Tinerii liberali au pichetat luni Ambasada Federaţiei Ruse în Republica Moldova în contextul comemorării a 200 de ani de ocupaţie.
Îmbrăcaţi în tricouri albe, cu inscripţia “1812 ocupaţie”, tinerii au format un lanţ viu în faţa Ambasadei, afişând două bannere imense cu inscripţia „Rusia – recunoaşte ocupaţia!”, „1812 – 200 de ani de ocupaţie”. Tinerii liberali au fluturat baloane de culoare neagră, simbol al calvarului ocupaţiei. Totodată, tinerii au organizat şi o expoziţie de fotografii de epocă în care este evocată perioada de ocupaţie a Basarabiei de Rusia Ţaristă şi consecinţele ocupaţiei.
Preşedintele Tineretului Liberal Ion Cebanu, prezent la eveniment, a menţionat că 1812 este anul în care ţara lui Ştefan a fost ruptă în două, iar consecinţele acestei agresiuni sunt resimţite şi în prezent. Vicepreşedintele PL, Anatol Petrencu, profesor universitar, a declarat, fiind solicitat de reprezentanţii mass-media, că “eliberatorul”, venit în 1812, trebuie să plece acasă, amintind că Federaţia Rusă nu şi-a retras armata de pe teritoriul Republicii Moldova.
Ion Bargan, Preşedintele Clubului Studenţilor Liberali, a precizat că revendicarea Tineretului Liberal este recunoaşterea ocupaţiei. “Este o revendicare corectă, cinstită pentru care vom pleda şi în continuare, până când va auzi lumea întreagă că Basarabia a fost ocupată în 1812”, a mai spus Ion Bargan. La eveniment au participat circa 300 de tineri liberali.

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, se va afla, pe 15 mai, în Federaţia Rusă, cu ocazia reuniunii informale a Consiliului Şefilor de State membre ale Comunităţii Statelor Independente, care va avea loc la Moscova.
Agenda lucrărilor se va centra pe reuniunea jubiliară a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, care se va desfăşura la ora locală 13.30, şi reuniunea informală a Consiliului Şefilor de State CSI, care va avea loc la ora 19.30. Preşedintele Timofti va reveni în ţară pe 16 mai.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a invitat pe preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti la summit-ului informal ale şefilor de stat ai CSI, prin intermediul noului ambasador al Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin. Nicolae Timofti a întreprins prima sa vizită oficială la Bruxelles, la sfârşitul lunii aprilie, iar apoi la Bucureşti şi Kiev.
“Am spus-o şi o spun: sunt convins că noi trebuie să menţinem acele relaţii bune pe care le avem deja cu Rusia şi trebuie să continuăm mai departe, să găsim acele puncte de tangenţă care ne unesc. Noi avem mulţi cetăţeni care lucrează… acuma se află în Rusia. Sunt mulţi cetăţeni ai Rusiei care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Şi noi trebuie ca, în cadrul colaborării noastre bilaterale, să facem tot posibilul ca să avem relaţii în toate domeniile – relaţii, cum aţi spus, economice, culturale, sociale, că altă cale nu există, dacă noi vom căuta numai punctele care ne despart – anume cu Rusia, am spus încă o dată, trebuie să ne aflăm permanent în relaţii bune, prieteneşti şi trebuie să-i convingem pe toţi că noi n-avem alte interese faţă de Rusia decât o colaborare de prietenie şi o colaborare în interesul ambelor părţi”, declara Nicolae Timofti, la începutul lunii mai.

Retragerea militarilor rusi

“Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi a diferitelor grupări şi eu sunt de părere că noi o să reuşim – nu pot să vă spun termenul, când – dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica Republicii Moldova. Şi eu am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, acum, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova şi am stat şi am avut discuţii deschise, sincere, şi dumnealui, şi în timpul întrevederii şi după, a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată pe baza unor discuţii, a tratativelor şi pe baza relaţiilor bilaterale. Dar eu sunt de părere că trebuie puse în aplicare mecanismele organelor internaţionale – ştiţi că este o hotărâre privind retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova, la Istanbul, din 99, şi eu sunt sigur că acest acord va fi realizat, dar aşa e situaţia, noi trebuie să discutăm. I-am spus domnului Rogozin: eu nu văd necesar ca pe teritoriul Republicii Moldova să se afle militari şi armată străină, fiindcă conflictul care a fost pornit în 92, astăzi, premisele şi motivele pentru a reîncepe, Doamne fereşte, ele nu există. Aici depinde foarte mult de politicieni, cum vor discuta şi care scopuri le vor urmări în rezolvarea conflictului”, declara preşedintele Republicii Moldova în timpul vizitei la Bucureşti.

Seful Delegatiei Uniunii Europene in Republica Moldova, Dirk Schuebel a declarat intr-un interviu publicat ieri de agentia Info-Prim Neo ca pentru a se accelera procesul de aderare a Republicii Moldova la UE este nevoie de o mai mare implicare a cetatenilor de peste Prut in acest proces. „In primul rand, cetatenii trebuie sa se implice mai mult in procesul de integrare europeana. Ei trebuie sa fie cat mai activi, sa se implice in procesul de democratizare a Republicii Moldova si in promovarea mesajului european. Consider ca in ultimele luni au fost facuti pasi foarte buni. Societatea civila a devenit cu mult mai activa decat in trecut si nu doar in domeniul politic, dar si in celelalte, cum ar fi mediul, drepturile consumatorului etc. in opinia mea, societatea civila a devenit mai activa si in regiunile tarii. Cand am venit, in 2009, in Republica Moldova societatea civila era activa doar in Chisinau, iar acuma vad ca si in regiuni sectorul neguvernamental a devenit mai activ. si chiar si in regiunea transnistreana este societate civila activa cu care noi conlucram”, a declarat Schuebel. Oficialul UE a mai spus ca presedintele Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, nu are motive sa fie sceptic in privinta modificarii regimului de vize pentru cetatenii Republicii Moldova si ca in continuare se negociaza acest aspect.

Legislativul ucrainean va alcatui o comisie parlamentara responsabila de solutionarea problemei transnistrene, a declarat presedintele comunistilor din Ucraina, Petro Simonenko, in cadrul unei intalniri cu liderul separatist de la Tiraspol Evgheni sevciuk, potrivit Jurnal.md. Pe de alta parte, liderul grupului parlamentar al Radei Supreme (Parlamentul ucrainean-n.r.) pentru relatii cu Republica Moldova, Anatolie Kinah, si-a exprimat pesimismul in privinta rezolvarii in curand a diferendului transnistrean. Deputatul crede ca autoritatile de la Chisinau vor pierde regiunea separatista daca influenta Romaniei asupra Republicii Moldova se va extinde. Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care a efectuat vineri o vizita de lucru la Kiev, s-a intalnit cu omologul sau ucrainean, Viktor Ianukovici, si cu premierul Mikola Azarov. Timofti a abordat problema transnistreana in cadrul discutiei cu premierul, multumindu-i pentru sprijinul pe care Ucraina il acorda Republicii Moldova in solutionarea diferendului transnistrean, relateaza cotidianul Timpul, in editia electronica. seful statului de la Chisinau a precizat ca nu considera oportuna mentinerea in zona raului Nistru a unor trupe militare, care, in opinia sa, fac dificila circulatia cetatenilor moldoveni de pe cele doua maluri ale Nistrului si pot deveni un factor destabilizator in regiune. Timofti a amintit incidentul petrecut in ianuarie pe podul de langa orasul Dubasari, unde un militar rus a impuscat mortal un cetatean moldovean neinarmat. Mikola Azarov a declarat, la randul sau, ca Ucraina este interesata de solutionarea problemei transnistrene. “Tarile noastre nu au nevoie de un conflict la granita dintre ele”, a mentionat premierul ucrainean. Nicolae Timofti si Mikola Azarov au mai discutat despre cooperarea economica dintre cele doua state si au apreciat ca pozitiva activitatea comisiei interguvernamentale comercial-economice.

În a doua jumătate a anului 2012, la Ankara, Turcia, ar putea fi semnat Acordul privind anularea regimului de vize între Republica Moldova şi Republica Turcia şi Acordul de readmisie între cele două state.
Anunţul a fost făcut, sâmbătă, la Chişinău, de vicepremierul Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, după întrevederea cu omologul său turc, Ahmet Davutoglu, aflat într-o vizită de două zile în R. Moldova. Leancă a anunţat că, în perioada imediat următoare, experţi din cele două state se vor întâlni pentru a negocia prevederile celor două documente, care urmează să fie semnate deja în a doua jumătate a anului curent, la Ankara, de premierii Republicii Moldova şi Turciei.
Ahmet Davutoglu a reiterat intenţia de a semna, în cel mai scurt timp, cele două acorduri, fapt ce va impulsiona şi mai mult dezvoltarea relaţiilor bilaterale moldo-turce. Şeful diplomaţiei turce a constatat că volumul schimburilor comerciale dintre cele două state este în ascensiune, astfel, din 2003 şi până în prezent, acest indicator s-a majorat de cinci ori şi a atins nivelul de 450 milioane de dolari americani.
La conferinţa de presă, cei doi miniştri au semnat Protocolul interguvernamental de colaborare în domeniul arhivelor.

Prima vizită în R Moldova a unui şef al diplomaţiei turce

Vizita ministrului Afacerilor Externe al Republicii Turcia este prima vizită în R. Moldova a unui şef al diplomaţiei turce în istoria relaţiilor bilaterale dintre cele două state şi este prilejuită de marcarea a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Moldova şi Turcia. Oficialul turc a mai avut întrevederi cu preşedintele Nicolae Timofti şi premierul Vlad Filat. Programul vizitei delegaţiei de la Ankara a prevăzut, de asemenea, vizitarea Unităţii Teritorial Administrative Gagauz-Yeri, unde aua vut loc întrevederi cu conducerea regiunii.
În cadrul întrevederii dintre Ahmet Davutoglu şi Vlad Filat, au fost abordate subiecte şi ce ţin de consolidarea relaţiilor bilaterale dintre cele două state, dezvoltarea colaborării comercial-economice, implementarea în R. Moldova a mai multor proiecte investiţionale. “Avem încă multe de realizat împreună, iar dacă ne dorim sincer acest lucru, atunci cu siguranţă vom reuşi”, a precizat Vlad Filat. Premierul a mulţumit Guvernului turc pentru sprijinul pe care îl acordă autonomiei găgăuze.
“Turcia nu are frontieră comună cu Republica Moldova, dar noi vă considerăm un stat vecin prieten şi ne dorim să intensificăm cooperarea dintre ţările noastre. Ne dorim relaţii strategice cu R. Moldova”, a spus Ahmet Davutoglu. Ahmet Davutoglu a transmis premierului salutări din partea conducerii ţării sale, precizând că Vlad Filat este aşteptat în vizită în Turcia.

Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului a îndemnat vineri Guvernul Republicii Moldova să îşi respecte angajamentul de a adopta o lege antidiscriminare.
“Îndemnăm Guvernul moldovean să acţioneze conform angajamentului pe care şi l-a asumat de a adopta o legislaţie conformă obligaţiilor internaţionale în materie de drepturile omului, care ar fi trebuit să fie în vigoare de mult timp”, a subliniat o purtătoare de cuvânt a UNHCR, Ravina Shamdasani.
Deşi legea se află în pregătire din 2008, în prezent este dezbătută în continuare, în contextul în care urmează să aibă loc consultaţii cu Guvernul. Unul dintre punctele disputate ale acestei legi este interzicerea discriminării pe bază de orientare sexuală. “Dat fiind nivelul de ostilitate faţă de homosexuali, lesbiene şi transgen în R.Moldova, inclusiv îndemnuri la ură din partea unor politicieni şi funcţionari, este imperativ ca legea să fie adoptată. Aşa cum a subliniat în mai multe rânduri Înaltul Comisar (Navi Pilay), actele de violenţă şi de discriminare împotriva homosexualilor, lesbienelor şi persoanelor transgen constiuie încălcări ale drepturilor omului şi trebuie interzise”, a subliniat Shamdasani.
Această lege era una dintre problemele principale ridicate de Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului Navi Pillay în cadrul vizitei sale în această ţară, în noiembrie 2011. De asemenea, proiectul de lege figurează în raportul de evaluare periodică a situaţiei din R.Moldova adoptat în martie. Sub egida Consiliului ONU al Drepturilor Omului, procesul de elaborare a rapoartelor de evaluare periodică include o examinare a situaţiei drepturilor omului în toate statele membre ONU, o dată la patru ani.
Purtătoarea de cuvânt a anunţat că UNHCR salută, pe de altă parte, angajamentul societăţii civile moldovene în dezbaterea publică, dar şi pentru promovarea legii, care va oferi în acelaşi timp protecţie şi celorlalte minorităţi, ca cea romă, grupurile religioase şi persoanele seropozitive sau bolnave de SIDA.

Câteva mii de persoane au protestat duminică la Chişinău împotriva anexării Basarabiei la Imperiul Ţarist de la 1812. O contra-manifestaţie, la care au participat câteva zeci de persoane, a fost organizată de filoruşi.
Manifestaţia a fost organizată de Consiliul Unirii şi Acţiunea 2012, precum şi de alte organizaţii şi partide politice. Potrivit organizatorilor, împlinirea a 200 de ani de la raptul Basarabiei prin pacea ruso-turcă de la Bucureşti a scos în stradă circa 7.000 de persoane la Chişinău. Manifestanţi de toate vârstele au cerut reunirea teritoriului pruto-nistrean la România şi plecarea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
Cu drapele tricolore şi pancarte, participanţii au scandat lozinci şi au interpretat cântece patriotice şi pro-unioniste. Acţiunea a început în Piaţa Marii Adunări Naţionale din centrul Chişinăului şi a continuat cu un marş de protest la Ambasada Rusiei, unde au fost scandate lozinci antiruseşti, dar şi la Ambasada Turciei de la Chişinău, pe un traseu de aproape zece kilometri.
Anexarea Basarabiei a fost un act împotriva voinţei poporului şi a istoriei, de aceea, această greşeală trebuie reparată, a declarat preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, publicistul Nicolae Dabija. “Pentru noi, Războiul din 1812 nu s-a încheiat, aşa cum nu s-a încheiat nici cel din 1939-1945. Abia după ce Basarabia va reveni acasă vom putea vorbi şi noi despre pace, şi acest lucru este realizabil. Problema basarabeană este una internă a celor două state româneşti care trebuie să devină unul, aşa cum este în hărţile lui Dumnezeu din ceruri”, a declarat el.
În paralel cu manifestaţia de comemorare a anexării Basarabiei la Imperiul Ţarist, câteva sute de persoane, adepţi ai unor organizaţii pro-moldoveniste şi filoruse au organizat o contra-manifestaţie. “Şi pentru noi este o zi de doliu, deoarece în urma Tratatului de la Bucureşti, Rusia s-a oprit la Prut şi nu a ajuns la Siret, la hotarul istoric al Moldovei Mari”, a declarat Mihail Garbuz, unul dintre organizatorii acţiunii.
Poliţia a luat măsuri sporite de protecţie, după ce o acţiune similară de la sfârşitul lunii martie a condus la altercaţii între cele două tabere. Sute de poliţişti au format cordoane între cele două manifestaţii, dar chiar şi aşa unele provocări, înjurături reciproce şi gesturi obscene nu au putut fi evitate. Şi Ambasada Rusiei a fost înconjurată cu cordoane de poliţişti, inclusiv cu echipamente speciale.

Transnistria, miza electorala in Ucraina

Diferendul transnistrean nu va fi rezolvat în totalitate, cel mai probabil, în timpul apropiat, a declarat deputatul ucrainean Anatoli Kinah, conducătorul grupului parlamentar al Radei Supreme al Ucrainei pentru relaţii interparlamentare cu Republica Moldova. “Conflictul transnistrean este o problemă destul de complicată şi cu siguranţă că nu va fi rezolvat în termeni restrânşi. Dar, este important că treptat se reia procesul de negociere, inclusiv apar noi oportunităţi o dată cu schimbarea conducerii de la Tiraspol şi apariția unei persoane tinere precum Evgheni Şevciuk, care tinde spre relaţii constructive atât cu Kievul, cât și cu Chișinăul”, a declarat ex-premierul Anatoli Kinah pentru portalul ucrainean unn.com.ua, citat de mass-media de la Chisinau.

Pericolul romanesc

În acelaşi timp deputatul ucrainean este încrezător că extinderea influenţei României asupra Republicii Moldova creşte riscul pierderii Transnistriei. “Încercările de românizare artificială a Moldovei poate duce la o destabilizare serioasă a situaţiei din republică şi acest lucru este înţeles de conducerea ţării. Dacă vectorul românizării se va extinde, atunci Moldova va pierde Transnistria. Eu sunt sigur că conducerea ţării înţelege acest risc” a menţionat Anatoli Kinah, fost premier al Ucrainei în anii 2001-2002, în prezent deputat din partea Partidului Regiunilor.

Transnistria, miza electorala

Comuniştii ucraineni propun un scenariu pentru participarea transnistrenilor la alegerile din Rada Supremă din luna octombrie a anului curent care ar putea tensiona relaţiile dintre Chişinău şi Kiev. Piotr Simonenko, liderul comuniştilor ucraineni, le-a declarat jurnaliştilor din stînga Nistrului, în timpul recentei sale vizite în regiunea transnistreană, că a discutat cu politicienii de la Kiev, inclusiv cu cei de la putere, ca, în cazul în care nu se va reuşi deschiderea secţiilor de votare în stînga Nistrului, transnistrenii să poată vota în localităţile ucrainene de frontieră.
„Vă voi spune o taină. Eu deja m-am întîlnit cu liderii partidelor politice, inclusiv cu cei aflaţi la guvernare, şi m-am pronunţat pentru soluţionarea acestei probleme. Ei se acoperă cu faptul că acesta este un stat nerecunoscut. Aici sînt două căi de soluţionare a problemei. Prima – deschiderea secţiilor de votare aici. A doua cale constă în faptul că, noi vom elabora o posibilitate de deschidere a frontierei în ziua alegerilor şi oferirea dreptului cetăţenilor ucraineni, ce locuiesc în Transnistria, să voteze pe teritoriul ucrainean”, a declarat el.
De asemenea, liderul comuniştilor ucraineni a comunicat că va iniţia crearea în Rada Supremă a unui grup de prietenie şi colaborare cu Transnistria.

In cadrul discutiilor purtate la Kiev intre presedintii Republicii Moldova si cel al Ucrainei, cei doi oficiali au reiterat interesele ambelor state in scopul integrarii in Uniunea Europeana. “Vectorul de integrare europeana ramane unul dintre cei mai importanti in cooperarea dintre Ucraina si Republica Moldova”, a declarat liderul Ucrainei, Viktor Ianukovici. Cu toate acestea, presedintele ucrainean a mai adaugat ca si alte subiecte au stat in capul listei de discutii dintre cei doi oficiali, fara insa a da mai multe amanunte. Este foarte important ca Ucraina si Republica Moldova intotdeauna au fost parteneri, si s-au sustinut reciproc in cadrul organizatiilor internationale”, a declarat Ianukovici . La randul sau, Nicolae Timofti a spus, ca in chestiunea integrarii europene pozitia Ucrainei coincide cu cea a Republicii Moldova. Timofti a mai avut la Kiev intrevederi și cu premierul Ucrainei, Nicolai Azarov.

Conducerea partidului “Rusia Unita”, considerata ca formatiunea lui Vladimir Putin, evalueaza regiunea separatista transnistreana ca un subiect distinct care functioneaza ca o tara. Cel putin așa reiese din invitatia semnata de Presedintele Consiliului Suprem al Partidului “Rusia Unita”, Boris Grizlov adresata catre liderul partidului transnistrean “Obnovlenie”, Anatoli Kaminski, scrie Unimedia.md. Potrivit serviciului de presa al partidului “Obnovlenie”, Boris Grizlov l-a invitat pe Anatoli Kaminski la Congresul al XIII-lea al partidului de guvernamant rus care va avea loc la Moscova pe 26 mai. “Sunt increzator ca participarea delegatiei d-voastra in lucrarile congresului va aprofunda dialogul politic dintre cele doua partide și va consolida calitatea cooperarii bilaterale intre tarile noastre”, se spune in invitatie. La randul sau, conducerea partidului “Obnovlenie” a acceptat invitatia. Kaminski a fost candidatul sustinut oficial de la Moscova, dar multi analisti sunt de parere ca aceasta sustinere a fost una de fatada, chiar daca chipul acestuia a aparut pe afisele electorale alaturi de cel a lui Vladimir Putin.