Baza militara americana din Kirgizstan, republica ex-sovietica din Asia Centrala, ar putea fi folosita in cazul unui atac asupra Iranului, acuzat de Occident ca incearca sa se doteze cu arma atomica, a apreciat miercuri Ministerul rus al Afacerilor Externe. “Nu putem exclude ca aceasta infrastructura poate fi utilizata in eventualitatea unui conflict cu Iranul”, a declarat purtatorul de cuvant al ministerului, Aleksandr Lukasevici. Baza de la aeroportul din Manas, din apropiere de capitala kirgiza Biskek, este folosita in prezent la transferul trupelor americane angajate in conflictul din Afganistan. Diplomatia rusa considera ca SUA ar putea fi tentate sa lanseze o ofensiva militara impotriva Iranului, din cauza programului sau nuclear controversat, pentru a prelua apoi controlul asupra unor vaste rezerve de hidrocarburi din Asia centrala fosta sovietica. “in spatele apelurilor privind necesitatea de a asigura neproliferarea armelor nucleare s-ar putea ascunde ambitia de a marca pe harta geopolitica un vast spatiu bogat in hidrocarburi”, a apreciat Lukasevici.

Iranul a avertizat marţi că ar putea lansa un atac preventiv împotriva inamicilor dacă vor exista ameninţări la adresa siguranţei naţionale.
Generalul Mohammad Hejazi, un comandant militar iranian, a declarat că “Iranul nu va aştepta acţiuni ale inamicilor” pentru a ataca. “Vom utiliza toate mijloacele pentru protejarea intereselor noastre naţionale şi vom lansa atacuri oricând vom simţi că inamicii intenţionează să pună în pericol securitatea naţională”, ameninţă Hejazi.
În noiembrie 2011, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, avertiza că “Iranul va avea o ripostă dură la orice agresiune sau chiar la ameninţări”. Declaraţiile oficialului militar iranian intervin în contextul zvonurilor privind un eventual atac militar al Israelului împotriva instalaţiilor nucleare iraniene. Israelul şi Occidentul suspectează că Iranul încearcă să se doteze cu arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran neagă acuzaţiile.
Iranul a lansat luni “mari manevre pentru a întări apărarea antiaeriană” a obiectivelor “sensibile şi în special nucleare”. Aceste manevre de patru zile vor avea loc în “jumătatea de sud a ţării”, a adăugat agenţia Irna, precizând că vor fi utilizate o mare gamă de rachete, sisteme radar şi de aviaţie ale Iranului. Exerciţiul tactic numit “Sarollah” (Răzbunarea lui Dumnezeu) a fost anunţat în contextul în care Israelul a intesificat în ultimele săptămâni referirile la un posibil atac militar împotriva obiectivelor programului nuclear iranian.
Manevrele anunţate luni, care se vor desfăşura pe o suprafaţă de 190.000 kmp, vizează întărirea coordonării între forţele ce depind de Gardienii revoluţiei şi cele ale armatei tradiţionale, a precizat comunicatul.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi-a exprimat regretul pentru absenţa unui acord cu Iranul asupra continuării discuţiilor privind programul nuclear.
Într-un comunicat difuzat în noaptea de marţi spre miercuri, AIEA dezvăluie de asemenea refuzul Teheranului de a acorda unei misiuni a agenţiei acces la un presupus sit nuclear de la Parchin, situat într-o bază militară. În cea de-a doua vizită de acest fel în mai puţin de o lună, o echipă aparţinând AIEA s-a deplasat la Teheran pentru a-i convinge pe oficialii iranieni să înceapă să răspundă îngrijorărilor tot mai mari venite din partea statelor occidentale că Iranul ar putea încerca să construiască arme atomice. Iranul respinge acuzaţiile Occidentului, spunând că programul său nuclear are strict obiective civile.
Experţii AIEA precizează că, în ciuda “eforturilor intense”, nu s-a ajuns la niciun acord asupra unui document “care să faciliteze clarificarea chestiunilor nerezolvate” legate de programul nuclear al Iranului, în special cele privind posibilele sale dimensiuni militare. “Atât în timpul primei runde de discuţii, cât şi în timpul celei de-a doua, echipa agenţiei a solicitat acces la situl militar de la Parchin. Iranul nu a oferit permisiunea ca vizita să aibă loc”, a precizat AIEA, cu sediul la Viena, după discuţiile de la 20 şi 21 februarie din capitala iraniană.
Aparentul eşec al misiunii va amplifica cel mai probabil tensiunea dintre Iran şi puterile occidentale, care au adoptat în ultimele luni sancţiuni împotriva republicii islamice, un major producător de petrol.

Două nave de război trimise de Iran, săptămâna trecută, în Marea Mediterană au ajuns în portul sirian Tartous, pentru o misiune de instruire a marinei militare siriene.
Distrugătorul Naghdi şi nava de aprovizionare Kharg urmează “să furnizeze instruire marinei siriene în baza acordului de cooperare militară existent între cele două state, transmite presa iraniană. Misiunea are ca scop “să întărească prezenţa Iranului în apele internaţionale, care este dreptul său natural şi constituie un semn al puterii noastre maritime”, a declarat luni ministrul apărării, Ahmad Vahidi, pentru agenţia oficială Irna.
Aceasta este a doua oară, de la revoluţia islamică din 1979, când nave de război iraniene ajung în apele Mediteranei. În februarie 2011, o primă misiune în Siria a fregatei Alvand şi navei Kharg a îngrijorat Israelul, care şi-a pus marina militară în stare de alertă. Tot atunci, SUA a avertizat navele iraniene “să nu întreprindă nicio acţiune care ar putea compromite securitatea” în regiune.
Sâmbătă, Israelul a anunţat că urmăreşte “foarte îndeaproape deplasarea celor două nave, pentru a verifica dacă acestea nu se apropie de coastele” sale. Prezenţa navelor iraniene în portul sirian are loc pe fondul represiunii exercitate de regimul de la Damasc, principalul aliat al Teheranului în Orientul Mijlociu, împotriva revoltei populare, şi care a dus la izolarea Siriei pe plan internaţional.
Iranul, care nu a condamnat niciodată această represiune, acuză Israelul şi Occidentul că sunt responsabili de revolta populaţiei, în scopul de a slăbi frontul ţărilor ostile statului evreu. Marina iraniană continuă să-şi sporească prezenţa militară în regiune. Pe parcursul anului trecut, mai multe flotile, sub pretextul “combaterii pirateriei”, au fost trimise în Oceanul Indian.

Armata israeliană va instala luni, pentru prima dată, o baterie de interceptare a rachetelor de tip Iron Dome în regiunea Tel-Aviv, a anunţat duminică seara un purtător de cuvânt al armatei.
“Iron Dome este în curs de integrare în armata israeliană. În cadrul acestui proces, acest sistem este amplasat în diferite locuri din Israel şi va fi instalat şi în regiunea Gush Dan (în jurul oraşului Tel-Aviv, n.r.) zilele următoare”, a afirmat purtătorul de cuvânt într-un comunicat, precizând că instalarea va începe luni, transmite Mediafax. Această instalare “face parte din planul anual de antrenament stabilit pentru acest sistem”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Decizia de a amplasa o baterie în regiunea Tel-Aviv intervine într-un moment de tensiuni alimentate de zvonurile privind posibile atacuri israeliene împotriva instalaţiilor nucleare din Iran. Armata israeliană a început să instaleze din martie 2011 baterii Iron Dome în jurul Ashkelon (sud-vest), în apropiere de Fâşia Gaza şi în regiunea Beershiva, în Neghev (sud), în urma tirurilor de rachete lansate din Fâşia Gaza.
Prezentat drept primul de acest gen din lume, acest sistem de concepţie israeliană ar permite distrugerea rachetelor cu raza de acţiune între patru şi 70 de kilometri.Fiecare baterie conţine un radar de detectare şi urmărire, un dispozitiv pentru controlul tirului şi trei lansatoare echipate cu 20 de rachete de interceptare fiecare.
Iron Dome face parte dintr-un amplu program de apărare antirachetă. Acest program conţine alte două sisteme: Arrow (Săgeată), menit să intercepteze rachete cu rază lungă de acţiune, şi David’s Sling (Praştia lui David) pentru rachete cu rază medie de acţiune.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut, în şedinţa săptămânală a guvernului, ca în paralel cu dezvoltarea apărării active să fie luate măsuri pentru întărirea protecţiei populaţiei în oraşe, în cadrul apărării pasive.
Ministrul apărării Ehud Barak a cerut comunităţii internaţionale să continue logica sancţiunilor împotriva regimului de la Teheran până la capăt. Programul nuclear iranian face obiectul întrevederilor pe care le au în Israel doi emisari americani. În controversa dintre Israel şi Statele Unite asupra unui eventual atac împotriva Iranului, la Ierusalim au început consultări americano-israeliene.
Consilierul special pentru securitate naţională al Casei Albe, Tom Donilon, s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Administraţia americană solicită timp pentru ca sancţiunile împotriva regimului regimului de la Teheran să fie eficiente. Un înalt oficial american a declarat, sub condiţia anonimatului, pentru presa israeliană că în ultimele şase luni mesajele care ajung la Washington subliniază probabilitatea unei lovituri militare israeliene.
Chiar dacă încă nu a fost luată o decizie, pentru administraţia de la Washington este clar că opţiunea militară este luată în considerare serios. Diplomaţi de la Viena citaţi de agenţiile de presă internaţionale au declarat că Teheranul a pregătit un nou site subteran la Fordo pentru instalarea a mii de centrifuge din noua generaţie care ar putea fi utilizate pentru ridicarea nivelului de îmbogăţire a uraniului, material ce poate fi folosit pentru fabricarea de ogive nucleare.

Israelul nu a decis deocamdată atacarea Iranului cu scopul de a bloca controversatul program nuclear iranian.
Decalaraţia a fost făcută de generalul Ronald Burgess, director al Agenţiei de informaţii militare (DIA – Defense Intelligence Agency). Teheranul depune eforturi pentru consolidarea capacităţilor sale navale, balistice şi nucleare, ar putea bloca “temporar” Strâmtoarea Ormuz şi ar putea recurge la grupări teroriste în caz de conflict, însă Israelul nu a luat încă nicio decizie de atacare a Iranului, a indicat sursa amintită, transmite Mediafax. De asemenea, “este puţin probabil ca Iranul să iniţieze sau să provoace un conflict în mod intenţionat, potrivit DIA”, a continuat generalul Burgess.
Conducerea iraniană continuă programul nuclear dar nu a luat nicio decizie privind dotarea Iranului cu bomba atomică, a indicat la rândul său directorul naţional al serviciilor de informaţii americane (DNI), James Clapper. “Credem că o decizie în acest sens va fi luată de însuşi liderul spiritual suprem, dar după o profundă analiză cost-beneficiu”, a explicat şeful DNI.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a estimat joi că sancţiunile economice şi financiare impuse Iranului nu au produs rezultatele scontate iar continuarea programului nuclear iranian constituie o mare problemă regională şi la nivel mondial. Miercuri, preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a anunţat noi realizări în domeniu, între care faptul că Iranul a produs propriul său combustibil nuclear pe bază de uraniu îmbogăţit 20%, necesar reactorului de cercetări de la Teheran.

Având în vedere deteriorarea situaţiei de securitate din Siria, la nivelul MAE, a fost creată o celulă de criză.
Aceasta va fi coordonată de directorul politic al MAE. Activitatea celulei de criză va consta în gestionarea aspectelor care decurg din evoluţia situaţiei  politice  şi de securitate din Siria, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români, coordonarea mecanismului de consultare inter-instituţională, precum şi cu partenerii externi.
Această structură va asigura şi coordonarea celulei de intervenţie pe linie consulară, înfiinţată la nivelul Departamentului Consular, unde  funcţionează o linie telefonică dedicată – +40.21.319.21.37 -  la care cetăţenii români afectaţi de actuala situaţie din Siria pot suna 24/24, pentru asistenţă şi informaţii consulare.
Ministerul Afacerilor Externe reiterează şi cu această ocazie recomandarea adresată cetăţenilor români de a evita călătoriile în această ţară, iar celor care se află deja pe teritoriul sirian, să-l părăsească cât mai curând posibil prin mijloacele comerciale de transport încă operaţionale (aeriene, navale şi terestre).
Ministerul Afacerilor Externe solicită cetăţenilor români prezenţi pe teritoriul Siriei să contacteze Ambasada României la Damasc (prin telefon, fax sau internet), pentru a-şi înregistra prezenţa şi transmite propriile coordonate, precum şi pe cele ale rudelor lor, astfel încât, în eventualitatea unei situaţii de urgenţă, să poată beneficia, la cerere, de asistenţa statului român.

Patru romani repatriati

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe informează că un grup de patru cetăţeni români va fi repatriat, vineri, la cerere, din Siria. MAE arată că cei patru cetăţeni urmează să sosească la Bucureşti, pe aeroportul Henri Coandă, cu o cursă comercială preconizată să aterizeze la ora 9,50. “Măsura face parte din procedurile de sprijin consular acordat de MAE, prin Ambasada României la Damasc, în limitele competenţelor sale. Misiunea României în Siria este în permanent contact cu cetăţenii români din zonele de conflict, acordându-le sprijinul necesar în funcţie de situaţia specifică în care se găsesc aceştia. De asemenea, eliberează documente de călătorie şi asigură serviciile consulare necesare, după caz”, arată MAE.
Ministerul reaminteşte cetăţenilor români aflaţi încă în Siria că fără o înregistrare prealabilă la misiunea diplomatică, autorităţile române nu pot identifica cele mai adecvate modalităţi de sprijin. Astfel, MAE reiterează apelul către cetăţenii români aflaţi în Siria să se înregistreze în Registrul Unic al Ambasadei României la Damasc, pentru a fi în permanenţă informaţi în legătură cu posibilităţile de asistenţă consulară şi cu situaţia din zonă. În cadrul Departamentului Consular din MAE funcţionează o linie telefonică dedicată -  +40.21.319.21.37 -  la care cetăţenii români afectaţi de actuala situaţie din Siria pot suna 24 de ore din 24, pentru solicitări de sprijin şi informaţii consulare.
Cei interesaţi pot obţine informaţii şi asistenţă consulară la datele de contact ale Ambasadei României în Republica Arabă Siriană – Adresa: 8, Rue Ibrahim Hanano, P.O. Box 4454, Damascus şi la telefoanele 00-963-11-332.75.72; 00-963-11-332.75.70 (telefoane fixe); 00-963-932.809.768 (mobil); 00-963-11-332.75.71 (fax). De asemenea, cei interesaţi se pot adresa secţiei consulare la telefonele: 00-963-11-334.895.21; 00-963-11-334.895.20; 00-963-11-332.75.71 (fax) şi la adresa de e-mail:consulara@gmail.com.

Adunarea Generală a ONU va vota joi un proiect de rezoluţie cu privire la Siria, propus de Arabia Saudită şi Qatar, după ce un proiect asemănător a fost respins în Consiliul de Securitate la începutul lunii, în urma veto-ului Rusiei şi Chinei. În acelaşi timp, opozanţi sirieni au respins un proiect de constituţie pe baza căruia regimul intenţionează să organizeze un referendum la 26 februarie.
În proiectul de rezoluţie, sprijinit de numeroase state occidentale şi arabe şi înaintat marţi statelor membre ONU, se cere “guvernului sirian să înceteze imediat orice violare a drepturilor omului şi atacurile împotriva populaţiei civile”, se “condamnă orice violenţă, indiferent de unde vine” aceasta, din partea autorităţilor sau a opoziţiei şi i se solicită Secretarului general ONU să desemneze un emisar special pentru Siria.
Textul nu face referire la propunerea statelor arabe pentru trimiterea unei forţe comune de menţinere a păcii ONU – Liga Arabă, iniţiativă primită cu prudenţă în statele occidentale. De asemenea, nu se face nici o referire explicită la preşedintele sirian, Bashar al-Assad, cum se menţiona în planul propus de Liga Arabă în luna ianuarie, prin care i se cerea acestuia să tranfere puterea vice-preşedintelui său. Însă, în proiect se vorbeşte despre “sprijinul fără rezerve” al planului Ligii Arabe pentru “facilitarea unei tranziţii politice” către democraţie la Damasc.
În Adunarea Generală a ONU, unde se regăsesc cele 193 de state membre ale organizaţiei, nici o ţară nu are drept de veto, dar, spre deosebire de rezoluţiile adoptate în Consiliul de Securitate, cele votate în acest for nu au forţă juridică din punctul de vedere al dreptului internaţional. În consecinţă, aprobarea rezoluţiei propuse va avea o semnificaţie mai mult simbolică.

Amendamentele Rusiei

Rusia a solicitat mai multe amendamente la proiectul de rezoluţie asupra Siriei, care urmează să fie votat de Adunarea Generală a ONU. Unul dintre amendamentele ruse se referă la planul Ligii Arabe din 22 ianuarie. Potrivit acestui plan, preşedintele sirian Bashar al-Assad cedează prerogativele vicepreşedintelui său, în condiţiile în care Moscova se opune oricărei schimbări de regim impus din exterior la Damasc, transmite Agerpres. Un alt amendament vizează revenirea trupelor siriene în cazărmi odată cu “sfârşitul atacurilor din partea grupurilor armate” ale opoziţiei. Moscova insistă ca o parte din responsabilitatea pentru violenţele ce au loc în prezent în Siria să revină opoziţiei.
De asemenea, Rusia doreşte ca textul să menţioneze că opoziţia se “disociază de grupurile armate” şi să fie ştearsă lista cu abuzurile împotriva civililor comise de regimul de la Damasc.

Opozanţii resping propunerea lui Assad

Opozanţi sirieni au respins joi în bloc un proiect de constituţie pe baza căruia regimul intenţionează să organizeze un referendum la 26 februarie, apreciind că textul păstrează “spiritul” legii fundamentale actuale şi îi conferă preşedintelui “prerogative absolute”. “Proiectul de constituţie conţine în introducere şi unele articole spiritul” textul actual, apreciază într-un comunicat Comitetele locale de coordonare (LCC). Proiectul îi “conferă preşedintelui republicii prerogative absolute şi îi asigură statutul de lider absolut şi etern”, permite “menţinerea regimului” şi nu garantează, ca în constituţia actuală, separarea puterii, au apreciat opozanţii.
“Regimul sfidează voinţa sirienilor (…) deoarece nu sunt întrunite condiţiile pentru organizarea unui referendum şi cel care a elaborat proiectul nu este legitim”, au adăugat contestatarii, referindu-se la regimul sirian şi la continuarea reprimării revoltei ce s-a declanşat în urmă cu 11 luni. Preşedintele Bashar al-Assad a decis miercuri să organizeze pe 26 februarie un referendum privind o nouă constituţie fondată pe pluralism şi care să elimine orice referire la partidul Baas.

Organizaţia Reporteri fără Frontiere a acuzat marţi armata israeliană că vizează în mod deliberat jurnaliştii în timpul manifestaţiilor organizate în Cisiordania împotriva barierei de separare şi a colonizării israeliene.
“RSF condamnă ferm violenţa forţelor armate israeliene împotriva numeroşilor jurnalişti, indiferent că aceştia sunt palestinieni, israelieni sau străini, în timpul manifestaţiilor organizate împotriva construirii zidului de separare şi a colonizării”, se afirmă într-un comunicat emis de organizaţia non-guvernamentală.
Aceasta îşi sprijină acuzaţiile pe mărturiile potrivit cărora în timpul confruntărilor care au avut loc pe data de 10 februarie între manifestanţi şi forţele de ordine la Nabi Saleh, “soldaţii au tras în mod deliberat cu grenade cu gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc în direcţia ziariştilor, după ce le-a interzis să se deplaseze liber” în zona unde se desfăşura manifestaţia. Potrivit RSF, în urma acestei intervenţii a armatei israeliene, “doi ziarişti palestinieni au fost răniţi”.
Satul Nabi Saleh, situat în apropiere de Ramallah, este din anul 2009 teatrul unor manifestaţii săptămânale organizate de palestinienii care se împotrivesc extinderii coloniei israeliene vecine, Halamish.