Statele Unite ale Americii sunt gata, dacă vor fi nevoite să recurgă la opţiunea militară pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară, a declarat ambasadorul SUA în Israel, Daniel Shapiro, citat presa israeliană.
“Ar fi de preferat ca această problemă să fie rezolvată pe cale diplomatică prin presiuni asupra Teheranului mai degrabă decât prin folosirea forţei militare”, a afirmat Daniel Shapiro. “Dar asta nu înseamnă că această opţiune nu este pe deplin disponibilă. Nu numai că este disponibilă, dar este gata. Planificarea necesară a fost făcută pentru a ne asigura că este gata”, a insistat el.
În martie, preşedintele american Barack Obama a declarat, în timpul unei vizite la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, că opţiunea militar nu este luată în calcul în viitorul apropiat, dând asigurări că efectul sancţiunilor împotriva Teheranului se face simţit. Politica administraţiei Barack Obama “este clară: vom împiedica Iranul să se doteze cu o armă nucleară, prin toate mijloacele necesare”, a afirmat cu toate acestea la 8 mai vicepreşedintele Joe Biden.
De asemeena, ministrul israelian al apărării Ehud Barak a cerut luni comunităţii internaţionale să ceară Iranului încetarea îmbogăţirii uraniului, în momentul în care au loc noi convorbiri privind programul nuclear controversat al Teheranului. “Iranul trebuie să înceteze complet îmbogăţirea uraniului, nu doar până la 3,5%”, a declarat reponsabilul israelian, reluând o poziţie menţionată în aprilie de premierul Benjamin Netanyahu.
Discuţiile au fost reluate luni la Viena între Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi Iran, înaintea unei întrevederi la 23 mai la Bagdad a Grupului 5+1 (SUA, China, Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Germania) cu responsabili iranieni. Iranul susţine că îmbogăţeşte uraniu numai pentru a produce combustibilul necesar pentru instalaţiile nucleare actuale sau viitoare.

Cinci ofiţeri din Ministerul Apărării Naţionale au plecat joi către Siria pentru a participa, ca observatori militari, la misiunea ONU de monitorizare în Siria – UNSMIS.
La 21 aprilie 2012, prin Rezoluţia nr. 2043, Consiliul de Securitate al ONU a autorizat constituirea acestei misiuni, pentru o perioadă de 90 de zile, cu un mandat iniţial ce vizează monitorizarea încetării violenţei armate şi, respectiv, sprijinirea implementării depline a Planului în Şase Puncte propus de Trimisul Special Comun al ONU şi Ligii Statelor Arabe, Kofi Annan. Ca urmare a solicitării ONU adresată statelor membre de a contribui la organizarea UNSMIS, Preşedintele României a aprobat ca Ministerul Apărării Naţionale să asigure participarea celor cinci ofiţeri români la misiunea ONU de monitorizare în Siria. Cheltuielile legate de deplasare, cazare şi diurnă, pe durata desfăşurării misiunii de către militarii români, sunt asigurate de ONU.
La începutul lunii mai, preşedintele Traian Băsescu a aprobat participarea României cu un număr de cinci observatori militari la misiunea ONU de monitorizare în Siria – UNSMIS, ca o reflectare a interesului ţării noastre de a contribui la pacea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu, a informat printr-un comunicat, Administraţia Prezidenţială. “România îşi menţine abordarea privind identificarea prin mijloace paşnice a unei soluţii durabile la actuala criză internă din Siria. Prin participarea la UNSMIS, România îşi confirmă angajamentul de a contribui la implementarea deplină a Planului în Şase Puncte propus de Trimisul Special Comun al ONU şi Ligii Statelor Arabe, Kofi Annan”, precizează comunicatul de presă.
Armata României mai participă cu 35 de observatori militari în misiuni sub egida ONU care se desfăşoară în R.D. Congo, Liberia, Afganistan, Coasta de Fildeş, Sudanul de Sud şi Kosovo.

Fortele armate turce au a acuzat joi Israelul ca a incalcat spatiul aerian al entitatii turce din Cipru, afirmand ca avionul intrus a fost respins in urma interventiei unor avioane de vanatoare turce intr-o zona controversata de prospectiune pentru gaze si petrol. Incidentul s-a produs luni, iar avionul, al carui tip nu a fost precizat, “a incalcat in cinci randuri” spatiul aerian al Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscuta doar de catre Turcia, se arata intr-un comunicat postat pe Internet al Statului Major turc, care nu precizeaza daca avionul era civil sau militar. Doua avioane turce de tip F-16 au escortat avionul intrus, potrivit Statului Major turc. Ciprul (cipriotii greci, recunoscut international) si Israelul sunt angajate de anul trecut in prospectiuni submarine, in largul partii de sud a insulei mediteraneene, carora Turcia li s-a opus, argumentand cu privire la drepturile entitatii din nordul Ciprului. Turcia si-a lansat propriile operatiuni de forare, impreuna cu RTCN, la nord de insula. Turcia se afla in relatii reci cu Israel, dupa ce comandouri israeliene au ucis noua cetateni turci care incercau sa sparga blocada impusa Fasiei Gaza, la bordul unui feribot turc, in mai 2010. Ankara refuza ca Ciprul sa procedeze la explorari, argumentand ca autoritatile cipriote grecesti, care detin controlul asupra partii de sud a insulei, nu pot exploata resursele naturale ale intregii insule.

În urmă cu două săptămâni, o delegație de jurnaliști români a avut ocazia de a sta de vorbă cu o serie de oficialități iraniene, la Teheran. Printre acestea se regăsec Mohammad Jaafar Mohammadzadeh , ministrul adjunct al Culturii pentru Presă și informație, directorul general pentru presa străină din cadrul Ministerului Culturii, Mohammad-Javad Aghajari sau vicepreședintele Iranului pentru moștenirea culturală și organizarea turistică, Seyed Hassan Moussavi. Nu în ultimul rând, jurnaliștii români au fost invitați pentru a sta vorbă cu purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Teheran, Ramin Mehmanparast. Oficialul a explicat poziția Iranului în dosarele de politica externă, precum și relația pe care Iranul și-o dorește cu Uniunea Europeană și în plan bilateral cu România. Discuțiile au fost variante și au abordat o serie de teme extrem de interesante de la livrările de petrol și gaze până la programul nuclear iranian. Redăm în rândurile de mai jos dialogul integral cu Ramin Mehmanparast:

Vă rugăm să ne vorbiți despre rolul mass-media în societatea iranian

Rolul media este unul foarte important astăzi, în principal datorită diplomației publice. Dacă un guvern vrea să aibă succes trebuie să folosească diplomația publică, astfel noi putem explica oamenilor deciziile noastre. În timp ce noi facem asta, mass-media occidentală încearcă să schimbe realitățile din Iran. Cred că ar fi mai bine să cooperăm și să vizităm reciproc țările și să discutăm pentru a găsi cele mai bune soluții la criza în care ne aflăm acum. Cred că Orientul Mijlociu avem câteva evenimente importante și cred că oamenii ar fi interesați să afle mai multe despre politicile noastre, despre mișcările populare și despre activitatea nucleară pașnică a Iranului. Relațiile dintre organism de media este foarte importantă și încurajăm jurnaliștii să vină și să viziteze Iranul. Suntem foarte mulțumiți să vă avem ca oaspeți și sper să vă bucurați de vizita dumneavoastră vizitând Teheranul și ale orașe din țară.

Vorbiți despre rolul media în diplomația publică. Ne interesează să aflăm cum integrați internetul în eforturile d-voastră diplomatice deoarece media se schimbă și ce părere aveți despre libertatea de expresie în cea ce privește internetul. Vă întrebăm acest lucru deoarece în Iran nu au putut accesa anume rețele de socializare din motive tehnice. Noi susținem interconectarea dintre jurnaliștii noștri și cei străini pentru a afla realitățile și pentru a găsi soluțiile la întrebările legate de ce se întâmplă în Iran. Dar, după cum știți, legat de alte țări, guvernul nostru are unele observații în special în legătură cu unele evenimente care au avut loc după ultimele alegeri prezidențiale. Unele țări occidentale care au avut de pierdut beneficii în urma Revoluției noastre (1979, răsturnarea Șahului – n.red.) luptă împotriva actualului sistem din Iran. La ultimele alegeri prezidențiale din 2009, atunci când 80% din populație a ieșit să voteze, acestea au încercat să schimbe atmosfera și să producă tensiune în rândul oamenilor ceea ce nu făcea bine corectitudinii acestor alegeri. Atunci, pentru o mică perioadă de timp, guvernul a decis să țină sub control anumite site-uri și credem că dacă aceste lucruri nu aveau efecte negative asupra Revoluției noastre, putem lasă din nou să funcționeze totul în modul normal. Și tineretul nostru în special folosește foarte des internetul și credem că dacă aceștia vor să aibă acces la o anumită informație o pot face foarte ușor. Interdicții sunt numai pentru unele țări străine precum Marea Britanie, Franța sau alte țări. În ultimii 33 de ani ne-am aflat tot timpul într-o dispută cu Vestul. Uneori au impus războaie devastatoare împotriva populației noastre iar altă dată sancțiuni iar de circa 2-3 ani au început atacuri informatice. După atâta propagandă negativă, lumea occidentală are impresia că nivel de siguranță în Iran este la fel ca cel din Irak sau Afganistan, ca iranienii nu pot găsi diverse bunuri și că situația este foarte gravă și periculoasă. Așă că încurajăm venirea turișilor și mai ales a jurnaliștilor care pot vedea și apoi transmite realitățile exacte din Iran.

Se consideră acum Iranul ca fiind ținta unor atacuri cibernetice?

Nu, noi considerăm că trebuie să colaborăm cu toate țările. Cu toate aceste suntem atacați în domeniul industriei nucleare și totodată unele ministere precum cel al Petrolului, dar credem că este necesar să dialogăm pe acest subiect. Vrem să purtăm discuții cu Occidentul, deoarece două-trei țări cred că pot controla toată lumea prin intermediul armelor hard și soft. Puteți vedea acest lucru în întreg Orientul Mijlociu în țări precum Egiptul, Tunisia sau altele. Înainte de aceste evenimente (Primăvara arabă – n.red.), cine au fost țările care au susținut aceste guverne dictatoriale? Bineînțeles, SUA și alte state occidentale aliate. Iranul are capacitatea să își protejeze singură populația și de a dezvolta diverse programe în beneficiu societății noastre, fără un alt amestec străin. Eventuale atacuri ale SUA nu vor fi foarte importante iar noi vom continua să mergem pe calea noastră și vom coopera și cu alte țări din regiunea noastră.

Ce părere aveți despre „Primăvara Arabă” și situația din Siria. Credeți că ce se întâmplă în Siria, se poate muta și în Iran?

Dacă veți studia istoria regiunii noastre și a țărilor de aici veți găsi faptul că Iranul este statul care a începutul această mișcare în urmă cu 33 de ani (Revoluția împotriva Șahului din 1979 – n.red.). Șahul a fost primul dictator care a fost susținut de regimul sionism și SUA iar când America a atacat, revoluția noastră a rezistat. Oamenii din țările vecine au crezut că ei pot începe aceste mișcări și pot câștiga și pot rezista de asemenea intervențiilor occidentale. Noi suntem în fapt cei care au pornit această mișcare. Dacă veți urmării liniile politicii noastre externe, veți vedea că noi am sprijinit aceste mișcări populare din statele vecine, deoarece credem că trebuie să îi ajutăm. După victoria oamenilor, aceste țări vor deveni libere și vom putea crea o nouă formă de comunitate între noi, aici în regiune. Dacă întrebați de Siria, ar trebui să comparați această țară cu oricare alta din regiune, spre exemplu, Bahrein. Credem că trebui să susținem dreptul popular în fiecare dintre aceste țări. Știți că unul dintre principiile democrației este să luăm în calcul votul majorității. Dacă va fi susținută minoritatea, atunci nu vei face decât să susții punct de vedere a unui mic grup și sî îl impui majorității. Asta nu e democrație. Când în Siria unii oameni au demonstrat, guvernul a făcut câțiva pași pentru a organiza alegeri și pentru a schimba structura parlamentului. Participarea la alegeri a fost de 64% pentru ca parlamentul să poată face o serie de reforme în această țară. Unele grupuri rebele care ucid civili și polițiști în Siria nu reprezintă majoritatea. Statele occidentale susțin aceste proteste și grupuri înarmate deoarece regimul sirian este primul în lupta împotriva sionismului. Ei vor doar să atace guvernului și nu le pasă de drepturile omului. În același timp nu le pasă de ce vor majoritatea oamenilor din Bahrein. De ce? Pentru că guvernul din Bahrein păstrează avantajele oferite de SUA și regimul sionist. Așa se poate observa dublul standard în politicile Vestului. Demonstrațiile trebuie să fie pașnice și nu trebuie ca demonstranții să fie înarmați de alte țări. De ce în Bahrein, demonstranții nu omoară polițiști, în Siria nu mai puțin de 2.000 de polițiști și militari și-au pierdut viața. Asta înseamnă că aceste mici grupuri sunt susținute de țări din afară iar înarmarea lor arată că acestea își doresc o destabilizare a Siriei. De exemplu, în timpul regimului Mubarak, Egiptul sprijinea Israelul, nu pe palestinieni, dar acum demonstrații vor să închidă ambasada Israelului și vor să ajute palestinienii. Pot vedea același lucru și în Tunisia sau în Libia. De asemenea, crearea unei instabilități în Siria, ar putea crea probleme și pentru Iran și asta ar fi în favoarea lor.

Multe țări occidentale sunt de părere că Iranul sprijină terorismul în această regiune. Cum le răspundeți?

După cum știți, noi avem alte definiții decât lumea occidentală vizavi despre drepturile omului, democrație, terorism sau activitatea nucleară. Ei spun că în Iran urmăresc respectarea drepturilor omului iar în Afganistan, soldații lor ucid oameni. În ultimii 10 ani, trupele coaliției au omorât circa 110.000 de oameni în Afganistan și Irak. La fel s-a întâmplat și în Palestina, acolo unde regimul sionist a omorât 5.000 de oameni. Unde sunt drepturile omului? Avem altă definiție pentru drepturile omului. Și același lucru este valabil și pentru democrație. Am avut nu mai puțin de 32 de alegeri populare după Revoluție, aproximativ un scrutin pe an. Cu toate astea, s-a spus că nu există democrație în Iran. Puteți găsi țări în regiunea noastră care nu au avut alegeri în întreaga lor istorie, dar America spune că acele țări sunt prieteni și nu se plâng de lipsa democrației. Și în cazul terorismului este la fel. Spun că noi susținem terorismul. Dar nu mai puțin de 16.000 de iranieni au fost uciși de către grupuri teroriste, dar statele occidentale susțin că oi permitem ca aceste grupuri să poate acționa libere în țara noastră. După cum știți SUA și alte state europene au fost cele care au susținut în trecut aceste grupări teroriste. Occidentali spun că rezistența palestiniană împotriva regimului sionist reprezintă terorism. Dar ei folosesc foarte bine cuvinte pentru a le sprijini politicile. De exemplu pentru activitatea nucleară: fiecare țară care a semnat NPT (Tratatul de Neproliferare Nucleară – n.red.) și-au luat niște angajamente și au drepturi speciale de a folosi această energie în scopuri pașnice. Dar ei spun că Iranul nu poate avea acest drept deoarece suntem îngrijorați pe viitor. În același timp, 10.000 de bombe nucleare există numai în SUA și circa 20.000 în statele care alcătuiesc formatul 5+1 care negociază dosarul nuclear al Iranului. În regiune, doar Israelul are această bombă iar când am întrebat de ce, ni s-a răspuns: pentru că Israelul nu a semnat acest tratat. Este hilar, nu? Credem că este nevoie să schimbăm aceste reguli greșite care există acum. Timpul lor s-a scurs. Suntem de părere că, astăzi, fiecare țară trebuie să fie liberă să folosească orice fel de tehnologie pentru progresul în scopuri pașnice și să lupte pentru independența lor. SUA cred că toată lumea trebuie să adopte modelul lor, dar cred că timpul lor s-a scurs. Ar trebui să asculte oameni și din alte state și trebuie să cooperăm la la bunăstarea lumii deoarece există atâtea crize în lume.

Sunteți gata să cooperați cu SUA?

Sigur, cu toate statele occidentale. Noi nu am avut relații cu SUA pentru că, de-a lungul timpul, această țară a avut mereu o politică îndreptată împotriva națiunii noastre. Poate dacă și-ar cere scuze și nu ar mai duce o asemenea politică, poate ne-am schimba și noi politicile față de ei. Ei spun că s-au schimbat și că au alte politici, dar comportamentul lor este același.

Nu vă temeți totuși că există o probabilitate mare ca Iranul să fie atacat?

Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero. Când unele țări declară că au o capacitate suficientă de atac, trebuie să vezi și în ce situația se află și acea țară pe care vrei să o ataci. Iranul este complet pregătit să se apare în fața oricărui atac.

Chiar și în fața unui atac nuclear?

Atacul nuclear este doar o glumă. Dacă o țară putea să folosească bomba nucleară, cred că Uniunea Sovietică ar fi trebuit să o folosească până acum. Numai SUA au folosit-o pentru atacuri nucleare în Japonia și au ucis 100.000 de oameni din această țară. Nu vedem niciun atac nuclear pentru că un astfel de lucru ar însemna începutul distrugerii acestei lumi.

Recent, șeful Armatei ruse, Serghei Makarov, a declarat în premieră că programul nuclear iranian este periculos. Cum comentați acest lucru?

După cum știți politica oficială a acestei țări este anunțată de Ministerul de Externe și alți purtători de cuvânt. Mulți comandați de armată din întreaga lume spun multe lucruri, ca cei din SUA, UE, Israel, Rusia și Iran, dar politica oficială este rostită de președinte sau de oficiali din ministerele de Externe.

Vă întreb acest lucru deoarece Rusia livrează combustibil nuclear Iranului iar această declarație este cel puțin ciudată

Majoritatea autorităților din Rusia nu cred în acele declarații. După cum știți întregul programul nuclear pașnic al Iranului se desfășoară cu ajutorul Rusiei iar acest combustibil este folosit direct în centralele noastre nucleare. Întregul programul se află sub controlul AIEA și nu avem nicio problemă cu ei. Nu este foarte important că cineva din zona militară a spus acest lucru.

Cum vedeți deschiderea SUA de a negocia acest dosar nuclear iranian. A fost o întâlnire la Istanbul și urmează să fie una pe 23 mai la Bagdad. Cum veți aborda această întâlnire?

 Credem că dacă o parte intră în negocieri cu un comportament pozitiv se poate ajunge la rezultate bune. Noi am avut parte de discuții bune la Istanbul și ar prezentat intenția de a coopera. Am căzut de acord asupra problemelor de bază în ceea ce privește justețea activității noastră, am selecționat NPT ca și criteriu între părți, înseamnă că la următorul dialog dintre noi putem să luăm în considerare toate angajamentele luate către AIEA și cele din cadrul NPT și astfel putem continua. Dialogul este unul pozitiv, dar care depinde de ambele părți. Dacă statele din formatul 5+1 ne vor susține drepturile cred că terenul va fi pregătit să mergem mai departe și să rezolvăm mai multe probleme în viitor în această regiune.

Ce părere aveți despre Turcia? Este cel mai mare avocat al Iranului în fața Vestului, dar în același timp este și un membru NATO?

Avem o relație foarte bună cu Turcia. Suntem două țări puternice și importante în regiunea noastră și avem foarte multe valori comune. Vrem să extindem această relație cu Turcia, dar există și câteva subiecte asupra cărora avem opinii diferite. Trebuie să intensificăm dialogul și să analizăm detalii referitoare la Siria și Bahrein. Ei ne susțin în programul nuclear.

După cum știți în sudul României urmează să fie amplasat un scut antirachetă iar printre amenințări au fost evocate și rachetele iraniene

Criza economică a lovit în special statele vestice. Țările europene are trebui să își vadă propriile interese și nu trebuie să privească numai la SUA și câteva state vestice. Situația Iranului este foarte importantă pentru activitatea economică deoarece noile piețe sunt importante în noua economie a lumii. Țările mari se orientează acum spre noi piețe mondiale precum Irak, Iran sau Afganistan și alte state din Asia Centrală. Astfel ar trebui extinse relațiile cu statele din Asia. În viitor, Asia va deveni cel mai important centru economic. Dacă UE decid sancțiuni asupra noastră, acestea sunt doar politice. Dacă noi ne rezolvăm problemele cu țările din formatul 5+1 și cu SUA, ce va face apoi UE? Astfel, România ar putea pătrunde în Iran pentru a semna diverse contracte economice și de a cere astfel de lucruri și pentru alte țări ale UE. Pentru noi nu este chiar atât de important dacă pierdem câteva avantaje în raportul cu țările UE. De exemplu, ei (UE – n.red.) au anunțat sancțiuni pentru petrol și au anunțat că vor impune sancțiuni de la 1 iulie. Autoritățile iraniene au întreb de ce de la 1 iulie, puteți începe încă de acum. Veniturile din petrol reprezintă doar 30% din totalul bugetului nostru de circa 500 de miliarde de dolari anual. Este bugetul nostru numai pentru acest an. Totodată, petrolul care îl exportăm către UE reprezintă mai puțin de 20% din total exporturilor noastre pentru această materie primă. Dacă nu vom mai putea exporta petrolul nostru în UE, asta înseamnă că vom pierde doar 6% din totalul veniturilor. Dacă nu o să mai exportăm petrol în UE, prețul petrolului va crește. De altfel, putem să exportăm acel petrol către alte părți cu un preț mai mare și astfel de ajunge cam la aceleași venituri. Credem că România ar trebui să își urmeze interesul. Avem o relație bună cu guvernul și interumană și trebuie să avem grijă de afacerile bilaterale și trebuie să le extindem spre mai multe ramuri. Poate spre turism. Știți, de exemplu, că anual că peste două milioane de iranieni vizitează Turcia. Asta înseamnă că veniturile din turism ar putea fi considerabile. Dacă am ghida acest aflux de turiști spre unule țări europene, toată lumea ar avea de câștigat. De ce putem fructifica aceste relații? Din cauza politicii SUA? De asemenea, am putea avea multe activități culturale și program de acest gen, de asemenea ar trebui să încurajăm ideea ca jurnaliști iranieni să vină în România și să scrie despre țara dumneavoastră. Dacă un astfel de schimb de experiență s-ar produce sunt convins că cele două țări își vor mări schimburile comerciale iar relația s-ar dezvolta.

În legătură cu gazele naturale, aveți vreo legătură directă cu guverne europene pentru a exporta acest produs?

După cum știți Iranul este a doua țară din lume ca rezerve de gaz natural și a patra pentru petrol. Chiar dacă nu mai găsim alte rezerve de gaz, noi putem exporta gazul descoperit până acum pentru 150 de ani. Aceeași situație este și cu petrolul pe care îl putem exporta, la volumul de acum, pentru încă 85 de ani de acum încolo. Asta însemnă că Iranul este una dintre cele mai importante state din lume care ar putea asigura energie pentru toată lumea. Avem deja semnate contracte bune cu multe companii europene. După ce liderii politici ai Europei au hotărât aplicarea de sancțiuni asupra Iranului de la 1 iulie, mulți dintre șefii acestor companii erau în Iran și semnat acorduri cu cooperare. Dorința noastră este de cooperare, dar UE încearcă să impună sancțiuni. Există în schimb două state asiatice (China și India – n.red.) care pot cumpăra tot volumul. Iar statele asiatice vor deveni în curând cele mai puternice din lume din punct de vedere economic, țări precum China, India, Japonia, Coreea de Sud. Intențiile acestor state de a cumpăra petrol și gaz iranian sunt pe termen lung și de aceea toate vor să semneze noi acorduri cu Iran.

Discuţiile dintre Iran şi Agenţia Internaţională a Energiei Atomice cu privire la un posibil program nuclear al Teheranului vor fi reluate, luni, 21 mai, la Viena, a anunţat marţi şeful delegaţiei de inspectori ai AIEA, Hermann Nackaerts.
“Schimbul de opinii a fost unul bun şi am decis să ne întâlnim din nou”, a spus Hermann Nackaerts, la finele reuniunii de două zile desfăşurată în capitala austriacă. “Am purtat discuţii fructuoase într-o atmosferă favorabilă”, a declarat şi ambasadorul iranian pe lângă AIEA, Ali Asghar Sultanieh, confirmând la rândul său reuniunea ce va avea loc luni, 21 mai. Cei doi au refuzat să divulge orice alt aspect referitor la discuţiile purtate.
Discuţiile dintre Iran şi AIEA cu privire la un posibil program nuclear al Teheranului au reînceput, luni, la Viena, la sediul misiunii Iranului pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite, în speranţa realizării de progrese înaintea unei reuniuni-cheie ce se va desfăşura între Teheran şi marile puteri la Bagdad, la 23 mai. Diplomaţi şi experţi occidentali în dosarul nuclear consideră că reuniunea va fi un test al intenţiilor iraniene în privinţa programului lor nuclear.
Hermann Nackaerts a declarat luni, la începutul reuniunii , că scopul acesteia este acela de a ajunge la un “acord care urmăreşte soluţionarea tuturor chestiunilor rămase în suspensie cu privire la o eventuală dimensiune militară a programului nuclear iranian”. El a mai specificat că Teheranul trebuie să permită inspectorilor Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice acces la informaţii, documente, persoane de contact şi situri din Iran.
În raportul realizat în luna noiembrie 2011, AIEA a apreciat că Iranul ar fi întreprins, până în 2003, activităţi legate de dezvoltarea armei nucleare. În acelaşi raport, AIEA menţiona că la baza militară de la Parchin ar exista un container suspect care ar putea servi la testarea unor modele de explozibile aplicabile armelor atomice.

România nu intenţionează să îşi retragă ambasada de la Damasc, în condiţiile în care aceasta permite legătura cu cetăţenii români din Siria şi joacă un rol important în rezolvarea problemelor acestora, a anunţat ministrul de externe Andrei Marga.
Declaraţia a fost făcută la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Externe, desfăşurată luni la Bruxelles, şi,  potrivit oficialului român, dintre statele UE, ţara noastră are probabil cea mai mare comunitate de cetăţeni în Siria. ”Am reiterat importanţa punerii în aplicare a planului elaborat de Kofi Annan şi, legat de aceasta, importanţa încetării imediate a oricărei forme de violenţă, acesta fiind primul pas ce condiţionează orice alţi paşi către soluţionarea problemelor din Siria. Am pledat pentru cooperarea completă şi necondiţionată a autorităţilor siriene cu misiunea ONU prezentă teren, cu accent pe asigurarea libertăţii de mişcare, libertăţii de acţiune nestingherită pentru observatorii trimişi acolo. România participă cu cinci observatori militari neînarmaţi la misiunea ONU în Siria”, a spus ministrul Andrei Marga.

Noi sancţiuni împotriva Siriei

Un accent a fost pus şi pe importanţa asigurării transporturilor de ajutoare umanitare în zonele în care populaţia civilă siriană are cea mai mare nevoie, prin respectarea în acest sens a prevederilor planului Kofi Annan de către autorităţile siriene, transmite Agerpres. Uniunea Europeană a adoptat luni, în reuniunea CAE, noi sancţiuni împotriva Siriei prin îngheţarea activelor a două companii care sprijină financiar regimul de la Damasc şi prin adăugarea altor trei persoane pe lista celor cărora le-au fost îngheţate activele şi li s-a interzis dreptul de călătorie în UE.
“Sancţiunile UE vizează regimul sirian, nu populaţia civilă. Atât timp cât represiunea nu se opreşte, vom continua să punem presiune asupra celor responsabili de ea”, a spus şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton. Este a 15-a serie de sancţiuni împotriva regimului sirian de la începutul opresiunii împotriva opoziţiei în urmă cu mai mult de un an. La ultima lor reuniune din aprilie, miniştrii de externe din UE au decis să interzică exporturile de produse de lux spre Siria, o măsură în special simbolică ce viza stilul de viaţă al cuplului Assad.
După decizia de luni, 128 de persoane şi 43 de companii din Siria sunt vizate de sancţiunile europene. Acestea vizează în special banca centrală, comerţul cu metale preţioase sau zborurile de marfă. Un embargou petrolier şi un embargou asupra armelor şi materialelor care ar putea servi represiunii au completat paleta de sancţiuni a Uniunii Europene împotriva regimului sirian.

Moscova le-a cerut organizaţiilor internaţionale prezente în Kosovo să împiedice ca această regiune să se transforme într-o tabără de antrenament pentru comandouri.
”În ultimul timp, atrag atenţia informaţiile preluate de unele media referitoare la contacte între opoziţia siriană şi autorităţile aşa-zisei Republici Kosovo, cu atât mai mult cu cât nu este vorba doar de ‘schimb de experienţă’ în materie de organizare a mişcărilor separatiste pentru înlăturarea regimurilor în funcţie, ci şi de antrenarea unor comandouri siriene pe teritoriul Kosovo”, se afirmă într-un comunicat al MAE rus, preluat de prsa internaţională.
Potrivit documentului, comandourile se antrenează în zone care seamănă din punct de vedere geografic cu cele din Siria“. Nu este exclusă crearea de centre de antrenament în fostele baze ale Armatei de Eliberare a Kosovo”, se mai spune în comunicat.
Siria este zguduită de peste un an de o mişcare de contestare împotriva regimului preşedintelui Bashar Al-Assad, care a moştenit puterea de la tatăl său, Hafez Al-Assad. Confruntările dintre forţele de ordine şi manifestanţi s-au soldat până în prezent, potrivit ONU, cu peste 9.000 de morţi. Autorităţile siriene dezmint această cifră şi dau asigurări că în Siria acţionează bande teroriste antrenate şi finanţate din străinătate.

Două puternice explozii de origine necunoscută au zguduit succesiv, joi, capitala siriană Damasc, lovită în ultimele luni de o serie de atentate soldate cu morţi. Două coloane de fum erau vizibile deasupra capitalei.
Cel mai recent atentat soldat cu morţi la Damasc datează din 27 aprilie, când 11 persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui atac sinucigaş comis în faţa unei moschei. Regimul preşedintelui Bashar al-Assad se confruntă de aproape 14 luni cu o revoltă populară pe care refuză să o recunoască şi o reprimă în sânge, susţinând că “teroriştii” sunt la originea violenţelor din ţară şi comit atentate. Opoziţia siriană acuză la rândul său regimul că “fabrică” aceste atentate.
Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a avertizat, miercuri, cuvernul sirian şi opoziţia că nu există prea mult timp pentru a evita războiul civil în ţară după un atac asupra coloanei oficiale a observatorilor Naţiunilor Unite în Siria. Ban Ki-moon a declarat în faţa Adunării Generale a ONU că cele două părţi “trebuie să realizeze că nu a mai rămas mult timp pentru încetarea violenţelor” şi să permită o rezolvare politică a conflictului “între Guvern şi cei care vor schimbarea”.
Ban a adăugat că bomba care a explodat miercuri la trecerea coloanei oficiale a observatorilor ONU în Siria, rănind zece militari, este un “indiciu al dificultăţilor şi pericolului” misiunii Naţiunilor Unite în ţară. El a declarat, de asemenea, că se teme “că un război civil de mare anvergură cu efecte catastrofale pentru Siria şi regiune” ar putea izbucni dacă violenţele nu vor înceta. Anterior, într-un comunicat, secretarul general al ONU a declarat că explozia de miercuri ar putea ridica semne de întrebare asupra misiunii Naţiunilor Unite în ţară.
O încărcătură a explodat miercuri la intrarea în oraşul sirian Deraa (sud), la trecerea unei coloane oficiale a observatorilor ONU în care se afla generalul norvegian Robert Mood, şeful misiunii ONU. În spatele vehiculelor ONU, la aproximativ 150 de metri, se aflau cele ale armatei siriene şi jurnaliştilor, a subliniat el. Zece militari sirieni, dintre care cel puţin un ofiţer, au fost răniţi în explozie, potrivit unui bilanţ al ONU. Consiliul naţional sirian (CNS), principala coaliţie a opoziţiei, a acuzat regimul preşedintelui Bashar al-Assad că este la originea acestui atentat.

Turcia nu-l va extrăda pe vicepreşedintele irakian, Tarek al-Hachemi, urmărit penal în ţara sa pentru crime, a declarat vicepremierul turc, Bekir Bozdag.
“Nu vom extrăda o persoană pe care am susţinut-o de la început”, a afirmat oficialul turc în faţa ziariştilor, după ce Interpoplul a emis marţi un mandat internaţional de arestare pe numele lui al-Hachemi. “El se află în Turcia din motive medicale”, a mai declarat vicepremierul turc.
Al-Hachemi este unul dintre cei mai importanţi lideri suniţi din Irak şi face parte din conducerea grupării de opoziţie Iraqiya, aflată în conflict cu primul ministru şiit al Irakului, Nuri al-Maliki. După ce s-a refugiat la începutul anului în provincia autonomă Kurdistan din Irak, el a sosit pe data de 9 aprilie la Istanbul, beneficiind de bunăvoinţa Turciei.
Guvernul de la Bagdad doreşte să-l judece pe Tarek al-Hachemi pentru acţiunile teroriste ale gărzilor sale de corp, soldate cu moartea a şase judecători şi a mai multor înalţi responsabili, dar vicepreşedintele susţine că este vizat de o acţiune de vendetă politică. Procesul urmează să înceapă joi în capitala irakiană.
Vicepreşedintele irakian Tarik al-Hashemi, împotriva căruia Interpolul a anunţat emiterea unui mandat de arestare internaţional la cererea Irakului, se va întoarce în ţară după ce-şi va rezolva problemele de sănătate pe care le are, a declarat marţi şi premierul turc Recep Tayyip Erdogan, transmite Agerpres. “Cred că se va întoarce în ţara sa după ce va finaliza un proces legat de problemele sale de sănătate”, a declarat şeful cabinetului de la Ankara, în cadrul unei vizite la Roma. El a reafirmat sprijinul Turciei pentru vicepreşedintele irakian, în pofida acuzaţiilor care i se aduc în Irak.
Hashemi a dat asigurări că nu este “deasupra legii” exprimându-şi disponibilitatea de a compărea în faţa unui tribunal irakian, dacă va beneficia de securitate şi de un proces echitabil.
Vicepreşedintele irakian, unul din cei mai cunoscuţi lideri suniţi irakieni, face parte din conducerea blocului laic Iraqiya, care a intrat în conflict deschis cu premierul Nouri al-Maliki, pe care l-a acuzat de “autoritarism”.

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, care a efectuat o vizită neanunţată miercuri în Israel, l-a informat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu în legătură cu stadiul negocierilor cu Iranul privind dosarul nuclear al Teheranului.
“Au discutat despre Iran şi Israelul şi-a exprimat poziţia privind abordarea viitoarei serii de discuţii a grupului G5+1, ce va avea loc la Bagdad” la 23 mai, a indicat o oficialitate guvernamentală israeliană, care a ales anonimatul. Israelul insistă pentru semnarea “unor acorduri cu Iranul care să conţină un calendar precis legat de încetarea oricărei activităţi de îmbogăţire a uraniului, privind retragerea din Iran a uraniului îmbogăţit şi desfiinţarea instalaţiilor subterane nucleare de lângă Qom”, a explicat sursa citată.
La întrevedere au mai participat noul vicepremier israelian Shaul Mofaz şi ministrul apărării Ehud Barak. Iranul şi G5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, SUA plus Germania) au avut discuţii în acelaşi dosar la 14 aprilie, la Istanbul şi o nouă rundă de tratative este prevăzută să se desfăşoare la 23 mai, la Bagdad. Comunitatea internaţională, în special Israelul şi SUA, consideră că Iranul îşi ascunde ambiţiile militare nucleare sub masca unui program civil, însă Teheranul insistă pentru dreptul său de a deţine tehnologie atomică “la vârf” pentru scopuri strict paşnice.

Arma nucleară în 9 luni?

Israelul încurajează ideea lansării unui atac preventiv asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului. Ministrul canadian de externe, John Baird, a afirmat luni, într-un interviu acordat televiziunii publice canadiene, că Iranul ar putea produce prima bombă nucleară într-un interval cuprins între 9 şi 18 luni din momentul în care va lua decizia de a realiza o astfel de armă.
Oficialul canadian nu crede însă că autorităţile de la Teheran au hotărât deocamdată să producă arme nucleare. În acelaşi interviu, el a mai afirmat că “statele arabe sunt la fel de preocupate ca şi Israelul de ideea unui Iran dotat cu arme nucleare”. Aceste declaraţii survin înaintea vizitei preşedintelui israelian Shimon Peres la Ottawa şi la două luni după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a aflat în capitala Canadei unde a abordat cu oficialii acestei ţări problema dosarului nuclear iranian. Mai mulţi analişti au afirmat ulterior că premierul israelian i-ar fi transmis omologului său canadian informaţii secrete legate de programul nuclear al Teheranului.
Iranul a anunţat în luna februarie că dispune de 100 de kilograme de uraniu îmbogăţit la 20%, cantitate suficientă pentru producerea a patru bombe nucleare, dacă acest material va fi procesat suplimentar. Uraniul trebuie îmbogăţit la 90% pentru a putea fi folosit în scopuri militare.
După instalarea lui Stephen Harper la conducerea guvernului de la Ottawa în anul 2006, Israelul şi Canada au dezvoltat o alianţă foarte strânsă, atât Harper cât şi actualul ministru canadian de externe declarând că “cel mai bun prieten al Israelului” este Canada.