După ce declaraţiile liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană au avut conţinuturi diferite când s-a vorbit despre reforma constituţională şi alegerea preşedintelui Republicii Moldova, consultările dintre cele patru partide au clarificat planul politic de la Chişinău: organizarea unui referendum pentru adoptarea unei noi constituţii, până la mijlocul lunii iunie, în scopul deblocării alegerii preşedintelui ţării, precum şi al evitării unor noi alegeri anticipate.
Prima etapă va fi adoptarea legii cu privire la adoptarea noii constituţii, care stabileşte mecanismul de adoptare a constituţiei. În baza acestei legi, parlamentul votează constituţia pe articole, iar apoi va fi organizat referendumul. Adoptarea unei noi constituţii nu înseamnă revizuirea totală a celei actuale. Este vorba de ajustare, corectare, ca să avem o constituţie care să corespundă obiectivului pe care şi l-a asumat AIE, a declarat Ghimpu. La rândul său, Premierul Vlad Filat a explicat că dacă va fi adoptată noua constituţie în urma referendumului, parlamentul actual îşi va duce mandatul de patru ani la bun sfârşit, arătând astfel că odată cu desfăşurarea acestui exerciţiu vor fi evitate alegerile anticipate. Referendumul, potrivit lui, urmează să aibă loc până pe 16 iunie, dată după care, potrivit actualelor norme, parlamentul ar trebui dizolvat deoarece a eşuat în alegerea preşedintelui.
Agerpres precizează că ideea adoptării unei noi Constituţii a Republicii Moldova, sau a modificării celei actuale, în contextul actualei crize politice, dar şi al anumitor lacune a fost propusă la mijlocul lunii noiembrie anul trecut de către un grup de experţi în drept, fiind susţinută şi de reprezentanţi ai conducerii de la Chişinău. Ca motiv al acestei iniţiative a fost invocată imposibilitatea alegerii preşedintelui ţării în anul 2009.

Reacţia opoziţiei de la Chişinău nu întârzie

Iniţiativă se loveşte însă de poziţia Partidului Comuniştilor, aflat în opoziţie, dar care deţine suficiente mandate pentru a bloca modificările constituţionale în parlament, pentru care sunt necesare 2/3 din voturi. De altfel, PCRM a anunţat într-o conferinţă de presă că a hotărât iniţierea imediat a unei consultări populare cu privire la un vot de neîncredere faţă de actuala guvernare, în persoana preşedintelui şi a guvernului Republicii Moldova. Aceasta reprezintă răspunsul formaţiunii la decizia anunţată cu o zi înainte de liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, privind intenţia de a organiza un referendum privind adoptarea unei noi constituţii, evitând, astfel, alegerile anticipate. Partidul a anunţat totodată că, începând din această săptămână, reprezentanţii săi vor boicota şedinţele parlamentului. Potrivit Agerpres, şi Partidul Popular Creştin Democrat a calificat intenţia guvernării de a organiza referendum pentru adoptarea unei noi constituţii drept uzurpare a puterii în stat şi a cerut demisia imediată şi necondiţionată a întregii echipe de la conducere şi convocarea alegerilor anticipate.

Regimul de la Tiraspol respinge demersurile Chisinaului

Regimul de la Tiraspol dezminte afirmatiile vicepremierului pentru reintegrare din guvernul de la Chisinau, Victor Osipov, care a declarat ca pana la sfarsitul anului vor fi reluate negocierile in formatul “5+2″ pentru reglementarea diferendului transnistrean, relateaza mass-media de la Chisinau, citata de agentia de presa KAEADENIZ PRESS. In comunicatul serviciului de presa al ministerului transnistrean de Externe, citat de agentiile de presa, se arata ca la reuniunea recenta de la Viena “s-a vorbit despre crearea conditiilor, iar nu despre stabilirea termenelor in care pot fi reluate intrevederile oficiale”. “Poate fi vorba despre determinarea parametrilor şi de termenele necesare pentru tratament, dar nu de data de insanatoşire”, a subliniat ministerul transnistrean de externe, care a indemnat partenerii moldoveni “sa urmeze principiile convenite şi sa nu confunde visurile cu realitatea”.

Intalniri degeaba

In opinia oficialilor separatisti, “cele trei intrevederi neoficiale care mai urmeaza a avea loc in formatul “5+2″ prea putin probabil sa devina “oficiale”, daca nu vor fi create conditiile necesare in acest sens”. In comunicatul de presa citat se mai precizeaza ca declaratiile reprezentantului moldovean se deosebesc de pozitia oficiala a Republicii Moldova, care a fost adusa la cunoştinta participantilor la intalnire la fel de catre acest reprezentant. La intrevederea “partea moldoveana a declarat oficial ca urmareşte pe deplin intelegerile convenite anterior, incepand din iulie 1992 pana in martie 2009″. In acelaşi timp, dupa reuniune Osipov a declarat pentru jurnalişti ca multe documente au pierdut din actualitate şi trebuie revizuite.
“Orice tentative ale partilor din negocierile pentru reglementarea relatiilor moldo-transnistrene trebuie sa se sprijine nu pe conjunctura politica interna, ci pe intelegerile reale şi pe mecanismul garantat de realizare a lor” mai subliniaza ministerul transnistrean de externe.

Chisinaul, sprijinit de europarlamentarii romani

„Republica Moldova trebuie să îndeplinească acei paşi prealabili pentru aderare. Apoi se va stabili deschiderea negocierilor, după care urmează faza în care se constată dacă RM a implementat aquis-ul comunitar (legislaţia comunitară – n. red.). Numai după aceste etape, RM va putea deveni stat membru” a declarat Adriana Ticau, europarlamentar roman, intr-un interviu acordat cotidianului national Curentul, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „De asemenea, autorităţile de la Chişinău pot transpune mai uşor legislaţia europeană beneficiind de ajutorul României. Noi, ca europarlamentari români, am susţinut mereu ca Republica Moldova să devină stat membru, dar RM este cea care trebuie să parcurgă toate procesele solicitate de mecanismul de aderare. Cred că şi Strategia UE pentru Dunăre va ajuta Republica Moldova în acest proces de construire a unui destin european” a mai declarat aceasta.

Nabucco vs. South Stream

„(…) proiectele sunt complet diferite, în sensul că proiectul Nabucco asigură diversificarea surselor de energie a UE, pentru că prin aceste conducte se va aduce gaz, fie din Azerbaidjan, fie din Iran, pe ruta Turcia, Bulgaria, Ungaria şi Austria” a subliniat europarlamentarul Adriana Ticau in interviul acordat. „Proiectul South Stream vizează aprovizionarea UE cu gaz ocolind Ucraina. În prima parte a planului de redresare economică pentru UE este deja inclus acest proiect Nabucco cu o sumă de 200  milioane de euro. Chiar săptămâna trecută, Comisia Europeană (CE) a demarat procedurile pentru finanţarea cu 2,3 miliarde de euro a unui număr de 12 proiecte legate de energia electrică şi alte 20 de proiecte vizavi de aprovizionarea cu gaz” a adaugat aceasta. „Practic şi de la CE, Nabucco este înscris cu o nouă sumă de finanţare. Proiectul Nabucco este extrem de important pentru noi, dar în acelaşi timp am văzut recent întâlniri între reprezentanţii Ministerului Economiei şi cei ai Gazprom, unde probabil s-a discutat eventuala intrare a României, sub o formă sau alta, în South Stream” a concluzionat europarlamentarul roman.

Romania va sprijini agricultura Republicii Moldova

Ministrul roman al Agriculturii, Mihai Dumitru si omologul sau din Republica Moldova, Valeriu Cosarciuc, au discutat in cadrul unei runde oficiale despre domeniile de colaborare dintre Romania si Republica Moldova, relateaza surse oficiale de la Bucuresti, citate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. „Am discutat pentru a sprijini acest proces de integrare europeana a Republicii Moldova, pentru a sprijini apropierea si dezvoltarea relatiilor dintre cele doua state, pentru a intensifica relatiile economice si in contextul recent al adoptarii Acordului de Trafic Frontalier”, a declarat ministrul roman al agriculturii, Mihai Dumitru.
La randul sau, ministrul Agriculturii de la Chisinau a precizat ca se vor face schimburi de informatii si specialisti in agricultura, Republica Moldova dorind sa beneficieze si de consultanta in ceea ce priveste adoptarea legislatiei agricole a Uniunii Europene. „Pentru noi este foarte importanta experienta Romaniei pentru ca sa dezvolte o agricultura performanta, o industrie alimentara performanta si tot ce este legat cu experienta in domeniul sigurnatei alimentelor, din ofesivitatea alimentelor, in acest plan de actiuni” a subliniat acesta. „Si in acest plan de actiuni, de colaborare moldo-romana in domeniul agriculturii si industriei alimentare sunt incluse toate domeniile de importanta pentru noi, pentru Republica Moldova” a mai declarat ministrul moldovean al agriculturii, Valeriu Cosarciuc.

Universitatea din Iasi trece Prutul

Universitatea de Stat „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi ar putea deschide o filiala in orasul Ungheni din Republica Moldova, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Propunerea de a deschide la Ungheni o filiala a universitatii din Iasi, considerata una dintre cele mai prestigioase din Romania,a fost avansata de Constantin Simirad, presedintele Consiliului Judetean Iasi, in timpul unor discutii cu oficialitatile din stanga Prutului.
„Ideea, desi nu este una noua, este extraordinar de buna”, a remarcat Alexandru Ambros, primarul orasului Ungheni, citat de mass-media locala. Acesta a dat asigurari ca autoritatile vor examina cu atentie toate propunerile si vor incerca sa gaseasca varianta optima pentru un local destinat activitatii institutiei de invatamant superior. „Este logic ca la Ungheni, care se afla la o distanta de doar 15 kilometri de Iasi, sa activeze o filiala a unei universitati iesene”, a mai spus primarul, citat de cotidianul local „Expresul de Ungheni”.

Pod universitar

Reamintim ca, in anii 2000-2001, a mai existat o tentativa de a inaugura o filiala a unei universitati din Romania la Ungheni (n.r.-oras cu aproximativ 35 de mii de locuitori), dar, din cauza numarului foarte mic de doritori si a costurilor crescute, s-a renuntat. Un alt impediment a fost reprezentat de accederea la putere a Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), care a declansat o furibunda campanie impotriva extensiilor universitatilor romanesti deja existente in Republica Moldova, in orasele Cahul, Balti si Chisinau, acestea fiind inchise succesiv. Totodata, filialele institutiilor de invatamant superior din Federatia Rusa pot functiona fara probleme pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv in Transnistria, incalcand legislatia nationala moldoveneasca, precum si cea internationala.

Comisarul European pentru Extindere, Štefan Füle, sprijina Republica Moldova

Miniştrii de Externe ai statelor care formeaza Grupul de la Vişegrad s-au angajat să sprijine reformele privind democratizarea, statul de drept şi economia de piaţă în statele partenere membre ale Parteneriatului Estic, relateaza surse diplomatice de la Chisinau, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Totodata, şefii diplomaţiilor din Grupul Vişegrad au subliniat necesitatea finanţării proiectelor din cadrul Parteneriatului şi au menţionat că statele partenere urmează să beneficieze în mod individual de perspectiva liberalizării regimului de vize cu spaţiul comunitar, în cazul conformării cu condiţiile UE.
Preşedinţia ungară a Grupului Vişegrad (n.r.- format din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia) a propus desfăşurarea unei reuniuni comune cu participarea statelor membre ale Parteneriatului Estic (Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Ucraina), precum şi a reprezentanţilor Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Spaniei, Belgiei, Suediei (n.r.- ultimele trei constituind troika din fruntea UE) şi Comisiei Europene. Republica Moldova a fost reprezentata de Iurie Leancă, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care participa prntru prima oara la reuniunea extinsă a Miniştrilor de Externe ai ţărilor Grupului Vişegrad (V4+).

Sprijin diplomatic

În cadrul reuniunii, miniştrii participanti si-au exprimat interesul de a imprima o dezvoltare dinamică Parteneriatului Estic. A fost manifestat angajament de a contribui la valorificarea oportunităţilor oferite de cele patru platforme tematice din cadrul Parteneriatului Estic (Democraţie, buna guvernare şi stabilitate; Integrare economică şi convergenţă cu politicile UE; Securitate energetică; Contacte interumane), au declarat surse diplomatice de la Chisinau. Totodata, miniştrii au salutat progresul înregistrat în implementarea dimensiunilor bilaterală şi multilaterală ale PE, solicitand intensificarea cooperarii intre state si la nivel international.
Ministrul de Externe de la Chisinau a punctat importanţa lansării negocierilor pe marginea Acordului de asociere al Republicii Moldova cu UE, referindu-se si la activitatea Republicii Moldova în cadrul Parteneriatului Estic, precum şi la priorităţile Chisinaului în domeniul integrării europene. Leanca a mai reliefat semnificaţia exerciţiului intern al Republicii Moldova pentru a întruni cerinţele UE în perspectiva lansării dialogului privind regimul de vize, reiterand ambiţia autorităţilor de la Chisinau de a obţine o perspectivă europeană clară pentru ţara noastră.

GUAM in standby

Conform surselor diplomatice ciyaye, seful diplomatiei moldovenesti a purtat discuţii cu omologii săi din statele PE., avand întrevederi bilaterale cu Ministrul de Externe al Republicii Cehe, Jan Kohout, şi cu Comisarul European pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Štefan Füle. Iurie Leancă a mai participat la o reuniune informală a şefilor delegaţiilor statelor GUAM pentru un schimb de opinii privind experienţa cooperării în Parteneriatului Estic, care a avut loc în ajunul reuniunii V4+. Sursele citate au declarat ca sefii delegatiilor ucraineana si azera au declinat invitatia ca statele pe care le reprezinta sa aiba o participare mai activa la activitatile structurii GUAM, organizatie formata din patru republici post-sovietice, si anume Moldova, Ucraina, Azerbaidjan si Georgia.

Transnistria, eterna piatra de moara a Chisinaului

Participanţii la reuniunea de consultări în formatul „5+2″, care a avut loc la Viena în zilele de 1 şi 2 martie 2010, au decis reluarea negocierilor formale în acest format până la finele acestui an, a declarat azi într-o conferinţă de presă, vicepremierul responsabil pentru reintegrarea ţării, Victor Osipov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Adică să se treacă de la întruniri neformale la întruniri formale în cadrul formatului de negocieri 5+2, fapt ce nu s-a mai întâmplat din 2006″, a mai precizat Osipov.
Vicepremierul moldovean a menţionat că în cadrul reuniunii de la Viena s-a decis ca pe parcursul acestui an să se desfăşoare încă trei întrevederi de acest gen: în lunile mai, iulie şi octombrie. “S-a convenit ca în 2010 reuniunile neformale să se organizeze în lunile mai, iunie şi octombrie. Următoarea întrevedere este planificată pentru luna mai în oraşul Astana”, a declarat Osipov. Potrivit acestuia, părţile au căzut de acord ca, în cadrul acestor reuniuni, atât Chişinăul, cât şi Tiraspolul să poată pune în discuţie câte o chestiune, fără ca cealaltă parte să poată bloca examinarea acesteia.

Reuniune constructiva

Victor Osipov a calificat reuniunea de la Viena drept una constructivă, deoarece în cadrul discuţiilor, pe lîngă decizia de a relua negocierile oficiale, participanţii au mai convenit asupra majorării numărului de întrevederi neformale, precum şi asupra faptului ca în agenda acestora să fie incluse una sau mai multe subiecte de importanţă majoră, înaintate de Chişinău şi Tiraspol, soluţionarea cărora va contribui la cresterea increderii reciproce. În cadrul reuniunii de la Viena, reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului au convenit şi asupra efectuării unei inventarieri a actelor semnate pe parcursul ultimelor 18 ani de ambele părţi, deoarece, în opinia lor, multe dintre acestea şi-au pierdut actualitatea şi nu contribuie la dezvoltarea procesului de negocieri. Potrivit lui Osipov, între anii 1992 – martie 2005, au fost semnate peste 140 de documente, dintre care 26 în domeniul politic, 61 – economic, 54 – în alte sectoare. 50 la sută din numărul total de acorduri au fost încheiate în perioada anilor 1997 – 1999.

Sprijin kazah

Vicepremierul de la Chisinau a salutat interesul preşedinţiei kazahe a OSCE fata de reglementarea conflictului transnistrean, adăugând că Chişinăul îşi leagă mai multe speranţe vizavi de aceasta. „Din mai multe puncte de vedere Kazahstanul ar putea impulsiona procesul de reglementare şi pentru că ţine din acelaşi spaţiu şi îi este mai uşor să înţeleagă procesele care se derulează şi pentru că este o ţară cu potenţial economic şi politic mare în spaţiul ex-sovietic şi are potenţial de negocieri inclusiv cu Federaţia Rusă, dar şi pentru că din acţiunile preşedinţiei kazahe se observă dorinţa de a fi eficienţi”, a mai declarat el. “Pe lîngă faptul că venim dintr-un spaţiu comun, care a existat cîndva, se observă dorinţa Kazahstanului de a fi eficient, pe perioada mandatului de preşedinte al OSCE, şi de a contribui cu fapte concrete în direcţia soluţionării problemei transnistrene”, a accentuat Osipov. În opinia demnitarului, aşteptata vizită a ministrului Afacerilor Externe al Kazahstanului la Chişinău poate fi un imbold semnificativ pentru relansarea negocierilor oficiale în problema soluţionării conflictului transnistrean.
Reamintim ca procesul de negocieri în formatul 5+2 în vederea reglementării problemei transnistrene a fost întrerupt la finele lunii februarie 2006, la câteva luni de la instituirea acestuia. Problema diferendului transnistrean a fost folosita din punct de vedere electoral de majoritatea partidelor politice din Republica Moldova, fara insa a fi inregistrate progrese importante in acest sens.

Transnistria, sustinuta de ajutorul umanitar rusesc

Rusia va sprijini financiar Transnistria, in acest an, cu 200 de milioane dolari, reprezentand peste jumatate din bugetul anual al regiunii separatiste a Republicii Moldova, relateaza cotidianul rusesc Nezavisimaia Gazeta, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pana in acest moment, Transnistria a primit prima transa a ajutorului rusesc, in valoare de aproximativ 7 milioane de dolari.
Cele 7 milioane de dolari vor fi folosite, potrivit deputatilor din Sovietul Suprem de la Tiraspol, pentru achitarea restantelor la pensii din primul trimestru si pentru majorarea acestora, in conditiile in care acestea se cifreaza, in prezent, in medie, la 60 de dolari pe luna. De asemenea, vor fi suplimentate fondurile destinate diferitelor institutii medicale si de invatamant aflate sub jurisdictia regimului separatist.
Reamintim ca acesta este al treilea an in care Rusia sprijina financiar Transnistria, dar sumele alocale nu au depasit, pana in prezent, 55 de milioane dolari.

Bani anti-scut

Chisinaul considera ca acest sprijin financiar reprezinta rasplata pentru avanpostul pe care Rusia l-ar putea crea in Transnistria, ca o contrapondere la sistemul american de aparare aeriana din Romania, relateaza mass-media locala. „Este pretul pentru viitorul avanpost pe care Rusia l-ar putea amplasa in Transnistria, daca in Romania vor fi dispuse elemente ale scutului american antiracheta” au declarat, pentru Nezavisimaia Gazeta, surse din Parlamentul de la Chisinau.
„Mai degraba este rasplata pentru supunerea fata de Moscova”, a comentat si analistul politic Arcadie Barbarosie, directorul Institutului pentru Politici Publice. In opinia acestuia, nu este vorba despre un avanpost real, ci despre un simbol. Iar cele 200 de milioane de dolari sunt pretul acestui simbol, de care Moscova are nevoie in dialogul sau cu Washingtonul pe marginea amplasarii scutului american.
„In caz contrar, Moscova ar trebui sa recurga la o deteriorare a relatiilor cu Ucraina, care nu va privi cu ochi buni consolidarea prezentei militare a Rusiei de-a lungul granitelor sale, manevra capabila sa provoace procese separatiste in Crimea si in estul Ucrainei” a explicat politologul moldovean pentru mass-media rusa.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, vrea alegeri anticipate

Fostul presedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, liderul Partidului Comunistilor (PCRM) de la Chisinau, a declarat, intr-un interviu acordat agentiei Novosti Moldova, si preluat de KARADENIZ PRESS,  ca alegerile anticipate sunt inevitabile. „De alegeri are nevoie nu Partidul Comunistilor. De alegeri are nevoie societatea moldoveneasca. Pentru cei cu nervii slabi este o incercare sa vezi aceasta clounada permanenta din Parlament, aceasta debandada de decizii, sa se simta din nou la mijlocul anilor 90. Oamenii sint acum mult mai fermi decit la 29 iulie (data ultimelor alegeri parlamentare). Si ei pentru prima data dupa mai multi ani asteapta intr-adevar alegerile. Iar Partidul Comunistilor, in ultima jumatate de an de opozitie, a obtinut o experienta noua, care ne va ajuta sa nu ne dezmagim alegatorii nici in timpul alegerilor, nici dupa ele” a declarat fostul general de militie sovietic.
„Noi consideram ca in R. Moldova nu exista nici un fel de criza constitutionala, noi vedem originea problemelor nu in imperfectiunea Legii Supreme, ci in  nepriceperea politicienilor nostri de a gasi limbaj comun, a identifica impreuna solutii pentru situatiile contradictorii si de impas” a adaugat Voronin referindu-se la intrevederea avuta cu presedintele Comisiei de la Venetia, Gianni Buquicchio.

Reforma dupa alegeri

„In primul rind, noi sintem de acord cu Comisia de la Venetia ca modificarile la articolul 78 al Constitutiei sint necesare sa fie adoptate nu la referendum, ci in Parlament. In al doilea rind, modificarile adoptate vor avea putere reala deja dupa alegerile parlamentare. Iar alegerile ca atare, potrivit pozitiei lui Gianni Buquicchio, trebuie sa se desfasoare in cele mai rezonabile termene, care sint posibile dupa dizolvarea actualului Parlament la 16 iunie. Cu alte cuvinte, potrivit regulilor noi de joc, intrucitva simplificate, noul Presedinte va fi ales deja de urmatoarea componenta a Parlamentului” a adaugat Voronin. Declaratiile liderului PCRM sunt contrare pozitiei prezentate de actualul presedinte al Parlamentului de la Chisinau, Mihai Ghimpu, care a lasat sa se inteleaga ca Partidul Liberal prefera adoptarea noii Constitutii in urma unui referendum.
Reamintim ca liderii formatiunilor politice care formeaza majoritatea parlamentara in cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana (n.r.- Partidul Liberal, Partidul Liberal-Democrat, Alianta Moldova Noastra, Partidul Democrat) nu au ajuns la un consens privind modalitatea de adoptare a modificarilor constitutionale.

Fără soluţii clare de rezolvare din partea puterii de la Chişinău sau ale celorlalţi factori implicaţi, la 2 martie 2010 se împlinesc 18 ani de la declanşarea conflictului armat de la Nistru. De altfel, veteranii şi autorităţile de la Chişinău au comemorat începutul războiului care a provocat moartea a sute de persoane şi mutilarea altor câteva mii.  Potrivit corespondentului Agerpres, aproximativ două mii de combatanţi s-au adunat în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din centrul Chişinăului, unde au depus flori, după care au mers în marş câţiva kilometri, spre Memorialul ‘Mamei îndurerate’, construit în cinstea celor căzuţi în luptele de pe Nistru. Alături de ei au fost preşedintele interimar Mihai Ghimpu, premierul Vlad Filat şi ceilalţi doi lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană – Marian Lupu şi Serafim Urecheanu. Atât preşedintele interimar Mihai Ghimpu, cât şi primul preşedinte al Republicii Moldova Mircea Snegur au acuzat Rusia de declanşarea acelui conflict, precum şi de susţinerea regimului separatist de la Tiraspol.  În cadrul acţiunilor s-au făcut auzite nemulţumirile foştilor combatanţi del a Nistru care au acuzat lipsa de atenţie din partea autorităţilor. Conflictul de pe Nistru a început la 2 martie 1992, între autorităţile constituţionale de la Chişinău şi forţele separatiste de la Tiraspol, ca urmare a autoproclamării independenţei aşa numitei Republici Moldoveneşti Nistrene, după destrămarea fostei URSS. Acordul de încetare a focului a fost semnat la 21 iulie 1992 de către Republica Moldova şi Federaţia Rusă. În timpul conflictului, circa 300 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 3500 au fost mutilate. Chişinăul a trimis în luptă poliţia, dar şi voluntari, fără a implica forţele armate.