Chisinaul, sprijinit de europarlamentarii romani

„Republica Moldova trebuie să îndeplinească acei paşi prealabili pentru aderare. Apoi se va stabili deschiderea negocierilor, după care urmează faza în care se constată dacă RM a implementat aquis-ul comunitar (legislaţia comunitară – n. red.). Numai după aceste etape, RM va putea deveni stat membru” a declarat Adriana Ticau, europarlamentar roman, intr-un interviu acordat cotidianului national Curentul, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „De asemenea, autorităţile de la Chişinău pot transpune mai uşor legislaţia europeană beneficiind de ajutorul României. Noi, ca europarlamentari români, am susţinut mereu ca Republica Moldova să devină stat membru, dar RM este cea care trebuie să parcurgă toate procesele solicitate de mecanismul de aderare. Cred că şi Strategia UE pentru Dunăre va ajuta Republica Moldova în acest proces de construire a unui destin european” a mai declarat aceasta.

Nabucco vs. South Stream

„(…) proiectele sunt complet diferite, în sensul că proiectul Nabucco asigură diversificarea surselor de energie a UE, pentru că prin aceste conducte se va aduce gaz, fie din Azerbaidjan, fie din Iran, pe ruta Turcia, Bulgaria, Ungaria şi Austria” a subliniat europarlamentarul Adriana Ticau in interviul acordat. „Proiectul South Stream vizează aprovizionarea UE cu gaz ocolind Ucraina. În prima parte a planului de redresare economică pentru UE este deja inclus acest proiect Nabucco cu o sumă de 200  milioane de euro. Chiar săptămâna trecută, Comisia Europeană (CE) a demarat procedurile pentru finanţarea cu 2,3 miliarde de euro a unui număr de 12 proiecte legate de energia electrică şi alte 20 de proiecte vizavi de aprovizionarea cu gaz” a adaugat aceasta. „Practic şi de la CE, Nabucco este înscris cu o nouă sumă de finanţare. Proiectul Nabucco este extrem de important pentru noi, dar în acelaşi timp am văzut recent întâlniri între reprezentanţii Ministerului Economiei şi cei ai Gazprom, unde probabil s-a discutat eventuala intrare a României, sub o formă sau alta, în South Stream” a concluzionat europarlamentarul roman.

Presedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat, marti, ca limba ucraineana va fi unica limba de stat vorbita pe teritoriul Ucrainei si ca va fi implementata, in viitorul apropiat, Carta Europeana a limbilor regionale sau a limbilor minoritatilor. “In Ucraina se va dezvolta o singura limba de stat – limba ucraineana” – a spus Ianukovici, la decernarea premiilor Taras Sevcenko in regiunea Cerkassi, citat de Itar-Tass. Inaintea campaniei electorale desfasurata cu cateva luni in urma, formatiunea politica condusa de Ianukovici, Partidul Regiunilor, a semnat un acord cu liderii comunitatii romanesti din Ucraina prin care prin care vor fi garantate mai multe drepturi pentru minoritatile de pe teritoriul ucrainean, inclusiv minoritatea romana. Potrivit documentului, romana obtine statut de limba regionala oficiala in zonele locuite in majoritate de etnici romani, iar predarea in scolile din regiune se va face in limba romana. In urma unui ordin semnat la inceputul anului 2009 de fostul presedinte Viktor Iuscenko, Ministerul Educatiei de la Kiev decisese modificarea programelor scolare, astfel incat din 2010 predarea materiilor sa se faca exclusiv in limba ucraineana. Potrivit cifrelor oferite de Consulatul General al Romaniei la Cernauti, in Ucraina, 258.619 dintre persoane s-au declarat “moldoveni”, la ultimul recensamant din 2001, iar 155.130 persoane s-au declarat romani sau au declarat in calitate de limba materna, limba romana. In anul scolar 2008-2009, conform datelor statistice oficiale, functioneaza 80 de scoli cu predare in limba romana. Dintre acestea, in trei unitati scolare, exista clase de predare in limba ucraineana.

Romania va sprijini agricultura Republicii Moldova

Ministrul roman al Agriculturii, Mihai Dumitru si omologul sau din Republica Moldova, Valeriu Cosarciuc, au discutat in cadrul unei runde oficiale despre domeniile de colaborare dintre Romania si Republica Moldova, relateaza surse oficiale de la Bucuresti, citate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. „Am discutat pentru a sprijini acest proces de integrare europeana a Republicii Moldova, pentru a sprijini apropierea si dezvoltarea relatiilor dintre cele doua state, pentru a intensifica relatiile economice si in contextul recent al adoptarii Acordului de Trafic Frontalier”, a declarat ministrul roman al agriculturii, Mihai Dumitru.
La randul sau, ministrul Agriculturii de la Chisinau a precizat ca se vor face schimburi de informatii si specialisti in agricultura, Republica Moldova dorind sa beneficieze si de consultanta in ceea ce priveste adoptarea legislatiei agricole a Uniunii Europene. „Pentru noi este foarte importanta experienta Romaniei pentru ca sa dezvolte o agricultura performanta, o industrie alimentara performanta si tot ce este legat cu experienta in domeniul sigurnatei alimentelor, din ofesivitatea alimentelor, in acest plan de actiuni” a subliniat acesta. „Si in acest plan de actiuni, de colaborare moldo-romana in domeniul agriculturii si industriei alimentare sunt incluse toate domeniile de importanta pentru noi, pentru Republica Moldova” a mai declarat ministrul moldovean al agriculturii, Valeriu Cosarciuc.

CE sprijina independenta energetica a UE

Comisia Europeana a selectionat pentru finantare 43 de proiecte energetice majore, printre acestea se afla si patru proiecte in care este implicata Romania, relateaza mass-media de la Bucuresti. Printre acestea se numara constructia conductei Nabucco, interconectarea cu retelele de gaze din Ungaria si Bulgaria, precum si un proiect de intarire a securitatii aprovizionarii cu gaze prin inversarea fluxului. Pentru proiectul Nabucco, CE aloca 200 de milioane de euro, pentru interconectarea retelelor de gaze dintre Romania si Ungaria, contributia UE va fi de 16,6 milioane de euro, iar pentru interconectarea cu Bulgaria, suma ajunge la 8,9 milioane de euro. De asemenea, pentru pentru proiectul de inversare a fluxului de gaze, in eventualitatea unei intreruperi de scurta durata a aprovizionarii, Transgaz va primi 1,5 milioane de euro, mai relateaza Euractiv.

Investitii inteligente

Comisia aloca, in total, 2,3 miliarde de euro pentru 31 de proiecte europene din domeniul gazelor si 12 din domeniul energiei electrice. Este cea de-a doua decizie financiara din cadrul pachetului de redresare economica in valoare de aproape 4 miliarde de euro, fiind si cea mai mare suma investita vreodata de UE in infrastructura energetica.
„In cadrul planului de redresare al UE, finantam investitiile inteligente» – acordam stimulente pe termen scurt pentru atingerea unor obiective pe termen lung”, a declarat presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. „Investind in infrastructura critica, dam un impuls economiei si crearii de locuri de munca si, in acelasi timp, ne asiguram ca cetatenii UE vor avea curent electric si caldura in case, chiar si in cazul unor intreruperi de aprovizionare. Am tras invataminte din ultima criza a gazelor si este unul din motivele pentru care am hotarat sa alocam un sprijin financiar important pentru proiecte de noi infrastructuri energetice”.
La randul sau, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a precizat ca nu a mai fost aprobata niciodata o suma atat de mare pentru proiecte energetice. “Am ales proiecte cheie care vor contribui la o mai buna integrare a retelei energetice europene, dand flexibilitate fluxurilor de energie peste frontierele statelor membre. Obiectivele energetice si ecologice ale Europei necesita investitii mari si riscante in infrastructura care nu aduc profituri imediate. Problema este ca proiectele de acest tip risca sa sufere amanari in actualul climat economic. Or, in acest moment, Europa poate juca un rol important in mentinerea lor pe ordinea de zi”,a spus Oettinger.

Fonduri de criza

Comisia va aloca 910 milioane de euro pentru 12 proiecte de interconectare a retelelor de energie electrica si 1,3 miliarde de euro pentru 31 de proiecte de gazoducte. Proiectele selectionate astazi vor ajuta la finalizarea unor importante investitii care riscau sa sufere mari intarzieri din cauza incetinirii activitatii economice. Cofinantand in proportie de pana la 50% unele segmente din aceste proiecte, UE va stimula sectorul privat sa investeasca, la randul sau, pana la 22 miliarde de euro. Suma de 2,3 miliarde de euro va fi pusa la dispozitia promotorilor proiectelor in urmatoarele 18 luni.
Proiectele selectionate din domeniul infrastructurii energiei electrice si gazelor naturale reprezinta prioritatile energetice ale UE. Printre acestea se numara ameliorarea interconectarii statelor membre si reducerea izolarii unor zone mai indepartate, cum ar fi cele trei state baltice, Irlanda si Malta. O alta prioritate, care se confirma astfel, este necesitatea de a intari securitatea aprovizionarii cu gaze prin sprijinirea unor proiecte de inversare a fluxului in noua state membre, precum si a proiectelor Nabucco si Galsi menite sa asigure diversificarea importului de gaze naturale.
Reamintim ca in martie 2009, UE a alocat 3,98 miliarde de euro pentru a sprijini redresarea economica a Europei. Comisia va prezenta un raport Consiliului European in martie 2010.

Parlamentul turc a ratificat tratatul Nabucco

Legislativul unicameral de la Ankara a ratificat acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului Nabucco, proiect ambitios care vizeaza reducerea dependentiei energetice a Uniunii Europene (UE) de importurile din Rusia, prin alimentarea cu gaze naturale din Asia Centrala, tranzitand Europa de Est si Turcia, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acordul pentru realizarea proiectului a fost semnat in iulie 2009 de cinci state, respectiv Austria, Romania, Ungaria, Bulgaria si Turcia, costurile proiectului fiind estimate la aproximativ opt miliarde de euro. In paralel, Comisia Europeana a alocat ieri 200 de milioane de euro destinate infrastructurii necesare proiectului. Investitiile UE sunt conditionate de obtinerea, pana in toamna, a unor contracte de aprovizionare cu gaze din Asia Centrala. Reamintim ca Nabucco a fost deja ratificat de parlamentele din Ungaria si Bulgaria.

Nabucco pe scurt

Gazoductul Nabucco, un proiect de zece miliarde dolari sprijinit de Uniunea Europeana si SUA, vizeaza legarea zonei centrale a Asiei, bogata in gaze naturale, de Europa, relateaza mass-media. Conceput ca o alternativa la gazul natural furnizat de Rusia, pentru diminuarea dependentei Uniunii Europene fata de Moscova, Nabucco ar oferi gaz din Azerbaidjan, Iran, Irak, Turkmenistan si Kazahstan. Punctul de pornire al gazoductului Nabucco, cu o capacitate de 20-30 miliarde m.c. de gaze anual, a fost stabilit la Erzurum, in Turcia, punctual final al conductei fiind terminalul de la Baumgarten, din Austria. Gazodcutul va fi legat langa Erzurum cu conducta Tabriz-Erzurum si cu conducta Caucazului de Sud, realizandu-se astfel legatura cu conducta de gaz Trans-Caspica. Conducta Iran-Turcia are 2,577 km si merge din Tabriz (nord-vestul Iranului) pana in Ankara (Turcia), iar conducta Caucazului de Sud, sau conducta Baku-Tbilisi-Erzurum(BTE) transporta hidrocarburi din Shah Deniz (Azerbaidjan) in Turcia. Gazoductul Nabucco va fi format din 200.000 de conducte. Nabucco are 2.000 km in Turcia, in Bulgaria – 400 km, in Romania – 460 km, in Ungaria – 390 km si in Austria – 46 km. Proiectul necesita doua milioane de tone de otel, 200.000 de segmente de teava de otel si peste 30 de statii de comprimare a gazului.
Costul estimat initial al lucrarilor era de aproximativ 4,5 miliarde Euro. Datorita cresterii pretului petrolului si implicit si al otelului, estimarea actualizata in luna mai 2008 a ajuns la peste 7,9 miliarde euro. Totodata, mass-media turca considera ca proiectul va costa peste 10 miliarde de dolari, suma respinsa de oficialii Nabucco. Proiectul va fi finantat, in proportie de o treime, de catre actionari si de banci, doua treimi.

Probleme pe teava

In functie de situatia economica si politica, gazele naturale vor proveni din Iran, Irak, Azerbaijan, Turkmenistan si Kazakhstan. Principalii furnizori de gaze pentru proiect sunt Azerbaidjan si Turkmenistan. In cazul Turkmenistanului, problema este tranzitul pe sub Marea Caspica, in conditiile in care chestiunea granitelor maritime ramane o problema nerezolvata in zona, iar pentru rezolvarea acesteia este nevoie de acordul Rusiei.
Un alt pericol pentru viitorul Nabucco il reprezinta regimurile instabile ale viitoarelor state furnizoare (Turkmenistan, Azer­baidjan, Uzbekistan sau Kazahstan) care au alternativa de a vinde gazul Rusiei sau Chinei, asadar ar putea pune presiune asupra europenilor. Astfel, in opinia analistilor occidentali, o problema importanta este faptul ca tarile furnizoare din Asia Centrala si Caucaz pe care se bazeaza UE pentru Nabucco, nu sunt modele de democratie. In plus, unele dintre aceste state, precum Turkmenistanul, Azerbaidjanul, Uzbekistanul sau Kazahstanul sunt de multa vreme curtate de alti potentiali parteneri foarte interesati de resursele lor energetice. “Se afla in constructie o conducta prin Uzbekistan si Kazahstan catre China, iar statele central-asiatice au rute alternative, prin urmare si ele vor putea exercita, pe viitor, presiuni asupra conductei Nabucco”, au declarat sursele citate.

Universitatea din Iasi trece Prutul

Universitatea de Stat „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi ar putea deschide o filiala in orasul Ungheni din Republica Moldova, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Propunerea de a deschide la Ungheni o filiala a universitatii din Iasi, considerata una dintre cele mai prestigioase din Romania,a fost avansata de Constantin Simirad, presedintele Consiliului Judetean Iasi, in timpul unor discutii cu oficialitatile din stanga Prutului.
„Ideea, desi nu este una noua, este extraordinar de buna”, a remarcat Alexandru Ambros, primarul orasului Ungheni, citat de mass-media locala. Acesta a dat asigurari ca autoritatile vor examina cu atentie toate propunerile si vor incerca sa gaseasca varianta optima pentru un local destinat activitatii institutiei de invatamant superior. „Este logic ca la Ungheni, care se afla la o distanta de doar 15 kilometri de Iasi, sa activeze o filiala a unei universitati iesene”, a mai spus primarul, citat de cotidianul local „Expresul de Ungheni”.

Pod universitar

Reamintim ca, in anii 2000-2001, a mai existat o tentativa de a inaugura o filiala a unei universitati din Romania la Ungheni (n.r.-oras cu aproximativ 35 de mii de locuitori), dar, din cauza numarului foarte mic de doritori si a costurilor crescute, s-a renuntat. Un alt impediment a fost reprezentat de accederea la putere a Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), care a declansat o furibunda campanie impotriva extensiilor universitatilor romanesti deja existente in Republica Moldova, in orasele Cahul, Balti si Chisinau, acestea fiind inchise succesiv. Totodata, filialele institutiilor de invatamant superior din Federatia Rusa pot functiona fara probleme pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv in Transnistria, incalcand legislatia nationala moldoveneasca, precum si cea internationala.

Ministrul roman de Externe, T.Baconschi, vrea sa relanseze relatiile cu Moscova

Ministrul Afacerilor Externe de la Bucuresti, Teodor Baconschi, l-a primit în audienţă ieri, 4 martie 2010, pe Alexandr Ciurilin, ambasadorul Federaţiei Ruse în România, principalele teme abordate concetrandu-se pe stadiul relaţiilor româno-ruse şi perspectivele dezvoltării lor viitoare, se arata in comunicatul de presa al MAE, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Şeful diplomaţiei române a arătat că dialogul româno-rus trebuie aşezat pe o bază constructivă, modernă, echilibrată, în concordanţă cu realităţile secolului XXI, cu luarea în considerare, pe principii de respect reciproc, a intereselor şi statutului fiecărei părţi.
Ministrul Baconschi a subliniat atenţia pe care o acordă România relaţiilor cu Federaţia Rusă în ansamblul lor, cu accent pe dimensiunea economică, apreciind că se impune impulsionarea formatelor de dialog existente, cum ar fi comisiile mixte, şi chiar crearea unor noi instrumente pentru dinamizarea schimburilor economice. Baconski si-a manifestat speranţa că în 2010 se va depăşi tendinţa de diminuare a volumului schimburilor comerciale între cele două ţări. 
De asemenea, in timpul discutiilor, a fost evidenţiat potenţialul existent pentru promovarea de proiecte comune cu impact la nivelul opiniei publice, cum ar fi festivaluri de film ruso-române, sau programe de traduceri din literaturile celor două ţări, insistandu-se pe colaborarea culturală şi academică dintre cele doua parti, printre propunerile concrete numărandu-se si deschiderea unui institut cultural român la Moscova.
În încheiere, ministrul roman al Afacerilor Externe a transmis un mesaj de salut omologului rus, Serghei Lavrov, exprimându-şi disponibilitatea pentru o întâlnire cu acesta, la Bucureşti, la Moscova, sau în marja unui eveniment multilateral.

Presedintele Traian Basescu a efectuat, joi, o vizita fulger in Afganistan unde s-a intalnit cu militarii romani din acest teatru de operatii. Liderul de la Cotroceni a fost intampinat pe aeroportul din Kandahar, de catre comandatul trupelor NATO in Afganistan, generalul Stanley McCrystal, si de generalul britanic Nick Carter. Basescu a mers apoi la Qalat, unde a decorat Drapelul de lupta al Batalionului 33 Vanatori de Munte Posada, in semn de recunostinta si apreciere a inaltului profesionalism si rezultatelor remarcabile obtinute de militarii romani in Afganistan. “Sunt astazi la voi pentru ca orice sef de stat are obligatia sa isi arate respectul pentru militarii aflati in misiune, nu doar prin declaratii, ci si prin a fi alaturi de ei, ori de cate ori are ocazia. Inaltul ordin cu care am decorat astazi Drapelul de lupta al batalionului este semnul respectului meu si al romanilor pentru ceea ce faceti”, a afirmat seful statului, care se afla joi intr-o vizita in Afganistan, la trupele romanesti dislocate in aceasta tara”, a declarat Basescu.

Beneficii pentru militari

Seful statului a mai adaugat ca, in tara, evenimentele din Afganistan preocupa institutiile statului si a anuntat ca, in zilele urmatoare, va promulga legea prin care serviciul militarilor voluntari se poate desfasura pana la varsta de 45 de ani cu asigurarea pensiei si considerarea timpului petrecut in teatrele de operatii ca timp dublu de serviciu in vederea pensiei. “De asemenea, noua lege prevede asigurarea serviciului medical gratuit pentru militarii voluntari pe tot timpul vietii lor. Este un mic semn de respect al tarii pentru lucrurile mari pe care le faceti aici”, a precizat Basescu. Presedintele le-a multumit militarilor in numele poporului roman, asigurandu-i ca eroismul lor aseaza tara noastra intr-o noua postura, astfel incat greutatea cuvantului Romaniei in structurile euroatlantice devine tot mai semnificativa. “Imi doresc mult ca, in timpul celui de-al doilea mandat al meu, sa se intample ceea ce s-a intamplat in primul mandat, atunci cand, in Irak, militarii romani au raportat misiune indeplinita”, a spus Traian Basescu.

Echipament militar suplimentar

Cu aceeasi ocazie, Traian Basescu i-a cerut comandantului trupelor NATO din Afganistan, Stanley McCristal, ca partea americana sa suplimenteze numarul de masini de lupta acordate trupelor romanesti, avand in vedere cresterea numarului de soldati romani dislocati in Afganistan. In Afganistan, Basescu a fost insotit de ministrul Apararii, Gabriel Oprea, si de seful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin. In urmatoarele luni, efectivul trupelor romane in Afganistan va fi de 1.800 de soldati, dupa ce CSAT a aprobat in urma cu cateva luni trimiterea unei contingent supplimentar de inca 600 de militari.

Submarinele rusesti ameninta echilibrul din Marea Neagra

Ministerul Apararii de la Moscova ia in considerare posibilitatea desfasurarii in Marea Neagra a unui submarin modern, cu propulsie nucleara si dotat cu arme nucleare tactice, au declarat oficiali militari rusi, citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, comandamentul Flotei militare ruse de la Marea Neagra a transmis catre forurile de conducere ale Marinei Militare ruse documentatia tehnica necesara pentru aprobarea finantarii infrastructurii necesare deservirii unei astfel de nave. Anterior, autoritatile de la Moscova si-au anuntat intentia de a consolida Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015. Planurile Rusiei de a moderniza intregul sau efectiv militar naval vor fi realizate pana in 2016, cosidera oficialii citati de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Strategie nucleara

Reamintim ca seful adjunct al Statului Major al fortelor navale ruse, viceamiralul Oleg Burtev, declara anterior ca Rusia vrea sa prioritizeze dezvoltarea submarinelor cu propulsie nucleara inarmate cu rachete capabile sa transporte focoase nucleare, mentinandu-si in acelasi timp flota de submarine strategice. Marina militara rusa va avea in continuare in componenta o flota de 60 de submarine, incluzand aici 10 submarine cu propulsie nucleara, peste 30 de submarine de atac, diesel si pentru misiuni speciale. “Probabil, armele nucleare tactice (de pe submarine -n.red.) vor juca un rol important in viitorul apropiat”, a declarat viceamiralul Oleg Burtev, completand ca raza si precizia sunt crescute gradual. “Nu mai este necesara echiparea cu focoase nucleare puternice. Putem instala focoase nucleare mai putin puternice pe rachetele de croaziera deja existente”, a mai spus acesta. “Statul Major al Marinei considera ca submarinele raman un punct forte pentru securitatea Rusiei, reprezentand elemente de baza a fortei militare. Acest factor este descurajator pentru cei care ameninta si agreseaza tara noastra”, a adaugat un alt oficial militar rus, sub protectia anonimatului.
Un alt nou submarin nuclear multifunctional, “Severodvinsk”, cu o lungime de 119 metri si putand naviga pana la o adancime de 600 de metri, urmeaza sa fie operational din 2011, a mai indicat Oleg Burtev. Submarinul de generatia a patra Graney combina capacitatea de a lansa o multitudine de rachete de croaziera (pana la  5.000 de kilometri), si se poate angaja in lupte deschise cu alte submarine sau nave de suprafata. Totodata, in cursul anului 2010, potrivit lui Oleg Burtev, marina rusa de razboi va efectua mai multe teste cu cel mai recent tip de rachete balistice, Bulava-M, cu care vor fi dotate submarinele strategice de a patra generatie.

Flota consolidata

Totodata, surse militare de la Moscova, citate de mass-media locala, au declarat ca Federatia Rusa intentioneaza sa isi consolideze Flota militara a Marii Negre, cu baza in portul Sevastopol din peninsula Crimeea, cu doua fregate si trei submarine pana in anul 2015. Sursele citate au mai declarat ca “zona de actiune a Flotei ruse a Marii Negre cuprinde intreaga regiune a Mediteranei. Mai mult, vasele Flotei Marii Negre sunt angajate in operatiuni anti-piraterie in cornul Africii. Misiunile in largul marii nu pot fi indeplinite decat de fregate dotate cu armament universal”, au conchis oficialii militari rusi.
Anterior, generalul Vladimir Popovkin, ministru adjunct al Apararii, insarcinat cu inarmarea a declarat ca Rusia isi va consolida capacitatile de aparare mobilizate in “regiunea sudica” a tarii, inclusiv flota Marii Negre. Considerat un apropiat al Kremlinului, generalul rus a afirmat ca, dupa o analiza amanuntita a “rezultatului conflictului din Osetia de Sud”, Ministerul Apararii a propus o serie de masuri pentru cresterea numarului de miltiari in regiunea de sud a tarii, precum si a flotei Marii Negre.
Popovkin a precizat ca unitatile navale din Flota rusa a Marii Negre vor fi dotate si cu noi submarine electrice diesel Lada Project 677, versiuni modernizate de submarine de clasa Varsavianka, sisteme mobile de rachete de coasta Bal-U, precum si un numar de nave capitale. El a reiterat angajamentul partii ruse de a sprijini Republica Abhazia in dezvoltarea unei „flote eficace” pentru combaterea „pirateriei georgiene”, subliniind ca marina abhaza va fi dotata cu noi nave de patrulare pentru protejarea coastei si a liniilor de comunicatie maritima.

Presedintele roman Traian Basescu a vizitat statul central-asiatic

Dupa modelul aplicat in vizita recenta din Republica Moldova, presedintele Traian Basescu s-a deplasat miercuri, in cea de a doua zi a vizitei de lucru in Kazahstan, in regiunea Karaganda din nordul acestei tari, unde se afla intr-o vizita oficiala de doua zile, pentru a se intalni cu reprezentantii comunitatii romanesti din regiune si pentru a aduce un omagiu soldatilor romani care au murit in lagarul de prizonieri de razboi din Karaganda, intre anii 1941-1950. Seful statului roman a depus o coroana de flori la piatra funerara ridicata in memoria soldatilor romani in complexul memorial Spassk, intalnindu-se ulterior cu reprezentanti ai societatii romane “Dacia” din regiune, potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale. Piatra funerara in amintirea soldatilor romani a fost dezvelita in septembrie 2003. Societatea romana “Dacia” si-a inceput activitatea in 2009, incercand sa reprezinte interesele celor peste 3.500 de etnici romani care traiesc in regiune. Basescu a mai spus ca ca Romania este gata sa trimita in aceasta tara cadre didactice specializate in predarea limbii romane, in cadrul unor scoli duminicale. Seful statului a adaugat ca Romania si-a modificat semnificativ legislatia privind acordarea cetateniei, astfel incat cei care si-au pierdut fara voia lor cetatenia romana, sa o poata redobandi. Traian Basescu a precizat ca acest pas a fost facut inclusiv pentru ca aceia care traiesc in afara Romaniei sa poata beneficia de o serie de avantaje pe care le confera statutul de cetatean al UE, precum dreptul la libera circulatie in Uniunea Europeana, dreptul la munca, dar si de a studia la universitati din UE. In regiunea Karaganda opereaza in prezent si un joint-venture cu participarea partii romane, SA “PSV Company”, specializat in extractia de piatra ornamentala si piatra de constructii.

Romania, punte spre UE

Presedintele Traian Basescu i-a spus omologului sau kazah, Nursultan Nazarbaev, ca Romania a sustinut decizia comuna UE-Kazahstan privind revizuirea actualului cadru contractual bilateral in scopul stabilirii unui parteneriat avansat sau a unui nou acord intre Astana si Bruxelles. De asemenea, cei doi sefi de stat au discutat, cu prilejul vizitei de stat efectuate de presedintele Traian Basescu in Kazahstan, despre imbunatatirea relatiilor bilaterale, mai ales in domeniul economic. La finalul intrevederii care a avut loc marti la sediul Presedintiei din Astana oficialii romani si kazahi au semnat si o serie de acorduri bilaterale: Acordul de cooperare economica, Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, Acordul privind cooperarea in domeniul turismului, Acordul privind cooperarea in domeniul justitiei si Memorandumul de Intelegere in domeniul statisticii.