Siria a început să trimită rachete Scud la frontierele cu Turcia şi Israelul, scrie presa iordaniana, citând surse din serviciile de informaţii occidentale.
Mai multe fotografii din satelit, aflate în posesia unor servicii secrete din Occident, arată camioane încărcate cu sute de dispozitive de lansare, care de obicei sunt utilizate la lansarea de rachete Scud. Regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad a avertizat anterior că, în cazul unei intervenţii străine, Siria îşi rezervă dreptul să lanseze rachete împotriva Turciei şi statului israelian.
Informaţia despre rachetele în drum spre frontierele cu Turcia şi Israelul intervin în contextul în care luni în Siria au loc alegeri parlamentare, ce sunt boicotate de opoziţie, care le-a denunţat ca pe o “mascaradă” a guvernului de la Damasc, într-o tentativă de a obţine legitimitate.
Comunitatea internaţională s-a angajat într-o “cursă contra cronometru” pentru a evita războiul civil în Siria, a avertizat luni secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Într-un discurs ţinut în ajunul unei reuniuni a Consiliului de Securitate în problema Siriei, Ban a denunţat “brutalitatea” forţelor preşedintelui Bashar al-Assad şi a subliniat, totodată, că atacurile opoziţiei înarmate “s-au intensificat”.
“Suntem angajaţi într-o cursă contra cronometru pentru a evita un adevărat război civil – cu victime în număr mare”, a declarat Ban, apreciind că guvernul de la Damasc ar putea profita de prezenţa observatorilor ONU pentru a-şi continua represiunea.
Naţiunile Unite apreciază că peste 9.000 de persoane au fost ucise în Siria de la declanşarea crizei în martie 2011. “Guvernul sirian continuă să-şi agreseze poporul”, a deplâns Ban într-un discurs ţinut în faţa Atlantic Council, un institut de cercetări din Washington.
În pofida prezenţei a circa 60 de observatori ONU, acordul de încetare a focului intrat în vigoare la 12 aprilie a fost încălcat cu regularitate. Cei 300 de observatori autorizaţi de Consiliul de Securitate ar urma să fie trimişi pe teren înainte de sfârşitul lunii în curs, a menţionat secretarul general al ONU.
“Este o misiune dificilă într-un moment dificil”, a apreciat el. “Cunoaştem riscurile pentru aceşti observatori curajoşi, ştim că sirienii care le vorbesc pot fi supuşi represaliilor şi cunoaştem natura regimului care s-ar putea folosi de prezenţa misiunii ONU pentru a planifica alte violenţe”, a mai afirmat Ban Ki-moon.

România trimite cinci observatori militari

El a atras atenţia că guvernul de la Damasc trebuie să pună în practică cele şase puncte ale planului redactat de emisarul comun al Naţiunilor Unite şi Ligii Arabe, Kofi Annan, “fără să mai întârzie”. În cursul aceleiaşi zile, secretarul general al ONU denunţase organizarea alegerilor legislative în Siria în contextul în care “violenţele continuă”
Preşedintele Traian Băsescu a aprobat participarea României cu un număr de cinci observatori militari la misiunea ONU de monitorizare în Siria – UNSMIS, ca o reflectare a interesului ţării noastre de a contribui la pacea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu.
“România îşi menţine abordarea privind identificarea prin mijloace paşnice a unei soluţii durabile la actuala criză internă din Siria. Prin participarea la UNSMIS, România îşi confirmă angajamentul de a contribui la implementarea deplină a Planului în Şase Puncte propus de Trimisul Special Comun al ONU şi Ligii Statelor Arabe, Kofi Annan”, precizează un comunicatul oficial.

Politistii din Republica Moldova au arestat, zilele trecute, un cetatean turc dat in urmarire internationala, relateaza portalul Jurnal.md. Barbatul a fost retinut la Aeroportul Chisinau, in timp ce incerca sa intre in Moldova. Suspectul in varsta de 48 de ani a sosit cu ruta Frankfurt pe Main-Chisinau si venea in vizita la concubina sa. Conform informatiilor detinute de politie, suspectul a fost condamnat de catre Curtea de Apel din Ankara, Turcia, la 6 ani de privatiune de libertate pentru finantarea terorismului, fiind totodata si membru al unei organizatii teroriste. in fisierul Biroului National Central Interpol barbatul figureaza ca: deosebit de periculos, posibil inarmat, violent, predispus la evadare. Suspectul este detinut in izolatorul de detentie preventiva al Comisariatul general de politie Chișinau și urmeaza a fi extradat autoritatilor turce.

Primaria Chisinaul a decis ca ziua de 16 mai, data la care se implinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-turc, prin care actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost anexat la Imperiul tarist, sa fie declarat zi de doliu la de Primaria municipiului Chisinau. Potrivit sefului Cabinetului primarului general, Lilian Carp, la 16 mai drapelele vor fi coborate in berna. in acest fel, Primaria a decis sa sustina Consiliul Unirii, care a solicitat anterior autoritatilor sa comemoreze la nivel national aceasta zi. Totodata, Consiliul Unirii si Actiunea 2012 au anuntat luni ca vor organiza pe 13 si pe 16 mai mai multe manifestatii de comemorare a anexarii Basarabiei la fostul Imperiu Rus. Duminica, 13 mai, va fi organizat un mars de comemorare din Piata Marii Adunari Nationale spre ambasadele Rusiei si Turciei, iar seara, la Teatrul verde, va avea loc o manifestatie artistica la care vor evolua si naistul Gheorghe Zamfir si interpretul roman Gheorghe Turda. La 16 mai, cand se implinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei, de asemenea vor fi organizate un sir de manifestatii, inclusiv un Te Deum in Piata Marii Adunari Nationale. Organizatorii le-au cerut institutiilor statului sa ia masuri sporite de securitate, in conditiile in care o manifestatie similara a provocat recent altercatii la Chisinau.

Turcia intenţionezăa să voteze împotriva participării UE la summitul NATO de la Chicago,  dacă nu va fi invitată şi Organizaţia de Cooperare Islamică (OCI).
Decizia este un semnal al amplificării dezamăgirii faţă de blocul comunitar, în contextul în care preşedinţia semestrială a UE va fi preluată din iulie de Cipru, ţară pe care Ankara refuză să o recunoască. Conform cotidianului turc Zaman, Ankara a precizat că va bloca participarea UE la summitul NATO dacă la reuniune nu va fi invitată şi OCI. Opoziţia Turciei pare să pună NATO într-o situaţie stânjenitoare, în condiţiile în care, conform unor informaţii, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso au primit deja invitaţia de a participa la dineul de deschidere a summitului de la Chicago.
Pentru a participa la summitul NATO, UE ca entitate are nevoie de o invitaţie, iar Turcia, membră NATO din 1952, are puterea de a se opune. UE a căpătat o mai mare greutate politică în urma Tratatului de la Lisabona. Bruxellesul participă la eforturile de reconstrucţie şi democratizare din Afganistan, fiind de aşteptat ca rolul său să crească după retragerea NATO din această ţară în 2013.
Cotidianul turc Hürriyet, citat de EurActiv, publică declaraţia unui oficial turc rămas sub protecţia anonimatului care a spus că Ankara nu a numit participarea la summit a Organizaţiei de Cooperare Islamică drept condiţie pentru prezenţa UE, dar a confirmat că Ankara se va opune participării Bruxellesului la reuniunea de la Chicago.
“NATO nu ar trebui să irosească timp în încercarea de a invita mai mulţi reprezentanţi de la organizaţii din afară”, a spus sursa citată, care a salutat OCI, un bloc de 56 de state, pentru spriijinul acordat NATO în Libia,”’nu mai redus decât al UE”. Turcia susţine că, până la aderarea Republicii Cipru la UE în 2004, relaţiile sale în cadrul NATO mergeau destul de bine. De atunci, Ankara a împiedicat NATO să schimbe informaţii cu UE sub justificarea că Cipru nu este membru al Parteneriatului pentru Pace, un program NATO considerat anticamera pentru aderarea la Alianţă. Cipru va prelua de la 1 iulie preşedinţia semestrială a UE, însă Turcia a avertizat că îşi va îngheţa relaţiile cu UE în această perioadă.
Turcia a refuzat să accepte şi participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea a nouă cetăţeni turci în anul 2010, în urma unui atac al marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni cu ajutoare şi activişti pro-palestinieni ce se îndreptau către Fâşia Gaza.

Şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din cadrul MAI, Marian Tutilescu, a susţinut, la Luxemburg, la reuniunea CJAI, semnarea şi implementarea cât mai rapidă a acordului de readmisie UE – Turcia.
Tutilescu a precizat că acest acord va avea un rol semnificativ atât în returnarea imigranţilor ilegali descoperiţi la frontiera externă a UE cu Turcia, dar va constitui şi un semnal pentru reţelele de crimă organizată. El a exprimat sprijinul pentru o abordare constructivă privind liberalizarea regimului de vize, România putând susţine identificarea unor soluţii, prin dialog cu partea turcă, pentru a permite derularea în paralel a celor două procese, semnarea şi implementarea Acordului de readmisie, respectiv liberalizarea regimului de vize.
În cadrul reuniunii Consiliului JAI, desfăşurată joi şi vineri la Luxemburg, au fost purtate discuţii cu privire la readmisie şi au vizat cooperarea cu Turcia în domeniul Justiţie şi Afaceri Interne. În ceea ce priveşte foaia de parcurs pentru asigurarea unui răspuns coerent din partea UE la presiunile continue migratorii, Marian Tutilescu a apreciat faptul că dezbaterile susţinute au condus la un document pragmatic, care abordează toate aspectele ce vizează un management eficient al fluxurilor migratorii.
Şeful Departamentului Schengen a considerat că este util să fie abordate afluxurile migratorii înainte ca acestea să ajungă la frontiera externă a UE şi a subliniat importanţa implementării cooperării cu aceste state în vederea aplicării eficiente a acordurilor de readmisie. Principalele subiecte de pe agenda reuniunii au fost Sistemul european comun de azil, Foaia de parcurs pentru asigurarea unui răspuns coerent din partea UE la presiunile continue migratorii, acordurile de readmisie, propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor pentru prevenirea, depistarea, cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de terorism.

Turcia a început joi să foreze în căutarea de petrol şi gaz în nordul Ciprului, gest care amplifică disputa în jurul potenţialelor resurse ascunse în solul insulei mediteraneene divizate din 1974.
Ministrul turc al energiei, Taner Yildiz, a inaugurat joi împreună cu liderul cipriot turc Dervis Eroglu sonda Turkyurdu-1 a companiei turce de petrol şi gaz TPAO. Lansarea lucrărilor la Turkyurdu-1 are loc după ce ciprioţii greci au lansat prospecţiuni offshore în jumătate de sud a insulei, gest întâmpinat cu proteste vehemente ale Ankarei şi ale ciprioţilor turci.
Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate.
În decembrie anul trecut, compania americană Noble Energy a anunţat descoperirea unui zăcământ de gaz estimat la 140 până la 230 miliarde de metri cubi la unul din cele 13 blocuri din zona economică exclusivă a Ciprului, volum care ar fi suficient pentru a acoperi necesarul de energie al ţării pentru mai multe decenii. Depozitul cipriot se află aproape de un important zăcământ israelian, iar cele două ţări au lansat discuţii privind extracţia şi procesarea gazului pentru uz intern şi eventual pentru export. La rândul său, Ankara susţine că are drepturi asupra zonei economice exclusive a Ciprului şi consideră lipsit de valabilitate acordul semnat anul trecut între Cipru şi Israel privind graniţele maritime.

Cinci persoane de cetăţenie ucraineană au murit, joi după-amiază, după ce un elicopter s-a prăbuşit în apropierea satului Ostrov din judeţul Tulcea.
Elicopterul la bordul căruia se aflau opt persoane venea din Republica Moldova şi mergea spre Tulcea, acesta fiind însoţit de un alt elicopter care a aterizat în apropierea celui prăbuşit. Elicopterul prăbuşit joi la Ostrov era de producţie sovietică şi efectua un zbor între Republica Moldova şi Turcia, iar o echipă a Ministerului Transporturilor va efectua o investigaţie pentru a afla cauzele accidentului, a declarat  Bogdan Donciu, director general la Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA).
”Din informaţiile pe care le avem este vorba despre două elicoptere K-26 care efectuau o cursă între Chişinău şi o localitate din Turcia, iar unul dintre ele, din cauze încă necunoscute, s-a prăbuşit la Ostrov. Se pare că cele două elicoptere efectuau un zbor la vedere, în spaţiul aerian necontrolat (spaţiul în afara acţiunilor serviciilor de trafic aerian – n.r). O echipă de specialitate de la o instituţie specifică a Ministerului Transporturilor va efectua o investigaţie”, a declarat directorul general ROMATSA, citat de Agerpres. Oficialul a subliniat că preponderent aceste elicoptere sunt utilizate pentru lucrări agricole, în unele cazuri având şi autorizaţie de transport pasageri.
”Din punctul meu de vedere, aceste elicoptere nu sunt propice pentru transport de pasageri”, a explicat Bogdan Donciu. Elicopterul avea autorizaţie să survoleze spaţiul aerian al României, însă nu intra pe graficele urmărite de ROMATSA. Conform unui comunicat al Ministerului Transporturilor, ministrul Alexandru Nazare a dispus Centrului de Investigaţie şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile să trimită o comisie de investigaţie a cauzelor accidentului de elicopter din judeţul Tulcea.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a dispus ca o echipă de procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condusă de Marius Iacob, să preia ancheta având ca obiect prăbuşirea joi a unui elicopter, în zona Ostrov, judeţul Tulcea. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, la faţa locului se deplasează o echipă operativă formată din procurori, împreună cu specialişti criminalişti conduşi de comisar şef Gabriel Ţâru, directorul Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Miercuri, 25 aprilie, s-au aniversat zece ani de la semnarea, la Kiev, de către miniştrii de Externe din cele şase state riverane la Marea Neagră – Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina – a Documentului privind măsurile de creştere a încrederii şi securităţii în domeniul naval la Marea Neagră, Documentul CSBM naval la Marea Neagră.
Implementarea Documentului CSBM naval a început cu 1 ianuarie 2003. Documentul naval la Marea Neagră exprimă angajamentul statelor participante de a creşte, în continuare, încrederea şi securitatea în regiune, precum şi convingerea acestora că aranjamentele regionale de securitate reprezintă o contribuţie semnificativă la stabilitatea generală în Europa.
România acordă o importanţa deosebită Documentului CSBM naval la Marea Neagră, un aranjament regional funcţional, ţara noastră participând, alături de celelalte state, la exerciţiile navale organizate sub această egidă. Potrivit MAE, cel mai recent, România a deţinut preşedinţia statelor participante la Documentul CSBM naval la Marea Neagră în 2010 şi a organizat în 2011 vizita la baza navală din portul Constanţa şi exerciţiul militar RELIANCE 2011.
Documentul CSBM conţine un set de măsuri în legătură cu forţele şi activităţile navale ale statelor participante în Marea Neagră şi reglementări privind activităţile similare ale statelor participante desfăşurate cu terţe state. Măsurile privind stabilitatea şi cooperarea în domeniul naval la Marea Neagră sunt măsuri de creştere a încrederii şi securităţii şi sunt concepute pentru a promova încrederea reciprocă şi pentru a risipi îngrijorarea cu privire la activităţile militare, prin încurajarea transparenţei.
Anual au loc reuniuni de evaluare a implementării Documentului CSBM naval la Marea Neagră, organizate de statul care deţine preşedinţia aranjamentului. În 2012, aceasta este exercitată de Turcia. Cea mai importantă realizare a preşedinţiei române (2010) a fost adoptarea deciziei privind folosirea reţelei de comunicare a OSCE pentru transmiterea notificărilor, în urma unui proces care a durat aproximativ patru ani.

Omer Dincer la Medgidia (foto: replicaonline.ro)

Ministrul Educaţiei Naţionale din Republica Turcia, Omer Dincer, a efectuat, miercuri, o vizită oficială la Colegiul Naţional ”Kemal Ataturk” şi la Primăria Medgidia, înaintea participării sale, în următoarele două zile, la Conferinţa Miniştrilor Educaţiei din cadrul procesului Bologna care va avea loc la Bucureşti.
Primarul municipiului Medgidia, Marian Iordache, a informat că la întâlnirea pe care a avut-o cu delegaţia turcă au fost scoase în evidenţă bunele relaţii dintre comunităţile turcă şi română şi numeroasele parteneriate dintre acestea. ”Integrarea României în Uniunea Europeană a privilegiat relaţiile pe care le avem cu statele membre, dar precizez că o relaţie specială avem cu Turcia. Suntem înfrăţiţi cu oraşul Yalova şi mai multe şcoli din Medgidia au dezvoltat parteneriate cu instituţii de învăţământ din Turcia”, a menţionat primarul Medgidiei.
La rândul său, ministrul Omer Dincer a apreciat deschiderea administraţiei locale la colaborări şi proiecte noi, explicându-i primarului Medgidiei că educaţia are un rol foarte important, de la aceasta pornind dezvoltarea unei localităţi şi implicarea investitorilor în afacerile şi activităţile locale. Ministrul Educaţiei Naţionale din Turcia a fost însoţit la Medgidia de ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Omur Solendil, şi de consulul general al Turciei la Constanţa, Fusun Aramaz.

Cei doi candidaţi la alegerilor prezidenţiale din Franţa, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, au asistat marţi la Paris la comemorarea genocidului armean din 1915 şi au confirmat angajamentul lor de a adopta rapid un proiect de lege incriminând negarea lui, in ciuda protestelor Turciei.
Consiliul constituţional a cenzurat la 28 februarie o lege votată luna precedentă de Parlamentul francez care penaliza negarea genocidului din 1915. Consiliul a considerat legea contrară libertăţii de exprimare. Votarea acestei legi de parlamentari de toate convingerile, de stânga şi de dreapta, a avut ca rezultat o discordie uriaşă între Paris şi Ankara.
Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe preşedintele Sarkozy de “căutare de câştig electoral utilizând ura faţă de musulmani şi turci”. Imediat după ce decizia Consiliului constituţional a fost cunoscută, Nicolas Sarkozy a promis un nou text. Comunitatea armeană din Franţa numără în prezent circa 600.000 de membri, mai ales în regiunile pariziană şi a Marsiliei.
Circa 1,5 milioane de armeni, bărbaţi, femei şi copii, au fost masacraţi, potrivit unor istorici, în Anatolia între 1915 si 1917. Turcia recunoaşte că nu mai mult de 500.000 de armeni au murit în timpul luptelor şi deportării lor forţate în Siria sau Liban, pe atunci provincii otomane, dar respinge orice intenţie de exterminare.
Începând de dimineaţă, o mare mulţime s-a îndreptat către un memorial ridicat pe vârful unui deal în capitala armeană, Erevan, pentru a depune acolo flori şi a aprinde lumânări în memoria victimelor. De asemenea, preşedintele american Barack Obama a cerut marţi o “recunoaştere deplină, sinceră şi corectă a faptelor”. Denunţând masacrele armenilor sub Imperiul Otoman ca fiind “una dintre cele mai grave atrocităţi ale secolului XX”, Obama nu a utilizat totuşi termenul de genocid.