CEDO a examinat miercuri plângerea depusă împotriva Macedoniei de către un cetăţean german de origine libaneză, Khaled el-Masri, care acuză această ţară că i-a permis CIA să-l tortureze şi să-l închidă în Afganistan în perioada 2003-2004.
Khaled el-Masri, una dintre cele mai celebre victime ale închisorilor secrete ale CIA, afirmă că a fost răpit la frontiera Macedoniei şi a fost interogat timp de 23 de zile la Skopje, după care a fost predat unor agenţi ai CIA, care l-au torturat şi apoi transferat la Kabul. Suspectat de legături cu Al Qaida, El-Masri a fost în cele din urmă eliberat, apoi trimis în Germania, via Albania, după cinci luni, fără nici o explicaţie. Dezvăluită în 2005, răpirea a fost susţinută printr-o anchetă elaborată de Consiliul Europei, dar plângerea lui El-Masri împotriva SUA a fost respinsă de justiţia americană, în numele secretului de stat pentru activităţile CIA.
În faţa CEDO, avocaţii lui El-Masri au susţinut că autorităţile macedonene sunt responsabile de calvarul clientului lor, că l-au privat de libertate şi i-au aplicat tratamente inumane sau degradante şi că, de fapt, ele nici n-au întreprins vreo anchetă în legătură cu aceste fapte. Răpirea lui El-Masri a fost “o operaţiune comună a serviciilor secrete americane şi macedonene, care a implicat un om vădit nevinovat”, a susţinut James A. Goldson, de la organizaţia neguvernamentală “Open society justice initiative”. Calvarul reclamantului “n-ar fi avut loc dacă guvernul macedonean refuza” să-l predea agenţilor CIA, a afirmat un alt avocat, Darian Pavli, denunţând “externalizarea torturii”: “Guvernul ştia la ce tratamente rele este el expus, ştia că avionul urma să decoleze spre Kabul”.
La rândul său, reprezentantul autorităţilor macedonene, Kostadin Bodganov, a respins în bloc acuzaţiile. Pe fondul problemei, nimic nu poate susţine povestea lui El-Masri, a afirmat el, preferând să susţină ipoteza că reclamantul n-a fost niciodată transferat la Kabul şi că el a părăsit Macedonia din proprie voinţă, pe şoseaua ce duce spre Kosovo.

Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei în România, în urma unor declaraţii critice făcute de secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth privind noile politici ale Guvernului român referitoare la minorităţi, a anunţat miercuri Budapesta.
Potrivit Ministerului ungar de Externe, un oficial executiv din cadrul ambasadei, Adam Balazs, a dat curs convocării, în lipsa ambasadorului Oszkar Fuzes. România şi-a exprimat dezaprobarea faţă de remarcile făcute de Nemeth săptămâna trecută, potrivit cărora noile legi ale României, inclusiv cele referitoare la dreptul de vot şi la minorităţi, sunt “motive de îngrijorare”. Un alt punct criticat au fost eforturile ungare de a organiza reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Balazs a transmis părţii române că Guvernul ungar consideră reînhumarea o problemă de respect pentru poet, precum şi un eveniment cultural. El a adăugat că Guvernul ungar este deschis cooperării cu noul Executiv român.
Secretarul de stat din cadrul Ministerului ungar de Externe, Zsolt Nemeth, a declarat joia trecută că recentele evoluţii ale situaţiei din România, inclusiv declaraţiile Guvernului referitoare la legea privind dreptul de vot şi legea minorităţilor, precum şi problema Facultăţii de Medicină de la Târgu Mureş, sunt un motiv de îngrijorare pentru Ungaria, transmite Mediafax. El a precizat că în ultimii ani relaţiile româno-ungare au fost caracterizate de un respect mutual şi o recunoaştere a intereselor reciproce, ceea ce a condus la realizarea multor proiecte de succes. Nemeth a adăugat, totuşi, că este încă posibilă evitarea pericolului şi Guvernul ungar are voinţa politică să facă acest lucru.

In organizarea Comisiei pentru Romanii de Pretutindeni a Senatului Romaniei, Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni şi a Consiliului Naţional al Reîntregirii, având ca parteneri Platforma Civică “Actiunea 2012” şi Consiliul Româno-American, la Parlamentul Romaniei, la sala Constantin Stere, a avut loc miercuri, 16 mai, dezbaterea cu tema „200 de ani de la primul rapt al Basarabiei de către Rusia. Impactul lui asupra istoriei românilor”.
Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, Viorel Badea, a declarat miercuri, în debutul dezbaterii, că actorii politici trebuie să uite de culoarea lor politică atunci când discută probleme naţionale. “Comemorăm, nu celebrăm, cum spun alţii, 200 de ani de la primul rapt al Basarabiei de către Imperiul Rus. Smulgerea părţii răsăritene a Moldovei s-a produs contrar prevederilor capitulaţiilor. Dezmembrarea unei formaţiuni statale a poporului român la 1812 s-a produs prin încălcarea abuzivă a unor tratate semnate în acea epocă. Sperăm ca nedreptatea din 1812 să fie cât mai repede reparată. Politicienii români de la Bucureşti, dar şi cei de la Chişinău ar trebui, în problema naţională, să uite de culoare pe care o au şi să îşi aducă aminte, în primul rând, că nu au o culoare, ci au trei culori”, a susţinut Badea.
Punctul de vedere al ministrului Justiţiei, Titus Corlăţean, legat de situaţia Republicii Moldova, a fost transmis participanţilor la eveniment de către Cornel Niţescu, care a susţinut că Ministerul Justiţiei îşi propune să sprijine Republica Moldova în obiectivele sale europene.
“Comemorarea celor 200 de ani de la primul rapt al Basarabiei de către Rusia vine la scurt timp de la alegerea unui nou preşedinte al Republicii Moldova, care a anunţat că mandatul său va include un sprijin puternic pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Alegerea noului preşedinte al Republicii Moldova a pus capăt unei crize politice prelungite la Chişinău, precum şi unor dezbateri privind orientarea viitoare a ţării către Est sau Vest. Guvernul de la Bucureşti va continua să sprijine Alianţa pentru Integrare Europeană. (…) Drumul pe care Republica Moldova l-a ales şi la care nu trebuie să renunţe este drumul spre valorile democraţiei, spre libertate, spre integrare europeană, iar România va sprijini Republica Moldova pentru a-şi atinge acest obiectiv european într-un timp cât mai scurt”, a precizat acesta, în numele ministrului Justiţiei.

Mircea Druc: Spaţiul românesc trebuie reîntregit

De asemenea, şi fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Mircea Druc, a susţinut în cadrul dezbaterii necesitatea ca nedreptăţile istorice să fie îndreptate, iar spaţiului românesc să fie reîntregit.
“Noi n-am avut niciodată, cu tot pesimismul unor colegi, o ambianţă, o conjunctură mai favorabilă pentru idealul nostru naţional”, a fost de părere acesta.
Problema unirii Republicii Moldova cu România nu trebuie să fie la mila Uniunii Europene, a declarat, la rândul său, deputatul Cătălin Croitoru. “Nu vom reuşi unirea până când nu vom crea o masă critică de români care să susţină acest lucru, vom realiza acest lucru doar atunci când vom striga suficient de tare, când vom pune piciorul în prag. Trebuie să ne impunem dreptul, nu trebuie să aşteptăm mila Uniunii Europene. Nu aş fi vrut să iau cuvântul la această dezbatere, pentru că nu aş vrea să îi dăm foc Europei cu ceea ce am în suflet. Dar va trebui să îi dăm foc, pentru că nu trebuie să fim umili, e de datoria noastră să o facem”, a declarat Croitoru.
La eveniment au mai participat şi ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, deputatul Cătălin Croitoru, preşedintele Federaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni, Eugen Popescu, profesorul universitar Radu Baltasiu, reprezentanţi ai Departamentului Românilor de Pretutindeni (DRP), precum şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Ponta: Graniţa dintre România şi R Moldova trebuie să devină simbolică

România continuă să sprijine sincer şi necondiţionat Republica Moldova în realizarea destinului european al Chişinăului, afirmă, miercuri, premierul Victor Ponta, într-un mesaj la comemorarea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist.
“Astăzi, integrarea europeană este un proiect care presupune eforturi politice majore, reforme dificile şi transformări sociale radicale. Integrarea europeană este însă o oportunitate nu numai a României, dar şi a Republicii Moldova, o oportunitate de a face ca graniţa care ne-a divizat vreme de două secole să devină una simbolica odată cu procesul de integrare! Guvernul României doreşte să reafirme astăzi, când comemorăm unul dintre momentele sensibile din istoria ţărilor noastre, că sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne unul sincer şi necondiţionat, precum şi că România va face toate eforturile pentru a ajuta Chişinăul în realizarea destinului său european!”, se arată în mesajul premierului Ponta.
Victor Ponta subliniază că anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă are şi în prezent consecinţe politice şi sociale dominante în România şi Republica Moldova. “La 16 mai se împlinesc 200 de ani de la momentul în care jumătatea estică a Moldovei a fost anexată de Imperiul Ţarist. Consecinţele acestui act şi urmările lor politice şi sociale rămân în continuare dominante ale existenţei celor două state – România şi Republica Moldova. Separarea impusă de o graniţă creată de efortul politic al marilor puteri ale epocii a dus la împărţirea în două a familiilor, credinţelor, obiceiurilor, a limbii şi a culturii comune. În numeroase ocazii, aceste diviziuni au generat în ambele societăţi tensiuni politice, au stat la baza ascensiunii politice a extremismului şi au favorizat abandonarea politicilor şi a argumentelor înţelepte în favoarea beneficiilor de moment şi a pasiunilor ideologice”, consideră premierul României.

Sesiunea ştiinţifică la Academia Română

O sesiune ştiinţifică de comunicări cu tema “”Basarabia 1812-2012″”, dedicată împlinirii a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, s-a desfăşurat, miercuri, în Aula Academiei Române.
La evenimentul organizat de Secţia de Filologie şi Literatură şi Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie ale Academiei Române au prezentat comunicări academicianul Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române (“Bilanţul unei despărţiri după două veacuri”), academicianul Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură (“Constantin Stere, reprezentant al culturii basarabene”), prof. univ. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române (“Contextul intern şi internaţional al încheierii Păcii de la Bucureşti 16/28 mai 1812″) şi prof. univ. Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române (“Tradiţii culturale comune”).
Reconstituirea şi aprecierea academică, în baza surselor documentare, a împrejurărilor istorice, militare, politice, juridice, diplomatice, regionale şi internaţionale, sociale, culturale, demografice şi confesionale ale anexării Basarabiei la Imperiul Rus, precum şi în urmărirea şi interpretarea de o manieră convingătoare a evoluţiei istorice a acestui spaţiu, din perspectiva sec. XIX – începutul sec. XXI au fost câteva dintre coordonatele pe care s-au situat luările de cuvânt ale participanţilor la sesiune.

Primaria municipiului Chisinau a coborat drapelele in berna, miercuri 16 mai, marcand astfel 200 de ani de la anexarea Basarabiei de Imperiul Rus. Deputatii liberali in frunte cu Mihai Ghimpu, dar si consilierii PL din Consiliul Municipal Chisinau si primarul Dorin Chirtoaca au depus flori la Piatra Comemorativa din Piata Marii Adunari Nationale. Participantii la eveniment au pastrat un minut de reculegere in memoria victimelor ocupatiei. Mihai Ghimpu a mentionat in discursul sau ca: „Sunt 200 de ani de suferinta, 200 de ani de umilinte, 200 de ani in care nu am reusit sa ne decidem soarta. Chiar si acum luptam pentru libertatea noastra, este si cazul lui Vadim Pisari, omorat la inceputul acestui an de catre un pacificator rus. E o crima daca uiti suferintele poporului tau chiar si peste 200 de ani”. Liderul liberal, Mihai Ghimpu, si-a exprimat regretul ca ceilalti colegi din AIE nu s-au alaturat actiunii de comemorare. ”Acesti 200 de ani nu au fost de ajuns pentru a ajunge la constiinta unora ca libertatea nu se cerseste, libertatea se cucereste”, a precizat Presedintele PL Mihai Ghimpu. Prim-vicepresedintele PL Dorin Chirtoaca, venit la depunerile de flori cu consilierii municipali PL si echipa de la Primarie, a mentionat ca adevarul nu poate sa dezbine societatea. „Va veni o zi cand si drapelele de pe cladirea Presedintiei si a Guvernului vor fi coborate in berna, nu doar cel al Primariei Capitalei”, a spus edilul capitalei. in acelasi timp, in fata primariei, tinerii socialisti protestau impotriva drapelelor coborate inca de dimineata pe cladirea primariei. Socialistii i-au sugerat primarului Dorin Chirtoaca sa se ocupe de primarie, nu de politica, si au criticat decizia acestuia de a declara 16 mai zi de doliu in municipiul Chisinau. Cativa sustinatori ai primarului au aparut in scurt timp in fata primariei, iar intre cele doua tabere s-au purtat discutii aprinse. Manifestarile organizate de Partidul Liberal in contextul comemorarii a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul tarist vor continua in aceasta seara, la ora 20.00, cu un miting de comemorare in Piata Marii Adunari Nationale, unde se preconizeaza a fi aprinse mii de lumanari in memoria victimelor ocupatiei. La 16 mai 2012 se implinesc 200 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Bucuresti in urma caruia Principatul Moldovei a fost scindat in doua, partea Moldovei din stanga Prutului, denumita ulterior Basarabia, fiind anexata la Imperiul Rus. Acest eveniment istoric a determinat, in mare masura, soarta intregului popor roman iar consecintele se resimt si astazi.

Romania va asigura 360 de locuri de odinna  in tabere pentru elevi din Republica Moldova, a anunțat Ambasadorul roman la Chișinau, Marius Lazurca, in cadrul unei intrevederi cu viceministrul Educației, Tatiana Potang. Jumatate dintre acesti copii se vor merge in Romania in perioada 25 iunie – 2 iulie, iar ceilalți copii se vor afla in taberele romanești  in perioada 2 – 9 iulie. Toate cheltuielile legate de cazare, masa și transport vor fi asigurare de catre organizatori, scrie Union.md. La randul sau, Ministerul Educatiei din R. Moldova va asigura 100 de bilete in tabere de odihna pentru elevii din Romania. Actiunile se desfasoara in baza Protocolului de colaborare intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului din Romania si Ministerul Educatiei al Republicii Moldova.

Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a retras din pretinsul parlament de la Tiraspol, proiectul legii cu privire la obiectivele si principiile procesului de negocieri cu Republica Moldova. Documentul urma sa fie adoptat maine in lectura finala, scie Unimedia.md. Decizia a fost luata in legatura cu intentia lui sevciuk de a modifica conceptia politicii externe a Transnistriei, in care va fi „cimentat” vectorul regiunii spre integrarea cu Federatia Rusa, luand in consideratie realitatile actuale, dar si alte detalii referitor la procesul de negocieri. Totodata, sursa precizeaza ca vectorul transnistrean a fost stabilit inca din 2006, cand poporul transnistrean si-a exprimat intentia de a avea un viitor alaturi de Federatia Ruse. „Autoritatile de la Tiraspol urmaresc foarte atent procesele integrationiste din jurul rmn. La etapa actuala, cand a fost creat Spatiul Economic Comun cu participarea nemijlocita a Federatiei Ruse, s-a format o conjunctura politica favorabila pentru realizarea aspiratiilor poporului transnistrean exprimate la referendumul de acum 6 ani”, se mai spune in comunicat. Proiectul de lege cu privire la obiectivele si principiile procesului de negocieri cu Republica Moldova a fost trimis in sovietul suprem la 1 iulie 2011. Documentul stipuleaza ca negocierile intre Chisinau si Tiraspol se vor baza pe egalitate si respect reciproc si vor avea drept scop „normalizarea relatiilor de vecinatate si apararea suveranitatii Republicii Moldovenesti Nistrene pe cale pasnica”. in prezent, conceptia politicii externe a Tiraspolului reglementeaza relatiile cu alte state, inclusiv Federatia Rusa si Republica Moldova.

Autoritatile de la Kiev au acceptat, miercuri, ca Uniunea Europeana sa trimita o echipa de medici care sa evalueze starea sanatatii si sa ajute la tratamentul medical al opozantei ucrainene Iulia Timosenko, aflata in inchisoare. Anuntul a fost facut miercuri, al Bruxelles, de presedintele PE Martin Schulz, in urma unei intrevederi cu premierul ucrainean Mykola Azarov. “Dupa un schimb de opinii intens, onest si constructiv, am ajuns la mai multe concluzii. Premierul Azarov a raspuns pozitiv celor doua propuneri ale mele. I-am cerut guvernului ucrainean sa accepte ca Parlamentul European sa trimita un grup de medici in Ucraina pentru a asigura un tratament medical complet si independent doamnei Timosenko. Acest lucru ar urma sa se realizeze cu acordul personal al doamnei Timosenko si in consultare cu partea ucraineana. in al doilea rand, i-am cerut premierului Azarov sa accepte ca o personalitate cu reputatie internationala sa fie trimisa in numele PE in Ucraina pentru a observa al doilea proces al doamnei Timosenko, cu acces deplin la judecatori, avocati si documente. Acordul nostru de azi este un pas inainte real in construirea increderii reciproce dintre Uniunea Europeana si Ucraina”, a afirmat Martin Schulz.

Romania va ajuta prin experienta si expertiza statele care sunt incluse in Parteneriatul Estic, a declarat, miercuri, ministrul delegat pentru Administratie, Victor Paul Dobre. Potrivit unui comunicat al Ministerului Administratiei si Internelor (MAI) declaratia ministrului delegat pentru Administratie a fost facuta la deschiderea lucrarilor seminarului international “Legislatia privind transparenta, etica si integritatea in administratia publica”. “tara noastra si-a manifestat disponibilitatea si determinarea de a contribui activ la realizarea actiunilor cuprinse in Planul de actiuni 2012-2014 pentru Panelul privind reforma functiei publice, din cadrul Platformei Democratie, buna guvernare si stabilitate. Putem disemina, catre statele membre ale Parteneriatului Estic, experienta acumulata pe parcursul procesului de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana”, a declarat ministrul Victor Paul Dobre, citat in comunicatul MAI. Din Parteneriatul Estic fac parte Armenia, Azerbaidjanul, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina Potrivit documentului citat, la evenimentul de miercuri au mai participat, printre altii, seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Niculae Idu, si vicepresedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), Cristian Roman. Vicepresedintele ANFP a spus, la randul sau, ca institutia pe care o reprezinta a tratat cu maxima seriozitate rolul pe care il are in cadrul Parteneriatului Estic. Potrivit MAI, seminarul international “Legislatia privind transparenta, etica si integritatea in administratia publica” face parte din Planul de actiuni 2012 – 2014 pentru Panelul privind reforma functiei publice din cadrul Platformei “Democratie, buna guvernare si stabilitate” a Parteneriatului Estic.

Comisarul European Stefan Fule spera in democratizarea Ucrainei

Comisarul european pentru extindere și politică de vecinãtate, Stefan Fule, a declarat cã Uniunea Europeanã nu intenționeazã sã renunțe la semnarea Acordului de asociere cu Ucraina, din cauza ultimelor evenimente legate de fostul prim-ministru Iulia Timosenko, însã Kievul trebuie sã întreprindã o serie de acțiuni pentru instaurarea democrației. El a pus că abandonarea procesulului de asociere ar însemna o trãdare a cetãțenilor și a principiilor Parteneriatului Estic.
Cu toate acestea, comisarul a subliniat cã Uniunea Europeană sperã ca Ucraina sã rezolve problema proceselor motivate politic. Dupã cinci ani de negocieri, Ucraina și Bruxelles-ul au parafat, la sfârșitul lunii martie, Acordul bilateral de asociere, care prevede și crearea zonei de liber schimb, pãrțile anunțând atunci cã intenționeazã sã întreprindã în continuare mãsuri tehnice în vederea pregãtirii Acordului pentru semnare.

Justitie selectiva

Anterior, ambasadorul britanic la Kiev, Leigh Turner, a declarat că este puţin probabil ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană să fie semnat atât timp, cât liderii opoziţiei ucrainene se află în detenţie. „Am văzut un număr de lideri ai opoziţiei în cazul cărora a fost aplicată o justiţie selectivă. Aceste procese nu respectă standardele democraţiei şi statul de drept. Atât timp cât aceşti lideri ai opoziţiei nu sunt puşi în libertate şi nu pot să participe la viaţa politică a ţării, este foarte puţin probabil ca Acordul de asociere dintre UE şi Ucraina să fie semnat”, a subliniat Turner, citat de Podrobnosti.
Ambasadorul a  mai remarcat că Marea Britanie şi ţările membre ale UE sunt foarte preocupate de integrarea europeană a Ucrainei. „Liderii europeni se implică astfel încât Ucraina să-şi continue parcursul european. Sprijinim integrarea europeană a Ucrainei, deoarece credem că aceasta este cea mai buna cale, atât pentru Ucraina, cât şi pentru UE”, a afirmat Leigh Turner.

Probleme politice

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi de Securitate, Catherine Ashton, a declarat la începutul săptămânii că Bruxellesul doreşte să semneze Acordul de asociere cu Ucraina, însă Kievul trebuie să-şi rezolve problemele legate de procesele motivate politic intentate liderilor opoziţiei ucrainene.
Potrivit agenţiei Interfax-Ucraina, Ashton a făcut această declaraţie în cadrul unei conferinţe desfăşurate în urma reuniunii miniştrilor europeni ai afacerilor externe. „Ne-am dori sa semnăm Acordul de asociere, dar Ucraina trebuie să demonstreze că trăieşte cu adevărat în acest spirit de asociere politică. Aşteptăm ca Ucraina să-şi rezolve problemele legate de procesele motivate politic şi de aplicarea selectivă a legii, precum şi să asigure independenţa justiţiei, care vizează cazul fostului premier Iulia Timoşenko, dar şi al altor lideri politici”, a explicat șefa diplomației europene. Ashton a mai subliniat că Bruxelles intenţionează să monitorizeze foarte atent alegerile parlamentare care vor avea loc în luna octombrie 2012 în Ucraina.

Liderul ucrainean Viktor Yanukovici vrea liniste in anul electoral 2012

Ucraina speră să rezolve într-un timp cât mai scurt problema gazelor naturale cu Rusia, a declarat, pe 14 mai, la Doneţk, preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, citat de mass-media regionala. Potrivit declaraţiilor sale, în ultima perioadă, în afară de problema gazelor între Kiev şi Moscova nu au existat alte neînţelegeri. „Vom căuta şi vom găsi metodele necesare pentru a ajunge la un compromis în această chestiune„, a spus încrezător Ianukovici.
Săptămâna trecută, compania ucraineană „Naftohaz Ukrainî” anunţa că a redus importurile de gaz rusesc cu 59%, respectiv cu 12 miliarde de metri cubi de gaze, din cauză că preţul pentru gazele ruseşti este dezavantajos pentru Ucraina. Kievul susţine că preţul gazelor ruseşti livrate de Gazprom este mai mare decât pentru restul statelor din Europa. La sfârşitul anului 2011, ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, a avertizat Rusia că Ucraina intenţionează să reducă importurile de gaze ruseşti cu până la 27 de miliarde de metri cubi de gaze. Cu toate acestea, preşedintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, a menţionat că Ucraina va fi nevoită să plătească pentru tot gazul contractat pe 2012, chiar dacă nu va folosi tot combustibilul.
Ucraina solicită Rusiei, de aproape doi ani de zile, revizuirea contractelor în domeniul gazelor naturale, pe motiv că preţul acestora este „total dezavantajos” pentru partea ucraineană, însă Moscova refuză de fiecare dată să ajungă la un compromis în această problemă.