Navele militare ale statelor UE, in lupta cu pirateria somaleza

Industria mondială de transport maritim a fost escrocată anul trecut de circa 6,9 miliarde de dolari de către piraţii somalezi, care au cerut plăţi mai mari de răscumpărare pentru cetăţenii străini pe care i-au răpit, se arata intr-un raport, comandat de fundaţia One Earth Future, publicat de mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform raportului, presiunea economică totală plasată asupra economiei mondiale în 2011 a fost cu 5 miliarde de dolari mai mică decât în 2010. Potrivit sursei citate, circa 80% “din toate costurile sunt suportate de industria de transport maritim, în timp ce guvernele plătesc 20% din cheltuielile asociate cu contracararea atacurilor de piraterie.”
Cu toate acestea, navele cheltuiesc încă 2,7 miliarde de dolari pe combustibil, pentru a-şi accelera călătoria prin Oceanul Indian şi Golful Aden, locurile principale unde operează piraţii, deoarece nicio navă nu a fost capturată dacă călătorea cu peste 18 noduri, a relatat agenţia non-profit cu sediul în Colorado. Încă 1,3 miliarde de dolari au fost cheltuite pe operaţiuni militare împotriva piraţilor, 1,1 miliarde de dolari au fost cheltuit pe securitate şi gărzi înarmate, 635 milioane de dolari pe asigurare, între 486 milioane de dolari şi 680 milioane de dolari pe schimbarea rutei navelor spre zone mai sigure, şi 195 milioane de dolari pe mai multă forţă de muncă, scria raportul.

Securitate crescuta

Aproximativ jumătate din toate navele care navighează prin apele pline de piraţi au acum paznici înarmaţi, numărul lor crescând cu circa 25 la sută faţă de anul trecut. Aproximativ 20 la sută din comerţul mondial trece prin Golful Aden, între Yemen şi Somalia, pentru a ajunge la Canalul de Suez, care leagă Oceanul Indian şi Marea Mediterană.
În 2011, piraţii au cerut răscumpărări mai mari decât în trecut, dar au capturat mai puţine nave. Acest lucru se datorează securităţii îmbunătăţite prin prezenţa unor poliţişti la bord şi prin creşterea supravegherii navale, îngreunând deturnarea navelor de către piraţi. Astfel, în timp ce răscumpărările au reprezentat mai puţin de 2 la sută din totalul pierderilor financiare, sau aproximativ 160 de milioane de dolari, aproape 99 la sută din toate pierderile au fost legate de costurile recurente, cum ar fi protecţia navelor. În schimb, doar 38 de milioane de dolari au fost cheltuite pe închisoare, urmărire penală şi construirea infrastructurii regionale pentru a combate pirateria.
“Costul uman al pirateriei nu poate fi definit în termeni economici,” a relatat Anna Bowden, autoarea raportului, într-o declaraţie. “Noi am constatat cu mare îngrijorare că au existat în 2011 un număr semnificativ de decese legate de piraterie, de luări de ostatici şi de navigatori care fac obiectul unor atacuri armate traumatice.” One Earth a spus că atacurile de anul trecut din largul coastelor Somaliei, au dus la capturarea a 1118 persoane, 24 dintre ele fiind ucise. Au fost plătite 31 de răscumpărări, iar valoarea medie a crescut la 5 milioane de euro, o creştere de 25 la sută faţă de anul precedent.

Piraterie cu repetitie

Conform datelor prezentate, la sfarsitul saptamanii trecute, de catre organizatia “Ecoterra”, un ONG cu sediu la Nairobi specializata in urmarirea navigatiei, pescuitului si pirateriei, in prezent sunt retinute aproximativ 40 de nave pe coastele somaleze, cu peste 700 de ostatici la bord. Aceste cifre releva o agravare clara a situatiei, in pofida desfasurarii dispozitivului naval european. Datele detinute de comandamentul militar occidental reduce numarul ambarcatiunilor sechestrate la 28, cu 654 de ostatici la bord, fara sa ia in calcul insa micile ambarcatiuni de pescuit locale. Principala misiune a Atalanta este de a escorta navele comerciale, care transporta ajutoare umanitare in cadrul Programului Alimentar Mondial sustinut de ONU, si ambarcatiunile care participa la misiunea Uniunii Africane in Somalia (AMISOM).
Conform datelor „Ecoterra”, printre cele mai vizate de gruparile de pirati somalezi se numara navele sub pavilion bulgar, romanesc, ucrainean si georgian, alaturi de vase sub pavilion panamez, liberian, cipriot, state recunoscute pentru flotele comerciale mari, situatie favorizata de taxele mici aplicate si cerintele tehnice scazute solicitate armatorilor.
De cand piratii somalezi si-au intensificat, incepand din 2005 activitatile, nu s-a mai atins o cifra atat de mare de nave si de membri de echipaj sechestrati in aceeasi perioada – potrivit estimarilor realizate de Ecoterra si de operatiunea Atalanta. Sumele foarte mari platite pentru eliberarea navelor si rascumpararea ostaticilor, sute de milioane de dolari in ultimii cinci ani – conform datelor partiale culese de ONU – au facut ca piratii somalezi sa se doteze cu mijloace materiale, sa-si creeze retele de informatii in porturile de plecare si o organizatie bine structurata. In ultimele luni, potrivit unor surse somaleze si ale organizatiilor de asistenta maritima, rascumpararile pentru eliberarea navelor au atins noi recorduri, unele dintre ele ajungand chiar la 9 milioane de dolari.

Bazinul Marii Negre, involburata de "razboiul terminalelor" dintre statele riverane

Republica Moldova examinează posibilitatea aderării la proiectul privind construcţia unui terminal de lichefiere a gazelor de la Odesa, a declarat premierul moldovean Vlad Filat, citat de publicaţia ucraineană „Zercalo Nedeli”. Oficialul de la Chisinau a spus că acesta este doar unul din mai multe proiecte, în cadrul căruia părţile ar putea coopera întru asigurarea securităţii energetice celor două ţări. Vlad Filat a menţionat că Republica Moldova are nevoie, la fel ca şi Ucraina, de diminuarea gradului de dependenţă faţă de monopoliştii de resurse energetice. „În plus, avem aceeaşi viziune faţă de proiectele enegetice ce vizează integritatea în sistemul energetic european”, a spus Vlad Filat.
Totodată, surse oficiale de la Kiev, citate de mass-media regionala, au declarat că premierul ucrainean Nikolai Azarov a şi dat indicaţii ministerelor şi instituţiilor specializate ca să examineze, la nivel de experţi, posibilitatea participării Republicii Moldova la  construcţia terminalului de la Odesa. Proiectul prevede construcţia unui terminal de lichefiere a gazelor, ce vor fi aduse din Azerbaidjan. Potrivit acestui proiect, Ucraina urmează să recepţioneze către anul 2014 circa 2 miliarde metri cubi de gaze.
Portalul arena.md reaminteşte că anterior, premierul Vlad Filat a declarat că Republica Moldova vrea să participe la realizarea proiectului AGRI (Azerbaijan–Georgia–Romania Interconnector). Prin AGRI este propusa transportarea gazelor naturale provenite din Azerbaidjan, prin Georgia, către România si mai departe către imensa piata reprezentata de statele Uniunii Europene.

AGRI, cartea strategica a Republicii Georgia

O conferinţă reprezentativă despre implementarea proiectului AGRI va avea loc în Georgia într-un viitor apropiat, a anunţat recent premierul georgian Nika Gauri, aflat la Forumul Economic de la Davos, citat de mass-media regionala. “UE manifestă mare interes pentru acest proiect”, a declarat premierul georgian. “Prin urmare, părţile se grăbesc să-l pună în practică. Proiectul presupune exportul de gaz caspic lichefiat către România, prin Georgia”, a reamintit premierul de la Tbilisi. El a precizat că în afară de ţările care iau parte la proiect – Azerbaidjan, Georgia şi România, plus Ungaria – la conferinţă vor participa reprezentanţi ai UE, ai Ucrainei şi ai altor ţări din Asia Centrală.

Gaz pentru UE

Compania SC AGRI LNG Project Company SRL pregăteşte studiul de fezabilitate pentru tranzitul gazului lichefiat către România. Studiul de fezabilitate ar trebui să fie gata la 31 ianuarie. Companiile participante la proiect sunt SOCAR, Georgian Oil and Gas Corporation, MVM (Ungaria) şi Romgaz. Preşedintele consiliului de directori ai AGRI este vicepreşedintele SOCAR pentru investiţii şi marketing, Vitali Beilarbeiov.
În ceea ce priveşte capacitatea AGRI, sunt luate în calcul trei variante – 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an, 5 miliarde de metri cubi pe an şi 8 miliarde de metrei cubi pe an. Potrivit datelor preliminare, în funcţie de capacitatea proiectului, costurile vor varia între 1,2 miliarde de euro şi 4,5 miliarde de euro. Proiectul vizează transportul de gaz din Azerbaidjan, prin conducte, până la litoralul georgian al Mării Negre, unde gazul ar urma să fie lichefiat la un terminat special. Gazul va fi apoi transportat cu nave către Constanţa, unde ar urma să fie relichefiat.

AGRI si NABUCCO in pericol

Turcia a semnat in decembrie 2011 un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco si a AGRI, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. De asemenea, la sfârşitul anului trecut, Azerbaidjanul a anunţat că va lua o decizie privind ruta de export a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului gazeifer Shah Deniz catre Europa abia in primul trimestru al anului 2012, a anuntat directorul companiei nationale energetice SOCAR, Rovnag Abdullaiev.
Nabucco (Azerbaidjan-Turcia-Austria), ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia) si TAP (Gazoductul Transadriatic) se afla printre optiunile pentru infrastructura ce va permite transportul catre Europa a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului Shah Deniz.
În toamna anului trecut, autoritatile de la Atena au propus oficial Companiei petroliere de stat a Azerbaidjanului (GNKAR) sa participe la licitatia pentru privatizarea companiei de distributie a gazului DEPA. Anuntul a venit la doar cateva saptamani dupa ce oficiali din cadrul companiei petroliere de stat SOCAR, din Azerbaidjan, au demarat negocierile pentru preluarea activelor rafinariei Neftochim, singura rafinarie petroliera din Bulgaria, controlata in acest moment de compania rusa Lukoil. Anterior, oficialii SOCAR si-au manifestat interesul si pentru pietele din Republica Moldova si Ucraina.

„Razboiul porturilor”

In incercarea de a anula avantajul strategic pe care Romania il are prin existenta portului de mare adancime Constanta, guvernul Republicii Ucraina va aproba, in luna martie 2012, finantarea necesara continuarii proiectului de constructie a portului de mare adancime Yujnyi (regiunea Odessa). Conform proiectului, este prevazuta cresterea adancimii canalelor si a aquatoriului portului existent pana la 21 m, lucrarile fiind executate de companii rusesti si ucrainene, relateaza surse guvernamentale de la Kiev, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anterior, oficialitati locale ucrainene de la Odessa, au invitat Flota militara rusa a Marii Negre sa deschida o baza navala militara permanenta in portul Yujnyi.
La adancimea de 21 m se vor putea descarca si incarca nave cu un deplasament de 200 mii tone si o sedimentare de 19,5 m direct la cheile portului, fara o incarcare suplimentara in rada, declarau si experti rusi, citati de mass-media regionala. Realizarea proiectului va aduce portul “Yujnyi” la acelasi nivel cu cel mai mare concurent al porturilor ucrainene si rusesti de la Marea Neagra, si anume portul romanesc Constanta, unde adancimea aquatoriului este de 19 metri.

Interese economice

Reamintim ca portul comercial “Yujnyi” a fost construit de autoritatile sovietice in anul 1978, fiind, in acest moment, o intreprindere cu capital majoritar de stat, controlata de autoritatile de la Kiev. Yujnyi este situat la aproximativ 35 km nord-est de Odesa, pe un liman care nu ingheata, devenind practic un satelit al acestuia. Un alt avantaj il constituie existenta unei infrastructuri dezvoltate de cale ferata, portul avand conexiune la Marea Neagra printr-un canal cu o lungime de 3 km, si o adancime de 14 m. Reamintim ca Yujnyi, alaturi de Odessa si Iliciovsk, sunt principalele porturi petroliere ale Ucrainei.
Conform datelor autoritatilor ucrainene, principalele destinatii de transport sunt statele riverane ale Marii Negre, bazinul Marii Mediterane, SUA, America Latina, Orientul Apropiat, Asia de Sud-Est. Totodata, portul joaca un rol important pentru economiile Republicii Moldova si Republicii Belarus, state fara iesire la mare. Transportul de marfuri prin acesta a crescut in anul 2010 cu 2,1%, ajungand la 18,22 milioane de tone.

Moscova ar putea rămâne cu buzele umflate. Turcia va lansa o “nouă iniţiativă” internaţională cu privire la Siria după eşecul proiectului de rezoluţie în Consiliul de Securitate al ONU, prin vetoul opus de Rusia şi China, a anunţat premierul Recep Tayyip Erdogan.

Apelul lui Egemen Bagis

Anterior, ministrul turc pentru afaceri europene, Egemen Bagis, a făcut apel marţi la comunitatea internaţională să se mobilizeze pentru a pune capăt ”masacrelor” în rândul civililor din Siria convingând regimul să întreprindă reforme democratice.
”Turcia face ceea ce este just” denunţând represiunea, ”deoarece sunt omorâţi nevinovaţi din toate părţile şi pentru că avem toţi responsabilitatea de a pune capăt acestui masacru”, a declarat Bagis într-o conferinţă de presă la Bruxelles, la încheierea unei întâlniri cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz.
”Este timpul pentru comunitatea internaţională de a acţiona pentru a-i convinge pe liderii sirieni să întreprindă reformele necesare pentru ca toţi oamenii din Siria să poată trăi în prosperitate şi libertate”, a adăugat ministrul.

Republica Georgia mizeaza pe AGRI

O conferinţă reprezentativă despre implementarea proiectului AGRI va avea loc în Georgia într-un viitor apropiat, a anunţat recent premierul georgian Nika Gauri, aflat la Forumul Economic de la Davos, citat de mass-media. “UE manifestă mare interes pentru acest proiect”, a declarat premierul georgian. “Prin urmare, părţile se grăbesc să-l pună în practică. Proiectul presupune exportul de gaz caspic lichefiat către România, prin Georgia”, a reamintit premierul de la Tbilisi. El a precizat că în afară de ţările care iau parte la proiect – Azerbaidjan, Georgia şi România, plus Ungaria – la conferinţă vor participa reprezentanţi ai UE, ai Ucrainei şi ai altor ţări din Asia Centrală.

Gaz pentru UE

Compania SC AGRI LNG Project Company SRL pregăteşte studiul de fezabilitate pentru tranzitul gazului lichefiat către România. Studiul de fezabilitate ar trebui să fie gata la 31 ianuarie. Companiile participante la proiect sunt SOCAR, Georgian Oil and Gas Corporation, MVM (Ungaria) şi Romgaz. Preşedintele consiliului de directori ai AGRI este vicepreşedintele SOCAR pentru investiţii şi marketing, Vitali Beilarbeiov.
În ceea ce priveşte capacitatea AGRI, sunt luate în calcul trei variante – 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an, 5 miliarde de metri cubi pe an şi 8 miliarde de metrei cubi pe an. Potrivit datelor preliminare, în funcţie de capacitatea proiectului, costurile vor varia între 1,2 miliarde de euro şi 4,5 miliarde de euro. Proiectul vizează transportul de gaz din Azerbaidjan, prin conducte, până la litoralul georgian al Mării Negre, unde gazul ar urma să fie lichefiat la un terminat special. Gazul va fi apoi transportat cu nave către Constanţa, unde ar urma să fie relichefiat.

Ministrul turc al energiei, Taner Yildiz, a afirmat marţi că Turcia nu mai primeşte gaz din Azerbaidjan şi că soseşte mai puţin gaz decât era prevăzut din Iran, din cauza unor probleme tehnice.

Azerbaidjan, important furnizor de gaze

Turcia a semnat in decembrie un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. De asemenea, la sfârşitul anului trecut, Azerbaidjanul a anunţat că va lua o decizie privind ruta de export a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului gazeifer Shah Deniz catre Europa abia in primul trimestru al anului 2012, a anuntat directorul companiei nationale energetice SOCAR, Rovnag Abdullaiev.
Nabucco (Azerbaidjan-Turcia-Austria), ITGI (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia) si TAP (Gazoductul Transadriatic) se afla printre optiunile pentru infrastructura ce va permite transportul catre Europa a gazului extras in a doua faza de exploatare a campului Shah Deniz.
În toamna anului trecut, autoritatile de la Atena au propus oficial Companiei petroliere de stat a Azerbaidjanului (GNKAR) sa participe la licitatia pentru privatizarea companiei de distributie a gazului DEPA. Anuntul a venit la doar cateva saptamani dupa ce oficiali din cadrul companiei petroliere de stat SOCAR, din Azerbaidjan, au demarat negocierile pentru preluarea activelor rafinariei Neftochim, singura rafinarie petroliera din Bulgaria, controlata in acest moment de compania rusa Lukoil. Anterior, oficialii SOCAR si-au manifestat interesul si pentru pietele din Republica Moldova si Ucraina.

Frontex, gardienii "fortaretei Europa"

Comisia Europeană a anunţat ieri că a refuzat cererea Atenei de a cofinanţa construirea unei bariere de sârmă ghimpată la frontiera Greciei cu Turcia pentru a stăvili afluxul de imigranţi clandestini şi a avertizat autorităţile elene în legătură cu orice încălcare a drepturilor omului, relatează mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Comisarul Cecilia Malmstrom, însărcinată cu afaceri interne şi imigraţie, ”a refuzat”, deoarece ea consideră că ridicarea acestei bariere este o măsură pe termen scurt, care nu rezolvă problemele”, a explicat purtătorul său de cuvânt, Michele Cercone. Reamintim ca Malmstrom are prevăzută o deplasare în Grecia şi o misiune a executivului european va merge în această ţară începând de săptămâna viitoare pentru a pregăti vizita.

Obligatii internationale

Decizia de a construi această barieră ”ţine de responsabilitatea autorităţilor elene, dar orice măsură trebuie să fie în conformitate cu obligaţiile internaţionale ale Greciei, îndeosebi respectarea drepturilor omului şi a principiului respingerii unor persoane care au dreptul la protecţie internaţională”, a avertizat purtătorul de cuvânt al comisarului european. ”Nici o centimă din bugetul european nu va fi acordată” pentru acest proiect. ”Bariera va fi finanţată de Grecia din propriile resurse, fără fonduri de la Uniunea Europeană”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Grecia trebuie să primească 90 milioane de euro din partea Uniunii Europene în 2012 pentru a o ajuta să facă faţă problemelor puse de afluxul de solicitanţi de azil şi de imigranţi, dar fondurile respective nu pot fi utilizate pentru construirea barierei la frontiera greco-turcă, a avertizat Cercone.

Baricada de sarma

Bariera din sârbă ghimpată se va întinde pe circa 10,3 km în sectorul frontierei unde fluviul Evros, care reprezintă de altfel un obstacol natural, intră pe teritoriul turc. Ridicarea barierei a fost cerută de către mai multe state ale UE, îndeosebi de către Franţa, în pofida reticenţelor din partea Comisiei Europene. Ea vizează stăvilirea afluxului de imigranţi care tranzitează Turcia şi intră ilegal în Grecia pentru a ajunge apoi în alte state ale UE. Experti internationali, citati de mass-media regionala, considera ca aproximativ o jumătate dintre imigranţii ilegali care încearcă să intre în UE vin pe la graniţa terestră de 200 de kilometri dintre Turcia şi Grecia.
Autorităţile elene intenţionează să amplaseze un gard dublu de sârmă ghimpată pe lungime de aproximativ zece metri la graniţa cu Turcia, într-o zonă pe unde trec ilegal 245 de persoane pe zi. Gardul de zece metri va costa nu mai puţin de trei milioane de euro. Grecia a fost avertizată anterior că eşecul său de a-şi controla graniţele ar putea conduce la o excludere din spaţiul Schengen.

Gard politic

Ministrul grec pentru Ordinea Publică, Christos Papoutsis, a declarat că gardul va fi realizat între satele Kastanies şi Nea Vyssa, în apropiere de oraşul Orestiada, iar lucrările vor începe luna următoare. Acesta va fi legat de o reţea de camere fixe cu vedere nocturnă care vor furniza imagini în timp real noului centru de comandament. Majoritatea graniţei de 200 de kilometri dintre Grecia şi Turcia este delimitată de râul Evros, dar gardul va acoperi o porţiune în care cele două ţări sunt despărţite de uscat.
Grecia primeşte deja asistenţă din partea agenţiei europene Frontex, dar în pofida eforturilor poliţiei, imigranţii ilegali continuă să treacă din Turcia în Grecia. Statul elen reprezintă una din frontierele externe ale spaţiului Schengen şi vulnerabilitatea sa a devenit un subiect de tensiuni între ţările membre ale spaţiului liberei circulaţii. Franţa şi Germania s-au aliat unora dintre partenerii lor în vederea restabilirii controalelor la frontierele naţionale ale ţărilor din Schengen în caz de presiune migratorie puternică la o frontieră externă a spaţiului.

Politisti romani pentru Frontex

In luna decembrie 2011, CSAT a decis ca România să trimită mai mulţi jandarmi şi poliţişti în misiuni internaţionale, potrivit declaratiilor preşedintelui Traian Băsescu, urmans sa se înregistreze o creştere cu 36 de persoane faţă de anul 2011. Astfel, vor fi dislocaţi în total 382 de poliţişti şi jandarmi.
“Asta, în condiţiile în care, începând cu 24 decembrie 2011, retragem cei 106 jandarmi pe care îi avem în misiunea EULEX din Kosovo, mai rămân doar cinci jandarmi, pentru predarea materialelor şi a cazărmilor pe care le-au utilizat jandarmii români. Vom creşte însă participarea noastră la misiunile europene din Afganistan, din EULEX şi Europol, unde ne creştem participarea cu jandarmi şi poliţişti pentru a răspunde comandamentelor de instruire a structurile de ordine publică din această ţară. De asemenea, menţinem un efectiv de 51 de persoane în misiuni ONU. Nu în ultimul rând, la dispoziţia agenţiei Frontex, în misiuni destinate protejării frontierelor UE vom avea 134 de poliţişti de frontieră pe nave”, a precizat Băsescu.

Seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a discutat sambata, la Conferinta pentru securitate din Munchen, cu omologul turc, Ahmet Davutoğlu, despre noul stadiu al relatiilor bilaterale, iar, in acest sens, cele doua parti urmeaza sa elaboreze in perioada urmatoare un Plan de actiune. Ministrul roman de externe a salutat noul stadiu al relatiilor bilaterale dintre Romania si Turcia, ridicate la nivel de Parteneriat Strategic, in decembrie 2011, prin semnarea unei Declaratii Comune. Ambii demnitari au exprimat interesul pentru convenirea unor proiecte concrete in vederea implementarii Parteneriatului Strategic. in acest sens, cele doua parti urmeaza sa elaboreze in perioada urmatoare un Plan de actiune, informeaza MAE. Cei doi ministri au evidentiat nivelul crescut al cooperarii economice dintre cele doua state, reliefand potentialul existent pentru dezvoltarea, in continuare, a schimburilor economice si a investitiilor reciproce. A fost realizat un schimb de opinii cu privire la cooperarea regionala si agenda de securitate, cu accent pe Summit-ul NATO din luna mai a acestui an.

Frigul care se abate asupra Europei resuscita interesul UE pentru proiectul Nabucco, gazoduct de a carui constructie depinde alternanta surselor de aprovizionare cu gaze naturale. Totul pentru a se reduce dependenta UE de gaze rusesti. Proiectul gazoductului Nabucco este serios compromis, sustin mai multi experti, in special din cauza deciziilor Turciei. De la semnarea de catre Ankara, in iulie 2009, a acordului interguvernamental asupra acestui gazoduct, care ar urma sa permita transportul a peste 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Asia Centrala spre Europa, prin Turcia si ocolind Rusia, mai multe evolutii, precum si deciziile autoritatilor turce au pus in pericol proiectul. Neintelegerile repetate intre Rusia si Ucraina asupra preturilor, care au cauzat intreruperi ale aprovizionarilor, au impins in 2009 Uniunea European sa-si lanseze propriul proiect al unui coridor sudic de gaze (Southern Gas Corridor), pentru care Nabucco ar fi piesa centrala. In decembrie insa, Turcia a permis Rusiei sa treaca gazoductul South Stream prin apele sale din Marea Neagra, iar constructia acestei conducte, care ar trebui sa transporte 63 de miliarde de metri cubi pe an, ar urma sa inceapa in acest an. “Nabucco era in coma, chiar cu mult inainte de acordul asupra South Stream”, sustine Necdet Pamir, fost director adjunct al companiei turce de hidrocarburi TPAO. “Insa nimeni nu a spus ca Nabucco este mort”, a adaugat el, citat de AFP. Turcia a semnat, de asemenea, in decembrie un acord cu Azerbaidjanul pentru construirea gazoductului TransAnatolia, aruncand un nou semn de intrebare asupra fezabilitatii Nabucco, ce a avut inca de la inceput dificultati in a garanta un nivel de aprovizionare suficient. Oficial, Turcia, unul din cei sase parteneri, sustine in continuare proiectul. “Ne vom continua eforturile pentru ca acest proiect sa devina realitate”, a declarat recent ministrul turc al energiei, Taner Yildiz. insa expertii au dubii serioase. “Turcia nu a intrat cu adevarat in joc”, a spus Andrew Neff, expert pentru IHS Global Insight. “Turcia se vede un arbitru in domeniul energiei”, a adaugat el. Ross Wilson, fost ambasador american in Turcia si in prezent director al Dinu Patriciu Eurasia Center, in SUA, sustine ca, prin semnarea intelegerii cu Rusia, Turcia si-ar putea creste ‘puterea de negociere’ cu europenii in ceea ce priveste coridorul sudic.

Alternative energetice

Coridorul sudic ar putea include Nabucco, TAP (Trans-Adriatic Pipeline) sau Interconnector (ITGI), aceste ultime doua plecand din Turcia spre Italia si manifestandu-si interesul de a colabora cu TransAnatolia. “Nabucco este un proiect incomplet, de la inceput”, spune Mete Goknel, fost director al companiei nationale turce de distributie Botas, unul din partenerii Nabucco. “Cine va pompa gaz in conducta?”, s-a intrebat el. Asia Centrala este “curtea din spate” a Rusiei, iar tensiunile dintre Uniunea Europeana si Iran asupra problemei nucleare exclud Teheranul de pe lista potentialilor furnizori pentru Nabucco. Elnur Sultanov, expert in energie al Academiei Diplomatice din Azerbaidjan, sustine ca proiectul Southeast Europe Pipeline (SEEP), sprijinit de gigantul britanic BP, este ‘cea mai buna solutie posibila’. La fel ca Nabucco, si aceasta conducta ar avea ca tinta finala Austria, insa la un cost mai redus, cu o capacitate mai slaba la pornire si folosind infrastructuri existente. Cu toate acestea, expertii remarca faptul ca, beneficiind chiar si de un proiect de anvergura Nabucco, Europa, cu nevoile sale tot mai mari, nu va putea sa-si reduca semnificativ dependenta de Rusia. Conform previziunilor BP, importurile europene de gaz se vor dubla pana in 2030.

]]> http://karadeniz-press.ro/kara/nabucco-in-pericol-din-cauza-ankarei/feed/ 0 http://karadeniz-press.ro/kara/sua-acuza-companii-din-romania-de-colaborare-cu-pkk/ http://karadeniz-press.ro/kara/sua-acuza-companii-din-romania-de-colaborare-cu-pkk/#comments Thu, 02 Feb 2012 08:03:49 +0000 Ari Berg http://karadeniz-press.ro/kara/?p=24090 SUA au anunţat miercuri că au adăugat trei companii româneşti pe lista neagră a entităţilor vizate de sancţiuni pentru trafic de droguri, acuzându-le că au legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
Cele trei firme – Geleri Import Export, Gelro Impex şi Mega Group – sunt înmatriculate pe o rază de 100 km în jurul Bucureştiului, se precizează într-un comunicat al Departamentului trezoreriei, transmite Agerpres. Acestea au legături cu Zeyneddin Geleri, care este un membru de rang înalt al PKK, considerat organizaţie teroristă de către SUA şi de către Uniunea Europeană, şi este de asemenea membru al unei grupări de trafic de narcotice din România.
Geleri, împreună cu alţi doi cetăţeni turci şi cu un altul domiciliat în România, sunt acuzaţi că ‘aparţin unei organizaţii de trafic de droguri cu sediul în România, care utilizează întreprinderi de export-import pentru activităţi ilegale în Europa’, conform comunicatului.
Din 2008, PKK este vizat de sancţiuni americane împotriva traficanţilor de droguri. Washingtonul consideră că traficul de opiu şi cannabis către Europa este una din principalele surse de venit ale acestuia, care îi permite ’să obţină arme şi material’.
KARADENIZ PRESS reaminteste ca un important membru al organizatiei teroriste kurde PKK, Aktay Mehmet Resit, a fost capturat de autoritatile romane si extradat la sfarsitul lunii mai 2011 in Turcia, dupa ce autoritatile din aceasta tara l-au dat in cautare internationala pentru implicarea in mai multe atentate.
Resit, membru cu state vechi al Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), fusese arestat de judecatorii Curtii de Apel pe 14 februarie 2011, iar potrivit datelor furnizate procurorilor romani de catre omologii turci “persoana extradabila este urmarita pentru a fi judecata ca urmare a acuzatiei de a fi membru la organizatia ilegala de terorism PKK si de a participa in numele acestei organizatii la actiuni cu arme de foc, precum si a celei de incercare de separare de sub administratia statului a unei parti din teritoriul aflat sub suveranitatea statului (Turcia – n.r.)”. Pentru faptele de care este acuzat Resit, Ankara aplica pedepse severe, in cazul de fata, inchisoarea pe viata.