Turcia şi Comisia Europeană au lansat joi la Ankara, cu ocazia unei vizite a comisarului european însărcinat cu extinderea, Stefan Fule, un mecanism de dialog complementar pentru a da un nou impuls negocierilor de aderare aflate în impas.
“Facem astăzi un nou pas în vederea surmontării blocajelor din rapoartele noastre. Dăm startul unei noi perioade care, sperăm noi, va aduce un nou elan negocierilor de aderare ale Turciei” la Uniunea Europeană, a declarat ministrul turc pentru afaceri europene Egemen Bagis în faţa presei. În ceea ce-l priveşte, Fule a salutat “o zi specială” în relaţiile dintre UE şi Turcia, subliniind că “agenda pozitivă” ar urma să se traducă printr-un “nou dinamism şi un nou elan pentru relaţiile noastre după o perioadă de stagnare”.
Mecanismul implementat prevede constituirea unor grupuri de lucru Turcia-UE, care să se ocupe de capitolele de negociere blocate şi să promoveze reforme de partea turcă fără deschiderea oficială a acestor capitole, astfel încât eforturile de aliniere la normele europene să fie destul de avansate în momentul în care deschiderea unui nou capitol de negociere va fi deblocat. Stefan Fule a insistat asupra faptului că acest mecanism nu vizează înlocuirea negocierilor de aderare propriu-zise, ci este “un mijloc complementar de a sprijini aceste negocieri”.
Turcia, care a început în 2005 negocierile de aderare cu UE, trebuie să ducă la bun sfârşit negocierile asupra a 35 de capitole tematice. Însă discuţiile se află de mai multă vreme într-un punct mort. Ciprul şi Franţa, mai ales, blochează deschiderea de noi capitole. Numai un singur capitol din cele 35, cel referitor la ştiinţă şi cercetare, este închis.

Proiectul Nabucco este in pericolul de a mai fi realizat, asa cum a fost proiectat in forma sa initiala. Actionarii Nabucco admit ca proiectul nu are sanse in configuratia initiala si au transmis joi potentialilor furnizori de gaze din zona Marii Caspice ca sustin varianta Nabucco Vest, care vizeaza realizarea unei conducte de trei ori mai scurta. “Suntem convinsi ca am inaintat Consortiului Shah Deniz II o propunere competitiva si cuprinzatoare, si ca aceasta propunere constituie o solutie avantajoasa atat pentru actionarii nostri, cat si pentru furnizori”, a declarat, intr-un comunicat, directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek. Propunerea privind constructia gazoductului Nabucco Vest a fost inaintata joi, 17 mai. Nabucco Vest este conceptul revizuit al Nabucco si vizeaza transportul gazelor naturale din regiunea caspica, incepand de la granita dintre Bulgaria si Turcia pana la Baumgarten (Austria). Noua varianta de conducta are o lungime de 1.300 kilometri, fata de 3.900 kilometri in proiectul initial. Zacamintele de gaze de la Shah Deniz II se afla in Marea Caspica.

Rezerve uriase

Zacamantul de gaze Shah Deniz, unul dintre cele mai mari din lume, a fost descoperit in 1999 si se afla in zona de apa adanca a Marii Caspice, la 70 kilometri de capitala Azerbaijanului, Baku. Prima faza a dezvolarii zacamantului, denumita Shah Deniz 1, a inceput in 2006. Productia estimata pentru aceasta este de 9 miliarde metri cubi de gaze. Rezervele totale de gaze ale zacamintelor Shah Deniz sunt estimate la 1,2 trilioane de metri cubi de gaze. Faza a doua a exploatarii acestui zacamant este denumita Shah Deniz II. Lucrarile sunt derulate de un consortiu format din companiile BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%), Oil Industries Engineering & Construction (Iran, 10%) si Turkish Petroleum Overseas Company (9%). Consortiul care opereaza zacamintul va selecta in 2013 rutele pentru transportul gazelor. Exporturile de gaze din zacamintele de gaze Shah Deniz II sunt estimate sa inceapa in 2017, la o productie prognozata la 16 miliarde metri cubi de gaz anual, mai mare decat necesarul de consum al Romaniei, de aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaz pe an. in varianta initiala, conducta Nabucco urma sa transporte in Europa peste 40 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, pentru a reduce dependenta de importurile din Rusia. Costurile Nabucco au fost estimate la peste 12 miliarde de dolari. Nabucco Vest ar urma sa transporte in europa de trei ori mai putine gaze decat proiectul initial. Nabucco Gas Pipeline International a fost infiintata la 24 iunie 2004 pentru a dezvolta, a construi si a opera conducta Nabucco. Compania este detinuta de actionarii Nabucco, respectiv OMV (Austria), FGSZ (Ungaria), Transgaz Medias, Bulgarian Energy Holding, Botas (Turcia) si RWE (Germania). Fiecare actionar detine o participatie egala de 16,67% din Nabucco Gas Pipeline International. Actionarii sunt cei responsabili de negocierea contractelor de aprovizionare cu gaze naturale.

Fortele armate turce au a acuzat joi Israelul ca a incalcat spatiul aerian al entitatii turce din Cipru, afirmand ca avionul intrus a fost respins in urma interventiei unor avioane de vanatoare turce intr-o zona controversata de prospectiune pentru gaze si petrol. Incidentul s-a produs luni, iar avionul, al carui tip nu a fost precizat, “a incalcat in cinci randuri” spatiul aerian al Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscuta doar de catre Turcia, se arata intr-un comunicat postat pe Internet al Statului Major turc, care nu precizeaza daca avionul era civil sau militar. Doua avioane turce de tip F-16 au escortat avionul intrus, potrivit Statului Major turc. Ciprul (cipriotii greci, recunoscut international) si Israelul sunt angajate de anul trecut in prospectiuni submarine, in largul partii de sud a insulei mediteraneene, carora Turcia li s-a opus, argumentand cu privire la drepturile entitatii din nordul Ciprului. Turcia si-a lansat propriile operatiuni de forare, impreuna cu RTCN, la nord de insula. Turcia se afla in relatii reci cu Israel, dupa ce comandouri israeliene au ucis noua cetateni turci care incercau sa sparga blocada impusa Fasiei Gaza, la bordul unui feribot turc, in mai 2010. Ankara refuza ca Ciprul sa procedeze la explorari, argumentand ca autoritatile cipriote grecesti, care detin controlul asupra partii de sud a insulei, nu pot exploata resursele naturale ale intregii insule.

Cooperarea militara dintre cele doua maluri ale Prutului a devenit deja o constanta a relatilor bilaterale. Romania si Republica Moldova vor organiza in 2013 aplicatii comune de comandament si stat major, schimb de observatori in procesul de instruire a fortelor, consultanta la capitolul politici si planificare a apararii, au convenit joi ministrii apararii ai celor doua state in cadrul unei convorbiri telefonice. Ministrul roman al apararii nationale, Corneliu Dobritoiu, si omologul sau de la Chisinau, Vitalie Marinuta, au convenit asupra acestor actiuni in vederea extinderii cooperarii militare bilaterale, potrivit unui comunicat al Ministerului Apararii de la Chisinau. In timpul discutiei, cei doi oficiali au facut o trecere in revista a stadiului actual al relatiilor dintre cele doua state in domeniul militar si au convenit asupra dezvoltarii lor, reiesind din programele de colaborare bilaterala existente in acest moment. in opinia celor doi ministri, semnarea in aprilie 2012 a Acordului actualizat de cooperare in domeniul militar dintre Republica Moldova si Romania permite deschiderea unei noi pagini in colaborarea reciproc avantajoasa dintre institutiile militare ale celor doua state si trasarea unor noi directii de colaborare, se arata in comunicat. Ministrul Dobritoiu a dat asigurari ca partea romana va sprijini in continuare eforturile Republicii Moldova in procesul de integrare europeana, de reformare si modernizare a sistemului de securitate si aparare si de dezvoltare a Armatei Nationale a Republicii Moldova in conformitate cu standardele internationale.

În urmă cu două săptămâni, o delegație de jurnaliști români a avut ocazia de a sta de vorbă cu o serie de oficialități iraniene, la Teheran. Printre acestea se regăsec Mohammad Jaafar Mohammadzadeh , ministrul adjunct al Culturii pentru Presă și informație, directorul general pentru presa străină din cadrul Ministerului Culturii, Mohammad-Javad Aghajari sau vicepreședintele Iranului pentru moștenirea culturală și organizarea turistică, Seyed Hassan Moussavi. Nu în ultimul rând, jurnaliștii români au fost invitați pentru a sta vorbă cu purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Teheran, Ramin Mehmanparast. Oficialul a explicat poziția Iranului în dosarele de politica externă, precum și relația pe care Iranul și-o dorește cu Uniunea Europeană și în plan bilateral cu România. Discuțiile au fost variante și au abordat o serie de teme extrem de interesante de la livrările de petrol și gaze până la programul nuclear iranian. Redăm în rândurile de mai jos dialogul integral cu Ramin Mehmanparast:

Vă rugăm să ne vorbiți despre rolul mass-media în societatea iranian

Rolul media este unul foarte important astăzi, în principal datorită diplomației publice. Dacă un guvern vrea să aibă succes trebuie să folosească diplomația publică, astfel noi putem explica oamenilor deciziile noastre. În timp ce noi facem asta, mass-media occidentală încearcă să schimbe realitățile din Iran. Cred că ar fi mai bine să cooperăm și să vizităm reciproc țările și să discutăm pentru a găsi cele mai bune soluții la criza în care ne aflăm acum. Cred că Orientul Mijlociu avem câteva evenimente importante și cred că oamenii ar fi interesați să afle mai multe despre politicile noastre, despre mișcările populare și despre activitatea nucleară pașnică a Iranului. Relațiile dintre organism de media este foarte importantă și încurajăm jurnaliștii să vină și să viziteze Iranul. Suntem foarte mulțumiți să vă avem ca oaspeți și sper să vă bucurați de vizita dumneavoastră vizitând Teheranul și ale orașe din țară.

Vorbiți despre rolul media în diplomația publică. Ne interesează să aflăm cum integrați internetul în eforturile d-voastră diplomatice deoarece media se schimbă și ce părere aveți despre libertatea de expresie în cea ce privește internetul. Vă întrebăm acest lucru deoarece în Iran nu au putut accesa anume rețele de socializare din motive tehnice. Noi susținem interconectarea dintre jurnaliștii noștri și cei străini pentru a afla realitățile și pentru a găsi soluțiile la întrebările legate de ce se întâmplă în Iran. Dar, după cum știți, legat de alte țări, guvernul nostru are unele observații în special în legătură cu unele evenimente care au avut loc după ultimele alegeri prezidențiale. Unele țări occidentale care au avut de pierdut beneficii în urma Revoluției noastre (1979, răsturnarea Șahului – n.red.) luptă împotriva actualului sistem din Iran. La ultimele alegeri prezidențiale din 2009, atunci când 80% din populație a ieșit să voteze, acestea au încercat să schimbe atmosfera și să producă tensiune în rândul oamenilor ceea ce nu făcea bine corectitudinii acestor alegeri. Atunci, pentru o mică perioadă de timp, guvernul a decis să țină sub control anumite site-uri și credem că dacă aceste lucruri nu aveau efecte negative asupra Revoluției noastre, putem lasă din nou să funcționeze totul în modul normal. Și tineretul nostru în special folosește foarte des internetul și credem că dacă aceștia vor să aibă acces la o anumită informație o pot face foarte ușor. Interdicții sunt numai pentru unele țări străine precum Marea Britanie, Franța sau alte țări. În ultimii 33 de ani ne-am aflat tot timpul într-o dispută cu Vestul. Uneori au impus războaie devastatoare împotriva populației noastre iar altă dată sancțiuni iar de circa 2-3 ani au început atacuri informatice. După atâta propagandă negativă, lumea occidentală are impresia că nivel de siguranță în Iran este la fel ca cel din Irak sau Afganistan, ca iranienii nu pot găsi diverse bunuri și că situația este foarte gravă și periculoasă. Așă că încurajăm venirea turișilor și mai ales a jurnaliștilor care pot vedea și apoi transmite realitățile exacte din Iran.

Se consideră acum Iranul ca fiind ținta unor atacuri cibernetice?

Nu, noi considerăm că trebuie să colaborăm cu toate țările. Cu toate aceste suntem atacați în domeniul industriei nucleare și totodată unele ministere precum cel al Petrolului, dar credem că este necesar să dialogăm pe acest subiect. Vrem să purtăm discuții cu Occidentul, deoarece două-trei țări cred că pot controla toată lumea prin intermediul armelor hard și soft. Puteți vedea acest lucru în întreg Orientul Mijlociu în țări precum Egiptul, Tunisia sau altele. Înainte de aceste evenimente (Primăvara arabă – n.red.), cine au fost țările care au susținut aceste guverne dictatoriale? Bineînțeles, SUA și alte state occidentale aliate. Iranul are capacitatea să își protejeze singură populația și de a dezvolta diverse programe în beneficiu societății noastre, fără un alt amestec străin. Eventuale atacuri ale SUA nu vor fi foarte importante iar noi vom continua să mergem pe calea noastră și vom coopera și cu alte țări din regiunea noastră.

Ce părere aveți despre „Primăvara Arabă” și situația din Siria. Credeți că ce se întâmplă în Siria, se poate muta și în Iran?

Dacă veți studia istoria regiunii noastre și a țărilor de aici veți găsi faptul că Iranul este statul care a începutul această mișcare în urmă cu 33 de ani (Revoluția împotriva Șahului din 1979 – n.red.). Șahul a fost primul dictator care a fost susținut de regimul sionism și SUA iar când America a atacat, revoluția noastră a rezistat. Oamenii din țările vecine au crezut că ei pot începe aceste mișcări și pot câștiga și pot rezista de asemenea intervențiilor occidentale. Noi suntem în fapt cei care au pornit această mișcare. Dacă veți urmării liniile politicii noastre externe, veți vedea că noi am sprijinit aceste mișcări populare din statele vecine, deoarece credem că trebuie să îi ajutăm. După victoria oamenilor, aceste țări vor deveni libere și vom putea crea o nouă formă de comunitate între noi, aici în regiune. Dacă întrebați de Siria, ar trebui să comparați această țară cu oricare alta din regiune, spre exemplu, Bahrein. Credem că trebui să susținem dreptul popular în fiecare dintre aceste țări. Știți că unul dintre principiile democrației este să luăm în calcul votul majorității. Dacă va fi susținută minoritatea, atunci nu vei face decât să susții punct de vedere a unui mic grup și sî îl impui majorității. Asta nu e democrație. Când în Siria unii oameni au demonstrat, guvernul a făcut câțiva pași pentru a organiza alegeri și pentru a schimba structura parlamentului. Participarea la alegeri a fost de 64% pentru ca parlamentul să poată face o serie de reforme în această țară. Unele grupuri rebele care ucid civili și polițiști în Siria nu reprezintă majoritatea. Statele occidentale susțin aceste proteste și grupuri înarmate deoarece regimul sirian este primul în lupta împotriva sionismului. Ei vor doar să atace guvernului și nu le pasă de drepturile omului. În același timp nu le pasă de ce vor majoritatea oamenilor din Bahrein. De ce? Pentru că guvernul din Bahrein păstrează avantajele oferite de SUA și regimul sionist. Așa se poate observa dublul standard în politicile Vestului. Demonstrațiile trebuie să fie pașnice și nu trebuie ca demonstranții să fie înarmați de alte țări. De ce în Bahrein, demonstranții nu omoară polițiști, în Siria nu mai puțin de 2.000 de polițiști și militari și-au pierdut viața. Asta înseamnă că aceste mici grupuri sunt susținute de țări din afară iar înarmarea lor arată că acestea își doresc o destabilizare a Siriei. De exemplu, în timpul regimului Mubarak, Egiptul sprijinea Israelul, nu pe palestinieni, dar acum demonstrații vor să închidă ambasada Israelului și vor să ajute palestinienii. Pot vedea același lucru și în Tunisia sau în Libia. De asemenea, crearea unei instabilități în Siria, ar putea crea probleme și pentru Iran și asta ar fi în favoarea lor.

Multe țări occidentale sunt de părere că Iranul sprijină terorismul în această regiune. Cum le răspundeți?

După cum știți, noi avem alte definiții decât lumea occidentală vizavi despre drepturile omului, democrație, terorism sau activitatea nucleară. Ei spun că în Iran urmăresc respectarea drepturilor omului iar în Afganistan, soldații lor ucid oameni. În ultimii 10 ani, trupele coaliției au omorât circa 110.000 de oameni în Afganistan și Irak. La fel s-a întâmplat și în Palestina, acolo unde regimul sionist a omorât 5.000 de oameni. Unde sunt drepturile omului? Avem altă definiție pentru drepturile omului. Și același lucru este valabil și pentru democrație. Am avut nu mai puțin de 32 de alegeri populare după Revoluție, aproximativ un scrutin pe an. Cu toate astea, s-a spus că nu există democrație în Iran. Puteți găsi țări în regiunea noastră care nu au avut alegeri în întreaga lor istorie, dar America spune că acele țări sunt prieteni și nu se plâng de lipsa democrației. Și în cazul terorismului este la fel. Spun că noi susținem terorismul. Dar nu mai puțin de 16.000 de iranieni au fost uciși de către grupuri teroriste, dar statele occidentale susțin că oi permitem ca aceste grupuri să poate acționa libere în țara noastră. După cum știți SUA și alte state europene au fost cele care au susținut în trecut aceste grupări teroriste. Occidentali spun că rezistența palestiniană împotriva regimului sionist reprezintă terorism. Dar ei folosesc foarte bine cuvinte pentru a le sprijini politicile. De exemplu pentru activitatea nucleară: fiecare țară care a semnat NPT (Tratatul de Neproliferare Nucleară – n.red.) și-au luat niște angajamente și au drepturi speciale de a folosi această energie în scopuri pașnice. Dar ei spun că Iranul nu poate avea acest drept deoarece suntem îngrijorați pe viitor. În același timp, 10.000 de bombe nucleare există numai în SUA și circa 20.000 în statele care alcătuiesc formatul 5+1 care negociază dosarul nuclear al Iranului. În regiune, doar Israelul are această bombă iar când am întrebat de ce, ni s-a răspuns: pentru că Israelul nu a semnat acest tratat. Este hilar, nu? Credem că este nevoie să schimbăm aceste reguli greșite care există acum. Timpul lor s-a scurs. Suntem de părere că, astăzi, fiecare țară trebuie să fie liberă să folosească orice fel de tehnologie pentru progresul în scopuri pașnice și să lupte pentru independența lor. SUA cred că toată lumea trebuie să adopte modelul lor, dar cred că timpul lor s-a scurs. Ar trebui să asculte oameni și din alte state și trebuie să cooperăm la la bunăstarea lumii deoarece există atâtea crize în lume.

Sunteți gata să cooperați cu SUA?

Sigur, cu toate statele occidentale. Noi nu am avut relații cu SUA pentru că, de-a lungul timpul, această țară a avut mereu o politică îndreptată împotriva națiunii noastre. Poate dacă și-ar cere scuze și nu ar mai duce o asemenea politică, poate ne-am schimba și noi politicile față de ei. Ei spun că s-au schimbat și că au alte politici, dar comportamentul lor este același.

Nu vă temeți totuși că există o probabilitate mare ca Iranul să fie atacat?

Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero. Când unele țări declară că au o capacitate suficientă de atac, trebuie să vezi și în ce situația se află și acea țară pe care vrei să o ataci. Iranul este complet pregătit să se apare în fața oricărui atac.

Chiar și în fața unui atac nuclear?

Atacul nuclear este doar o glumă. Dacă o țară putea să folosească bomba nucleară, cred că Uniunea Sovietică ar fi trebuit să o folosească până acum. Numai SUA au folosit-o pentru atacuri nucleare în Japonia și au ucis 100.000 de oameni din această țară. Nu vedem niciun atac nuclear pentru că un astfel de lucru ar însemna începutul distrugerii acestei lumi.

Recent, șeful Armatei ruse, Serghei Makarov, a declarat în premieră că programul nuclear iranian este periculos. Cum comentați acest lucru?

După cum știți politica oficială a acestei țări este anunțată de Ministerul de Externe și alți purtători de cuvânt. Mulți comandați de armată din întreaga lume spun multe lucruri, ca cei din SUA, UE, Israel, Rusia și Iran, dar politica oficială este rostită de președinte sau de oficiali din ministerele de Externe.

Vă întreb acest lucru deoarece Rusia livrează combustibil nuclear Iranului iar această declarație este cel puțin ciudată

Majoritatea autorităților din Rusia nu cred în acele declarații. După cum știți întregul programul nuclear pașnic al Iranului se desfășoară cu ajutorul Rusiei iar acest combustibil este folosit direct în centralele noastre nucleare. Întregul programul se află sub controlul AIEA și nu avem nicio problemă cu ei. Nu este foarte important că cineva din zona militară a spus acest lucru.

Cum vedeți deschiderea SUA de a negocia acest dosar nuclear iranian. A fost o întâlnire la Istanbul și urmează să fie una pe 23 mai la Bagdad. Cum veți aborda această întâlnire?

 Credem că dacă o parte intră în negocieri cu un comportament pozitiv se poate ajunge la rezultate bune. Noi am avut parte de discuții bune la Istanbul și ar prezentat intenția de a coopera. Am căzut de acord asupra problemelor de bază în ceea ce privește justețea activității noastră, am selecționat NPT ca și criteriu între părți, înseamnă că la următorul dialog dintre noi putem să luăm în considerare toate angajamentele luate către AIEA și cele din cadrul NPT și astfel putem continua. Dialogul este unul pozitiv, dar care depinde de ambele părți. Dacă statele din formatul 5+1 ne vor susține drepturile cred că terenul va fi pregătit să mergem mai departe și să rezolvăm mai multe probleme în viitor în această regiune.

Ce părere aveți despre Turcia? Este cel mai mare avocat al Iranului în fața Vestului, dar în același timp este și un membru NATO?

Avem o relație foarte bună cu Turcia. Suntem două țări puternice și importante în regiunea noastră și avem foarte multe valori comune. Vrem să extindem această relație cu Turcia, dar există și câteva subiecte asupra cărora avem opinii diferite. Trebuie să intensificăm dialogul și să analizăm detalii referitoare la Siria și Bahrein. Ei ne susțin în programul nuclear.

După cum știți în sudul României urmează să fie amplasat un scut antirachetă iar printre amenințări au fost evocate și rachetele iraniene

Criza economică a lovit în special statele vestice. Țările europene are trebui să își vadă propriile interese și nu trebuie să privească numai la SUA și câteva state vestice. Situația Iranului este foarte importantă pentru activitatea economică deoarece noile piețe sunt importante în noua economie a lumii. Țările mari se orientează acum spre noi piețe mondiale precum Irak, Iran sau Afganistan și alte state din Asia Centrală. Astfel ar trebui extinse relațiile cu statele din Asia. În viitor, Asia va deveni cel mai important centru economic. Dacă UE decid sancțiuni asupra noastră, acestea sunt doar politice. Dacă noi ne rezolvăm problemele cu țările din formatul 5+1 și cu SUA, ce va face apoi UE? Astfel, România ar putea pătrunde în Iran pentru a semna diverse contracte economice și de a cere astfel de lucruri și pentru alte țări ale UE. Pentru noi nu este chiar atât de important dacă pierdem câteva avantaje în raportul cu țările UE. De exemplu, ei (UE – n.red.) au anunțat sancțiuni pentru petrol și au anunțat că vor impune sancțiuni de la 1 iulie. Autoritățile iraniene au întreb de ce de la 1 iulie, puteți începe încă de acum. Veniturile din petrol reprezintă doar 30% din totalul bugetului nostru de circa 500 de miliarde de dolari anual. Este bugetul nostru numai pentru acest an. Totodată, petrolul care îl exportăm către UE reprezintă mai puțin de 20% din total exporturilor noastre pentru această materie primă. Dacă nu vom mai putea exporta petrolul nostru în UE, asta înseamnă că vom pierde doar 6% din totalul veniturilor. Dacă nu o să mai exportăm petrol în UE, prețul petrolului va crește. De altfel, putem să exportăm acel petrol către alte părți cu un preț mai mare și astfel de ajunge cam la aceleași venituri. Credem că România ar trebui să își urmeze interesul. Avem o relație bună cu guvernul și interumană și trebuie să avem grijă de afacerile bilaterale și trebuie să le extindem spre mai multe ramuri. Poate spre turism. Știți, de exemplu, că anual că peste două milioane de iranieni vizitează Turcia. Asta înseamnă că veniturile din turism ar putea fi considerabile. Dacă am ghida acest aflux de turiști spre unule țări europene, toată lumea ar avea de câștigat. De ce putem fructifica aceste relații? Din cauza politicii SUA? De asemenea, am putea avea multe activități culturale și program de acest gen, de asemenea ar trebui să încurajăm ideea ca jurnaliști iranieni să vină în România și să scrie despre țara dumneavoastră. Dacă un astfel de schimb de experiență s-ar produce sunt convins că cele două țări își vor mări schimburile comerciale iar relația s-ar dezvolta.

În legătură cu gazele naturale, aveți vreo legătură directă cu guverne europene pentru a exporta acest produs?

După cum știți Iranul este a doua țară din lume ca rezerve de gaz natural și a patra pentru petrol. Chiar dacă nu mai găsim alte rezerve de gaz, noi putem exporta gazul descoperit până acum pentru 150 de ani. Aceeași situație este și cu petrolul pe care îl putem exporta, la volumul de acum, pentru încă 85 de ani de acum încolo. Asta însemnă că Iranul este una dintre cele mai importante state din lume care ar putea asigura energie pentru toată lumea. Avem deja semnate contracte bune cu multe companii europene. După ce liderii politici ai Europei au hotărât aplicarea de sancțiuni asupra Iranului de la 1 iulie, mulți dintre șefii acestor companii erau în Iran și semnat acorduri cu cooperare. Dorința noastră este de cooperare, dar UE încearcă să impună sancțiuni. Există în schimb două state asiatice (China și India – n.red.) care pot cumpăra tot volumul. Iar statele asiatice vor deveni în curând cele mai puternice din lume din punct de vedere economic, țări precum China, India, Japonia, Coreea de Sud. Intențiile acestor state de a cumpăra petrol și gaz iranian sunt pe termen lung și de aceea toate vor să semneze noi acorduri cu Iran.

Primaria municipiului Chisinau a coborat drapelele in berna, miercuri 16 mai, marcand astfel 200 de ani de la anexarea Basarabiei de Imperiul Rus. Deputatii liberali in frunte cu Mihai Ghimpu, dar si consilierii PL din Consiliul Municipal Chisinau si primarul Dorin Chirtoaca au depus flori la Piatra Comemorativa din Piata Marii Adunari Nationale. Participantii la eveniment au pastrat un minut de reculegere in memoria victimelor ocupatiei. Mihai Ghimpu a mentionat in discursul sau ca: „Sunt 200 de ani de suferinta, 200 de ani de umilinte, 200 de ani in care nu am reusit sa ne decidem soarta. Chiar si acum luptam pentru libertatea noastra, este si cazul lui Vadim Pisari, omorat la inceputul acestui an de catre un pacificator rus. E o crima daca uiti suferintele poporului tau chiar si peste 200 de ani”. Liderul liberal, Mihai Ghimpu, si-a exprimat regretul ca ceilalti colegi din AIE nu s-au alaturat actiunii de comemorare. ”Acesti 200 de ani nu au fost de ajuns pentru a ajunge la constiinta unora ca libertatea nu se cerseste, libertatea se cucereste”, a precizat Presedintele PL Mihai Ghimpu. Prim-vicepresedintele PL Dorin Chirtoaca, venit la depunerile de flori cu consilierii municipali PL si echipa de la Primarie, a mentionat ca adevarul nu poate sa dezbine societatea. „Va veni o zi cand si drapelele de pe cladirea Presedintiei si a Guvernului vor fi coborate in berna, nu doar cel al Primariei Capitalei”, a spus edilul capitalei. in acelasi timp, in fata primariei, tinerii socialisti protestau impotriva drapelelor coborate inca de dimineata pe cladirea primariei. Socialistii i-au sugerat primarului Dorin Chirtoaca sa se ocupe de primarie, nu de politica, si au criticat decizia acestuia de a declara 16 mai zi de doliu in municipiul Chisinau. Cativa sustinatori ai primarului au aparut in scurt timp in fata primariei, iar intre cele doua tabere s-au purtat discutii aprinse. Manifestarile organizate de Partidul Liberal in contextul comemorarii a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul tarist vor continua in aceasta seara, la ora 20.00, cu un miting de comemorare in Piata Marii Adunari Nationale, unde se preconizeaza a fi aprinse mii de lumanari in memoria victimelor ocupatiei. La 16 mai 2012 se implinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Bucuresti in urma caruia Principatul Moldovei a fost scindat in doua, partea Moldovei din stanga Prutului, denumita ulterior Basarabia, fiind anexata la Imperiul Rus. Acest eveniment istoric a determinat, in mare masura, soarta intregului popor roman iar consecintele se resimt si astazi.

Romania va asigura 360 de locuri de odinna  in tabere pentru elevi din Republica Moldova, a anunțat Ambasadorul roman la Chișinau, Marius Lazurca, in cadrul unei intrevederi cu viceministrul Educației, Tatiana Potang. Jumatate dintre acesti copii se vor merge in Romania in perioada 25 iunie – 2 iulie, iar ceilalți copii se vor afla in taberele romanești  in perioada 2 – 9 iulie. Toate cheltuielile legate de cazare, masa și transport vor fi asigurare de catre organizatori, scrie Union.md. La randul sau, Ministerul Educatiei din R. Moldova va asigura 100 de bilete in tabere de odihna pentru elevii din Romania. Actiunile se desfasoara in baza Protocolului de colaborare intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului din Romania si Ministerul Educatiei al Republicii Moldova.

Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a retras din pretinsul parlament de la Tiraspol, proiectul legii cu privire la obiectivele si principiile procesului de negocieri cu Republica Moldova. Documentul urma sa fie adoptat maine in lectura finala, scie Unimedia.md. Decizia a fost luata in legatura cu intentia lui sevciuk de a modifica conceptia politicii externe a Transnistriei, in care va fi „cimentat” vectorul regiunii spre integrarea cu Federatia Rusa, luand in consideratie realitatile actuale, dar si alte detalii referitor la procesul de negocieri. Totodata, sursa precizeaza ca vectorul transnistrean a fost stabilit inca din 2006, cand poporul transnistrean si-a exprimat intentia de a avea un viitor alaturi de Federatia Ruse. „Autoritatile de la Tiraspol urmaresc foarte atent procesele integrationiste din jurul rmn. La etapa actuala, cand a fost creat Spatiul Economic Comun cu participarea nemijlocita a Federatiei Ruse, s-a format o conjunctura politica favorabila pentru realizarea aspiratiilor poporului transnistrean exprimate la referendumul de acum 6 ani”, se mai spune in comunicat. Proiectul de lege cu privire la obiectivele si principiile procesului de negocieri cu Republica Moldova a fost trimis in sovietul suprem la 1 iulie 2011. Documentul stipuleaza ca negocierile intre Chisinau si Tiraspol se vor baza pe egalitate si respect reciproc si vor avea drept scop „normalizarea relatiilor de vecinatate si apararea suveranitatii Republicii Moldovenesti Nistrene pe cale pasnica”. in prezent, conceptia politicii externe a Tiraspolului reglementeaza relatiile cu alte state, inclusiv Federatia Rusa si Republica Moldova.

Autoritatile de la Kiev au acceptat, miercuri, ca Uniunea Europeana sa trimita o echipa de medici care sa evalueze starea sanatatii si sa ajute la tratamentul medical al opozantei ucrainene Iulia Timosenko, aflata in inchisoare. Anuntul a fost facut miercuri, al Bruxelles, de presedintele PE Martin Schulz, in urma unei intrevederi cu premierul ucrainean Mykola Azarov. “Dupa un schimb de opinii intens, onest si constructiv, am ajuns la mai multe concluzii. Premierul Azarov a raspuns pozitiv celor doua propuneri ale mele. I-am cerut guvernului ucrainean sa accepte ca Parlamentul European sa trimita un grup de medici in Ucraina pentru a asigura un tratament medical complet si independent doamnei Timosenko. Acest lucru ar urma sa se realizeze cu acordul personal al doamnei Timosenko si in consultare cu partea ucraineana. in al doilea rand, i-am cerut premierului Azarov sa accepte ca o personalitate cu reputatie internationala sa fie trimisa in numele PE in Ucraina pentru a observa al doilea proces al doamnei Timosenko, cu acces deplin la judecatori, avocati si documente. Acordul nostru de azi este un pas inainte real in construirea increderii reciproce dintre Uniunea Europeana si Ucraina”, a afirmat Martin Schulz.

Romania va ajuta prin experienta si expertiza statele care sunt incluse in Parteneriatul Estic, a declarat, miercuri, ministrul delegat pentru Administratie, Victor Paul Dobre. Potrivit unui comunicat al Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) declaratia ministrului delegat pentru Administratie a fost facuta la deschiderea lucrarilor seminarului international “Legislatia privind transparenta, etica si integritatea in administratia publica”. “tara noastra si-a manifestat disponibilitatea si determinarea de a contribui activ la realizarea actiunilor cuprinse in Planul de actiuni 2012-2014 pentru Panelul privind reforma functiei publice, din cadrul Platformei Democratie, buna guvernare si stabilitate. Putem disemina, catre statele membre ale Parteneriatului Estic, experienta acumulata pe parcursul procesului de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana”, a declarat ministrul Victor Paul Dobre, citat in comunicatul MAI. Din Parteneriatul Estic fac parte Armenia, Azerbaidjanul, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina Potrivit documentului citat, la evenimentul de miercuri au mai participat, printre altii, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Niculae Idu, si vicepresedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), Cristian Roman. Vicepresedintele ANFP a spus, la randul sau, ca institutia pe care o reprezinta a tratat cu maxima seriozitate rolul pe care il are in cadrul Parteneriatului Estic. Potrivit MAI, seminarul international “Legislatia privind transparenta, etica si integritatea in administratia publica” face parte din Planul de actiuni 2012 – 2014 pentru Panelul privind reforma functiei publice din cadrul Platformei “Democratie, buna guvernare si stabilitate” a Parteneriatului Estic.