Siria a început să trimită rachete Scud la frontierele cu Turcia şi Israelul, scrie presa iordaniana, citând surse din serviciile de informaţii occidentale.
Mai multe fotografii din satelit, aflate în posesia unor servicii secrete din Occident, arată camioane încărcate cu sute de dispozitive de lansare, care de obicei sunt utilizate la lansarea de rachete Scud. Regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad a avertizat anterior că, în cazul unei intervenţii străine, Siria îşi rezervă dreptul să lanseze rachete împotriva Turciei şi statului israelian.
Informaţia despre rachetele în drum spre frontierele cu Turcia şi Israelul intervin în contextul în care luni în Siria au loc alegeri parlamentare, ce sunt boicotate de opoziţie, care le-a denunţat ca pe o “mascaradă” a guvernului de la Damasc, într-o tentativă de a obţine legitimitate.
Comunitatea internaţională s-a angajat într-o “cursă contra cronometru” pentru a evita războiul civil în Siria, a avertizat luni secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Într-un discurs ţinut în ajunul unei reuniuni a Consiliului de Securitate în problema Siriei, Ban a denunţat “brutalitatea” forţelor preşedintelui Bashar al-Assad şi a subliniat, totodată, că atacurile opoziţiei înarmate “s-au intensificat”.
“Suntem angajaţi într-o cursă contra cronometru pentru a evita un adevărat război civil – cu victime în număr mare”, a declarat Ban, apreciind că guvernul de la Damasc ar putea profita de prezenţa observatorilor ONU pentru a-şi continua represiunea.
Naţiunile Unite apreciază că peste 9.000 de persoane au fost ucise în Siria de la declanşarea crizei în martie 2011. “Guvernul sirian continuă să-şi agreseze poporul”, a deplâns Ban într-un discurs ţinut în faţa Atlantic Council, un institut de cercetări din Washington.
În pofida prezenţei a circa 60 de observatori ONU, acordul de încetare a focului intrat în vigoare la 12 aprilie a fost încălcat cu regularitate. Cei 300 de observatori autorizaţi de Consiliul de Securitate ar urma să fie trimişi pe teren înainte de sfârşitul lunii în curs, a menţionat secretarul general al ONU.
“Este o misiune dificilă într-un moment dificil”, a apreciat el. “Cunoaştem riscurile pentru aceşti observatori curajoşi, ştim că sirienii care le vorbesc pot fi supuşi represaliilor şi cunoaştem natura regimului care s-ar putea folosi de prezenţa misiunii ONU pentru a planifica alte violenţe”, a mai afirmat Ban Ki-moon.

România trimite cinci observatori militari

El a atras atenţia că guvernul de la Damasc trebuie să pună în practică cele şase puncte ale planului redactat de emisarul comun al Naţiunilor Unite şi Ligii Arabe, Kofi Annan, “fără să mai întârzie”. În cursul aceleiaşi zile, secretarul general al ONU denunţase organizarea alegerilor legislative în Siria în contextul în care “violenţele continuă”
Preşedintele Traian Băsescu a aprobat participarea României cu un număr de cinci observatori militari la misiunea ONU de monitorizare în Siria – UNSMIS, ca o reflectare a interesului ţării noastre de a contribui la pacea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu.
“România îşi menţine abordarea privind identificarea prin mijloace paşnice a unei soluţii durabile la actuala criză internă din Siria. Prin participarea la UNSMIS, România îşi confirmă angajamentul de a contribui la implementarea deplină a Planului în Şase Puncte propus de Trimisul Special Comun al ONU şi Ligii Statelor Arabe, Kofi Annan”, precizează un comunicatul oficial.

Liderul rus Vladimir Putin, un apropiat al ministrului israelian, Avigdor Lieberman

Presedintele rus, Vladimir Putin, va merge în Israel în prima sa vizita după revenirea la Kremlin, vizita urmand sa aiba loc în luna iunie 2012, a anunţat ministrul israelian de Externe, Avigdor Lieberman (n.r.-născut în R.Moldova), presedintele partidului Yisrael Beiteinu (n.r.-„Casa Noastra, Israel”), formatiune care reprezinta cu precadere imigranti din fosta Uniune Sovietica (Federatia Rusa, Ucraina, Belarus, R.Moldova). Oficialul israelian a vizitat Rusia imediat după alegerile contestate pentru Duma de Stat, pe care le-a caracterizat ca fiind “corecte, libere şi democratice”. Data exactă va fi anunţata după inaugurarea mandatului lui Putin, pe 7 mai 2012, mai relateaza mass-media regionala.
Sursele citate nu au dat detalii despre agenda vizitei, dar, considera analistii politici locali, conflictul din Siria şi dosarul nuclear iranian se vor afla printre subiectele abordate.
Putin a fost în Israel pentru prima dată ca preşedinte în 2005, ocazie cu care a dezvelit un monument dedicat Holocaustulyui, realizat de sculptorul Zurab Tsereteli. Acum se aşteaptă ca Putin să dezvelească un monument la Netanya, dedicat soldaţilor evrei care au luptat în Armata Roşie. Acest aspect a fost stabilit în timpul vizitei la Moscova a premierului israelian Benjamin Netanyahu, în ianuarie 2010.

SUA au trimis mai multe avioane de vânătoare stealth operaţional de tipul F22 în Emiratele Arabe Unite pe fondul tensiunilor dintre Iran şi vecinii acestuia aliaţi ai Washingtonului.
Responsabili americani, citaţi sub acoperirea anonimatului, nu au precizat câte aparate F22 au fost trimise la baza aeriană Al Dhafra. O purtătoare de cuvânt a aviaţiei militare americane a confirmat că un anumit număr de avioane de acest tip au fost desfăşurate în regiune, fără să menţioneze baza respectivă sau Iranul.
“Aviaţia militară americană a desfăşurat aparate F22. Asemenea desfăşurări consolidează relaţiile dintre armate, contribuie la promovarea securităţii regionale, ameliorează operaţiunile aeriene comune”, a subliniat maiorul Mary Danner-Jones. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a explicat jurnaliştilor că această desfăşurare este absolut normală în măsura în care ea corespunde ajustării forţelor americane din regiune după retragerea contingentului american din Irak.
Desfăşurarea avioanelor intervine pe fondul escaladării tensiunilor din Emirate şi Iran, după vizita efectuată la 11 aprilie de preşedintele Mahmoud Ahmadinejad la Abu Musa, una dintre cele trei insule din Golful Persic aflate în centrul unui litigiu teritorial între cele două ţări. Vizita a fost condamnată ca o provocare de Emirate şi Consiliul de Cooperare al Golfului.

Statul Major rus a admis marţi că Iranul şi Coreea de Nord reprezintă o ameninţare nucleară, după ce până acum a respins în repetate rânduri o astfel de probabilitate.
“Pericolul există întotdeauna, de aceea noi urmărim cu atenţie evoluţia potenţialului nuclear al multor state. ..Şi analiza, pe care am efectuat-o împreună cu americanii confirmă că o astfel de probabilitate există şi de aceea am fost de acord că un sistem de apărare antirachetă este necesar”, a declarat şeful Statului Major al forţelor armate ruse, generalul Nikolai Makarov, într-un interviu apărut în presa de la Moscova.
Statul Major rus, a adăugat general Makarov, “ştie că multe state care au declarat că nu deţin armament nuclear, de fapt posedă un astfel de armament”. “Fără îndoială că, dacă acesta cade în mâinile extremiştilor, vor fi grave consecinţe pentru comunitatea internaţională”, a atras atenţia generalul rus. El a precizat că, “pentru contracararea unei astfel de ameninţări, Rusia este gata să acţioneze în această direcţie împreună cu alte ţări”.

Scutul antirachetă

Pericolul pe care îl reprezintă Iranul şi Coreea de Nord a constituit una din explicaţiile date de SUA pentru instalarea scutului antirachetă în Europa şi care a generat nemulţumire la Moscova. În interviul acordat, generalul Nikolai Makarov aminteşte că Moscova nu a reuşit până în prezent să ajungă la o înţelegere cu Washingtonul în această problemă, reiterând că acest scut reprezintă un pericol pentru securitatea Rusiei, transmite Agerpres. “Dacă se construieşte acest sistem de apărare antirachetă, atunci să-l construim împreună. Acolo, unde acesta nu este necesar, nu trebuie construit”, a subliniat general rus.
Până acum, Ministerul rus al Apărării a declarat în repetate rânduri că un pericol nuclear pentru Europa şi Rusia din partea Iranului şi a Coreii de Nord nu există, întrucât cele două ţări nu deţin potenţialul necesar pentru crearea de armament nuclear. SUA şi mai multe state occidentale acuză de mai mult timp Iranul că îşi ascunde ambiţiile militare nucleare sub masca unui program civil, în timp ce Teheranul insistă pentru dreptul de a deţine tehnologie în domeniu “la vârf” şi susţine că proiectul său atomic urmăreşte scopuri strict paşnice.

Summit-ul NATO, ignorat de presedintele rus Vladimir Putin

Statele Unite ale Americii nu se pregătesc pentru desfăşurarea unei şedinţe a Consiliului Rusia – NATO în cadrul summitului Alianţei din 20-21 mai 2012 de la Chicago, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Victoria Nuland, citată de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anterior, părţile americană şi rusă au afirmat că nu văd niciun motiv pentru organizarea unei astfel de întâlniri din cauză că poziţiile celor două părţi asupra unor probleme, inclusiv asupra scutului antirachetă, sunt în continuare ireconciliabile. Totodata, surse diplomatice de la Moscova au declarat ca rămâne deschisă problema nivelului de participare a Rusiei la summitul NATO.
Reamintim că, in data 19 aprilie 2012, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că Alianţa a invitat Rusia să participe la reuniunea extinsă privind Afganistanul, care va avea loc în cadrul summitului de la Chicago, însă, după cum a declarat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, Rusia nu a stabilit încă nivelul său de participare, întrucât există în continuare semne de întrebare legate de frecventa participarii sale la astfel de reuniuni. Astfel, partea rusă este nemultumită pentru că nu este invitată în mod regulat la discusiile dintre NATO si partenerii lor privind situatia din Afganistan.

Putin „da cu flit” NATO

La sfârsitul săptămânii trecute, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat în urma Consiliului NATO – Rusia de la Bruxelles că noul presedinte rus, Vladimir Putin, nu va participa la Summitul de la Chicago. Motivul invocat de partea rusă este agenda aglomerată a presedintelui rus, precum si faptul că Putin va fi la doar câteva săptămâni de la preluarea un nou mandat de presedinte. În aceste conditii, Rasmussen a mai declarat că a convenit cu liderul de la Kremlin să discute ulterior subiectele de interes de pe agenda NATO-Rusia, atunci cand calendarul intens al celor doua parti va permite acest lucru.

Israel, interzis la summit

Anterior, si Republica Turcia a refuzat să accepte participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai la Chicago, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea mai multor cetăţeni turci în anul 2010, în urma atacului marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni ce se îndreptau către Fâşia Gaza. “Nu ne-am dat acordul în această chestiune”, a afirmat un oficial turc sub acoperirea anonimatului, reamintind că “NATO este o alianţă din care Israelul nu face parte”. “Nu considerăm că Israelul trebuie să ia parte la acest forum”, a adăugat el.
Statul evreu spera să participe la summit în cadrul unui program de cooperare cu NATO, numit Dialogul Mediteranean. Potrivit cotidianului turc Hürriyet Daily, minstrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, confruntat cu criticile unor state aliate în timpul unei reuniuni ministeriale a NATO, a răspuns că “problemele bilaterale nu trebuie aduse în interiorul Alianţei”, adăugând că “Turcia nu poate manifesta nici o consideraţie pentru o ţară care ucide cetăţeni turci în apele internaţionale”.
Turcia, condusă de un guvern conservator care susţine cauza palestiniană, se află într-un conflict diplomatic deschis cu Israelul după ce marina militară a acestui stat a ucis nouă cetăţeni turci în cursul unui atac împotriva unui convoi umanitar de nave turceşti care a încercat să spargă blocada israeliană asupra Fâşiei Gaza. Guvernul de la Ankara cere în continuare Israelului scuze oficiale şi despăgubiri pentru familiile celor ucişi.

Demolarile, pretext diplomatic?

Surse diplomatice de la Ankara, citate de mass-media regionala, au mai declarat ca un alt motiv al opozitiei vehemente a Turciei este faptul ca in ciuda avertismentelor ONU şi a recţiilor internaţionale, Israelul continuă demolările în teritoriile palestiniene. Un recent comunicat comun al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Ajutorarea Refugiaţilor Palestinieni şi Orientul Apropiat (UNRWA) şi al oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare condamnă demolarea, la 18 aprilie, a unor imobile la Khalayleh, la nord de Ierusalim, precum şi evacuarea în aceeaşi zi a unor refugiaţi palestinieni din două case aflate în Iersualimul de Est.
“Evacuarea refugiaţilor palestinieni şi demolarea locuinţelor palestiniene şi a altor clădiri civile din Cisordania ocupată sunt contrare dreptului internaţional”, a declarat directorul UNRWA pentru Cisordania, Felipe Sanchez. Responsabilii israelieni nu au fost în măsură să confirme demolarea locuinţelor palestiniene.
Delegaţiile Uniunii Europene la Ierusalim şi Ramallah au condamnat sâmbătă, într-un comunicat, instalarea fără precedent a coloniştilor evrei în cartierul arab Beit Hanina din Ierusalimul de Est, cucerit şi anexat de Israel în 1967. Delegaţiile UE “condamnă evacuarea, la 18 aprilie, a membrilor famililiei Natsché din locuinţele lor din cartierul Beit Hanina”, se afirmă în comunicatul amintit. “Acestea îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de proiectele ce vizează construirea unei noi colonii israeliene în mijlocul unui cartier tradiţional palestinian”, subliniază documentul. Comunicatul reaminteşte că procesul de colonizare a teritoriilor ocupate este ilegal prin prisma dreptului internaţional.

Mareşalul Hussein Tantawi, preşedintele Consiliului militar care conduce Egiptul după îndepărtarea regimului lui Hosni Mubarak de la putere în februarie 2011, a chemat la vigilenţă forţele armate ale ţării pentru a apăra ţara în caz de necesitate.
“Nu avem de gând să atacăm ţările vecine, ne apărăm doar frontierele. Dacă cineva va îndrăzni să se apropie de graniţa Egiptului îi vom rupe picioarele. Acesta este motivul pentru care forţele noastre armate trebuie să rămână într-o stare de alertă maximă”, a afirmat Tantawi, într-un discurs susţinut luni la televiziunea publică de la Cairo. În discursul său, el a subliniat încă o dată că “armata egipteană nu va interveni în politică”. “Noi nu suntem politicieni şi nu vom permite nimănui să politizeze forţele armate. Suntem proprietatea poporului egiptean, el crede în noi şi stă în spatele nostru”, a mai spus mareşalul Hussein Tantawi.
Declaraţia preşedintelui Consiliului militar suprem din Egipt intervine după ce ministrul de externe israelian Avigdor Lieberman a afirmat că la ora actuală Egiptul reprezintă o ameninţare chiar mai mare pentru Israel decât Iranul. Într-o scrisoare adresată premierului Benjamin Netanyahu, Lieberman sugera creşterea prezenţei israeliene în zona de frontieră a Peninsulei Sinai şi trimiterea a trei sau patru divizii israeliene în această zonă.
În ultimul an, cu acceptul Israelului, Egiptul şi-a sporit de câteva ori contingentul militar din Peninsula Sinai. Ca parte a luptei împotriva terorismului, autorităţile de la Cairo au comasat aici două batalioane de militari. Ministrul israelian de externe consideră că partea egipteană ar putea încălca termenii tratatului de pace şi ar putea trimite trupe suplimentare în Sinai, fără a mai cere acceptul statului evreu.

Egiptul taie gazele Israelului

Egiptul intenţionează să folosească pentru uz propriu gazele naturale pe care le exporta în Israel, a declarat luni ministrul egiptean al energiei electrice Hassan Younes. “Gazele pe care le exportam în Israel ne revine în primul rând nouă şi va fi redirecţionat spre termocentralele egiptene”, a indicat ministrul egiptean într-o conferinţă de presă la Cairo.
Egiptul a decis anularea exporturilor de gaze naturale în Israel, invocând nerespectarea de către acesta a unor clauze contractuale, a declarat duminică directorul companiei egiptene de stat Egas. Contractul cu Israelul semnat în timpul regimului lui Hosni Mubarak, obligat să demisioneze în februarie 2011, face obiectul unor critici vehemente în Egipt, unde se apreciază că preţul combustibilului este subevaluat.
Egiptul furnizează 43% din cantitatea de gaze naturale consumată în Israel, unde 40% din curentul electric obţinut are la bază această sursă de energie. Gazoductul care aprovizionează Israelul şi Iordania cu gaze naturale este atacat zilnic, de la declanşarea mişcării anti-Mubarak în Egipt, la începutul anului trecut, în pofida măsurilor de securitate sporite instituite în zonă. La rândul său, guvernul israelian, prin vocea premierului Benjamin Netanyahu, a minimalizat decizia Egiptului dând asigurări că este vorba de un “diferend comercial” fără consecinţe privind relaţiile bilaterale.

Turcia a refuzat să accepte participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai la Chicago, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea mai multor cetăţeni turci în anul 2010, în urma atacului marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni ce se îndreptau către Fâşia Gaza.
“Nu ne-am dat acordul în această chestiune”, a afirmat un oficial turc sub acoperirea anonimatului, reamintind că “NATO este o alianţă din care Israelul nu face parte”. “Nu considerăm că Israelul trebuie să ia parte la acest forum”, a adăugat el.
Statul evreu spera să participe la summit în cadrul unui program de cooperare cu NATO, numit Dialogul Mediteranean. Potrivit cotidianului turc Hürriyet Daily, minstrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, confruntat cu criticile unor state aliate în timpul unei reuniuni ministeriale a NATO, a răspuns că “problemele bilaterale nu trebuie aduse în interiorul Alianţei”, adăugând că “Turcia nu poate manifesta nici o consideraţie pentru o ţară care ucide cetăţeni turci în apele internaţionale”.
Turcia, condusă de un guvern conservator care susţine cauza palestiniană, se află într-un conflict diplomatic deschis cu Israelul după ce marina militară a acestui stat a ucis nouă cetăţeni turci în cursul unui atac împotriva unui convoi umanitar de nave turceşti care a încercat să spargă blocada israeliană asupra Fâşiei Gaza. Guvernul de la Ankara cere în continuare Israelului scuze oficiale şi despăgubiri pentru familiile celor ucişi.

Israelul continuă demolarile

În ciuda avertismentelor ONU şi a recţiilor internaţionale, Israelul continuă demolările în teritoriile palestiniene. Un comunicat comun al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Ajutorarea Refugiaţilor Palestinieni şi Orientul Apropiat (UNRWA) şi al oficiului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare condamnă demolarea, la 18 aprilie, a unor imobile la Khalayleh, la nord de Ierusalim, precum şi evacuarea în aceeaşi zi a unor refugiaţi palestinieni din două case aflate în Iersualimul de Est.
“Evacuarea refugiaţilor palestinieni şi demolarea locuinţelor palestiniene şi a altor clădiri civile din Cisordania ocupată sunt contrare dreptului internaţional”, a declarat directorul UNRWA pentru Cisordania, Felipe Sanchez. Responsabilii israelieni nu au fost în măsură să confirme demolarea locuinţelor palestiniene.
Delegaţiile Uniunii Europene la Ierusalim şi Ramallah au condamnat sâmbătă, într-un comunicat, instalarea fără precedent a coloniştilor evrei în cartierul arab Beit Hanina din Ierusalimul de Est, cucerit şi anexat de Israel în 1967. Delegaţiile UE “condamnă evacuarea, la 18 aprilie, a membrilor famililiei Natsché din locuinţele lor din cartierul Beit Hanina”, se afirmă în comunicatul amintit. “Acestea îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de proiectele ce vizează construirea unei noi colonii israeliene în mijlocul unui cartier tradiţional palestinian”, subliniază documentul. Comunicatul reaminteşte că procesul de colonizare a teritoriilor ocupate este ilegal prin prisma dreptului internaţional.

Numărul operaţiunilor speciale ale armatei desfăşurate în afara frontierelor Israelului a crescut, a arătat şeful statului major israelian, generalul Benny Gantz.
Generalul Gantz a explicat că “a ordonat mai multe operaţiuni speciale” în afara graniţelor din cauza creşterii “nivelului riscurilor”, într-un interviu care va fi publicat integral miercuri, cu ocazia sărbătoririi creării statului Israel în 1948, anunşă presa din Israel. Întrebat în legătură cu riscul pe care îl reprezintă programul nuclear al Iranului, generalul Gantz a răspuns că 2012 este un an critic. “Pregătim un plan în consecinţă”, a subliniat acesta.
“În principiu, suntem pregătiţi să acţionăm, dar acest lucru nu înseamnă că o să ordon acum generalului Ido Nechushtan (şeful armatei aerului) să bombardeze Iranul”, a adăugat acesta. De asemenea, şeful statului major a arătat că “potrivit estimărilor serviciilor militare de informaţii stabilite în funcţie de realităţile strategice şi de instabilitatea regională, riscul de degradare a situaţiei spre un război este mai ridicat decât înainte”.
Generalul Gantz a adăugat că “în cazul unui război regional, armata israeliană va putea să facă faţă ameninţării tirurilor de rachete din partea Libanului şi a Fâşiei Gaza”. “Nu va fi un război simplu, nici la frontiere, nici pe frontul intern. Nu pot să promit că nu vor cădea rachete pe ici şi pe colo, dar nu sfătuiesc pe nimeni să ne testeze”, a avertizat acesta.
În altă ordine de idei, potrivit Congresului SUA, armata americană a sporit considerabil cantitatea de muniţii, arme şi echipament militar, păstrată pe teritoriul Israelului. Acordul privind crearea unei rezerve strategice de armament în cazul unei situaţii de urgenţă a fost semnat în anii 80. În ultimul timp, volumul de rezerve strategice americane a crescut cu 50%. Armamentul depozitat în Israel poate fi folosit de armata americană în caz de război. Conform prevederilor din acord, Israelul are şi el dreptul să se folosească de aceste arme.

Premierul irakian, Nouri al-Maliki, a declarat vineri că Turcia este pe cale să devină un inamic în regiune încercând să domine şi să se amestece în problemele interne ale vecinilor săi. Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, i-a răspuns, acuzându-l că  “se dă în spectacol”.
“Continuarea politicii sale interne şi regionale va dăuna intereselor Turciei care va deveni pentru toţi cei din regiune un stat ostil”, a afirmat Nouri al-Maliki într-un comunicat. Joi, la sfârşitul unei întrevederi la Istanbul cu liderul kurd Massud Barzani, premierul turc Recep Tayyip Erdogan, sunnit, l-a atacat pe omologul său irakian, şiit, acuzându-l de monopolizare a puterii şi “egocentrism politic şi discriminare împotriva grupurilor sunnite din guvernul său”, relatează presa turcă. “Evoluţiile din Irak, nu prevestesc nimic bun”, a adăugat premierul Erdogan.
“În ultima sa declaraţie, Recep Tayyip Erdogan a intervenit în problemele interne ale Irakului dovedind că el încă trăieşte cu iluzia că domină regiunea”, a mai spus şeful guvernului irakian. “Este regretabil că declaraţia lui are o dimensiune religioasă, pentru că în ciuda dezminţirilor precedente, această dimensiune apare foarte clar, şi ea este respinsă de toţi irakienii”, a mai spus premierul Nouri al-Maliki.
“I-am răspuns prin intermediul Ministerului de Externe. Dacă îi permitem lui Maliki să vorbească prea mult, îi oferim ocazia să se dea în spectacol, nu are nevoie să fie încurajat în aceste prestigioase încercări”, a declarat Erdogan la Istanbul, în cursul unei conferinţe de presă la întoarcerea dintr-o vizită efectuată în Qatar. “În cele mai grele momente, Turcia a fost mereu alături de Irak”, a subliniat prim-ministrul, dând asigurări că Ankara “nu face diferenţe între şiiţi şi sunniţi”. “Maliki trebuie să ştie că atitudinea sa nu ne va separa de fraţii noştri irakieni”, a continuat Erdogan.

Proiectul scutului antiracheta american care urmeaza a fi desfasurat in Romania, Polonia si Turcia ar putea avea grave probleme. Acestea sunt generate de insuficienta testelor in practica si de serioase probleme financiare, indica rapoarte recente ale administratiei americane, citat de Fox News. Programul administratiei Obama prevede instalarea unor interceptori ce pot contracara eventuale rachete iraniene cu raza medie de actiune, care ar urma sa fie modernizati in patru faze, pana in 2020. Primele faze prevad utilizarea unor radare Aegis instalate pe nave si un radar instalat in Turcia, iar fazele ulterioare includ mutarea radarelor Aegis in Romania si Polonia. Rapoartele redactate de Departamentul Apararii si de anchetatorii Congresului genereaza indoieli privind un program aflat in centrul planurilor SUA de a apara Europa si care reprezinta un subiect sensibil atat pe plan intern, cat si in relatia cu Rusia. Documentele afirma ca interceptorii de rachete intampina obstacole in productie, radarele au puterea prea mica, iar senzorii nu pot face distinctia intre un focos si alte obiecte, potrivit agentiei Associated Press, citata de Fox News. Primul raport, al Comisiei stiintifice de Aparare, care consiliaza Departamentul Apararii, a fost publicat la sfarsitul lui 2011, dar a trecut neobservat. Desi conchide ca nu exista “obstacole fundamentale” pentru sistemul european, acesta evidentiaza probleme majore, fara a indica modalitati de solutionare. Potrivit unor experti, aceste probleme, daca ar putea fi depasite, ar necesita modificari substantiale si costisitoare. Al doilea raport a fost publicat vineri de Curtea americana de Conturi (GAO) si avertizeaza ca Departamentul Apararii isi ia angajamentul de a folosi tehnologii inainte de a fi testate, iar administratia risca “lacune in performante, cresteri neprevazute ale costurilor, intarzieri fata de program si probleme la teste”. Elemente-cheie ale sistemului au deja probleme, potrivit raportului. De exemplu, presiunile de a respecta termenul fixat de Obama pentru a doua faza a sistemului in 2015 a determinat Departamentul Apararii sa comande zeci de interceptori, desi nu se stie daca vor functiona. Testarea nu se va incheia mai devreme de 2013. Raportul a evidentiat ingrijorari si in privinta interceptorilor prevazuti pentru ultimele doua faze, cum ar fi probleme cu tehnologii critice ale motorului rachetei de la interceptorul din faza a treia a sistemului. Raportul mai afirma ca armata intentioneaza sa instaleze radarul in Romania inca inainte de a fi testat si avertizeaza ca radarul ar putea interfera cu unde de telefonie mobila, televiziune si radio din Romania daca nu va fi modificat.