei Sterling.
Compania a reprocesat şi a interpretat datele obţinute din explorarea seismică 2D şi a reanalizat datele furnizate de sonde. Un audit independent al rezultatelor a condus la o nouă estimare a rezervelor, de 345 de miliarde de picioare cubice, dintre care 247 de miliarde în blocul Ana şi 98 în Doina, se arată într-o ştire apărută pe site-ul Offshore. Cele 345 de miliarde de picioare cubice, existente doar în cele două blocuri, reprezintă 9,7 miliarde de metri cubi, cantitate echivalentă cu necesarul de import al României pe mai bine de un an şi jumătate. Estimarea este mult mai mare decât cea prezentată de Sterling acum un an-6 miliarde de metri cubi.
Melrose se aşteaptă ca, până la sfârşitul acestui an, să primească din partea autorităţilor române acordul pentru demararea investiţiilor în cele două blocuri. Investiţia se ridică la 400 de milioane de dolari. Compania britanică se aşteaptă să înceapă extracţia gazului în ultima parte a anului 2010, cu un nivel de 110 milioane de picioare cubice ), adică 3,1 milioane de metri cubi pe zi.
Dezvoltarea celor două blocuri presupune amplasarea a cel puţin două platforme, conectate la o instalaţie de prelucrare pe uscat printr-o conductă de 110 kilometri lungime.

Concesiuni vandute

Controversata firma Sterling Resources vrea sa-si vanda concesiunile de la Marea Neagra, a declarat recent, intr-o emisiune la The Money Channel, Cristian Petrescu, membru in Comisia de industrii din Camera Deputatilor, informatia fiind confirmata si de seful Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Patruti, relateaza mass-media de la Bucuresti. Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare si exploatare petroliera in perimetrele XIII Pelican si XV Midia, intre ANRM si Sterling Resources Ltd., are o durata de 30 ani contractuali calculati de la data intrarii in vigoare a ESPA (n.r. adica a Contractului de Explorare si Impartire a Productiei incheiat intre Rompetrol SA si Enterprise Oil Exploration Limited si Canadianoxy (Romania) Ltd., la 6 august 1992), cu dreptul de prelungire cu o perioada aditionala de pana la 15 ani, conform prevederilor art. 27 alin. (2) din Legea Petrolului, potrivit actului aditional.
Sterling Resources Ltd. este o companie canadiana cu sediul la Calgary, Provincia Alberta. Resources Ltd. este listat la bursa din Toronto TSX Venture Exchange, actiunile sale tranzactionandu-se sub simbolul “SLG”. Sterling Resources Ltd. desfasoara operatiuni petroliere in Marea Britanie (atat in Marea Nordului cat si pe uscat), in Franta si in Romania (atat pe uscat – Perimetrul Sud Craiova, cat si in Marea Neagra – Perimetrele Pelican si Midia).

Negocieri cu repetitie

Compania Sterling Resources nu este la prima incercare de vanzare a concesiunilor, E.ON Romania purtand anterior negocieri pentru a achizitiona gaze posibil extrase de aceasta companie din platforma continentala din Marea Neagra. “Purtam de cateva luni discutii cu cei de la Sterling Resources, pentru a achizitiona gaze pe care ei le-ar putea extrage din platforma continentala. Nu este probabil ca noi sa participam la licitatiile de concesiune pentru acele perimetre”, a precizat, citat de mass-media de la Bucuresti, directorul general al E.ON Romania, Frank Hajdinjak.
Reamintim ca pe platoul continental romanesc al Marii Negre sunt in productie cinci zacaminte (Lebada Est, Lebada Vest, Sinoe, Pescarus si Delta) de titei si gaze asociate, concesionate companiei Petrom. De asemenea, doua zacaminte de gaze libere descoperite de Sterling Resources, Doina si Ana, sunt in curs de evaluare urmand sa se faca lucrarile de dezvoltare. Grupul E.ON activeaza in sectorul electricitatii si al gazelor naturale, este prezent in 30 de tari, are un volum anual de vanzari de aproape 69 miliarde euro si are aproximativ 88.000 angajati.

Concesiune controversata

Sterling a primit dreptul de concesiune exlcusivă a perimetrelor Pelican şi Midia din Marea Neagră la sfârşitul anului 2008, printr-o decizie adoptată pe ultima sută de metri a guvernului Tăriceanu. Actul, care a fost urmat de un imens scandal presupunea modificarea acordului iniţial de împărţire a producţiei, prin care statul primea cotă-parte din ţiţeiul şi gazele extrase, într-o concesiune, din care statul primeşte doar redevenţe. O valoare exactă a rezervelor din cele două perimetre, care se întind pe mai mult de 4.000 de kilometri pătraţi, nu există. Toamna trecută, autorităţile române au estimat un volum de 50 de miliarde de metri cubi de gaze(importurile totale ale României pe opt ani) şi 278 de milioane de tone de ţiţei.
Anterior, preşedintele Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ANRM), Gelu Mărăcineanu, a declarat ca “in cele două perimetre petroliere au fost identificate 11 structuri gazeifere şi petrolifere. Pentru două dintre acestea, Doina şi Doina Sister, au fost săpate sonde de explorare geologică. Celelalte nouă structuri au fost explorate doar prin prospecţiune seismică. Cu o probabilitate de 50%, acestea prezintă resurse potenţiale de aproximativ 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 278 de milioane de tone de ţiţei”, a mai declarat, citat de The Money Channel, preşedintele ANRM, Gelu Mărăcineanu.
Referitor la disputa dintre compania Sterling Resources şi autorităţi, Mărăcineanu a spus că în paralel cu ancheta parlamentară şi cu cea a Corpului de Control al Premierului, ANRM desfăşoară propria anchetă în acest caz. “Sunt o serie de elemente pe care ANRM le-a transmis companiei Sterling. Nu am încercat niciodată să surprindem Sterling cu ceva, ci am încercat să cooperăm. Am solicitat să ni se pună la dispoziţie autorizaţiile de construcţie şi de mediu. Astfel, a reieşit faptul că Sterling nu a deţinut autorizaţie de construcţie şi de mediu pentru platforma din Marea Neagră, care este o platformă de explorare şi evaluare a producţiei, nu de prospecţiuni, deci era nevoie de autorizaţii. Inspecţia de Stat pentru Construcţii a confirmat: Sterling trebuia să aibă autorizaţie de construcţii. Conform legii petrolului, rezilierea contractului ar putea fi întemeiata pe nerespectarea autorizatiilor de de constructie si mediu.”

Decizie istorica

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a tranşat în luna februarie 2009 disputa româno-ucraineană legată de delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor, acordând României aproape 80% din zona disputată. România a obţinut astfel jurisdicţia suverană şi drepturile suverane, mai ales de exploatare, pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kilometri păraţi.
Corpul de control al Guvernului a început, pe 9 februarie, verificările cu privire la contractul încheiat între Sterling Resources şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Premierul Emil Boc declarase anterior că va fi analizată sub aspect legal modalitatea prin care contractul de explorare încheiat între Sterling Resources şi ANRM a fost transformat în acord petrolier şi de concesiune.
Premierul Boc a declarat în data de 5 februarie că, potrivit actului adiţional încheiat cu Sterling Resources, compania a avut înainte de decizia CIJ drept de explorare în Marea Neagră, iar după decizia Curţii contractul prevede şi dreptul de exploatare a resurselor. Primul-ministru, care a anunţat că a fost desecretizată anexa la contractul în cauză, a anunţat şi că a fost sesizat Corpul de control al Guvernlui.
Durata acordului petrolier pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia este de 30 de ani, calculaţi de la data intrării în vigoare a Contractului de explorare şi împărţire a producţiei, cu drept de prelungire pentru o perioadă de până la 15 ani. Contractul de explorare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia a fost încheiat de Rompetrol S.A. la data de 6 august 1992, cu firmele Enterprise Oil şi Canadianoxi Ltd. şi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.570/1992, înainte de intrarea în vigoare a Legii petrolului 134/1995, prin care s-a statuat că tipul de contract petrolier practicat în Romania este acordul petrolier de concesiune. În prezent, ANRM caută soluţii pentru a reveni la forma iniţială a contractului din 1992, prin care statul român primea 45% din cantitatea de gaze extrasă din platoul continental.

Leave a Reply

Advertise Here
Advertise Here
Advertise Here

INFORMATION