Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate din cadrul Academiei Militare „Alexandru cel Bun” a organizat joi conferinţa internaţională ştiinţifico-practică cu genericul „Republica Moldova în condiţiile noii arhitecturi de securitate regională” – ediţia 2012.
La întrunire au participat experţi în domeniul securităţii şi apărării din România, Ucraina şi Republica Moldova, doctori conferenţiari şi lectori din cadrul Academiei Militare, precum şi reprezentanţi ai mass-media. Prezent la eveniment, generalul de brigadă Igor Cutie, Comandant al Comandamentului Forţe Terestre, a apreciat organizarea conferinţei ştiinţifice în domeniul securităţii regionale. „Astfel de evenimente sunt binevenite şi fiecare participant are posibilitatea de a se expune pe marginea subiectelor abordate”, a specificat generalul Cutie.
Participanţii au prezentat un şir de rapoarte ştiinţifice pe problema securităţii şi apărării la nivel internaţional. Totodată, aceştia au abordat opţiunile de securitate pentru Republica Moldova, semnificaţia statutului de neutralitate în condiţiile noii arhitecturi de securitate regională, problema pericolelor iminente care pot pune în dificultate funcţionarea sistemului de securitate naţională a statului, referitor la instituţiile statului, la politica externă, politica internă, cu repercusiuni directe asupra funcţionării domeniului militar naţional şi alte subiecte relaţionate.
Atât referenţii din R Moldova, cât şi cei de peste hotare, au susţinut că promovarea şi aplicarea teoriilor, cercetărilor ştiinţifice, care vizează consolidarea securităţii naţionale a statului, pot fi realizate doar printr-un efort comun al cadrului academic, ştiinţific, la nivel naţional, dar şi printr-un înalt grad de cooperabilitate dintre instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, instituţiile responsabile de abordarea şi soluţionarea acestor probleme, precum şi factorii de decizie ai statului.
În final, au fost organizate dezbateri pe marginea rapoartelor audiate, schimb de idei şi prezentarea celor mai noi rezultate ale cercetărilor în domeniile securităţii şi apărării, a fenomenului militar contemporan, precum şi în alte domenii. Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică cu genericul „Republica Moldova în condiţiile noii arhitecturi de securitate regională” este organizată anual în Academia Militară „Alexandru cel Bun”.

Neutralitatea foloseşte doar Moscovei

Neutralitatea Republicii Moldova nu asigură securitatea ţării, ci doar interesele Rusiei şi menţinerea influenţei acesteia în regiune, consideră mai mulţi experţi participanţi la conferinţă. Neutralitatea Republicii Moldova nu numai că nu a rezolvat probleme sale de securitate, dar continuă şi să fie sfidată de Federaţia Rusă, potrivit profesorului de la Academia Militară “Alexandru cel Bun” de la Chişinău, Sergiu Şaramet. “În cazul Republicii Moldova, neutralitatea permanentă nu a venit să rezolve obiectivele strategice propuse şi este sfidată prin prezenţa militară rusă pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat el. În acelaşi timp, potrivit acestuia, reforma armatei ruse are drept scop menţinerea influenţei militare pe teritoriul fostelor republice sovietice.
În contextul în care majoritatea populaţiei Republicii Moldova ar vota împotriva aderării Republicii Moldova la NATO, expertul Victor Juc, membru al Academiei de Ştiinţe, a apreciat că această atitudine este cauzată şi de lipsa discuţiilor la nivel politic referitor la acest subiect. “În consecinţă, 3/4 din populaţie mai continuă să perceapă NATO în spiritul logicii războiului rece”, a menţionat el.
Potrivit Constituţiei, Republica Moldova este stat neutru, care nu poate face parte din organizaţiile militare şi care nu permite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său. Acest statut este susţinut şi de Federaţia Rusă, care deţine însă un contingent de militari în Transnistria, zona de est a ţării, controlată de un regim separatist.
Anumiţi politicieni, precum şi forţe politice de la Chişinău doresc modificarea statutului de neutralitate şi aderarea la NATO, susţinând că fără acest pas, Republica Moldova nu va putea să adere la UE. Totuşi, majoritatea populaţiei nu ar susţine un asemenea demers. Experţii consideră însă că opinia populaţiei ar putea fi schimbată, dacă ar exista un consens la nivel politic.

Cooperarea militara dintre cele doua maluri ale Prutului a devenit deja o constanta a relatilor bilaterale. Romania si Republica Moldova vor organiza in 2013 aplicatii comune de comandament si stat major, schimb de observatori in procesul de instruire a fortelor, consultanta la capitolul politici si planificare a apararii, au convenit joi ministrii apararii ai celor doua state in cadrul unei convorbiri telefonice. Ministrul roman al apararii nationale, Corneliu Dobritoiu, si omologul sau de la Chisinau, Vitalie Marinuta, au convenit asupra acestor actiuni in vederea extinderii cooperarii militare bilaterale, potrivit unui comunicat al Ministerului Apararii de la Chisinau. In timpul discutiei, cei doi oficiali au facut o trecere in revista a stadiului actual al relatiilor dintre cele doua state in domeniul militar si au convenit asupra dezvoltarii lor, reiesind din programele de colaborare bilaterala existente in acest moment. in opinia celor doi ministri, semnarea in aprilie 2012 a Acordului actualizat de cooperare in domeniul militar dintre Republica Moldova si Romania permite deschiderea unei noi pagini in colaborarea reciproc avantajoasa dintre institutiile militare ale celor doua state si trasarea unor noi directii de colaborare, se arata in comunicat. Ministrul Dobritoiu a dat asigurari ca partea romana va sprijini in continuare eforturile Republicii Moldova in procesul de integrare europeana, de reformare si modernizare a sistemului de securitate si aparare si de dezvoltare a Armatei Nationale a Republicii Moldova in conformitate cu standardele internationale.

In organizarea Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni a Senatului Romaniei, Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni şi a Consiliului Naţional al Reîntregirii, având ca parteneri Platforma Civică “Actiunea 2012” şi Consiliul Româno-American, la Parlamentul Romaniei, la sala Constantin Stere, a avut loc miercuri, 16 mai, dezbaterea cu tema „200 de ani de la primul rapt al Basarabiei de către Rusia. Impactul lui asupra istoriei românilor”.
Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Viorel Badea, a declarat miercuri, în debutul dezbaterii, că actorii politici trebuie să uite de culoarea lor politică atunci când discută probleme naţionale. “Comemorăm, nu celebrăm, cum spun alţii, 200 de ani de la primul rapt al Basarabiei de către Imperiul Rus. Smulgerea părţii răsăritene a Moldovei s-a produs contrar prevederilor capitulaţiilor. Dezmembrarea unei formaţiuni statale a poporului român la 1812 s-a produs prin încălcarea abuzivă a unor tratate semnate în acea epocă. Sperăm ca nedreptatea din 1812 să fie cât mai repede reparată. Politicienii români de la Bucureşti, dar şi cei de la Chişinău ar trebui, în problema naţională, să uite de culoare pe care o au şi să îşi aducă aminte, în primul rând, că nu au o culoare, ci au trei culori”, a susţinut Badea.
Punctul de vedere al ministrului Justiţiei, Titus Corlăţean, legat de situaţia Republicii Moldova, a fost transmis participanţilor la eveniment de către Cornel Niţescu, care a susţinut că Ministerul Justiţiei îşi propune să sprijine Republica Moldova în obiectivele sale europene.
“Comemorarea celor 200 de ani de la primul rapt al Basarabiei de către Rusia vine la scurt timp de la alegerea unui nou preşedinte al Republicii Moldova, care a anunţat că mandatul său va include un sprijin puternic pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Alegerea noului preşedinte al Republicii Moldova a pus capăt unei crize politice prelungite la Chişinău, precum şi unor dezbateri privind orientarea viitoare a ţării către Est sau Vest. Guvernul de la Bucureşti va continua să sprijine Alianţa pentru Integrare Europeană. (…) Drumul pe care Republica Moldova l-a ales şi la care nu trebuie să renunţe este drumul spre valorile democraţiei, spre libertate, spre integrare europeană, iar România va sprijini Republica Moldova pentru a-şi atinge acest obiectiv european într-un timp cât mai scurt”, a precizat acesta, în numele ministrului Justiţiei.

Mircea Druc: Spaţiul românesc trebuie reîntregit

De asemenea, şi fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Mircea Druc, a susţinut în cadrul dezbaterii necesitatea ca nedreptăţile istorice să fie îndreptate, iar spaţiului românesc să fie reîntregit.
“Noi n-am avut niciodată, cu tot pesimismul unor colegi, o ambianţă, o conjunctură mai favorabilă pentru idealul nostru naţional”, a fost de părere acesta.
Problema unirii Republicii Moldova cu România nu trebuie să fie la mila Uniunii Europene, a declarat, la rândul său, deputatul Cătălin Croitoru. “Nu vom reuşi unirea până când nu vom crea o masă critică de români care să susţină acest lucru, vom realiza acest lucru doar atunci când vom striga suficient de tare, când vom pune piciorul în prag. Trebuie să ne impunem dreptul, nu trebuie să aşteptăm mila Uniunii Europene. Nu aş fi vrut să iau cuvântul la această dezbatere, pentru că nu aş vrea să îi dăm foc Europei cu ceea ce am în suflet. Dar va trebui să îi dăm foc, pentru că nu trebuie să fim umili, e de datoria noastră să o facem”, a declarat Croitoru.
La eveniment au mai participat şi ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, deputatul Cătălin Croitoru, preşedintele Federaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni, Eugen Popescu, profesorul universitar Radu Baltasiu, reprezentanţi ai Departamentului Românilor de Pretutindeni (DRP), precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Ponta: Graniţa dintre România şi R Moldova trebuie să devină simbolică

România continuă să sprijine sincer şi necondiţionat Republica Moldova în realizarea destinului european al Chişinăului, afirmă, miercuri, premierul Victor Ponta, într-un mesaj la comemorarea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist.
“Astăzi, integrarea europeană este un proiect care presupune eforturi politice majore, reforme dificile şi transformări sociale radicale. Integrarea europeană este însă o oportunitate nu numai a României, dar şi a Republicii Moldova, o oportunitate de a face ca graniţa care ne-a divizat vreme de două secole să devină una simbolica odată cu procesul de integrare! Guvernul României doreşte să reafirme astăzi, când comemorăm unul dintre momentele sensibile din istoria ţărilor noastre, că sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne unul sincer şi necondiţionat, precum şi că România va face toate eforturile pentru a ajuta Chişinăul în realizarea destinului său european!”, se arată în mesajul premierului Ponta.
Victor Ponta subliniază că anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă are şi în prezent consecinţe politice şi sociale dominante în România şi Republica Moldova. “La 16 mai se împlinesc 200 de ani de la momentul în care jumătatea estică a Moldovei a fost anexată de Imperiul Ţarist. Consecinţele acestui act şi urmările lor politice şi sociale rămân în continuare dominante ale existenţei celor două state – România şi Republica Moldova. Separarea impusă de o graniţă creată de efortul politic al marilor puteri ale epocii a dus la împărţirea în două a familiilor, credinţelor, obiceiurilor, a limbii şi a culturii comune. În numeroase ocazii, aceste diviziuni au generat în ambele societăţi tensiuni politice, au stat la baza ascensiunii politice a extremismului şi au favorizat abandonarea politicilor şi a argumentelor înţelepte în favoarea beneficiilor de moment şi a pasiunilor ideologice”, consideră premierul României.

Sesiunea ştiinţifică la Academia Română

O sesiune ştiinţifică de comunicări cu tema “”Basarabia 1812-2012″”, dedicată împlinirii a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, s-a desfăşurat, miercuri, în Aula Academiei Române.
La evenimentul organizat de Secţia de Filologie şi Literatură şi Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie ale Academiei Române au prezentat comunicări academicianul Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române (“Bilanţul unei despărţiri după două veacuri”), academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură (“Constantin Stere, reprezentant al culturii basarabene”), prof. univ. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române (“Contextul intern şi internaţional al încheierii Păcii de la Bucureşti 16/28 mai 1812″) şi prof. univ. Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române (“Tradiţii culturale comune”).
Reconstituirea şi aprecierea academică, în baza surselor documentare, a împrejurărilor istorice, militare, politice, juridice, diplomatice, regionale şi internaţionale, sociale, culturale, demografice şi confesionale ale anexării Basarabiei la Imperiul Rus, precum şi în urmărirea şi interpretarea de o manieră convingătoare a evoluţiei istorice a acestui spaţiu, din perspectiva sec. XIX – începutul sec. XXI au fost câteva dintre coordonatele pe care s-au situat luările de cuvânt ale participanţilor la sesiune.

Primaria municipiului Chisinau a coborat drapelele in berna, miercuri 16 mai, marcand astfel 200 de ani de la anexarea Basarabiei de Imperiul Rus. Deputatii liberali in frunte cu Mihai Ghimpu, dar si consilierii PL din Consiliul Municipal Chisinau si primarul Dorin Chirtoaca au depus flori la Piatra Comemorativa din Piata Marii Adunari Nationale. Participantii la eveniment au pastrat un minut de reculegere in memoria victimelor ocupatiei. Mihai Ghimpu a mentionat in discursul sau ca: „Sunt 200 de ani de suferinta, 200 de ani de umilinte, 200 de ani in care nu am reusit sa ne decidem soarta. Chiar si acum luptam pentru libertatea noastra, este si cazul lui Vadim Pisari, omorat la inceputul acestui an de catre un pacificator rus. E o crima daca uiti suferintele poporului tau chiar si peste 200 de ani”. Liderul liberal, Mihai Ghimpu, si-a exprimat regretul ca ceilalti colegi din AIE nu s-au alaturat actiunii de comemorare. ”Acesti 200 de ani nu au fost de ajuns pentru a ajunge la constiinta unora ca libertatea nu se cerseste, libertatea se cucereste”, a precizat Presedintele PL Mihai Ghimpu. Prim-vicepresedintele PL Dorin Chirtoaca, venit la depunerile de flori cu consilierii municipali PL si echipa de la Primarie, a mentionat ca adevarul nu poate sa dezbine societatea. „Va veni o zi cand si drapelele de pe cladirea Presedintiei si a Guvernului vor fi coborate in berna, nu doar cel al Primariei Capitalei”, a spus edilul capitalei. in acelasi timp, in fata primariei, tinerii socialisti protestau impotriva drapelelor coborate inca de dimineata pe cladirea primariei. Socialistii i-au sugerat primarului Dorin Chirtoaca sa se ocupe de primarie, nu de politica, si au criticat decizia acestuia de a declara 16 mai zi de doliu in municipiul Chisinau. Cativa sustinatori ai primarului au aparut in scurt timp in fata primariei, iar intre cele doua tabere s-au purtat discutii aprinse. Manifestarile organizate de Partidul Liberal in contextul comemorarii a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul tarist vor continua in aceasta seara, la ora 20.00, cu un miting de comemorare in Piata Marii Adunari Nationale, unde se preconizeaza a fi aprinse mii de lumanari in memoria victimelor ocupatiei. La 16 mai 2012 se implinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Bucuresti in urma caruia Principatul Moldovei a fost scindat in doua, partea Moldovei din stanga Prutului, denumita ulterior Basarabia, fiind anexata la Imperiul Rus. Acest eveniment istoric a determinat, in mare masura, soarta intregului popor roman iar consecintele se resimt si astazi.

Romania va asigura 360 de locuri de odinna  in tabere pentru elevi din Republica Moldova, a anunțat Ambasadorul roman la Chișinau, Marius Lazurca, in cadrul unei intrevederi cu viceministrul Educației, Tatiana Potang. Jumatate dintre acesti copii se vor merge in Romania in perioada 25 iunie – 2 iulie, iar ceilalți copii se vor afla in taberele romanești  in perioada 2 – 9 iulie. Toate cheltuielile legate de cazare, masa și transport vor fi asigurare de catre organizatori, scrie Union.md. La randul sau, Ministerul Educatiei din R. Moldova va asigura 100 de bilete in tabere de odihna pentru elevii din Romania. Actiunile se desfasoara in baza Protocolului de colaborare intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului din Romania si Ministerul Educatiei al Republicii Moldova.

Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a retras din pretinsul parlament de la Tiraspol, proiectul legii cu privire la obiectivele si principiile procesului de negocieri cu Republica Moldova. Documentul urma sa fie adoptat maine in lectura finala, scie Unimedia.md. Decizia a fost luata in legatura cu intentia lui sevciuk de a modifica conceptia politicii externe a Transnistriei, in care va fi „cimentat” vectorul regiunii spre integrarea cu Federatia Rusa, luand in consideratie realitatile actuale, dar si alte detalii referitor la procesul de negocieri. Totodata, sursa precizeaza ca vectorul transnistrean a fost stabilit inca din 2006, cand poporul transnistrean si-a exprimat intentia de a avea un viitor alaturi de Federatia Ruse. „Autoritatile de la Tiraspol urmaresc foarte atent procesele integrationiste din jurul rmn. La etapa actuala, cand a fost creat Spatiul Economic Comun cu participarea nemijlocita a Federatiei Ruse, s-a format o conjunctura politica favorabila pentru realizarea aspiratiilor poporului transnistrean exprimate la referendumul de acum 6 ani”, se mai spune in comunicat. Proiectul de lege cu privire la obiectivele si principiile procesului de negocieri cu Republica Moldova a fost trimis in sovietul suprem la 1 iulie 2011. Documentul stipuleaza ca negocierile intre Chisinau si Tiraspol se vor baza pe egalitate si respect reciproc si vor avea drept scop „normalizarea relatiilor de vecinatate si apararea suveranitatii Republicii Moldovenesti Nistrene pe cale pasnica”. in prezent, conceptia politicii externe a Tiraspolului reglementeaza relatiile cu alte state, inclusiv Federatia Rusa si Republica Moldova.

Romania va ajuta prin experienta si expertiza statele care sunt incluse in Parteneriatul Estic, a declarat, miercuri, ministrul delegat pentru Administratie, Victor Paul Dobre. Potrivit unui comunicat al Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) declaratia ministrului delegat pentru Administratie a fost facuta la deschiderea lucrarilor seminarului international “Legislatia privind transparenta, etica si integritatea in administratia publica”. “tara noastra si-a manifestat disponibilitatea si determinarea de a contribui activ la realizarea actiunilor cuprinse in Planul de actiuni 2012-2014 pentru Panelul privind reforma functiei publice, din cadrul Platformei Democratie, buna guvernare si stabilitate. Putem disemina, catre statele membre ale Parteneriatului Estic, experienta acumulata pe parcursul procesului de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana”, a declarat ministrul Victor Paul Dobre, citat in comunicatul MAI. Din Parteneriatul Estic fac parte Armenia, Azerbaidjanul, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina Potrivit documentului citat, la evenimentul de miercuri au mai participat, printre altii, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Niculae Idu, si vicepresedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), Cristian Roman. Vicepresedintele ANFP a spus, la randul sau, ca institutia pe care o reprezinta a tratat cu maxima seriozitate rolul pe care il are in cadrul Parteneriatului Estic. Potrivit MAI, seminarul international “Legislatia privind transparenta, etica si integritatea in administratia publica” face parte din Planul de actiuni 2012 – 2014 pentru Panelul privind reforma functiei publice din cadrul Platformei “Democratie, buna guvernare si stabilitate” a Parteneriatului Estic.

Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, s-a întâlnit marţi cu ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, cei doi oficiali căzând de acord asupra necesităţii continuării eforturilor de consolidare a parteneriatului privilegiat dintre România şi Republica Moldova.
Cu ocazia întrevederii, cei doi oficiali au trecut în revistă priorităţile agendei bilaterale, o atenţie specială fiind acordată proiectelor de interconectare energetică şi de infrastructură convenite de cele două părţi în cadrul primei şedinţe comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, care s-a desfăşurat la Iaşi, pe 3 martie. MAE arată că ministrul Afacerilor Externe a reiterat sprijinul ferm al României pentru parcursul european al Republicii Moldova şi a transmis felicitări pentru rezultatele pozitive înregistrate de această ţară în relaţia cu Uniunea Europeană.
Totodată, şeful diplomaţiei române a accentuat importanţa continuării, în acelaşi ritm susţinut, a procesului de democratizare şi a reformelor interne, condiţii obligatorii pentru aprofundarea dialogului dintre Chişinău şi Bruxelles. În finalul întrevederii, s-a agreat necesitatea continuării eforturilor de consolidare a parteneriatului privilegiat dintre România şi Republica Moldova în vederea atingerii potenţialului maxim de cooperare bilaterală, în beneficiul cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului, informează MAE.

Cel mai recent sondaj de opinie din Republica Moldova arata ca PCRM-ul se mentine castigator in cazul in care duminica ar avea loc alegeri la Chisinau. Astfel, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova conduce in topul preferintelor alegatorilor si ar acumula 28% din voturile alegatorilor, fiind urmat de Partidul Liberal Democrat cu 19%, Partidul Liberal – 13%, Partidul Democrat din Moldova – 8% (deciși + indeciși), potrivit Unimedia.md. Datele reies din cifrele indicate de Barometrul de Opinie Publica, dat publicitatii astazi, 15 mai, de catre Institutul de Politici Publice. Se poate observa astfel o inversare a pozitiilor intre PL si PDM. Exprimate in mandate de deputat, PCRM ar avea 37 de mandate, PLDM – 27, PL – 21, PD – 16. Asta inseamna ca AIE cumuleaza in total 64 mandate, in timp ce PCRM – 37. Situatia permite AIE sa aleaga singura președintele. in cazul persoanelor decise cu cine vor vota, optiunile arata in felul urmator: PCRM – 39%, PLDM – 26%, PL – 18%, PD – 12% (Mandate: PCRM – 41, PLDM – 28, PL – 19, PD – 13; 72% din totalul voturilor exprimate). In prezent PCRM are 39 deputati in Parlament (-3 dupa plecarea grupului Dodon), PLDM – 31, PD – 15, PL – 12. Sondajul a fost efectuat in perioada 10 aprilie – 10 mai 2012. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1055 de persoane și are o marja de eroare de +/-3%.

Republica Moldova este laudata in anumite sectoare din sfera economica, dar și foarte criticata in ceea ce priveste lupta impotriva coruptie, transparenta si implementarea aquis-ului comunitar se arata in cel mai recent raport emis de Comisia Europeana. Republica Moldova a inregistrat progrese limitate in 2011 in lupta impotriva coruptiei si trebuie sa accelereze eforturile pentru implementarea strategiilor de reforma in justitie, noteaza documentul emis de Comisia Europeana. Negocierile privind viitorul Acord de Asociere UE-Republica Moldova au continuat intr-un ritm bun, iar UE a fost de acord in decembrie sa lanseze negocierile pentru stabilirea unei Zone de liber schimb aprofundat si comprehensiv ca parte a negocierilor privind Acordul de asociere, se arata in raportul facut public marti de Comisia Europeana, in cadrul evaluarii Politicii de Vecinatate a UE.

Recomandari europene

In ciuda unor intarzieri in adoptarea unor legi importante si a unui numar considerabil de probleme in procesul de implementare, Republica Moldova a inregistrat progrese importante in aproape toate zonele Planului de actiune, considera Comisia Europeana, care transmite Chisinaului si o serie de recomandari pentru 2012. Comisia Europeana invita Republica Moldova sa accelereze eforturile pentru implementarea strategiilor de reforma in justitie si in domeniul aplicarii legii, cu o atentie speciala pentru protejarea drepturilor omului si nevoia urgenta de diminuare a coruptiei. in plus, Chisinaul trebuie sa finalizeze anchetele si actiunile judiciare in legatura cu evenimentele din aprilie 2009. Bruxellesul invita de asemenea Republica Moldova sa se angajeze pro-activ intr-un dialog pragmatic cu Tiraspolul in vederea stabilirii de mecanisme de construire a increderii si a realizarii de progrese tangibile spre o rezolvare comprehensiva a conflictului transnistrean.

Nevoie de transparenta decizionala

Chisinaul trebuie de asemenea sa intensifice reforma in administratia publica, concentrandu-se inclusiv pe aplicarea legilor privind transparenta si accesul la informatii. CE invita de asemenea autoritatile moldovene sa accelereze procesul de privatizare, in special in ceea ce priveste marile companii de stat din telecomunicatii, transport, energie si sectoarele financiare. Republica Moldova trebuie de asemenea sa continue reformele pe termen lung incepute in domeniile asistentei sociale, sanatatii si educatiei, sa faciliteze dialogul social, sa intareasca monitorizarea si aplicarea standardelor in munca si sa intensifice armonizarea cu standardele Organizatiei Internationale a Muncii. Raportul cere de asemenea reforme in adaptarea la aquis-ul UE in comert si zonele legate de comert, pe baza recomandarilor identificate in pregatirile pentru stabilirea unei Zone de liber schimb aprofundat si comprehensiv. Chisinaul este totodata invitat sa continue reforma in sectorul energetic, inclusiv prin intarirea Agentiei pentru eficienta energetica si implementarea strategiei privind eficienta energetica. Autoritatile moldoneve trebuie de asemenea sa intareasca legislatia privind concurenta si ajutoarele de stat, sa finalizeze ultimii pasi ai primei faze a Planului de Actiune UE-R.Moldova privind liberalizarea regimului de vize si sa intensifice reforma in sectorul aviatiei.

Progrese politico-economice

in domeniul dialogului si reformei politice, R. Moldova a continuat sa inregistreze progrese pe calea conformarii la principiile democratice si statul de drept, se mai arata in raport, care atrage insa atentia ca in 2011 criza politica din jurul alegerii unui nou presedinte a continuat si a amenintat sustenabilitatea procesului de reforma. in plus, mai arata CE, practica judiciara nu a tinut pasul cu recentele imbunatatiri legislative, deciziile instantelor continuand sa faca mai degraba referire la Codul Civil decat la noua legislatie privind libertatea de exprimare. in lupta impotriva coruptiei nu au fost observate decat progrese limitate, in ciuda adoptarii Strategiei Nationale de Securitate si a strategiei nationale anticoruptie in luna iulie, subliniaza Bruxellesul. in 2011, economia R. Moldova a cunoscut o recuperare rapida – cresterea PIB fiind 6,4% -, iar stabilitatea macroeconomica a fost mentinuta. Economia a fost sprijinita de o intelegere cu Fondul Monetar International si de asistenta exceptionala din partea donatorilor, inclusiv un grant de asistenta macrofinanciara din partea UE in valoare de 90 de milioane de euro.

Somaj scazut si comert crescut cu UE

Rata medie a inflatiei in 2011 a fost de 7,6%, comparativ cu 7,4% in 2010. Procesul de consolidare fiscala a continuat in 2011, deficitul bugetar fiind de 2,4% din PIB, se mai specifica in raport. Rata somajului in 2011 a scazut la 6,6%, de la 7,4% in 2010, datorita crearii de locuri de munca in industrie si agricultura. Guvernul a aprobat un Plan national de actiune pentru locuri de munca in februarie, in timp ce in iunie a fost lansat un plan de actiune pentru combaterea muncii ilegale. In 2011, volumul comertului bilateral intre UE si Republica Moldova a crescut cu 27,9%. Chisinaul a facut progrese semnificative in reducerea barierelor tehnice in calea comertului si pentru imbunatatirea mediului de afaceri, dar si pasi pentru adoptarea standardelor sanitare si fitosanitare ale UE, inclusiv prin adoptarea unei strategii privind siguranta alimentara, arata CE. Totusi, Republica Moldova trebuie sa intareasca substantial monitorizarea si aplicarea standardelor in munca, precum si dialogul social, atrage atentia Bruxellesul.