Relatiile Republicii Moldova cu Romania au inregistrat o ascensiune calitativa atat la nivel politic prin vizite oficiale si de lucru, cat si la cel socio-economic prin cresterea volumului comertului bilateral, a declarat vineri seara presedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, in cadrul unei receptii oferite ambasadorilor acreditati la Chisinau. Acesta a mentionat intentia Chisinaului de a pastra acest ritm si in anul curent, prioritatea fiind in continuare dezvoltarea si intregirea cadrului juridic bilateral, potrivit unui comunicat al presedintiei Republicii Moldova. In privinta relatiilor cu Rusia, el a declarat ca acestea ‘au avut un caracter echilibrat, determinat de interesul comun pentru dezvoltarea unei colaborari reciproc avantajoase’. Marian Lupu a mentionat importanta pe care Republica Moldova o acorda relatiilor cu Uniunea Europeana, accentuand negocierile pentru liberalizarea regimului de vize, a celor privind crearea Zonei de comert liber, dar si colaborarea in cadrul Partreneriatului Estic. In privinta reglementarii conflictului transnistrean, Marian Lupu si-a exprimat speranta ca anul curent ‘poate deveni unul decisiv in stabilirea bazelor legale ale procesului de solutionare durabila a problemei’, avand in vedere schimbarile politice care s-au produs in regiune. Presedintele interimar al Republicii Moldova a criticat insa imposibilitatea clasei politice de la Chisinau de a identifica o solutie pentru depasirea crizei politice interne. ‘Clasa politica din Republica Moldova nu a reusit sa-si mobilizeze suficient fortele pentru a depasi criza politica indelungata si a crea conditiile necesare functionarii adecvate si eficiente a structurilor de stat’, a declarat el.

Ucraina susţine transformarea operaţiunii de pacificare din Zona de Securitate de la Nistru într-una civilă cu mandat internaţional.
Prim-ministrul R. Moldova, Vlad Filat, a avut joi o întrevedere cu omologul său ucrainean, Nikolai Azarov. Întrevederea a avut loc în cadrul vizitei oficiale a premierului Vlad Filat la Kiev, pe care o întreprinde în perioada 2-3 februarie. Premierul este însoţit de o delegaţie care include reprezentanţi ai Guvernului Republicii Moldova, oameni de afaceri şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din ţara noastră.
Cei doi premieri au menţionat importanţa acestei vizite, în contextul împlinirii a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi Ucraina şi semnarea Acordului de cooperare dintre cele două state. În acest context, oficialii au remarcat dinamica pozitivă a dezvoltării relaţiilor bilaterale şi progresul înregistrat în ultimii doi ani, în mod special.
Oficialii de la Chişinău şi Kiev au abordat o serie de aspecte care vizează problemele existente, în vederea soluţionării acestora în interesul cetăţenilor ambelor state. Astfel, s-a convenit asupra dinamizării procesului pentru definitivarea demarcării frontierei de stat, impulsionarea negocierilor pe subiectele ce vizează drepturile patrimoniale şi protecţia mediului înconjurător, dar şi privind dezvoltarea relaţiilor moldo-ucrainene în sfera umanitară.
Un subiect aparte al discuţiei l-a constituit problema transnistreană şi a procesului de reglementare. Vlad Filat a menţionat rolul Ucrainei în derularea acestui proces, în special în contextul preşedinţiei ucrainene în OSCE, în anul 2013. În context, Nikolai Azarov a confirmat că Ucraina susţine poziţia privind transformarea operaţiunii de pacificare din Zona de Securitate în una civilă cu mandat internaţional.

În Republica Moldova va fi implementat Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, după modelul Uniunii Europene.
Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor a definitivat un proiect de lege în acest sens, pe care îl va prezenta Guvernului pentru aprobare şi promovare în Parlament. Documentul prevede ca toate apelurile de urgenţă în reţelele publice de telefonie să fie realizate prin intermediul unui singur număr – 112.
Serviciul 112 presupune preluarea apelurilor de urgenţă de la cetăţeni şi alertarea echipelor operative de urgenţă specializate în vederea asigurării unei reacţii imediate, uniforme şi unitare pentru soluţionarea situaţiilor în care este ameninţată viaţa, integritatea ori sănătatea populaţiei, ordinea publică, proprietatea publică şi privată ori mediul. Potrivit lui Sergiu Florea, consultant principal la MTIC, introducerea sistemului respectiv va impune operatorilor de telefonie obligativitatea de a utiliza numărul unic de urgenţă 112, care va fi prestat gratuit.
În prezent, în Republica Moldova activează, în mod independent, servicii operative de urgenţă care funcţionează pe principii organizatorice diferite şi care nu dispun de o platformă tehnologică modernă de prelucrare a informaţiei şi de comunicaţii fiabile. Serviciul de urgenţă 112 este preluat după modelul ţărilor-membre ale UE şi se înscrie în procesul de racordare a legislaţiei naţionale la cea europeană.

În luna ianuarie, 450 de militari români s-au deplasat la Centrul Multinaţional Combinat pentru Pregătire de Luptă (JMRC) de la Hohenfels, în Germania.
Scopul deplasării a fost efectuarea de antrenamente predislocare individuale şi la nivel de unitate, precum şi pentru a participa la un exerciţiu de simulare a misiunii (MRE – „Mission Rehearsal Exercise”) cu Forţele Terestre ale SUA în vederea viitoarei dislocări a forţelor româneşti în Afganistan ca parte a Forţei Internaţionale de Securitate a NATO (ISAF). Unităţile militare româneşti participă de peste trei ani la antrenamente predislocare în Germania, iar până la această dată, acesta este cel mai numeros grup de militari români care au participat la un singur exerciţiu la JMRC.
Antrenamentul individual predislocare include cursuri de conducere şi utilizare a vehiculelor MRAP (protejate împotriva ambuscadelor şi rezistente la atacurile cu mine) şi a vehiculelor UAHMMWV (blindate de mare mobilitate cu multitracţiune). Militarii au fost de asemenea antrenaţi în privinţa identificării, contracarării şi evitării dispozitivelor explozive improvizate (IED).
La nivel de unitate, Forţele Terestre Române participă la MRE în cadrul JMRC împreună cu brigăzi de infanterie ale SUA şi cu echipe operative de pregătire şi legătură (OMLT) ale NATO care se pregătesc pentru dislocare în Afganistan şi Kosovo. Pe durata acestor exerciţii, România a contribuit cu unităţi până la nivel de batalion de infanterie. Acestea se antrenează umăr la umăr cu forţele SUA într-un mediu de contra-insurgenţă ce se aseamănă foarte mult cu condiţiile de luptă cu care se vor confrunta soldaţii atunci când vor fi dislocaţi în Afganistan.

Finanţare SUA pentru militarii din România şi R. Moldova

România poate participa la aceste cursuri şi exerciţii de pregătire datorită finanţării oferite de SUA prin Articolul 1206 din Legea privind autorizarea cheltuielilor pentru securitate naţională pentru anul fiscal 2006. Această autorizare pentru finanţare este menită să permită forţelor militare străine şi forţelor maritime de securitate străine să întreprindă operaţiuni contrateroriste (CT). Celălalt obiectiv al finanţării oferite prin Articolul 1206 este să permită forţelor militare străine să participe la sau să vină în sprijinul operaţiunilor militare şi de stabilitate la care participă forţele armate ale SUA.
Din 2010 până în prezent, România a primit aproximativ 30.000.000 de dolari care au acoperit costurile pregătirii a aproximativ 6.000 de militari şi achiziţionarea de echipament militar american pe care România îl foloseşte pentru antrenamentul forţelor sale în ţară şi pentru a-şi dota forţele dislocate, astfel încât acestea să îşi poată îndeplini misiunea în cadrul ISAF în Afganistan. Acest program de pregătire şi de dotare reflectă relaţiile militare excelente şi durabile dintre România şi Statele Unite.
KARADENIZ PRESS aminteşte că un contingent al Armatei Naţionale a Republicii Moldova  participă în premieră, la exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise”, organizat în perioada 1-25 februarie, la baza militară din Hohenfels, Germania. Armata Naţională adetaşat la acest exerciţiu 120 de militari profesionişti, care vor îndeplini misiuni specifice la nivel tactic şi de stat major.
Exerciţiul „Mission Rehearsal Exercise” este organizat de Comandamentul European al Corpului de Infanterie Marină al SUA. Cheltuielile asociate cu participarea contingentului Armatei Naţionale în exerciţiul din Germania, precum transportul, cazarea şi diurna militarilor, sunt suportate de Comandamentul SUA în Europa.

FMI a aprobat urmatoarea transa de 77,5 milioane dolari americani pentru Republica Moldova, ceea ce constituie 50 milioane de Drepturi Speciale de Tragere (DST), potrivit publika.md. Suma va fi pusa la dispozitia autoritatilor imediat dupa aprobarea acesteia de catre Consiliului director al FMI. FMI argumenteaza intr-un comunicat ca economia Moldovei a crescut viguros in 2011, chiar daca incetinirea asteptata in tarile – parteneri comerciali va tempera ritmul de crestere in 2012. “Guvernul a mentinut stabilitatea macroeconomica si financiara, a promovat o crestere balansata si a redus saracia in contextul Programului sustinut de FMI”, apreciaza FMI. Programul de asistenta al FMI pentru Republica Moldova, in valoare de 369,6 milioane DST, este prevazut pentru o perioada de trei ani, in perioada ianuarie 2010- iulie 2011 fiind eliberate patru transe, in valoare totala de 220  milioane DST.

Dupa ce ani de zile de asteptari, justitia de peste Prut a condamnat un politist n cazul violentelor si abuzurile autoritatilor impotriva protestatarilor de la 7 aprilie 2009, scrie Jurnal.md. Politistul Sergiu Galaniuc a fost condamnat la o amenda de 500 de unitati conventionale, prin decizia de astazi a Curtii de Apel Chișinau. De asemenea, acesta a fost privat de dreptul de a ocupa o functie in cadrul MAI pe o perioada de 2 ani. Prima instanta l-a achitat pe politist, iar procurorii au atacat decizia la Curtea de Apel Chișinau. Gologaniuc este acuzat de procurori de neglijenta in serviciu pentru faptul ca, fiind la 7 aprilie 2009 seful unitatii de garda in incinta Comisariatul de politie Centru, prin actiunile sale neglijente de neindeplinire a obligatiilor de serviciu ar fi provocat urmari grave (actele de maltratare si tortura) fata de partile vatamate Lotca Andrei, Iurcu Vitalie, Roman Tatiana, Banari Radu, Donos Marcela, Calancea Radu si alti tineri care au fost retinuti.

Kievul a suspendat de la 1 februarie livrarile de electricitate acatre Belarus si Republica Moldova, din cauza unor probleme la liniile de inalta tensiune din regiune Zaporojie. De asemenea, Kievul a inceput sa importe curent electric din Rusia. Accidentul s-a produs in 27 ianuarie, cand unul dintre cele sase reactoare ale centralei nucleare din regiune si-a redus activitatea, din cauza prabusirii unui dintre turnurile de transmise din zona Velikobelozerskii, dupa ce o parte din el a fost taiat de hotii de fier vechi. Reprezentantul companiei de stat belaruse Belenergo, Ludmila Gordei, a dat asigurari ca importurile de energie din Ucraina vor fi reluate in cateva zile. in acelasi timp, conducerea autoritatii ucrainene care monitorizeaza piata energiei a dat ordin ca, pana cel tarziu in 12 februarie, sa fie reparate liniile.

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, susţine că decizia finală de a organiza refrendum sau alegerii prezidenţiale va fi luată de AIE până la prima şedinţă a Parlamentului din sesiunea de primăvară-vară.
Această afirmaţie a fost făcută de premier la solictarea presei de a comenta afirmaţiile liderului socialiştilor, Igor Dodon, care a spus că mai oferă un răgaz AIE. Dodon a mai spus că este pregătit să negocieze pentru alegerea unui preşedinte de ţară apartinic.
De asemenea Vlad Filat a spus că PCRM s-a transformat dintr-un partid serios în unul de scandal, iar deputaţii comunişti dacă au vrut să asiste la şedinţa Executivului trebuiau să vină la timp şi să nu întârzie. El a mai afirmat că aceia ce doresc ca, în R. Moldova, să fie tensiuni, să îşi asume aceste rezultatele.
AIE a anunţat că va organiza un referendum constituţional la care va pune în discuţie simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, avându-se în vedere inclusiv reducerea pragului electoral care în prezent este de 3/5 din voturile deputaţilor.
Partidul Liberal şi-a prezentat propuenerile de modificarea a Legii Supreme. Liberalii propun ca preşedintele ţării să fie ales cu 51 de voturi şi nu cu 61 cum este în prezent. De asemenea PL cere micşorarea vârstei pentru candidaţii la preşedenţie de la 40 la 35 de ani.
De asemenea, reprezentanţi PLDM au prezentat experţilor alianţei viziunea partidului privind modificarea Constituţiei, a anunţat liderul fracţiunii liberal democraţilor Valeriu Streleţ.
Anterior liderul PLDM Vlad Filat a spus că în urma modificării Constituţiei îşi doreşte o reformă reală în toate domeniile.

Mai mult deputati din opozitia comunista de la Chisinau au incercat marti sa intre la sedinta guvernului, fiind opriti de politisti. in acelasi timp, cateva zeci de reprezentanti ai aripii tinere a Partidului Comunistilor protestau in fata sediului executivului, cerand demisia acestuia. Deputatii comunisti au vrut sa-i transmita personal lui Vlad Filat o cerere in timpul sedintei guvernului. Premierul a iesit sa discute cu acestia, dar a urmat doar un schimb de replici dure, dupa care Filat s-a intors la sedinta fara a lua cererea opozitiei, care solicita demisia guvernului si formarea unui executiv al increderii populare. „Am constatat cu regret ca un partid care se pretinde unul serios a coborat atat de jos, a coborat la nivel de partid de scandal”, a comentat situatia Vlad Filat. Tot marti, demonstrantii comunisti au patruns si in holul cladirii unde isi au birourile deputatii moldoveni, cerand demisia Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE). Manifestatiile comunistilor au loc in contextul in care formatiunea a anuntat proteste de amploare pentru sfarsitul acestei saptamani. De asemenea, si alte partide de opozitie si reprezentanti ai societatii civile organizeaza periodic proteste la Chisinau, dupa ce Alianta pentru Integrare Europeana a anuntat ca intentioneaza organizarea unui referendum constitutional pentru simplificarea procedurii de alegere a presedintelui.  Ideea referendumului, anuntata cu doua saptamani in urma, a venit dupa ce AIE nu a gasit nicio solutie pentru alegerea sefului statului, pentru care sunt necesare cel putin 3/5 din voturile deputatilor. Intentia a fost criticata de opozitie, dar si de o mare parte dintre liderii de opinie de la Chisinau, care cer dizolvarea parlamentului si organizarea alegerilor anticipate. Cu toate aceastea, nici in AIE nu exista consens pentru aceasta solutie.

Fostul comunist si actualul sef al socialistilor de peste Prut, Igor Dodon a declarat, marti, ca linistea politica in Republica Moldova nu va veni decat dupa retragerea celor doua extreme din viata politica de la Chisinau: Voronin si Ghimpu. Ghimpu si Voronin sunt doua extreme. in RM va fi ordine doar cand aceste doua extreme nu vor mai fi. Socialistii nu vor face niciodata coalitie sau aliante cu Ghimpu. El intelege bine acest lucru. Tensiunea in urmatoarea perioada va creste. La aceasta etapa mai sunt argumente pentru discuții. PCRM vorbeste de uzurparea puterii in stat incepand cu septembrie anul trecut. Atunci apare o intrebare catre fostii colegi: De ce au mers in ianuarie le negocieri cu cei din Alianța si de ce au inaintat candidatura dlui Talmaci?”, a declarat Dodon la postul Euro TV. El considera ca in perioada urmatoare apele se vor agita si mai are la Chisinau, atunci cand AIE  va trebui sa se decida pe care cale va merge – va organiza un nou referendum constituțional sau va incerca sa aleaga un candidat apartinic la funcția de sef al statului. De cealalta parte, comunistii vor organiza proteste si vor insista asupra desfasurarii de noi alegeri anticipate.