Karadeniz Press » Ucraina

Stratfor: Interesele Rusiei in Republica Moldova sunt mai mari decat capacitatea Romaniei de a le contracara

Razvan Iorga — Thu, 09 Feb 2012 17:15:34 +0000

Agentia americana de analiza Stratfor opineaza ca interesele mari desi interesele Bucurestilor sunt mari in privinta Republicii Moldova, Romania nu este suficient de puternica pentru a tine piept Rusiei, stat care este interesat de mentinerea haosului politic de la Chisinau. Fostele state sovietice din Europa de Est ca Ucraina, Belarus sau R.Moldova sunt importante pentru Rusia din diverse motive, inclusiv pentru localizarea geografica sau relatiile economice. In general, toate aceste state coopereaza cu Moscova, dar in grade diferite. R.Moldova este o tara divizata intre puterile occidentale si Moscova si cel mai probabil va ramâne paralizata din punct de vedere politic pe termen scurt sau chiar mediu, sustine agentia americana. Localizarea geografica a R.Moldova o face importanta pentru Rusia, fiind o ruta traditionala de invazie dinspre sud-vest si statele balcanice. Aceasta este situata in apropiere de portul strategic Odessa si Peninsula Crimeea, unde Rusia isi stationeaza flota la Marea Neagra, si face parte din reteaua de tranzit de energie care leaga Rusia de Europa si Turcia. Din punct de vedere politic, pârghia Moscovei o reprezinta fostul presedinte moldovean Vladimir Voronin si Partidul Comunistilor din R.Moldova (PCRM). Rusia are relatii strânse si cu liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, inclusiv cu premierul Vlad Filat si cu presedintele interimar Marian Lupu. Cel mai important insa este faptul ca Moscova subventioneaza conducerea regiunii separatiste Transnistria. in R.Moldova, 6 la suta din populatie este de etnie rusa, iar in Transnistria procentul este de 30 la suta (alti 30 la suta sunt ucraineni). in plus, Moscova are aproximativ 1.100 de militari in Transnistria, iar R.Moldova depinde in proportie de 100 la suta de Rusia in privinta gazelor, in timp ce 20 la suta din exporturile sale merg pe piata rusa. Dependenta economica a Transnistriei fata de Rusia este si mai mare, aceasta beneficiind, in plus fata de R.Moldova, de asistenta financiara si subventii rusesti.

Rusia lucreaza prin PCRM

Scopurile Rusiei pentru 2012 sunt sa isi imbunatateasca pozitia in R.Moldova prin consolidarea PCRM si dezvoltarea unei relatii independente cu liderii si membrii AIE. Daca Rusia nu poate ajuta comunistii sa recapete puterea, ea poate cel putin sa se asigure ca R.Moldova ramâne divizata si ca AIE ramâne incapabila sa aleaga un presedinte cu orientare prooccidentala. Moscova isi poate atinge aceste obiective prin complicarea procesului politic si impiedicarea negocierilor dintre Chisinau si Tiraspol, sustine STRATFOR. Rusia vrea, de asemenea, sa isi mentina prezenta militara si influenta politica in Transnistria si a inceput sa puna bazele unei posibile includeri a R.Moldova in Uniunea Eurasiatica. Ca si Ucraina, R.Moldova este slaba si divizata dar, spre deosebire de aceasta, ea nu are legaturi traditionale sau etnice cu Rusia, ci mai degraba cu România. Acest lucru, alaturi de dimensiunile reduse si pozitia sa strategica, reprezinta un factor principal al slabiciunii statului si al abilitatii sale de a balansa intre puterile externe. R.Moldova este divizata atât din punct de vedere teritorial, cât si politic. Guvernul moldovean nu are suveranitate teritoriala asupra Transnistriei, iar din punct de vedere politic, tara este divizata intre doua mari grupuri si anume comunistii orientati catre Rusia si AIE.

Alianta ravasita

La rândul ei, alianta este divizata intre elemente care sustin legaturi mai strânse cu România si NATO si altele mai flexibile in privinta loialitatii. in general insa, toate partidele din cadrul AIE sustin integrarea R.Moldova in Uniunea Europeana. in plus, din 2009, nicio formatiune politica nu a reusit sa obtina suficiente voturi pentru alegerea sefului statului, asa ca tara este paralizata si incapabila sa formuleze o politica externa de aproape trei ani. Aceste diviziuni inseamna ca viziunea si strategia R.Moldova nu sunt unitare. Orice lider al tarii trebuie sa depaseasca aceste diviziuni pentru a consolida tara. si alte puteri externe in afara de Rusia au interese in R.Moldova, iar printre acestea se numara in principal România. Bucurestiul nu este insa suficient de puternic pentru a provoca Rusia din punct de vedere militar, iar faptul ca R.Moldova este cea mai saraca tara din Europa si este limitata substantial de prezenta si influenta Rusiei, aderarea la UE in viitorul apropiat este improbabila. Blocajul in care se afla R.Moldova din punct de vedere politic, teritorial si geopolitic va dura pâna când o putere externa va putea rivaliza cu Rusia in regiune, ceea ce este improbabil pe teremn scurt si mediu.

Pirateria somaleza, o afacere anuala de 7 miliarde de dolari. Navele tarilor din bazinul Marii Negre, in vizorul piratilor africani

Vitalie Goncearov — Thu, 09 Feb 2012 10:35:24 +0000

Navele militare ale statelor UE, in lupta cu pirateria somaleza

Industria mondială de transport maritim a fost escrocată anul trecut de circa 6,9 miliarde de dolari de către piraţii somalezi, care au cerut plăţi mai mari de răscumpărare pentru cetăţenii străini pe care i-au răpit, se arata intr-un raport, comandat de fundaţia One Earth Future, publicat de mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform raportului, presiunea economică totală plasată asupra economiei mondiale în 2011 a fost cu 5 miliarde de dolari mai mică decât în 2010. Potrivit sursei citate, circa 80% “din toate costurile sunt suportate de industria de transport maritim, în timp ce guvernele plătesc 20% din cheltuielile asociate cu contracararea atacurilor de piraterie.”
Cu toate acestea, navele cheltuiesc încă 2,7 miliarde de dolari pe combustibil, pentru a-şi accelera călătoria prin Oceanul Indian şi Golful Aden, locurile principale unde operează piraţii, deoarece nicio navă nu a fost capturată dacă călătorea cu peste 18 noduri, a relatat agenţia non-profit cu sediul în Colorado. Încă 1,3 miliarde de dolari au fost cheltuite pe operaţiuni militare împotriva piraţilor, 1,1 miliarde de dolari au fost cheltuit pe securitate şi gărzi înarmate, 635 milioane de dolari pe asigurare, între 486 milioane de dolari şi 680 milioane de dolari pe schimbarea rutei navelor spre zone mai sigure, şi 195 milioane de dolari pe mai multă forţă de muncă, scria raportul.

Securitate crescuta

Aproximativ jumătate din toate navele care navighează prin apele pline de piraţi au acum paznici înarmaţi, numărul lor crescând cu circa 25 la sută faţă de anul trecut. Aproximativ 20 la sută din comerţul mondial trece prin Golful Aden, între Yemen şi Somalia, pentru a ajunge la Canalul de Suez, care leagă Oceanul Indian şi Marea Mediterană.
În 2011, piraţii au cerut răscumpărări mai mari decât în trecut, dar au capturat mai puţine nave. Acest lucru se datorează securităţii îmbunătăţite prin prezenţa unor poliţişti la bord şi prin creşterea supravegherii navale, îngreunând deturnarea navelor de către piraţi. Astfel, în timp ce răscumpărările au reprezentat mai puţin de 2 la sută din totalul pierderilor financiare, sau aproximativ 160 de milioane de dolari, aproape 99 la sută din toate pierderile au fost legate de costurile recurente, cum ar fi protecţia navelor. În schimb, doar 38 de milioane de dolari au fost cheltuite pe închisoare, urmărire penală şi construirea infrastructurii regionale pentru a combate pirateria.
“Costul uman al pirateriei nu poate fi definit în termeni economici,” a relatat Anna Bowden, autoarea raportului, într-o declaraţie. “Noi am constatat cu mare îngrijorare că au existat în 2011 un număr semnificativ de decese legate de piraterie, de luări de ostatici şi de navigatori care fac obiectul unor atacuri armate traumatice.” One Earth a spus că atacurile de anul trecut din largul coastelor Somaliei, au dus la capturarea a 1118 persoane, 24 dintre ele fiind ucise. Au fost plătite 31 de răscumpărări, iar valoarea medie a crescut la 5 milioane de euro, o creştere de 25 la sută faţă de anul precedent.

Piraterie cu repetitie

Conform datelor prezentate, la sfarsitul saptamanii trecute, de catre organizatia “Ecoterra”, un ONG cu sediu la Nairobi specializata in urmarirea navigatiei, pescuitului si pirateriei, in prezent sunt retinute aproximativ 40 de nave pe coastele somaleze, cu peste 700 de ostatici la bord. Aceste cifre releva o agravare clara a situatiei, in pofida desfasurarii dispozitivului naval european. Datele detinute de comandamentul militar occidental reduce numarul ambarcatiunilor sechestrate la 28, cu 654 de ostatici la bord, fara sa ia in calcul insa micile ambarcatiuni de pescuit locale. Principala misiune a Atalanta este de a escorta navele comerciale, care transporta ajutoare umanitare in cadrul Programului Alimentar Mondial sustinut de ONU, si ambarcatiunile care participa la misiunea Uniunii Africane in Somalia (AMISOM).
Conform datelor „Ecoterra”, printre cele mai vizate de gruparile de pirati somalezi se numara navele sub pavilion bulgar, romanesc, ucrainean si georgian, alaturi de vase sub pavilion panamez, liberian, cipriot, state recunoscute pentru flotele comerciale mari, situatie favorizata de taxele mici aplicate si cerintele tehnice scazute solicitate armatorilor.
De cand piratii somalezi si-au intensificat, incepand din 2005 activitatile, nu s-a mai atins o cifra atat de mare de nave si de membri de echipaj sechestrati in aceeasi perioada – potrivit estimarilor realizate de Ecoterra si de operatiunea Atalanta. Sumele foarte mari platite pentru eliberarea navelor si rascumpararea ostaticilor, sute de milioane de dolari in ultimii cinci ani – conform datelor partiale culese de ONU – au facut ca piratii somalezi sa se doteze cu mijloace materiale, sa-si creeze retele de informatii in porturile de plecare si o organizatie bine structurata. In ultimele luni, potrivit unor surse somaleze si ale organizatiilor de asistenta maritima, rascumpararile pentru eliberarea navelor au atins noi recorduri, unele dintre ele ajungand chiar la 9 milioane de dolari.

Republica Moldova, miza strategica in „razboiul terminalelor” dintre Romania si Ucraina

Vitalie Goncearov — Thu, 09 Feb 2012 09:29:41 +0000

Bazinul Marii Negre, involburata de "razboiul terminalelor" dintre statele riverane

Republica Moldova examinează posibilitatea aderării la proiectul privind construcţia unui terminal de lichefiere a gazelor de la Odesa, a declarat premierul moldovean Vlad Filat, citat de publicaţia ucraineană „Zercalo Nedeli”. Oficialul de la Chisinau a spus că acesta este doar unul din mai multe proiecte, în cadrul căruia părţile ar putea coopera întru asigurarea securităţii energetice celor două ţări. Vlad Filat a menţionat că Republica Moldova are nevoie, la fel ca şi Ucraina, de diminuarea gradului de dependenţă faţă de monopoliştii de resurse energetice. „În plus, avem aceeaşi viziune faţă de proiectele enegetice ce vizează integritatea în sistemul energetic european”, a spus Vlad Filat.
Totodată, surse oficiale de la Kiev, citate de mass-media regionala, au declarat că premierul ucrainean Nikolai Azarov a şi dat indicaţii ministerelor şi instituţiilor specializate ca să examineze, la nivel de experţi, posibilitatea participării Republicii Moldova la construcţia terminalului de la Odesa. Proiectul prevede construcţia unui terminal de lichefiere a gazelor, ce vor fi aduse din Azerbaidjan. Potrivit acestui proiect, Ucraina urmează să recepţioneze către anul 2014 circa 2 miliarde metri cubi de gaze.
Portalul arena.md reaminteşte că anterior, premierul Vlad Filat a declarat că Republica Moldova vrea să participe la realizarea proiectului AGRI (Azerbaijan–Georgia–Romania Interconnector). Prin AGRI este propusa transportarea gazelor naturale provenite din Azerbaidjan, prin Georgia, către România si mai departe către imensa piata reprezentata de statele Uniunii Europene.

AGRI, cartea strategica a Republicii Georgia

O conferinţă reprezentativă despre implementarea proiectului AGRI va avea loc în Georgia într-un viitor apropiat, a anunţat recent premierul georgian Nika Gauri, aflat la Forumul Economic de la Davos, citat de mass-media regionala. “UE manifestă mare interes pentru acest proiect”, a declarat premierul georgian. “Prin urmare, părţile se grăbesc să-l pună în practică. Proiectul presupune exportul de gaz caspic lichefiat către România, prin Georgia”, a reamintit premierul de la Tbilisi. El a precizat că în afară de ţările care iau parte la proiect – Azerbaidjan, Georgia şi România, plus Ungaria – la conferinţă vor participa reprezentanţi ai UE, ai Ucrainei şi ai altor ţări din Asia Centrală.

Gaz pentru UE

Compania SC AGRI LNG Project Company SRL pregăteşte studiul de fezabilitate pentru tranzitul gazului lichefiat către România. Studiul de fezabilitate ar trebui să fie gata la 31 ianuarie. Companiile participante la proiect sunt SOCAR, Georgian Oil and Gas Corporation, MVM (Ungaria) şi Romgaz. Preşedintele consiliului de directori ai AGRI este vicepreşedintele SOCAR pentru investiţii şi marketing, Vitali Beilarbeiov.
În ceea ce priveşte capacitatea AGRI, sunt luate în calcul trei variante – 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an, 5 miliarde de metri cubi pe an şi 8 miliarde de metrei cubi pe an. Potrivit datelor preliminare, în funcţie de capacitatea proiectului, costurile vor varia între 1,2 miliarde de euro şi 4,5 miliarde de euro. Proiectul vizează transportul de gaz din Azerbaidjan, prin conducte, până la litoralul georgian al Mării Negre, unde gazul ar urma să fie lichefiat la un terminat special. Gazul va fi apoi transportat cu nave către Constanţa, unde ar urma să fie relichefiat.

AGRI si NABUCCO in pericol

Turcia a semnat in decembrie 2011 un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco si a AGRI, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. De asemenea, la sfârşitul anului trecut, Azerbaidjanul a anunţat că va lua o decizie privind ruta de export a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului gazeifer Shah Deniz catre Europa abia in primul trimestru al anului 2012, a anuntat directorul companiei nationale energetice SOCAR, Rovnag Abdullaiev.
Nabucco (Azerbaidjan-Turcia-Austria), ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia) si TAP (Gazoductul Transadriatic) se afla printre optiunile pentru infrastructura ce va permite transportul catre Europa a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului Shah Deniz.
În toamna anului trecut, autoritatile de la Atena au propus oficial Companiei petroliere de stat a Azerbaidjanului (GNKAR) sa participe la licitatia pentru privatizarea companiei de distributie a gazului DEPA. Anuntul a venit la doar cateva saptamani dupa ce oficiali din cadrul companiei petroliere de stat SOCAR, din Azerbaidjan, au demarat negocierile pentru preluarea activelor rafinariei Neftochim, singura rafinarie petroliera din Bulgaria, controlata in acest moment de compania rusa Lukoil. Anterior, oficialii SOCAR si-au manifestat interesul si pentru pietele din Republica Moldova si Ucraina.

„Razboiul porturilor”

In incercarea de a anula avantajul strategic pe care Romania il are prin existenta portului de mare adancime Constanta, guvernul Republicii Ucraina va aproba, in luna martie 2012, finantarea necesara continuarii proiectului de constructie a portului de mare adancime Yujnyi (regiunea Odessa). Conform proiectului, este prevazuta cresterea adancimii canalelor si a aquatoriului portului existent pana la 21 m, lucrarile fiind executate de companii rusesti si ucrainene, relateaza surse guvernamentale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anterior, oficialitati locale ucrainene de la Odessa, au invitat Flota militara rusa a Marii Negre sa deschida o baza navala militara permanenta in portul Yujnyi.
La adancimea de 21 m se vor putea descarca si incarca nave cu un deplasament de 200 mii tone si o sedimentare de 19,5 m direct la cheile portului, fara o incarcare suplimentara in rada, declarau si experti rusi, citati de mass-media regionala. Realizarea proiectului va aduce portul “Yujnyi” la acelasi nivel cu cel mai mare concurent al porturilor ucrainene si rusesti de la Marea Neagra, si anume portul romanesc Constanta, unde adancimea aquatoriului este de 19 metri.

Interese economice

Reamintim ca portul comercial “Yujnyi” a fost construit de autoritatile sovietice in anul 1978, fiind, in acest moment, o intreprindere cu capital majoritar de stat, controlata de autoritatile de la Kiev. Yujnyi este situat la aproximativ 35 km nord-est de Odesa, pe un liman care nu ingheata, devenind practic un satelit al acestuia. Un alt avantaj il constituie existenta unei infrastructuri dezvoltate de cale ferata, portul avand conexiune la Marea Neagra printr-un canal cu o lungime de 3 km, si o adancime de 14 m. Reamintim ca Yujnyi, alaturi de Odessa si Iliciovsk, sunt principalele porturi petroliere ale Ucrainei.
Conform datelor autoritatilor ucrainene, principalele destinatii de transport sunt statele riverane ale Marii Negre, bazinul Marii Mediterane, SUA, America Latina, Orientul Apropiat, Asia de Sud-Est. Totodata, portul joaca un rol important pentru economiile Republicii Moldova si Republicii Belarus, state fara iesire la mare. Transportul de marfuri prin acesta a crescut in anul 2010 cu 2,1%, ajungand la 18,22 milioane de tone.

Parlamentul ucrainean refuza eliberarea Iuliei Timosenko

Ari Berg — Thu, 09 Feb 2012 09:27:14 +0000

Parlamentul ucrainean a respins miercuri două propuneri legislative care desfiinţează pedeapsa cu închisoarea pentru cazurile de “abuz de putere” şi a căror adoptare ar fi permis eliberarea Iuliei Timoşenko.
Proiectele fuseseră depuse de parlamentari pro-Timoşenko, dar au obţinut sprijinul a numai 155 şi, respectiv, 157 de deputaţi, departe de majoritatea necesară de 226 de voturi. Acest vot a survenit în ziua vizitei la Kiev a ministrului polonez al afacerilor externe, Radoslaw Sikorski, care a observat “o atmosferă de tot mai mare neîncredere” în cadrul Uniunii Europene faţă de Ucraina din cauza procesului Iuliei Timoşenko.
Opoziţia ucraineană a încercat de mai multe ori să facă să fie adoptate reforme ale codului penal pentru a se micşora sancţiunile în cazurile de “abuz de putere” şi a obţine astfel punerea în libertate a Iuliei Timoşenko.
Un consiliu de opt medici din Germania, Canada şi din partea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii o vor examina pe Iulia Timoşenko, a anunţat recent Iuri Boicenko, purtător de cuvânt al Parchetului, informează, din Kiev. Decizia de a autoriza specialişti străini pentru consultarea fostului premier ucrainean, care nu permite ca serviciile sanitare ale închisorii să-i examineze starea de sănătate, a fost luată luni, în cadrul unei reuniuni la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor penitenciare, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Sănătăţii.
Apropiaţi ai fostului premier denunţă de mai mult timp faptul că Iulia Timoşenko are serioase probleme de sănătate, mai ales în privinţa spatelui, care o împiedică să se mişte. Iulia Timoşenko a fost transferată în luna decembrie la o închisoare din oraşul Harkov, în estul ţării, pentru a ispăşi o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru abuz de putere. Uniunea Europeană a spus clar că relaţiile sale cu Ucraina vor depinde de viitorul Iuliei Timoşenko.

Tranzitul de gaz rusesc prin Ucraina spre UE a scazut cu 12% fata de aceeasi perioada a anului trecut

Razvan Iorga — Wed, 08 Feb 2012 09:56:59 +0000

Rusia reia jocul legat de livrarea de gaz catre UE. Tranzitul de gaz rus via Ucraina a scazut cu aproape 12% in ianuarie 2012, fata de ianuarie 2011, a anuntat marti biroul de presa al Ukrtransgaz, o filiala a societatii Naftogaz. “Potrivit datelor departamentului de control unificat al Ukrtransgaz, tranzitul de gaz natural pe teritoriul ucrainean a scazut cu aproape 12%, la 9.208 milioane de metri cubi, in ianuarie 2012, fata de ianuarie 2011″, a anuntat biroul de presa. Ucraina a transportat 8.822 milliarde de metri cubi de gaz rus catre Europa si 386 de milioane de metri cubi de gaz catre tarile din CSI, cu 13%, respectiv 5,2% fata de aceeasi perioada a lui 2011. Tranzitul gaz natural catre Europa a fost efectuat conform cererilor depuse de tcrile europene, scaderea tranzitului explicându-se prin vremea blânda din ianuarie. in februarie, insa, un val de frig a afectat continentul. Rusia, de asemenea cuprinsa de ger, si-a redus exporturile catre Europa cu circa 10%, timp de mai multe zile, inainte de a le aduce la nivelul normal. Ucraina si-a oferit ajutorul Rusiei in ceea ce priveste aprovizionarea consumatorilor europeni.

Ucraina, victima colaterala a sanctiunilor impuse Iranului

Ari Berg — Wed, 08 Feb 2012 08:30:46 +0000

Exporturile ucrainene de cereale au scăzut din cauza sancţiunilor împotriva Iranului. Ucraina, un furnizor important de cereale pe plan mondial, a înregistrat în ultimele luni un recul net al exporturilor de cereale din cauza sancţiunilor europene impuse Iranului, au anunţat autorităţile de la Kiev.
Sancţiunile “au un impact negativ asupra comerţului” de cereale, a declarat presei un responsabil al administraţiei prezidenţiale, Andri Gonciaruk, adăugând că Ministerul de Externe a fost însărcinat cu “reducerea la minimum a consecinţelor sale”, fără alte detalii. Exporturile ucrainene de porumb către Iran au scăzut la 130.000 de tone în ianuarie, după ce au atins 238.000 de tone în noiembrie 2011 şi 217.000 de tone în decembrie, potrivit agenţiei de analiză ucraineană specializată în agricultură Proagro. Ucraina a asigurat în 2011 circa 20 % din importurile de cereale ale Iranului, potrivit analiştilor.
Teheranul face obiectul unor sancţiuni economice impuse de occidentali pentru a-l obliga să renunţe la controversatul său program nuclear. Aceste sancţiuni au fost mult înăsprite de la începutul anului şi afectează lichidităţile Iranului, care cumpără, prin urmare, mai puţine cereale din Ucraina. Miniştrii de externe din UE au aprobat la sfârşitul lunii ianuarie, la Bruxelles, instituirea unui embargo, în etape, asupra petrolului iranian. Conform noului pachet de sancţiuni, este de aşteptat ca începând cu 1 iulie toate cele 27 de ţări membre ale UE, care în prezent se aprovizionează cu petrol de la Iran, să-şi sisteze în totalitate importurile de “aur negru” iranian.
În contrapartidă, Iranul a luat în calcul suspendarea completă a exporturilor de petrol din Iran către ţările membre ale Uniunii Europene, înainte ca embargoul european asupra petrolului iranian să intre complet în vigoare. Potrivit acestui scenariu, sancţiunile impuse de Occident Iranului vor afecta puternic Europa însăşi. În primul rând, ţările europene nu vor avea cu ce înlocui petrolul iranian, iar pe de altă parte preconizatul embargo asupra petrolului din Iran va duce la o creştere semnificativă a preţului la “aurul negru”.

Rusia declanseaza un razboi economic impotriva Ucraina

Razvan Iorga — Tue, 07 Feb 2012 09:07:29 +0000

Situatia tensionata in privinta livrarilor de gaze care mocneste intre Rusia si Ucraina tinde sa escaladeze intr-o adevarata blocada economica impusa de la Moscova. Rusia va interzice, incepand din 7 februarie, importul de branzeturi de la o serie de companii ucrainene care nu au avut o pozitie constructiva in legatura cu solutionarea problemelor legate de calitatea produselor, a declarat seful organizatiei ruse pentru protectia consumatorilor, Rospotrebnadzor. “(Pozitia producatorilor – n.r.) ne permite sa impunem o interdictie asupra unei serii de producatori a caror gama de asa-numite produse din branza prezinta cel mai mare numar probleme”, subliniat Ghennadi Oniscenko. Cu cat sunt examinate mai multe probe de branza produsa in Ucraina, cu atat sunt anuntate mai multe probleme, a precizat oficialul. In total, 178 de esantioane au fost prelevate de la aceste produse, in urma verificarilor facute in 62 de regiuni ruse, potrivit Rospotrebnadzor. Dintre acestea, in 38 de cazuri nu au fost respectate normele privind grasimea si acizii grasi, a adaugat el. In ultima vreme, cele doua parti au reluat retorica privind vina fiecarei parti pentru livrarile de gaze catre Europa, cele doua state acuzandu-se reciproc.

Sevciuk, inflexibil in privinta „pacificatorilor rusi” din Transnistria

Razvan Iorga — Tue, 07 Feb 2012 08:56:01 +0000

Autoritatile separatiste de la Tiraspol nu sunt de acord sa discute despre o eventuala modificare a formatului misiunii de mentinere a pacii in cursul negocierilor 5+2 ce vor avea loc in 28-29 februarie la Dublin, a declarat luni liderul regiunii separatiste, Evgheni Şevciuk. “Operatiunea de mentinere a pacii este un element de baza pentru securitate. Partea transnistreana vrea ca operatiunea de mentinere a pacii sa continue. Orice schimbari ale formatului operatiunii sunt posibile numai daca partile sunt de acord cu ele”, a subliniat el. “Nici macar nu luam in calcul posibilitatea unei discutii privind operatiunea de mentinere a pacii in formatul 5+2. Vom fi categoric impotriva acestei discutii. Vom cere ca operatiunea de mentinere a pacii sa continue neperturbata pana cand se va ajunge la o solutie politica finala”, a adaugat Şevciuk. Negocierile oficiale in format 5 plus 2 pentru reglementarea conflictului transnistrean s-au reluat la sfarşitul lunii noiembrie a anului trecut, dupa aproape şase ani de intrerupere, la Vilnius. Discutiile au avut deocamdata un caracter exploratoriu, urmand sa aiba loc o noua runda in februarie. Negocierile oficiale, la care iau parte Rusia, Ucraina, OSCE ca mediatori, Republica Moldova şi Transnistria, ca parti aflate in conflict, şi SUA şi UE ca observatori, fusesera suspendate in 2006.

Acord pentru euroregiunea Nistru

In urma cu numai cate zile, premierul R. Moldova, Vlad Filat si presedintele ucrainean Victor Ianukovici, dar si omologul sau de la Kiev, Nikola Azarov, au semnat acordul privind constituirea euroregiunii Nistru, un proiect ce poate atrage Transnistria catre Europa. Astfel, Ucraina urmeaza sa foloseasca acest proiect pentru a atrage finatare de la UE, dar si pentru a influenta subtil asupra situatiei din Transnistria, scrie kommersat.ua. Acordul semnat prevede crearea euroregiunii Nistru, ce va uni regiunea Vinita, şase regiuni din Republica Moldova si doua regiuni din Transnistria. Desi reprezentantii Tiraspolului au lipsit la ceremonia de semnare a documentului, publicatia scrie ca liderul Evgheni sevciuk si-ar fi dat deja acordul. Ministrul de externe al Ucrainei, Kostiantin Griscenko, scria la inceputul saptamanii pe blogul sau despre necesitatea crearii acestei euroregiuni trilaterale. Potrivit lui, aceasta structura va deveni un factor important pentru apropierea dintre Chisinau si Tiraspol, prin eliminarea obstacolelor in circulatia marfurilor, capitalului si fortei de munca. in realitate, insa, adevaratul scop al structurii Nistru sunt proiectele investitionale si granturile oferite de Uniunea Europeana, scrie publicatia rusa, care citeaza o sursa din cadrul Ministerului de Externe de la Kiev. Republica Moldova, Ucraina si Romania au creat in anul 2000 euroregiunile Dunarea de Jos si Prutul de Sus, dar Kievul considera nesatisfacatoare rezultatele acestei unificari trilaterale, pentru ca Romania, folosindu-se de influenta sa la Bruxelles, a acaparat pentru propriile proiecte marea parte a surselor financiare acordate de UE, potrivit publicatiei ucrainene.

Ucraina declanseaza „razboiul porturilor” impotriva Romaniei

Isac Mihai — Tue, 07 Feb 2012 08:07:54 +0000

Portul de mare adancime Yujnyi, obiectiv strategic al Ucrainei

Guvernul Republicii Ucraina va aproba, in luna martie 2012, finantarea necesara continuarii proiectului de constructie a portului de mare adancime Yujnyi (regiunea Odessa), relateaza surse guvernamentale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform proiectului, este prevazuta cresterea adancimii canalelor si a aquatoriului portului existent pana la 21 m, lucrarile fiind executate de companii rusesti si ucrainene. Anterior, oficialitati locale ucrainene de la Odessa, au invitat Flota militara rusa a Marii Negre sa deschida o baza navala militara permanenta in portul Yujnyi.
La adancimea de 21 m se vor putea descarca si incarca nave cu un deplasament de 200 mii tone si o sedimentare de 19,5 m direct la cheile portului, fara o incarcare suplimentara in rada, declarau anterior experti rusi, citati de mass-media rusa. Realizarea proiectului va aduce portul “Yujnyi” la acelasi nivel cu cel mai mare concurent al porturilor ucrainene si rusesti de la Marea Neagra, si anume portul romanesc Constanta, unde adancimea aquatoriului este de 19 m.

Interese economice

CE: Rusia nu furnizeaza suficient gaz pentru Romania, Germania si Italia

Razvan Iorga — Mon, 06 Feb 2012 16:49:50 +0000

Livrarile de gaz rus destinate Romaniei, Germaniei si Italiei sunt in curs de crestere, dar nu au ajuns inca la nivelul prevazut in contract, a anuntat luni purtatoarea de cuvant a Comisiei Europene Marlene Holzner. Pe de alta parte, livrarile de gaz catre Bulgaria, Slovacia, Austria, Ungaria, Polonia si Grecia au revenit la normal in weekend, a precizat oficialul. Potrivit ei, situatia din Europa este departe de a fi catastrofala in urma reducerii cantitatii livrate, anuntate dinainte de Rusia. Sambata, vicepresedinte Gazprom, Aleksandr Kruglov, a recunoscut ca livrarile au scazut cu 10% timp de mai multe zile, dar a dat asigurari ca volumul a revenit la normal. In urma cu cateva zile, presa rusa scria ca Romania este cauza pentru ca restul Europei nu primeste gaze, sugerand ca partea romana ar sustrage din gazul destinat Italiei. stfel, Gazprom sustine ca nu si-a redus volumele de gaz livrate catre Europa, insa, potrivit datelor oficiale ale companiei italiene Snam, Italia primeste, de doua zile, mai putin gaz. Publicatia rusa noteaza in articolul intitulat “Scurgeri de gaz in Europa” ca tarile est-europene, lovite in ultimele zile de temperaturi deosebit de scazute, sunt Ucraina, Polonia, Serbia, Romania, Bulgaria, Lituania si Cehia. Ucraina a anuntat ca a crescut consumul de gaz, dar a precizat ca volumele livrate in plus sunt din depozitele de inmagazinare proprii. Polonia a spus ca nivelul importurilor de gaz este corespunzator cererii, in timp ce Ministerul Economiei din Romania a spus ca nu are probleme cu aprovizionarea de gaze, dar, scrie Vedomosti, nu a precizat daca si-a crescut livrarile de gaz. Romgaz a precizat, totusi, la 29 ianuarie, ca livreaza gaze clientilor sai la nivelul contractelor incheiate cu acestia si, desi nu are competente in echilibrarea pietei de gaze naturale din Romania, compania a demarat importurile de gaze naturale, de sambata, 28 ianuarie 2012. “Scaderea temperaturii aerului in unele zone din Romania a determinat cresterea accentuata a consumului de gaze naturale.

Kievul promite mai mult gaz

Ucraina este pregatita sa trimita mai mult gaz Europei, daca Gazprom il poate furniza, a asigurat luni premierul Mikola Azarov. “Am spus celor de la Gazprom ca ar trebui sa discute cu noi, putem pune la punct un contract pentru a ajutam, daca vor considera necesar”, a explicat el. Andrei Kruglov, vicepresedinte al consiliului director al Gazprom, a spus sambata ca societatea are probleme in a face fata cererii in crestere din partea europenilor si ca in unele cazuri Rusia nu va putea indeplini toate cerintele zilnice. Gazprom spune ca o crestere a cererii in Rusia, din cauza frigului extrem, este principalul motiv pentru diminuarea livrarilor. Si Ucraina se confrunta cu frigul extrem, dar in ultimele saptamani si-a acoperit consumul de gaz in crestere din rezervoarele sale subterane, a spus Azarov. Gazul ucrainean in plus ar putea fi folosit pentru a acoperi sincopele intre capacitatea Gazprom si cererea natiunilor UE, a subliniat Azarov. Livrarile de gaz rusesc spre Europa aproape s-au oprit de doua ori – in 2006 si 2009 – in ambele cazuri din cauza disputelor pe pretul gazelor intre Kiev si Moscova.