Independenta Republicii Moldova, marcata de oficialitati la statuia lui Stefan cel Mare

La 27 august 1991 Parlamentul de la Chisinau a adoptat declaratia de Independenta a Republicii Moldova, in urma unei hotarari a Marii Adunari Nationale din piata centrala a Chisinaului, la care au participat sute de mii de basarabeni.
Suita de evenimente, prilejuita de aceasta sarbatoare de la 27 august, a demarat vineri dimineata cu depunere de flori la Monumentul lui Stefan cel Mare si Sfant din centrul Chisinaului. La acest eveniment au participat Presedintele Mihai Ghimpu, premierul Vlad Filat, primul presedinte al R. Moldova, Mircea Snegur, deputati in Parlament, membri ai Cabinetului de Ministri si ai corpului diplomatic, acreditati la Chisinau, membri ai Asociatiei “Parlamentul-90″.
Mihai Ghimpu a spus ca “drumul parcurs spre independenta R. Moldova a fost unul anevoios si a constat intr-o lupta dintre unii, care au dorit ca Moldova sa fie o tara libera si altii, care vroiau ca Moldova sa ramana in componenta URSS”. Totodata, seful interimar al statului a spus ca este mandru pentru ca R. Moldova este un stat independent, dar nu este multumit, deoarece unele reforme, care au inceput in anii ‘90, nu s-au realizat pe deplin. “Independenta trebuie sa dea si bunastare”, a specificat Mihai Ghimpu.
In acelasi timp, Mircea Snegur, primul presedinte al tarii, a mentionat presei ca, “in cei 19 ani de independenta, R. Moldova s-a consolidat in calitate de stat democratic, bazat pe drept, care promoveaza o economie de piata. In mare parte, scopurile trasate in Declaratia de independenta, se realizeaza, incetul cu incetul. Cea mai mare restanta, insa, consta in incetinirea ritmului reformelor economice si imposibilitatea de a solutiona la maximum problemele sociale”. In aceeasi zi, oficiali au depus flori la Monumentul “Maica indurerata” de la Complexul Memorial “Eternitate” din Chisinau.

Decret prezidential

Presedintele interimar de la Chisinau a facut public si un decret prin care a conferit “Ordinul Republicii”’, cea mai inalta distinctie de stat, unui grup de 18 persoane pentru contributia la miscarea de eliberare nationala. Printre acestia se numara poetul si publicistul Valeriu Matei, presedintele primului parlament de la Chisinau, Alexandru Mosanu, primul premier al tarii, Mircea Druc, precum si deputatului roman, cetatean al Republicii Moldova, Tudor Pantaru.
“Cetatenii Republicii Moldova n-au reusit inca sa simta aceasta independenta, care in final duce la o bunastare, la o viata decenta. Zilele grele pe care le traim sunt consecintele faptului ca n-am fost liberi, am fost subjugati, am fost pusi in situatie sa traim nu dupa legile noastre, dar dupa legile altora, sovietice, totalitare-comuniste. Eu sunt convins ca se apropie ziua cand vom simti aceasta libertate, care este legata de independenta statului nostru si fiecare cetatean, incepand de la cel mic si pana la parintii, buneii nostri, vor simti ce inseamna stat independent, liber si democratic. Vreau sa multumesc tuturor celor care au luptat, daca pot sa ma exprim asa, zile, nopti si ani intregi pentru ca la 27 august 1991 deputatii primului Parlament democratic sa voteze Declaratia de Independenta a Republicii Moldova – o declaratie care venea sa rupa acest mult patimit pamant din componenta unui stat imperial, sovietic, care ne-a luat libertatea timp de 50 de ani.
Sa nu uitam ca aceasta declaratie a fost votata dupa Marea Adunare Nationala. si aceasta inseamna, in primul rand, ca in Piata Marii Adunari Nationale pentru adoptarea acestei declaratii au pledat cetatenii, care au ales acei deputati in primul Parlament. Cu regret, nu toti acei care au fost alesi au votat pentru aceasta independenta, fiindca multi pledau pentru pastrarea Republicii Moldova in cadrul Uniunii Sovietice. Dar timpul ne demonstreaza ca vointa majoritatii cetatenilor Republicii Moldova a fost realizata si astazi sa fim un stat independent. Multumesc celorlalti cetateni care la locul de munca au fost si sunt permanent pentru consolidarea acestui stat, care foarte greu isi croieste pasii spre un stat liber si european. Le doresc tuturor cetatenilor Republicii Moldova sa fie demni si mandri de faptul ca locuiesc intr-un stat independent, ca construim impreuna un drum european spre fericirea noastra si, in primul rand, a copiilor nostri”, a declarat Mihai Ghimpu.

Mesaje de felicitare

Presedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a primit numeroase mesaje de felicitare din partea conducatorilor statelor lumii cu prilejul celei de-a XIX-a aniversari a independentei Republicii Moldova, scrie presa de la Chisinau, preluata de agentia KARADENIZZ PRESS. Traian Basescu, presedintele Romaniei, a accentuat in mesajul sau de felicitare ca Declaratia de Independenta din 27 august 1991 marcheaza un moment istoric pentru locuitorii Republicii Moldova carora, alaturi de libertatea mult asteptata, le-a fost recunoscut dreptul de a-si declara apartenenta la poporul roman, de a vorbi limba romana si de a cunoaste adevarata istorie a neamului caruia ii apartin. “Profit de acest prilej pentru a va reasigura de faptul ca Romania ramine un partener si un aliat al Republicii Moldova si vom demonstra consecventa in dezvoltarea relatiilor unice dintre statele noastre, precum si in sustinerea obiectivului Dumneavoastra de integrare europeana”, se mentioneaza in mesajul sefului statului roman.
In mesajul semnat de Maiestatea Sa Elisabeta II, Regina Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, se mentioneaza: “Cu ocazia Sarbatorii Nationale, Ziua Independentei, am o deosebita placere sa transmit Excelentei Voastre si intregului popor al Republicii Moldova cele mai calde salutari, precum si urarile mele pentru un viitor pasnic si prosper”.
Dmitri Medvedev, Presedintele Federatiei Ruse, a accentuat in mesajul de felicitare catre Presedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu ca popoarele statelor noastre sunt legate prin relatii de prietenie si incredere. “Rusia intotdeauna a sustinut procesul de formare a Moldovei ca o tara suverana si neutra. Suntem gata sa dezvoltam si in continuare relatiile bilaterale in interesul stabilitatii in regiune”.
“In numele poporului belarus si al meu personal, primiti cele mai sincere felicitari cu ocazia sarbatorii nationale – Ziua Independentei, se spune in mesajul de felicitare al Presedintelui Republicii Belarus, Alexandr Lukasenko. Republica Belarus a fost si continua a fi adeptul extinderii relatiilor reciproc avantajoase cu Republica Moldova, in numele prosperitatii ambelor popoare.”

Sprijin german

Cristian Wulff, Presedintele Republicii Federale Germania, in mesajul sau de felicitare a remarcat: “Tara Dumneavoastra a facut, mai ales in ultimele luni, progrese considerabile pe calea reformei spre democratie si economia de piata. Va asteapta insa si alte reforme importante pentru apropierea de structurile si valorile europene. Doresc sa va incurajez sa abordati aceste sarcini, si in continuare, cu hotarare. In acest sens va asigur de sprijinul Germaniei si al germanilor”.
Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, a reiterat faptul ca angajamentul statelor membre ale ONU este vital pentru realizarea problemelor cruciale de interes global, de la schimbarile climatice la egalitatea de gen, de la consolidarea pacii la dezvoltare si drepturile omului. “Cu suportul Dumneavoastra, noi putem face fata provocarilor actuale, construind o lume mai prospera, echitabila si durabila pentru toti. Este incurajator sa stiti ca in toate eforturile sale, Natiunile Unite se pot baza pe calauzirea si sprijinul Republicii Moldova”.
Presedintelui interimar i-au mai adresat mesaje de felicitare Ivo Josipovic, Presedintele Republicii Croatia, Karolos Papoulias, Presedintele Republicii Elene, Gheorghi Parvanov, Presedintele Republicii Bulgaria, Asif Ali Zardari, Presedintele Republicii Islamice Pakistan, Jassim Mohammad Al-Kharafi, Presedintele Adunarii Nationale a Statului Kuwait, Hu Jintao, Presedintele Republicii Populare Chineze, Regele Carl Gustaf al Suediei, Pratibha Devisingh Patil, Presedintele Indiei, Susilo Bambang Yudhoyono, Presedintele Republicii Indonezia, Regele Albert, Belgia, Anibal Cavaco Silva, Presedintele Republicii Portugheze, Zine El Abidine Ben Ali, Presedintele Republicii Tunisia, Raul Castro Ruz, Presedintele Consiliului de Stat si al Consiliului Ministrilor al Republicii Cuba, Quentin Bryce, Guvernator General al Australiei, Ilham Aliev, Presedintele Republicii Azerbaidjan, alti sefi de stat si persoane oficiale.

Declaratia de Independenta

PARLAMENTUL REPUBLICII MODLOVA, constituit in urma unor alegeri libere si democratice,

AVIND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru si statalitatea sa neintrerupta in spatiul istoric si etnic al devenirii sale nationale;

CONSIDERIND actele de dezmembrare a teritoriului national de la 1775 si 1812 ca fiind in contradictie cu dreptul istoric si de neam si cu statutul juridic al Tarii Moldovei , acte infirmate de intreaga evolutie a istoriei si de vointa liber exprimata a populatiei Basarabiei si Bucovinei;

SUBLINIIND dainuirea in timp a moldovenilor in Transnistria – parte componenta a teritoriului istoric si etnic al poporului nostru;

LUIND ACT de faptul ca Parlamentele multor state in declaratiile lor considera intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernul URSS si Guvernul Germaniei, ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat si de Conferinta internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia” prin Declaratia de la Chisinau, adoptata la 28 iunie 1991;

SUBLINIIND ca fara consultarea populatiei din Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta, ocupate prin forta la 18 iunie 1940, precum si a celei din RASS Moldoveneasca (Transnistria), formata la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, incalcind chiar prerogativele sale constitutionale; a adoptat la 2 august 1940 „Legea URSS cu privire la formarea RSS Moldovenesti unionale”, iar Prezidiul sau a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea granitei intre RSS Ucraineana si RSS Moldoveneasca”, acte normative prin care s-a incercat, in absenta oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrarii acestor teritorii si apartenenta noii republici la URSS;

REAMINTIND ca in ultimii ani miscarea democratica de eliberare nationala a populatiei din Republica Moldova si-a reafirmat aspiratiile de libertate, independenta si unitate nationala, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunari Nationale de la Chisinau din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 si 27 august 1991, prin legile si hotaririle Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii romine ca limba de stat si reintroducerea alfabetului latin, 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, si schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;

PORNIND de la Declaratia suveranitatii Republicii Moldova, adoptata de Parlament la 23 iunie 1990, si de la faptul ca populatia Republicii Moldova, exercitind dreptul sau suveran, nu a participat la 17 martie 1991, in ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale URSS, la referendumul asupra mentinerii URSS;

TININD SEAMA de procesele ireversibile ce au loc in Europa si in lume de democratizare, de afirmare a libertatii, independentei si unitatii nationale, de edificare a statelor de drept si de trecere la economia de piata:

REAFIRMIND egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei ONU, Actului final de la Helsinki si normelor de drept international;

APRECIIND, din aceste considerente, ca a sosit ceasul cel mare al savirsirii unui act de justitie, in concordanta cu istoria poporului nostru, cu normele de morala si de drept international,

PROCLAMA

solemn, in virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, in numele intregii populatii a Republicii Moldova si in fata intregii lumi:

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT SI DEMOCRATIC, LIBER SA-SI HOTARASCA PREZENTUL SI VIITORUL FARA NICI UN AMESTEC DIN AFARA, IN CONFORMITATE CU IDEALURILE SI NAZUINTELE SFINTE ALE POPORULUI IN SPATIUL ISTORIC SI ETNIC AL DEVENIRII SALE NATIONALE.

in calitatea sa de STAT SUVERAN SI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:

SOLICITA tuturor statelor si guvernelor lumii recunoasterea independentei sale, astfel cum a fost proclamata de Parlamentul liber ales al Republicii, si isi exprima dorinta de interes comun cu tarile europene, cu toate statele lumii, fiind gata sa procedeze la stabilirea de relatii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international si practicii existente in lume in aceasta materie.

ADRESEAZA Organizatiei Natiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline in organizatia mondiala si in agentiile sale specializate;

DECLARA ca este gata sa adere la Actul final de la Helsinki si la Carta de la Paris pentru o noua Europa, solicitind, totodata, sa fie admisa cu drepturi egale la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa si la mecanismele sale:

CERERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste sa inceapa negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind incetarea starii ilegale de ocupatie a acesteia si sa retraga trupele sovietice de pe teritoriul national al Republicii Moldova;

HOTARASTE ca pe intregul sau teritoriu sa se aplice numai Constitutia, legile si celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;

GARANTEAZA exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale si a libertatii politice ale tuturor cetatenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor apartinind grupurilor nationale, etnice, lingvistice si religioase, in conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki si ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o noua Europa.

Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Adoptata la Chisinau, de Parlamentul Republicii Moldova, la 27 august 1991

Republica Moldova combate traficul cu uraniu

Aproape doua kilograme de uraniu de contrabanda au fost descoperite intr-un garaj din Chisinau, valoarea capturii fiind estimată la noua milioane de euro, anunta Ministerul Afacerilor Interna din Republica Moldova, citat de mass-media. In vizorul autoritatilor au ajuns sapte persoane, toate domiciliate in municipiul Chisinau. Una dintre acestea, originara din regiunea transnistreana, a ramas inca neidentificata. De asemenea, s-a stabilit ca doua persoane din grupare sunt fosti angajati ai Ministerului Afacerilor Interne, detinand gradele de maior si locotenent-colonel de politie. Trei dintre suspecti, aflati in arestul politie, au antecedente penale, fiind urmariti anterior de autoritatile din Republica. Moldova, Federatia Rusa si Romania pentru mai multe infractiuni, inclusiv si pentru pastrarea si comercializarea substantelor radioactive.

Criminalitate radioactiva

La 15 iunie 2010, Directia Investigare a Fraudelor a Departamentului politie a MAI a initiat prelucrarea operativa a unui grup criminal organizat care, potrivit informatiilor acumulate, cauta un canal de comercializare in tarile cu cerere sporita a materialelor radioactive – Uraniu 238. Materialul radioactiv (1,8 kg Uraniu 238) a fost introdus in tara prin contrabanda, iar infractorii intentionau sa-l comercializeze la pretul de 9 milioane de euro, a anuntat MAI. Pe parcursul prelucrarii operative, au fost efectuate 2 achizitii controlate a materialului radioactiv, in cantitate totala de 0,075 grame, care au fost expediate pentru expertizare prin intermediul Ambasadei SUA, organelor competente din aceasta tara. Ca rezultat, organele competente din SUA au confirmat faptul ca substanta achizitionata este un produs radioactiv de model Uraniu 238, mai precizeaza sursa citata de agentia KARADENIZ PRESS.
Astfel, sustine Ministerul Afacerilor Interne, la data 20 iulie 2010, in municipiul Chisinau, au fost retinuti in flagrant suspectii, de la care au fost ridicata cantitatea de 1,8 kg de Uraniu 238. La examinarea materialului radioactiv au participat patru experti straini din SUA, angajati ai Serviciului Situatii Exceptionale al MAI, ai Ministerului Apararii si ai Agentiei Nationale de Reglementare a Activitatii Nucleare si Radiologice.

Perchezitii multiple

De asemenea, au fost efectuate 12 perchezitii la domiciliile suspectilor, prilej cu care, in garajul lui Sajin Sergiu, au fost depistate si ridicate 620 de cartuse pentru automatul AK 74 si pistolul PM; o grenada de lupta de model F1 cu focos; un pistol confectionat in mod artizanal si un revolver; placi de inmatriculare a mijloacelor de transport, pasapoarte de tip sovietic, facturi fiscale de evidenta stricta in numar de 3300 bucati.
Potrivit specialistilor de la Agentia Nationala de Reglementare a Activitatii Nucleare si Radiologice si Serviciul Situatii Exceptionale al MAI, produsul depistat este material radioactiv Uraniu 238, care poate fi folosit in industria civila nucleara, la fabricarea combustibilului pentru cetralele nucleare, la reactoarele de cercetari, precum si in scopuri militare, la producerea armelor de distrugere in masa. La solicitarea autoritatilor de la Chisinau, Centrul Atomic de Investigatii din Germania urmeaza sa efectueze expertiza specializata pentru a stabili procentul de imbogatire si tara de origine a produsului.

Kremlinul sugruma economic Republica Moldova

Autoritatile ruse pregatesc adoptarea unor masuri punitive la adresa bancilor comerciale din Republica Moldova, relateaza surse guvernamentale de la Moscova, citate de mass-media regionala. Conform surselor citate, autoritatile ruse acuza bancile din Republica Moldova de participare activa la activitati financiare ilicite, prin care bugetul federal rus a fost prejudiciat cu câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au refuzat sa nominalizeze bancile vizate, pe fondul intensificarii sanctiunilor economice rusesti impotriva Federatiei Ruse.
Dupa scandalul vicnului, Rusia a restrictionat si importul produselor agricole din Republica Moldova pentru mai multi producatori autohtoni, scrie presa de la Chisinau. Reprezentantii Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare au convocat intr-o sedinta producatorii autohtoni de fructe si legume, pentru a discuta despre decizia Rusiei de a interzice importul acestor produse. Sedinta s-a desfasurat cu usile inchise, scrie Jurnal.md. “Din 177 de exportatori care aveau dreptul sa duca fructe si legume in Rusia, doar 36 mai au voie sa faca asta. Lista de 36 a fost stabilita de rusi, dar nimeni nu cunoaste aceste firme”, a declarat reprezentantul unei firme, care a participat la sedinta. “Rusii pretind ca marfa noastra depaseste normele admisibile in ceea ce priveste pesticidele si nitratii. Firmele cu care colaboram noi nu au avut pretentii in acest sens si nici nu stiu de aceasta interdictie”, a spus aceeasi sursa. Un alt reprezentant al exportatorilor, care a iesit de la sedinta, a mentionat ca zeci de TIR-uri cu fructe si legume sunt blocate in vama Chisinau. Din cauza incertitudinii existente, agentii economici nu primesc certificate de provenienta a marfii. De asemenea, viceministrul Agriculturii si Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a declarat presei ca a fost inaintata o lista de 177 de exportatori, dar rusii au aprobat doar 33 dintre acestia. “Nu ni s-a explicat de ce doar 33. Vom solicita sa fie marit numarul exportatorilor”, a spus Bumacov. “Sa fim mai exacti. Este vorba de limitatrea numarului de companii care au dreptul de a face export a acestor produse, nu este vorba de o interdictie. Incercam sa rezolvam aceasta problema”, a mentionat si prim-ministrul Vlad Filat pentru Unimedia.md.

Embargoul vinului

Rospotrebnadzor nu va trimite o delegatie de experti la întreprinderile vinicole din Republica Moldova pentru a rezolva problemele legate de exportul vinurilor şi divinurilor din Moldova în Rusia, a declarat seful serviciului sanitar rus, Ghenadi Onişcenko. „După ce, în august, s-a încheiat misiunea experţilor, pe adresa mea a venit o scrisoare cu invitaţie. Am studiat-o cu atenţie, însă comportamentul autorităţilor moldoveneşti, care s-a manifestat elocvent mai ales în ultima săptămână, a înclinat balanţa spre abţinerea noastră de la acţiuni ulterioare, având în vedere că natura declaraţiilor nu era una constructivă şi ar transforma eforturile noastre în irosirea inutilă a timpului”, a spus Oniscenko. „Singurul lucru care ar justifica o astfel de logică a comportamentului este recunoaşterea implicită a impactului cumulativ asupra stării de sănătate şi, prin urmare, asupra proceselor de gândire, precum si recunoaşterea substantelor toxice pe care le găsim mereu în produsele supuse analizei”, – a adăugat el.

Masuri cu repetitie

Recent, Federatia Rusa a cerut Belarusului si Kazahstanului sa ia masuri pentru a impiedica patrunderea pe piata ruseasca a vinurilor si apei minerale provenite din Republica Moldova si Georgia. Ghenadi Oniscenko, seful organizatiei ruse pentru protectia consumatorilor, Rospotrebnadzor, a declarat ca aceasta cerere a fost formulata in cadrul Uniunii Vamale din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan. “Tinand cont de legile Uniunii Vamale ruso-kazaho-belaruse, ne-am informat partenerii, conform regulamentelor pe care le-a adoptat, ca folosirea unor produse este restrictionata in tara noastra. Le-am cerut sa ia masuri pentru a impiedica intrarea pe teritoriul rus a vinurilor si apelor minerale din Moldova si Georgia”, a declarat pentru Interfax Ghennadi Oniscenko, seful Protectiei consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor. Potrivit acestuia, cererea nu insemana ca Rusia isi “impune vointa” asupra Belarusului si Kazahstanului, pentru a restrange drepturile lor de a folosi aceste produse, ci doar isi “exercita un drept” ca membru al Uniunii Vamale, relata presa regionala, preluata de agentia KARADENIZ PRESS. “Aceasta nu inseamna ca ne impunem vointa (n.r. Belarusului si Kazahstanului) si ca le restrangem dreptul de a folosi aceste produse, dar suntem indreptatiti sa le cerem sa ia toate masurile pentru ca aceste produse sa nu poata ajunge pe teritoriul rus. Ne-am exercitat acest drept”, a explicat Oniscenko. Este prima data cand Moscova foloseste Uniunea Vamala ca unealta politica impotriva altor state. Incluzand Belarusul si Kazahstanul, Rusia poate spori presiunile asupra R. Moldova si Georgiei.

Razboiul vinului

La inceputul lunii iulie 2010, Moscova a blocat cateva transporturi importante de vinuri la vama, anuntand ca acestea contin produse chimice extrem de nocive. Insa acest gest a fost pus pe seama iritarii Moscovei in legatura cu semnarea de catre presedintele Mihai Ghimpu a decretului privind declararea datei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice. Cu jumatate de gura, autoritatile ruse si moldovenesti recunosc, totusi, ca problema vinurilor reflecta si o atitudine politica a Moscovei fata de guvernarea proeuropeana de la Chisinau. “Sigur ca exista implicatii politice, asta este realitatea” a declarat Valeriu Lazar, ministrul economiei. Valeriu Lazar spune ca diversificarea pietelor de export este o solutie pentru vinurile moldovenesti, dar una care nu poate avea efecte imediate, in timp ce amenintarea ruseasca ar fi o lovitura contondenta, cu efecte imediate. “Pe termen scurt, noi nu putem face abstractie de piata Federatiei Ruse. Fara indoiala, preocuparea noastra este sa diversificam pietele de desfacere. Si lucrul acesta o sa se intample, dar reorientarea fluxurilor comerciale da efecte in 5 in 10, in 15 ani de zile; niciodata nu da efecte pe termen scurt” a declarat Valeriu Lazar. Pietei europene ii revin in acest moment 14% din cantitatea de vinuri exportate de Republica Moldova, printre principalii consumatori fiind si Romania, iar, pentru anul viitor, Uniunea Europeana a promis dublarea cotei de import pentru vinurile moldovenesti.

AIE criminal

Într-un interviu acordat pentru ziarul rus „Izvestia”, Oleg Voronin învinuieşte actuala guvernare pentru faptul că nu este capabilă de nimic. Mai mult, acesta a declarat că cea mai răspândită metodă de „raider” în Republica Moldova este falsificarea şi discreditarea prin intermediul mass-media, după care „vin oamenii în uniformă şi iau totul”. „Spre regret, cei care au venit astăzi la guvernare, nu sunt în stare să creeze noi întreprinderi, business de perspectivă, să descopere noi servicii şi zone pentru investiţii profitabile. Ei acţionează iraţional, iar această abordare este dăunătoare nu numai pentru afaceri, climat investiţional, pentru sutele de mii de cetăţeni moldoveni care lucrează, dar chiar şi pentru putere. Ce să mai vorbim. Pentru prima dată, ţare este condusă de multimilionari. Ei sunt în Guvern şi în Legislativ. Drept consecinţă, ţara este sfâşiată de mai multe grupări care concurează, de conflicte; conflictele lor se extind în sfera de afaceri, au loc adevărate războaie comerciale, furturi de întreprinderi. Şi totul se întâmplă în mod deschis, despre asta scrie presa”, menţionează Oleg Voronin în acel interviu.
Totodată, fiul ex-preşedintelui Voronin susţine că, acum doi-trei ani, mediul de afaceri din Republica Moldova era ideal şi că acesta s-a dezvoltat cel mai mult când la guvernare au fost comuniştii. „În aceşti ani s-a format capitalul guvernării liberale şi a multor care, până nu demult, se aflau în opoziţia democrată, dar astăzi sunt miniştri-milionari. De când AIE a venit la guvernare, a început războiul între clanuri, în ţară s-au întors autorităţile criminale”, susţine Oleg Voronin.

Presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, combate mostenirea comunista

Presedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a propus transmiterea tuturor fondurilor de arhiva din depozitele speciale ale Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informatii si Securitate, a fondurilor Procuraturii Generale, precum si a altor fonduri ce reflecta esenta regimului totalitar comunist, in fondurile Arhivei Nationale, pentru a asigura accesului neingradit a publicului. De asemeena, presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat luni seara un decret privind conferirea “Ordinului Republicii” unui grup de luptatori impotriva regimului totalitar comunist de ocupatie, informeaza serviciul de presa al Presedintiei. Distinctiile de stat au fost acordate in semn de profunda recunostinta fata de persoanele care, fiind martore la tragicele consecinte ale semnarii Tratatului sovieto-german de neagresiune si a Protocolului aditional secret din 23 august 1939, au opus, dupa 28 iunie 1940, rezistenta regimului totalitar comunist de ocupatie, punandu-si in pericol viata si libertatea si care, pentru verticalitatea, curajul si spiritul patriotic de care au dat dovada, au fost condamnate la moarte sau la privatiune de libertate.

Solicitari prezidentiale

Solicitarea de reorganizare a arhivei si transferul dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice sau deportarilor vine din partea Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. La sedinta au participat: Gheorghe Cojocaru, Presedintele Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, Mihai Tasca, secretarul aceleiasi comisii, Valentin Dediu, director adjunct al Serviciului de Informatii si Securitate, Igor Serbinov, adjunct al Procurorului General, Iurie Burca, sef al Directiei informatii si evidente operative al Ministerului Afacerilor Interne, Vasile Isac, director al Serviciului de Stat de Arhiva, Petru Vicol, director al Arhivei Nationale.
Presedintele Mihai Ghimpu a solicitat factorilor de decizie prezenti la sedinta disponibilitate in transmiterea catre Serviciul de Stat de Arhiva a dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice sau deportarilor, identificarea posibilitatilor tehnice si a spatiului de depozitare astfel incat respectivul transfer sa fie incheiat intr-un termen cat mai scurt, iar persoanele interesate sa aiba acces liber la aceste dosare. Totodata, Presedintele a insistat asupra faptului ca persoanele supuse represiunilor politice sau deportarilor, care nu au fost inca reabilitate, sa fie repusi in drepturi in cel mai scurt timp conform prevederilor legislatiei, informeaza serviciul de presa al Parlamentului, citat de agentia KARADENIZ PRESS.

Transfer de arhive

Valentin Dediu, director adjunct al Serviciului de Informatii si Securitate, a subliniat ca, pana in prezent, au fost reabilitate in perioada anilor 1993-2010 de catre instantele judecatoresti 28.984 de persoane care au fost supuse represiunilor politice in perioada regimului totalitar, iar fondul dosarelor judiciare ale persoanelor care au fost supuse represiunilor politice in perioada regimului totalitar si care se afla in prezent in depozitul special de stat al SIS constituie 23.247 de unitati, fiind nevoie de o perioada de minim 3 luni pentru transferul acestora. La randul sau, Igor Serbinov, adjunct al Procurorului General, a mentionat ca exista disponibilitate din partea Procuraturii Generale pentru a fi reabilitate toate persoanele supuse represiunilor politice sau deportarilor si urmeaza a fi examinate, in vederea reabilitarii, 736 dosare juridice, iar in aceasta saptamana urmeaza a fi convocata o sedinta comuna, impreuna cu responsabilii de la MAI, in aceasta problema. De asemeena, reprezentantul MAI, Iurie Burca, si-a exprimat disponibilitate pentru ca institutia pe care o reprezinta sa initieze procedura de transfer chiar din aceasta saptamana, precizand ca MAI dispune de circa 33.590 de dosare ale persoanelor deportate.
Reprezentantii Comisiei pentru studierea si aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, Gheorghe Cojocaru si Mihai Tasca, au mentionat importanta transferului dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice sau deportarilor fondurilor de arhiva din depozitele speciale ale Ministerului de Interne, Serviciului de Informatie si Securitate, a fondurilor Procuraturii Generale in fondurile Arhivei Nationale si asigurarea liberului acces a publicului la toate aceste fonduri, subliniind ca o asemenea practica exista in mai multe state europene. Istoricii insista ca acest transfer sa se faca intr-un timp cat mai scurt, deoarece pe an ce trece, numarul dosarelor scade. Potrivit lor, in 1991, din Arhiva de partid a Institutului de cercetari social-politice a Comitetului Central al Partidului Comunistilor din Moldova au fost distruse 230.359 unitati pastrate. Totodata, prin ordinele KGB al URSS din 1990, numai in perioada 1990-1991 au fost distruse peste 14.000 de dosare. Istoricii afirma ca si in august 2007 au fost distruse 5 dosare, fara a se cunoaste continutul acestora. In finalul sedintei Presedintele Mihai Ghimpu a dispus crearea unei comisii formate din reprezentanti ai MAI, SIS, Procuratura Generala si Arhiva Nationala in vederea elaborarii unui program concret de actiuni, precum si modalitatea tehnica de transmitere a dosarelor in termenii stabiliti, comisia urmand sa-l informeze periodic pe Presedinte despre actiunile desfasurate.

“Ordinul Republicii” a fost conferit urmatorilor luptatori:

COSTENCO Nicolai (post-mortem) – condamnat în 1942 la 7 ani privaţiune de libertate
PIROGAN Vadim (post-mortem) – condamnat în 1942 la 5 ani privaţiune de libertate
DOMAŞCAN Pimen (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
PERCIUN Sevostian (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
URSACHI Mihail (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
DOMASCAN Nicolai (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
BATRINAC Vasile (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
SOLOVEI Victor (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
PRAJINA Nicolai (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
BRUMA Ion (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
RACOVSCHI Iacob (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
CVASNIUC Vasile (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
URSACHI Condrat (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
FLOCOSU Nicolai (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
MAXIM Tudor (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan”, condamnat în 1947 la 25 ani privaţiune de libertate
TCACI-DIACONOVA Liudmila (post-mortem) – condamnată în 1947 la 10 ani privaţiune de libertate
GUŢU Evghenii (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Sabia Dreptăţii”, condamnat în 1950 la 25 ani privaţiune de libertate
GHEORGHILAŞ Mihail (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Sabia Dreptăţii”, condamnat în 1950 la 25 ani privaţiune de libertate
ISTRATI Pavel (post-mortem) – membru al Organizaţiei „Sabia Dreptăţii”, condamnat în 1950 la 25 ani privaţiune de libertate
BATRÎNAC Ion (post-mortem) – condamnat în 1951 la 10 ani privaţiune de libertate
CONDRAT Constantin (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
ISTRATII Ivan (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
ISTRATII Nicolai (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
ANDREEV Victor (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
BIVOL Vladimir (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
CALESTRU Simion (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
ŞCOLA Olga (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnată în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
GUŢU Andrei (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
ROŞIOR Sava (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
BARBĂNEAGRĂ Ivan (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
PANAGHIU Simion (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
GENUNCHI Grigore (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
VÎLCU Vasile (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la pedeapsă capitală
SANDUŢA Andrei (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
ANDREEV Ivan (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
SÎLI Gheorghe (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
NANI Andrei (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
GONCEARENCO Tudor (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
RUSU Sava (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
CIORESCU Fiodor (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
GUŢU Constantin (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
VÎRTOSU Grigore (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiunede libertate
GOŢONOGA Ivan (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
PLĂMĂDEALĂ Dionisii (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
STRATAN Eremei (post-mortem) membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
VÎLCU Grigore (post-mortem) – membru al Partidului Libertăţii, condamnat în 1951 la 25 ani privaţiune de libertate
HALIPPA Pantelimon (post-mortem) – condamnat în 1952 la 25 ani privaţiune de libertate
MURUZIUC Gheorghe (post-mortem) – condamnat în 1966 la 2 ani privaţiune de libertate
USATIUC-BULGĂR Alexandru (post-mortem) – membru al Frontului Naţional-Patriotic, condamnat în 1972 la 7 ani privaţiune de libertate
GHIMPU Gheorghe (post-mortem) – membru al Frontului Naţional-Patriotic, condamnat în 1972 la 6 ani privaţiune de libertate
GRAUR Valeriu – membru al Frontului Naţional-Patriotic, condamnat în 1972 la 4 ani privaţiune de libertate
ŞOLTOIANU Alexandru – condamnat în 1972 la 3 ani privaţiune de libertate.

Liderul transnistrean Igor Smirnov, in razboi cu autoritatile de la Chisinau

Liderul transnistrean, Igor Smirnov, a criticat autoritãţile moldovene pentru cã nu contribuie la desfãşurarea negocierilor pe picior de egalitate, într-o întâlnire cu ambasadorul american la Chişinãu, Asif Chaudhry, relateazã Infotag în ediţia electronicã preluată de Mediafax. Smirnov i-a spus ambasadorului american cã pentru începerea “cu adevãrat” a negocierilor, Republica “Moldova trebuie sã îşi clarifice problemele de politicã internã”.
“Negocierile sunt necesare, iar noi vom participa (la acestea). Dar, din pãcate, diferenţele între declaraţiile şi faptele celor care se aflã la putere în (Republica) Moldova nu creazã premise în vederea reluãrii depline a dialogului. Se pare cã acţiunile lor sunt îndreptate spre dezbinare”, a spus liderul transnistrean. “Noi niciodatã nu am trãit în (Republica) Moldova, formatã în anii ‘90. De aceea ei nu au dreptul sã hotãrascã pentru noi”, a subliniat acesta.
Pe teritoriul transnistrean nu vor fi deschise secţii de votare ale Republicii Moldova, deoarece “Chişinãul nu a solicitat acest lucru”, l-a informat Vladimir Iastrebceak, şeful diplomaţiei transnistrene, pe ambasadorul american. Însã, “cetãţenii moldoveni care locuiesc în Transnistria şi care doresc sã particie la alegrile din (Republica) Moldova nu vor fi împiedicaţi sã facã acest lucru”, a adãugat Iastrebceak.
Ambasadorul american a propus, în cadrul acestei întâlniri, organizarea la Tiraspol a Zilelor filmului american, eveniment în cadrul cãruia publicul poate viziona filme “cu subtitrare în limba rusã”, precizeazã Infotag.
Ulterior, Igor Smirnov s-a întâlnit şi cu ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, cu care a discutat despre “activitatea industriei, dezvoltarea economiei şi probleme de colaborare bilateralã”.
“Am convenit sã colaborãm în toate domeniile”, a declarat Kuzmin, la finalul întâlnirii, adãugând cã acesta “este cel mai important lucru, pentru cã, în prezent, nimeni nu (mai) aşteaptã soluţii uşoare la probleme”. “Greutãţile” şi “problemele” pot fi “depãşite”, în opinia ambasadorului rus, “prin eforturi comune”. Însã, problemele nu pot fi soluţionate “toate deodatã”, pentru cã “nu ţin de timp, ci de interesele cetãţenilor, pentru care noi, politicenii, lucrãm”, a subliniat ambasadorul Rusiei la Chişinãu.
De asemenea, Kuzmin i-a transmis liderului transnistrean, Igor Smirnov, un mesaj din partea ministrului rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, care-i mulţumesşte pentru “invitaţia de a vizita Transnistria, la 2 septembrie, cu ocazia evenimentelor comemorative din 1990″, informându-l cã nu va putea participa. Lavrov l-a desemnat pe Kuzmin sã participe la aceste evenimente.

Autorităţile de la Chişinău au solicitat părţii ruse iniţierea unor negocieri, în regim de urgenţă în privinţa exportului de fructe şi legume, după ce serviciile ruse au restricţionat importul de producţie agricolă moldovenească.
Ruşii au acceptat doar 33 de companii din Republica Moldova, care să exporte fructe şi legume dintr-o listă de 136 de companii care exportau până în prezent, plus alte circa 40 care au solicitat permisul respectiv, a declarat luni Vasile Bumacov, viceministru al agriculturii şi industriei alimentare, după o întrevedere cu exportatorii.
Potrivit lui, serviciile ruse încă nu au prezentat o explicaţie plauzibilă, iar autorităţile au solicitat negocieri în această privinţă, mai ales că mulţi producători au pregătit deja fructele şi legumele pentru export şi suportă pierderi zilnice.
Bumacov a respins faptul că fructele şi legumele moldoveneşti ar fi necalitative, menţionând că acestea au fost întotdeauna apreciate pozitiv pe piaţa rusă. Fiind întrebat dacă Republica Moldova caută şi alte pieţe de desfacere a producţiei agricole, Bumacov a spus că o anumită cantitate se exportă în UE, dar piaţa rusă este dominantă şi ‘trebuie făcut totul pentru a nu o pierde’.
Restricţiile la importul de fructe şi legume vin la scurt timp după ce serviciul sanitar rus a prezentat un şir de pretenţii şi a limitat importul de vin din Republica Moldova. Unii analişti şi politicieni consideră această decizie ca fiind una politică.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, pierde teren in Republica Moldova

Un sondaj de opinie publica, prezentat recent la Chisinau de directorul IMAS-INC, Doru Petruti, arata ca PCRM nu se mai bucura de cea mai multa incredere din partea populatiei, fiind intrecut la acest capitol de Partidul Liberal Democrat. PLDM se bucura de oarecare si foarte multa incredere din partea a 27 si respectiv 15%  din alegatorii intervievati. Oarecare incredere in PCRM au 19 la suta din respondenti, iar 16% au foarte multa incredere. La fel ca in cazul PLDM, oarecare incredere in Partidul Democrat au 27% din respondenti, in timp ce 8 la suta au foarte multa incredere in aceasta formatiune. 21 la suta din respondenti au spus ca au oarecare incredere in Partidul Liberal si 9% – foarte multa incredere. 14% au oarecare incredere in Alianta “Moldova Noastra” si 2% – foarte multa incredere, scrie presa de la Chisinau, preluata de KARADENIZ PRESS.

Amenintari politice

IMAS-INC Chisinau nu a dat insa publicitatii intentiile de vot si ratingul partidelor politice, asa cum facea de obicei. Doru Petruti a declarat pentru Europa Libera ca este indreptatit sa recurga la acest gest. „Suntem indreptatiti sa avem punctul asta de vedere pentru ca lucrurile au ajuns la un punct in care suntem nevoiti sa luam o pozitie si de asta vrem s-o facem public…”, a spus acesta. Potrivit lui Petruti, sondajul pe care l-a realizat IMAS pe finalul lunii iulie si inceputul lunii august are multe date interesante. „Politicienii din Moldova se raporteaza la sondaje doar atunci cand au nevoie si cand rezultatele le sprijina discursul, in rest vedeti ca fiecare, se pare ca, detine sondaje care arata mai „grozav” pentru fiecare partid in parte. E o imposibilitate matematica – sunt doar 100 de procente care pot fi impartite ca intentie de vot, iar facand suma a celor spuse de politicieni intotdeauna ajungem pe la 180%. Nu ascundem si o sa facem si lucrul asta public – exista presiune, exista telefoane, exista solicitari de a schimba datele sondajelor. Noi o sa facem astazi un prim pas spre performanta, spre credibilitate, spre o atitudine constructiva – eu cred ca mass-media va fi de partea noastra si sper ca si politicienii, incet-incet, sa inteleaga ca sondajele se folosesc de 70-80 de ani in alte parti si ca modalitatea in care trebuie sa se raporteze la ele nu este aceea de a sparge oglinda in care se reflecta imaginea lor”, a mentionat directorul IMAS.

Prezenta la referendum

73% din respondentii sondajului de opinie au declarat ca se vor prezenta la referendumul constitutional de modificare a modului de alegere a sefului statului, fixat pentru data de 5 septembrie. In acelasi timp, 12% din intervievati spun ca nu se vor prezenta la urne, iar 15 la suta inca nu s-au decis. Solicitat la conferinta de presa sa dea o prognoza referitoare la prezentarea la referendum, Doru Petruti, directorul general al IMAS-inc, a opinat ca cel putin 50 la suta din alegatori se vor prezenta la referendum. Intrebati de operatorii intreprinderii cum vor vota la referendum, 91% din intervievati au raspuns ca vor vota “pentru” si doar 3 la suta – “impotriva”, iar 6% inca nu au luat o decizie. In caz ca referendumul s-ar desfasura duminica viitoare, 64% din alegatori au spus ca vor vota “pentru”, iar 12% – “impotriva”. 17% raman indecisi.

Sprijin romanesc

Peste o treime din cetatenii Republicii Moldova considera ca romanii ii considera inferiori si tot atatia cred ca romanii se comporta arogant atunci cand discuta cu ei, arata rezultatele aceluiasi sondaj. Astfel, 35% dintre cei intervievati au fost de acord cu afirmatia ca romanii ii considera pe moldoveni inferiori, in timp ce 31% au fost acord cu aceasta in mica/foarte mica masura. in acelasi timp, 34% au fost de acord cu faptul ca romanii se comporta arogant atunci cand discuta cu moldovenii, in timp ce 40% considera ca neadevarata aceasta afirmatie. Respondentii de alte nationalitati, precum rusii si ucrainenii din Republica Moldova, sunt cei care cred in mai mare masura ca romanii se comporta arogant, potrivit rezultatelor sondajului. In acelasi timp, 35% dintre participantii la ancheta cred ca Romania sprijina Republica Moldova in fata organismelor europene, fata de 37% care au o alta opinie. Un procent de 36% a fost de acord cu afirmatia ca Romania se amesteca in afacerile interne ale Republicii Moldova, fata de 45% care au fost de acord cu aceasta in mica/foarte mica masura. In schimb, 40% dintre intervievati au fost de acord ca Romania sprijina Republica Moldova in plan educational.

Presedintele roman Traian Basescu sprijina politica guvernului de la Chisinau, condus de premierul Vladimir Filat

“Romania are interesul ca Republica Moldova sa isi redobandeasca integritatea teritoriala, iar interesul nostru este legat de lucrurile in care credem. Credem ca nici unui stat nu i se poate ocupa o parte din teritoriu”, a declarat joi Traian Basescu, dupa intalnirea pe care a avut-o la iasi, cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat. “Am avut o intalnire informala cu domnul prim-ministru Filat, o intalnire care a vizat in primul rand o analiza de etapa a ceea ce s-a pus in practica si stadiul a ceea ce nu s-a finalizat inca din lucrurile stabilite cu ocazia vizitei pe care am facut-o in Republica Moldova. Sigur, pe aceasta tema am avut o discutie si cu domnul presedinte Ghimpu saptamana trecuta si am aprofundat discutia cu domnul prim-ministru Filat. Referirile sunt la faptul ca, din intelegerile realizate, am reusit sa deschidem cele doua consulate; legea micului trafic de frontiera este in vigoare si produce efecte; procesele de acordare a cetateniei functioneaza, se accelereaza; cele 5000 de locuri promise, o dublare a locurilor alocate tinerilor din Republica Moldova sunt in curs de stabilire – s-a intrat in procesul de evaluare a tinerilor care vor beneficia de cele 5000 de locuri si, de asemenea, spre marea mea satisfactie, si obiectivul de deschidere a unui Consulat al Republicii Moldova la Iasi este in curs de implementare. Am facut impreuna o analiza a proceselor europene pe care le parcurge Republica Moldova, adica am facut o analiza a stadiului in care se afla acordul de asociere, procesul de acordare a vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova si, nu in ultimul rand, o discutie cu privire la viitorul acord de liber schimb intre Republica Moldova si Uniunea Europeana. Interesul nostru este sa stim unde putem sprijini in aceste procese europene intentiile Guvernului Republicii Moldova, iar eu, ca reprezentant al Romaniei in Consiliul European, am vrut sa am o discutie chiar cu Premierul legata de aceste subiecte”, a declarat Traian Basescu.

Interconexiuni strategice

“Am vorbit si despre interconexiunile pe care urmeaza sa le avem, ale retelelor electrice, dar si a retelelor de distributie a gazelor naturale. si un subiect aparte au fost discutiile vizavi de implementarea eficienta a ajutorului acordat de catre Romania pentru Republica Moldova in reconstructia caselor pentru sinistrati, in urma inundatiilor pe care le-am avut la Chisinau. In acest sens, eu tin sa multumesc domnului Presedinte, poporului roman pentru sprijinul pe care ni-l acorda intr-o perioada atat de complicata pe care o parcurgem. Mai mult decat atat, vreau sa va spun ca etapele pe care urmeaza sa le parcurgem in aceasta toamna in procesul nostru de integrare europeana, obtinerea foii de parcurs pentru regimul liberalizat de vize, inceperea negocierilor pentru obtinerea regimului comertului liber aprofundat cu Uniunea Europeana, necesita suportul direct al tuturor tarilor europene si, in mod special, asa cum s-a demonstrat pe parcurs, vocea Romaniei este foarte importanta pentru noi”, a declarat, la randul sau, Vlad Filat.
“Numai un detaliu, pentru ca nu vreau sa ramana dubii. Probabil stiti ca Romania s-a angajat in interiorul ajutorului nerambursabil oferit Republicii Moldova sa raspunda nevoilor de reconstructie a circa a 750 de case in Republica Moldova. Procedurile de achizitie s-au incheiat si speram ca incepand cu data de 24 materialele de constructie sa inceapa sa fie transportate in Republica Moldova (…) Este vorba de cele 25 de milioane de euro pe care anul acesta Guvernul Romaniei s-a angajat sa le puna la dispozitia Guvernului Republicii Moldova. Daca discutam despre materiale, sunt toate materialele necesare constructiei unei case. Nu sunt un specialist, dar va pot spune cu certitudine ca se va trimite ciment, fier beton, BCA, boltari, usi, tabla pentru acoperisuri. Nu stiu daca si cuie, dar toate materialele care sunt necesare constructiei unei case”, a mai declarat presedintele Romaniei.

Sprijin romanesc

Premierul Filat a tinut sa multumeasca: “Meritul este cel al poporului roman, si eu inca o data vreau sa multumesc, in numele Guvernului, in numele cetatenilor Republicii Moldova, poporului roman pentru acest sprijin. Iar noi, politicienii, nu facem decat sa administram aceasta vointa si disponibilitatea poporului roman, care ne ajuta”.
“Ca sa nu aveti niciun dubiu, acesti bani sunt din taxele cetatenilor romani. Nu ii da din buzunar nici Basescu, nici Boc, nici nimeni altcineva, decat taxe ale poporului roman. Deci, este un sprijin acordat de romani catre romanii de dincolo de Prut, cetateni ai Republicii Moldova”, a completat Traian Basescu. Fiind intrebat de un jurnalist de ce s-a intalnit doar cu doi dintre liderii Aliantei pentru Integrare Europeana, aflata la guvernare la Chisinau, Traian Basescu a raspuns: “ De ce credeti ca m-am intalnit numai cu doi?”

Bucurestiul are relatii diplomatice complicate cu restul lumii din cauza R. Moldova, pe care Bucurestiul nu o considera un stat suveran, spune Konstantin Kosacev, presedintele comisiei pentru afaceri externe din Duma rusa. “Romania este o tara care are si asa relatii diplomatice complicate cu restul lumii din cauza Republicii Moldova, pe care Romania in general – cel putin prin actualul ei presedinte – nu o considera un stat suveran si nici macar nu a trecut la recunoasterea formala a granitei dintre Romania si Moldova, in ciuda faptului ca formal este vorba despre granita externa a UE, nu numai granita nationala a Romaniei. Romania are acum o serie de probleme cu partenerii ei din UE, legate de faptul ca Romania contribuie acum intr-o proportie foarte mare la migratia ilegala”, a declarat Kosacev pentru postul de radio Russkaia Slujba Novostei. “In afara de tigani, este vorba de reprezentantii altor popoare, care prefera sa se mute in Romania in numar mare pentrua fi mai aproape de Occident (aluzie la acordarea de cetatenie pentru locuitorii R. Moldova, n.r). Am vazut recent cum a fost fortat presedintele Nicolas Sarkozy sa reactioneze pe acest subiect, dar o spun din nou, intre Romania si Rusia sunt multe probleme nerezolvate, care presupun tact, o abordare echilibrata si foarte atenta. Si de aceea, repet, in opinia mea, cazul Grecu arata ca Romania a fost doar un intermediar pentru alte interese, care nu sunt asociate intereselor nationale ale Romaniei, dar, din pacate, aceasta situatie nu ajuta la imbunatatirea relatiilor bilaterale”, a mai spus el.

Moscova ameninta cu sanctiuni economice

In contextul tensionarii relatiilor dintre Moscova si Bucuresti, rusii ameninta ca masurile de retaliere cu care Moscova a amenintat miercuri Romania ar putea viza si domeniul economic. Kosacev a mai spus ca, daca gestul Romaniei este motivat doar de o reactie “in oglinda” la ceea ce s-a intamplat cu diplomatul sau de la Moscova, atunci reactia Rusiei va fi cu siguranta dura, chiar daca se va intra intr-o spirala de actiuni similare. “Daca vom vedea ca acuzatiile noastre sunt justificate, iar actiunile autoritatilor romane in acest caz nu se justifica, atunci aceasta ar putea fi urmata de o anumita degradare a relatiilor bilaterale, care s-ar putea reflecta nu numai asupra domeniului politic, ci si asupra economiei”, a explicat Kosacev. Kosacev a spus ca Moscova asteapta acum o explicatie din partea Romaniei si motivele pentru care a fost expulzat diplomatul rus. El a declarat ca explicatiile pot fi transmise prin canale diplomatice sau prin intermediul serviciilor de informatii. In caz contrar, gestul inseamna “o lovitura foarte puternica data relatiilor bilaterale normale, care teoretic inca exista intre Rusia si Romania”.

Seful Executivului de la Chisinau, Vlad Filat, care a plecat miercuri impreuna cu familia intr-o vacanta de trei zile in Grecia, isi va intrerupe concediul, urmand sa aiba joi, la Iasi, o intrevedere cu presedintele Romaniei, Traian Basescu, informeaza portalul Jurnal.md. Sursa citeaza surse din cadrul Guvernului de la Chisinau, care au declarat ca premierul de peste Prut urmeaza sa discute cu Traian Basescu despre ajutorul pe care urmeaza sa-l acorde Romania pentru sinistrati. Este vorba despre cele 500 de TIR-uri cu materiale de constructie, care urmeaza sa ajunga in Republica Moldova. Premierul Vlad Filat a plecat, impreuna cu familia sa, intr-o vacanta de trei zile in Grecia, potrivit serviciului de presa al Guvernului. Zilele trecute, premierul Filat mentionase ca va avea o mica vacanta in curand, pentru ca “i-a promis familiei”. Anterior, membrii guvernului de la Chisinau au declarat ca vor renunta in acest an la vacanta, din cauza situatiei critice din vara, in urma inundatiilor ce au afectat mai multe raioane ale Republicii Moldova.